Interviu cu psihoterapeutul Dan Gogleaza

O discutie despre: educatia sexuala si divort, emigratie si prelucrarea trecutului - cu

psihoterapeutul Dan Gogleaza
Motto: "Was immer ich tue, verndert
die Welt! ch !in die Welt, und die
Welt ist ich!" " #einz von $%rster
&'gal ce (ac, schim!a lumea! 'u s)nt
lumea si lumea s)nt eu! - traducere
li!era*
+rescurtari:
,D : ,lexandru Draghici
DG: Dan Gogleaza
,D - -n .om/nia p)na )n 0121 educatia sexuala si contraconceptionalele au (ost interzise, masura
prin care regimul ceausist a (ortat natalitatea, de multe ori nedorita sau neplani(icata3 ,v)nd acest
trecut persoanele venite din .omania au (ost socate de deschiderea societatii germane )n ceea ce
priveste educatia sexuala si plani(icarea (amiliala3 ,ti putut o!serva e(ecte ale acestei (rictiuni
sau pro!leme de adaptare la pacientii rom/ni avuti )n terapie4
"'manciparea sexuala si natalitatea stau )ntr-o relatie invers proportionala"
DG - 5u se poate spune ca a (ost interzisa o(icial, doar proscrisa ca si psihoterapia de alt(el,
ta!uizata, minimalizata, reprimata, prelucrata ideologic si tratata de sus cu puritanismul tipic
moralei proletare3 6oate acestea s-au petrecut numai )n aparenta, deoarece a nu (ace educatie
sexuala, )n sensul de a nu emancipa, )nseamna a manipula prin noninterventie, adica a cenzura si
a pro(ita de pe urma necunoasterii3 'ducatia )n general este un segment al executivului puterii de
stat si expresia a ceea ce ideologia dominanta crede ca s)nt nevoile umane3 Omul nou vizat de
comunisti avea o "misiune istorica", era "producatorul" propriului destin la comanda partidului,
un paradox evident, iar (emeia adulata )n rolul ei de sporire a masei proletare3 7ipsesc studiile
asupra rolului (emeii )n comunism, desi acesta a (ost unul ma8or si comunistii au stiut sa se
(oloseasca a!il de rolul ei de in(luenta )n cadrul (amiliilor3 Daca doresti sa emancipezi sau sa ai o
societate pioasa si conservativa atunci nu tre!uie dec)t sa ai mesa8ele cuvenite adresate (emeilor3
9um educatia sexuala in(luenteaza natalitatea, adica politica demogra(ica, analiza ei si a
inter(erentelor cu alte domenii ale vietii unei societati ne poate o(eri o imagine inedita asupra
sistemului3 'manciparea sexuala si natalitatea stau )ntr-o relatie invers proportionala si nu pot (i
discutate separat de celelalte pro!leme ale cuplului, de atitudinea (ata de viata, (amilie,
procreatie, de pro!lemele psihoemotionale implicite intersectate cu cele culturale, religioase sau
cu con(lictele schim!arilor cu care ne con(runtam3
-nainte de a da vina numai pe suprastructuri sociopolitice ar tre!ui poate sa analizam si ceea ce
au (acut sau nu au (acut oamenii de cultura, specialistii sau (ormatorii de opinie )n acest sens3
Daca vizati comparatia cu Germania, atunci sa analizam cum s-a des(asurat educatia sexuala )n
centrul 'uropei si mai ales cine a (acut-o3 5oua ne-au lipsit acei g)nditori de tip ",u(:lrer"
&pentru care nu avem un cuv)nt echivalent )n rom/na*, care si-au (acut o datorie morala din
iluminarea natiei lor3
"+rimul mare "iluminist" pe tema sexualitatii a (ost ;igmund $reud"
+rimul mare "iluminist" pe tema sexualitatii a (ost ;igmund $reud care a ela!orat o teorie a
sexualitatii, ce a intrat )n con(lict cu morala catolica3 Drumul deschis de el a culminat )n 01<2
c)nd, miscarea studenteasca europeana, a )ncercat o (uziune a marxismului cu psihanaliza )ntr-o
viziune romantica, promov)nd eli!erarea sexuala de ta!uuri su! lozinca "ma:e love not =ar3"
;)ntem )nca su! e(ectul tolerantelor sexuale declansate atunci, desi unele s-au !azat pe acceptii
dovedite actual ca (iind (alse, cum ar (i ereditatea !iologica a homosexualitatii3
9omparativ cu situatia 'uropei de vest, la noi educatia sexuala a (ost limitata la reproducere,
(iind si calea cea mai simpla de a (ace sa creasca natalitatea3 9e )nseamna educatie sexuala daca
nu )n primul r)nd a sti sa controlezi graviditatea4 9resterea placerii sexuale )n detrimentul
natalitatii nu era si placerea conducerii comuniste, ast(el ca educatia a (ost lasata pe seama
transmiterii orale &Mundpropaganda* a unor acceptii complet eronate sau mituri apartin)nd
secolului >> care au )ntretinut (o!ii, o!sesii si dezvoltat complexe3
9oncret, daca esti lasat sa te descurci singur cu instincte puternice, cum este cel sexual, atunci
urmezi cai ocolite sau "tragi cu ochiul" pe gaura cheii la intimitatea din dormitoarele adultilor
sau al parintilor3 ,sta )n cazul )n care existau dormitoare separate si nu promiscuitatea o!isnuita
(amiliilor care nu puteau )ncalzi iarna ?-@ camere, caz (recvent la generatiile de dupa raz!oi3
,utoinitierea "prin gaura cheii" sau surprinderea parintilor "in actu" s)nt dupa $reud scenele
originare ale unei viziuni de(icitare asupra sexualitatii si sursa dezvoltarii unor comportamente
nevrotice )n general3
.om/nii emigrati )n Germania apartin mai multor generatii, )nsa ma8oritatea au pastrat de regula
aceleasi ta!uuri3 Desi acum s)nt mai !ine in(ormati, nu au devenit si mai deschisi3 Depasirea
ta!uurilor este )nceputul cresterii placerii prin trecerea de la sentimentul de peni!ilitate, 8ena,
rusine, la cel de stimulare a (anteziei erotice3 +ro!lemele sexuale s)nt declansate sau )ntretinute
de teama de a vor!i despre sex, de ta!uizarea intimitatii si de lipsa prelucrarii pro!lemelor, chiar
de percepere a lor3
,D " Areti sa spuneti ca s)ntem o generatie nevrozata a(lata )nca su! presiunea unor teme
neprelucrate su(icient4 9um de nu ne dam seama4
"+relucrarea trecutului colectiv a )nceput la noi a!ia dupa decem!rie ?BB<"
DG " Din cauza circularitatii acestor (enomene: nu prelucram pentru ca nu ne dam seama sau ne
dam seama &'insicht* si nu prelucram pentru ca tre!uie sa ne autoimplicam )n prelucrare, adica a
recunoaste vina proprie, asadar mai !ine reprimam3 ;)nt cam multe temele reprimate de
generatiile mai vechi si acesta este unul din motivele de a continua reprimarea, de a te pre(ace ca
nu le ai3 ,titudinea nu se va schim!a dec)t partial si treptat si tre!uie )nceput cu cei care (ac
educatia: pro(esori, psihologi, medici, mass-media3 -ngri8orator este (aptul ca s-a pro(itat de
nesigurantele grave ale societatii postdecem!riste si generatiile tinere nu au avut de la cine )nvata
ceea ce este o masura a normalitatii si (ac excesele cunoscute3
Orice prelucrare )ncepe cu dezvaluirea adevarului despre noi asa cum el este, a constientizarii
dimensiunilor si implicatiilor indi(erent de urmarile pentru persoanele implicate3 +relucrarea
trecutului propriu sau a celui colectiv, nu poate (i (acuta (ara un cadru teoretic clar si adaptat la
mentalitatea unei culturi, (ara cunostinte, ipoteze, clari(icarea sensului pentru care o (aci si a
(inalitatii3 'a tre!uie legata de scopul o!tinerii unei constiinte largite de sine sau colective, de
schim!are a erorilor de g)ndire si a premizelor care au determinat pro!lemele, chiar de resta!ilire
reperelor morale ale unei traditii3
5u am )n vedere aspectul religios sau )ngust al moralitatii, ci o atitudine deschisa, cinstita si
corecta (ata de greselile trecutului3 +relucrarea trecutului colectiv a )nceput la noi a!ia dupa
decem!rie ?BB< prin atitudinea o(iciala a statului rom/n de condamnare a comunismului si a
.aportului 6ismaneanu3 'a tre!uie continuata si completata prin analize e(ectuate )n cadrul
(iecarei !resle pro(esionale sau institutii3 9um legea lustratiei nu s-a apro!at si adevarul din
dosarele de la 95,;,; este )n unele cazuri trunchiat va (i un proces controversat care ne va
preocupa urmatoarele decenii3
,D - 'ste !inecunoscut (aptul ca prelucrarea trecutului &Aergangenheits!e=ltigung* este
necesara igienei psihice (iecarui individ3 n ce masura credeti ca nee(ectuarea ei a(ecteaza
persoanele care au venit din .omania4 Ma re(er aici cu precadere la (aptul ca multi au venit
dintr-o societate totalitara, inchisa, care ne-a marcat constient sau inconstient3
"+relucrarea trecutului este importanta pentru a )nchide cercurile dependentelor de g)ndire"
DG " +relucrarea trecutului este importanta pentru a )nchide cercurile dependentelor de g)ndire
si a o!isnuintelor unor cercuri vicioase nesanatoase, care ne mentin prizonierii propriilor
promisiuni sau a dezvoltarii unor caractere de(icitare3
6recutul neprelucrat genereaza de regula nostalgii si daca se (ace prea t)rziu apar (alsi(icarile3
,poi se )ntretine mentalitatea ca poti ram)ne nepedepsit daca te a(li destul de sus pe scara
sociala, se reduc sansele statului de drept si )ncrederea )n dreptate3
+relucrarea este di(icila deoarece nu poti schim!a (ara dureri premizele unei g)ndiri care s-a
auto8usti(icat decenii si a (ormat un sistem rigid &.echt(ertigungsCstem* de 8usti(icari simpliste3
+rocedurile de "spalare a creierului" din trecut nu tre!uie sa ni le imaginam ca atare, este vor!a
de a cenzura in(ormatiile emanciparii prin reducerea explicatiilor la lozinci super(iciale con(orme
!i!liei marxiste si ale unor evanghelisti precum 9eausescu sau cei din 9u!a, 9hina, 9orea, etc3
,lte di(icultati s)nt cele legate de evolutia omului care si-a aparat cu (orta nu numai uneltele ci
mai ales produsele g)ndirii, am ucis pe cei de alte convingeri sau chiar ne-am sacri(icat pentru
reprezentari dovedite iluzii sau utopii3 nteresant de remarcat )n acest context este (aptul ca
g)ndirea sustinuta de vocea interna a (ost la )nceputurile ei atri!uita unei (orte exterioare
&transcendentale*, )ntruc)t di(erentierile cere!rale nu erau at)t de sta!ile )nc)t sa suporte o
introspectie, pro!lema care se mentine si astazi3
,sadar constiinta de sine o!tinuta )n urma introspectiei si credinta ca s)ntem posesorii g)ndirii
care se g)ndeste pe sine ca g)ndire, nu este mai veche de circa @DBB de ani3 ;)ntem marcati
neuro!iologic de aceasta evolutie tardiva a constiintei dar si de un asa zis "de(ect" al constructiei
cere!rale de a (orma sisteme )nchise pe principiul circularitatii3 'ste ceea ce eu denumesc
sistemul autosugestiv de mentinere a vietii si care este unul (undamental )n (ormarea lumilor
interne3 Aa puteti imagina c)te lumi si c)te universuri existentiale se pot pra!usi dramatic la o
prelucrare4
+rincipiul circularitatii este universal si la nivel psihologic implica co-responsa!ilitatea
participarii la orice actiune si o responsa!ilitate integrala a interpretarii actelor celorlalti3 O
extensie a lui este reciprocitatea si reversi!ilitatea actelor umane: "o m)na spala pe alta3" 9um
acest principiu elimina scuza nevinovatiei si inocentei, aplicarea lui intra )n con(lict si
desta!ilizeaza lumile interne de8a (ixate prin sistemul propriilor recompensari
&;el!st!elohnungsCstem*3 ,cest sistem de mentinere a propriului status Euo )mpiedica at)t
autoanaliza sincera c)t si comunicarea deschisa dintre oameni prin voalul protectiv (ormat din
reprezentarile su!iective despre adevar, dreptate sau !ine3 5enorocirea cea mai mare este data de
(aptul ca tocmai acest voal protectiv este per(ectionat permanent din cauza recurentei sale
pozitive asupra crearii senzatiei de con(ort sau a sentimentului (ericirii3 Di(icultatea schim!arii
acestor protectii si chiar a )ntelegerii lor este data de un alt principiu care ne (ace viata un calvar,
cel al autonomiei domeniilor psihice3 De ex3: cel mai autonom sistem dezvoltat de om este
lim!a8ul si acesta este motivul de (ond pentru care dilema aparitiei lui &"7a )nceput a (ost
cuv)ntul"* nu poate (i rezolvata iar controversele se (olosesc de tautologii vicioase3
Fn exemplu de circularitate patologica la nivel macrosocial si cu e(ecte imprevizi!ile )n viitor
este dat de "escalarile complementare" &)n sensul lui GregorC Gateson* ale con(lictului dintre
radicalizarea islamismului care se simte amenintat de radicalizarea interventiilor F;,, la r)ndul
lor 8usti(icate de radicalizarea (undamentalismului islamic devenit tot mai (anatic cu c)t masurile
represive au (ost mai categorice3 -n acest con(lict, de o circularitate per(ecta, elementul care
dinamiteaza escalarea este sentimentul amenintarii3 5enorocirea este ca un asemenea sentiment
devine real )n consecinte &causa (inalis la ,ristotel*, adica )si are cauza )n (inalitatea reprezentata
devenita o "pro(etie care se auto)mplineste3" Daca at)t F;, c)t si islamistii nu ar (i trecut
niciodata la agresiuni reciproce atunci (iecare ar (i (ost o!ligat sa-si trateze halucinatiile propriei
psihoze pe costurile proprii3 9on(lictul (iind declansat (iecare )ncearca sa-l trateze pe celalalt cu
in(uziile pe care ar tre!ui sa si le autoadministreze3 5u va aminteste acest lucru de psihiatria
a!surda de acum DB de ani sau din alte sisteme4
O alta pacoste este continuta de "necesitatea continuarii tratamentului" din aprecierile structurilor
de8a create )n acest sens si care s)nt nevoite sa-si 8usti(ice existenta sau sederile prelungite )n
tarile respective sau de cei de la putere care devin tot mai greu de )nlocuit3
;ansa iesirii din acest cerc vicios destructiv al "cauzalitatii circulare" &#3 von $%rster* este
constientizarea propriei greseli de interpretare si acceptarea inutilitatii propriului gest, adica
)ntreruperea modului a!surd de o!tinere a autocon(irmarilor3 +ro!lema de (ond al iesirii din
impas este dilema "cine (ace primul pas4" si paradoxul unei actiuni simultane de )nghetare a
con(lictului cauzat de schim!area interpretarii gesturilor oponentului3 9onvingerea )n propria
"normalitate" se alimenteaza si !azeaza pe "anormalul" actelor celuilalt3 9u c)t dezorganizarea
psihica a unei persoane este mai mare cu at)t mai mult ne simtim con(irmati )n propria
"normalitate", asadar patologicul da masura normalului si nu invers3 Orice convingere, indi(erent
de caracterul de adevar al acesteia, poate constitui !aza crearii unei circularitati auto8usti(icative
cu rol decisiv )n scaderea tensiunii cere!rale3
,ici nu (ac dec)t sa enunt c)teva din (enomenele psihologice de (ond (ara de care cu greu ne
putem )ntelege pe noi cei ce ne dorim prelucrarea trecutului3
,D " Areti sa spuneti ca aplicarea acestor principii asigura )ntelegerea de sine si deschide calea
)ntelegerii celuilalt4
"6raim limitele propriilor descrieri"
DG " 5u se poate alt(el si nici nu ar avea sens daca nu am raporta la noi ceea ce vrem sa
)ntelegem3 5u ne nastem cu programul )ntelegerii sociale ci doar cu unul egocentric si pro(und
egoman3 .eactiile circulare ale )ntelegerii mediului apar pe (ondul celor interne3 +rimul o!stacol
al sistemului nervos este propriul corp, pe care si-l conecteaza )nainte de a se conecta la mediu
sau la alte persoane3 'l este de8a marcat de structuri ale trairilor din relatia corp-creier si cu
prima persoana din viata noastra: mama3
,propos, nu ne nastem cu gene (eminine cum s-a crezut, )nsa toti ne impregnam o structura
(eminina de reactie emotionala la mediu si )n aceasta relatie se naste empatia ca sentiment pentru
ceilalti3 'mpatia este in(luentata apoi de proiectiile propriei emotionalitati asupra mediului si de
posi!ilitatile de descriere a unei realitati externe prin lim!a83 +e !aza acestui schim! cameleonic
se dezvolta constiinta de sine care este un (el de "hopa-Mitica", un +erpetuum-Mo!ile de
circularitati autosugestive din interiorul unui lim!a8, un monolog narcisic al eului3
'volutiv vor!ind, am a8uns sa traim )n lim!a8ul descrierilor realitatii si aceasta este
su!iectivitatea care ne da cel mai mult de (urca si pe care nu o acceptam (ara tensiuni interne3
7im!a8ul este lumea omului si )n a(ara lui nu poti vor!i despre om3 6raim limitele propriilor
descrieri si )n contextul de(initiilor pe care le dam (enomenelor interne sau externe, printr-un
proces circular cu tendinte autonome, care uneori ne poate scapa de su! control3
9ircularitatile acestor descrieri pot (i anxioase, psihotice sau depresive si aceasta autologie
reversi!ila anuleaza de(initiv circumtantele atenuante ale vinovatiei sau repsonsa!ilitatii limitate3
+relucrarea trecutului va tre!ui sa tina cont de adevarurile mai noi despre (iinta umana, tocmai
pentru a nu aluneca pe terenul 8usti(icarilor intermina!ile si de a da vina pe manipulare, pe
spalarea de creier, pe cenzura, pe in(luente, etc3 O in(luenta sau sugestie externa nu are niciodata
un e(ect daca ea nu este preluata )n lim!a8ul interior devenind ast(el o autosugestie3
,D " Daca am )nteles !ine, )nseamna ca (iecare )si (ormeaza o lume )n care se autocon(irma prin
ceea ce-si spune ca este sau ca a trait3
DG " 5u putem spune ca am trait ceva cu adevarat daca nu o putem exprima si ver!al3 Daca
trairea este pozitiva o suportam si (ara explicatii, )nsa daca este negativa atunci tre!uie s-o
de(inesti pentru a o depasi si mai ales pentru a sti ce ai depasit3 'ste exact ca la un raz!oi care nu
aduce nimic daca nu ai si o declaratie de independenta, tre!uie sa o!tii iluzia ca moartea ta a avut
un sens, ceea ce este a!surditatea pura, )ntruc)t numai viata poate avea un sens3
#aosul emotiilor nu numai ca este organizat prin lim!a8 ci si )m!ogatit de acesta, am!ele
domenii traiesc o sim!ioza care nu exclude autonomia3 6oate acestea s)nt cuplate la un sistem
cere!ral de autorecompensare raspunzator de producerea satis(actiei si sentimentului (ericirii3
,D " 9e legatura au toate acestea cu tema noastra4
"+ersonal s)nt pentru o vina colectiva333"
DG " 5u putem (ace una (ara cealalta3 9ine vrea sa (aca ordine )ntr-o tara, va tre!ui sa (aca
ordine )n propria (amilie si )n primul r)nd sa-si puna )n ordine propria viata, adica sa-si (aca
introspectia3 ,ici se a(la centrul universului, iar !iserica a intuit de mult valoarea con(esarii, a
marturisirii si iz!avirii de pacate3 -n natura nimic nu este despartit si prin introspectie re(acem
armonia originara3 Din nevoi cognitive mintea noastra a operat despartiri si di(erentieri pentru a
)ntelege natura mai !ine si a usura memorarea3
Daca nu vrem ca generatiile de dupa noi sa ne puna la zidul in(amiei, sa ne renege sau sa ne
!ruscheze, asa cum a (acut-o generatia H<2 cu tatii lor, atunci va tre!ui sa ne prelucram trecutul
c)t )nca se mai poate si c)ta vreme noi, cei care am construit comunismul )ntr-o (orma sau alta,
mai s)ntem )n viata3
+ersonal s)nt pentru o vina colectiva si nu pentru 8udecatile de tipul "numai individul > a (acut
in(ractiunea I3" 5u numai 9eausescu singur a generat tipul de comunism de la noi, ci si noi l-am
(acut posi!il sau, alt(el spus, ne-am autocauzat soarta provoc)nd-o de (iecare data )ntr-un lant
cauzal si prin anumite trasaturi de carcater, un lant national al sla!iciunilor, care ar tre!ui
examinat atent si serios3 ,r tre!ui poate adaugata si de!usolarea culturala &un popor ramas )n
urma emigratiei de dupa raz!oi (ara intelectualii ei de marca* care a 8ucat un rol )n schim!area
mentalitatii, la a!andonarea traditiei de g)ndire si simtire3 ,r tre!ui analizat si complexul
national al tradarii sau teroarea adminstrativa de la nivelul institutiilor, cu (unctionari
incompetenti ce luau decizii a!surde )ntretin)nd o psihoza, care )n (inal l-a si )mpuscat pe
9eausescu3 ,st(el de analize s)nt necesare pentru ca agresiunea societatii postdecem!riste este
halucinanta, mass-media cultiva nonvalori si mentine dispretul (ata de om iar politicienii s)nt un
exemplu patologic de sarcasm3
,D " 9redeti ca prelucrarea trecutului colectiv sau a copilariei poate asigura )ntelegerea de sine
necesara echili!rului psihic4
"denti(icarea sau raportarea la masculinitatea tatalui este (actorul hotar)tor al identi(icarii
psihosexuale"
DG - giena psihica individuala, )n (orma unei psihoterapii, nu e neaparat necesara daca educatia
a mers !ine si atunci c)nd mama reuseste sa-si dozeze iu!irea si apropierea (ata de copilul ei3
Dar, daca ai avut o copilarie con(lictuala, deprivata si lipsita de apropiere sau )n care a (ost prea
multa apropiere p)na la a!uz, atunci ea este necesara3 -nsa psihoterapia nu tre!uie numai sa
"repare" raul produs de8a ci mai ales sa-l previna, a8ut)nd la dezvoltarea armonioasa a
personalitatii3
5u de putine ori pro!lemele actuale ale unei persoane nu s)nt neaparat declansate de di(icultatile
sau con(lictele momentane, desi asa pot (i resimtite, ci de traumatisme mai vechi si nu neaparat
constiente3 9oncret: evolutia sexuala a unui copil, indi(erent de sex, este marcata de reactiile
mamei din primii ani ai vietii3 Dezvoltarea eului )ncepe prin senzatii corporale, prin satis(acerea
nevoilor de hrana si apropiere emotionala )ntr-o relatie sim!iotica cu mimica mamei, care
oglindeste involuntar si (ixeaza gesturile, expresiile dar si cuvintele pe care le pronunta aceasta3
Orice ne)mplinire, supra)mplinire sau a!andonare &deprivare senzoriala* lasa urme pro(unde )n
!uclele neuronale ale sistemului raspunzator de "panica de a (i parasit" &Aerlassenheitspani:-
;Cstem* si (ixate de(initiv )n reprezentari interioare3
nteresant, privind educatia sexuala la acest nivel, este ca mama are )n repertoriu o mimica
pentru orice actiune imagina!ila a copilului, )nsa nici una pentru cele legate de instinctul sexual,
cum ar (i o erectie spontana, manipularea organelor genitale sau mastur!area3 5u numai ca ele se
pre(ac ca nu o!serva ast(el de acte, ci pot avea reactii care-l pot traumatiza pe copil pentru toata
viata3 -n a doua (aza a evolutiei sexuale de la pu!ertate, identi(icarea sau raportarea la
masculinitatea tatalui este (actorul hotar)tor al identi(icarii psihosexuale3 'ste (aza integrarii
lumii instinctelor )n structurile supra-eului si dezvoltarea unei individualitati adaptate social3
;tudiile longitudinale asupra deprivarii de tata &Aaterdeprivations(orschung* au constatat de
cur)nd ca a!senta acestuia )ntr-o (amilie sau respingerea modelelor masculine )ntr-o cultura s)nt
(actori care tul!ura identitatea sexuala at)t la (ete c)t si la !aieti3 'xista )n acest sens si un
diagnostic de +arental ,lienation ;Cndrome &am avut chiar c)teva cazuri relevante )n terapie*
care vizeaza )nstrainarea de tata3 '(ectele deprivarii tatalui s)nt, pe l)nga tul!urarile psihosexuale,
un comportament antisocial agresiv p)na la criminal, comportamente autodestructive p)na la
automutilare, tul!urari relationale, de(icite cognitive, teama de ratare, atitudine negativa (ata de
(amilie si copii3 ,!senta tatalui o determina uneori pe mama sa )ncerce compensari sau sa-l
(oloseasca pe !aiatul mai )n v)rsta ca )nlocuitor &+artnerersatz* sau con(ident, )mping)ndu-l )n
roluri nepotrivite &.ollenmiss!rauch* v)rstei, sexului si pozitiei )n relatie si care desta!ilizeaza
maturizarea normala aceeler)nd-o sau trec)nd-o pe cai )ntortocheate3 -n acest context se pot (ace
unele corelatii )ntre deprecierea rolului tatalui dupa 01<2 &die vaterlose Gesselscha(t* si
extinderea tul!urarilor de identitate sexuala3
,D " 9are ar (i pro!lemele )nt)mpinate de rom/ni la integrarea )n societatea germana si cum au
(ost resimtite )n plan psihic4
".eactia psihica la o schim!are de gradul trei, cum este emigrarea, este de regula depresia si
simptomle psihosomatice"
DG " ,celeasi pe care le au toti cei care se rup de tot ceea ce a )ntretinut viata lor anterioara si se
autodezradacineaza3 9)nd ai emigrat su! comunisti, cazul meu, stiai ca nu mai exista cale de
)ntors si erai pentru cei ramasi acasa ca si decedat3
, te naste a doua oara )ntr-o societate ca Germania, unde !ariera lim!ii este greu de trecut, nu
este un proces simplu si (ara urmari3 Dilema adaptarii este data de cerinta unei plieri, contopiri
e(iciente cu noul mediu (ara ati pierde identitatea! -nsa cum s-o mentii c)nd renunti la toate
rolurile sociopro(esionale avute anterior, la statusul )ntr-o (amilie mai larga, la toate
conditionarile care-ti mentineau viata, inclusiv la lim!a materna! ;ocul adaptarii este dat de
constr)ngerea si a!senta alternativei &este o J=angsanpassung, adaptare (ortata* care se resimte
pe toate planurile3 ;e zdruncina din temelii sistemul de convingeri sau valori, ceea ce mareste
nesiguranta, anxietatea si panica de a nu reusi adaptarea3 Decisiv )n procesul adaptarii este
raspunsul la )ntre!area "pentru ce ai emigrat si ce ti-ai dorit sa gasesti4" 'u am avut un scop
simplu de(init si realiza!il zilnic de mai multe ori: sa !eau o ca(ea si sa citesc )n liniste (ara sa
tresar la sunetul soneriei sau al tele(onului!
5u cunosc studii care sa evidentieze di(erentieri ale adaptarii comparativ cu alte tari, )nsa ele nu
s)nt la (el de grele )n $ranta, talia sau ;pania, unde lim!a se )nvata din mers si mentalitatea este
mai apropiata de a noastra3 Germanii s)nt un popor o!sedat de per(ectiune, categoriile
a!solutului, ale imperativelor categorice s)nt opera lor3 Di(erenta dintre noi si ei poate (i redusa
la cea dintre vremelnicie si temeinicie3
.eactia psihica la o schim!are de gradul trei, cum este emigrarea, este de regula depresia si
simptomle psihosomatice3 +ro!lema apare )n momentul )n care devii constient de su(erinta, c)nd
cauti 8usti(icarea unei ratari sau cauti o solutie de moment &:urz(ristige 7%sung*, adica
vremelnica3
,uto8usti(icarea o!isnuita este cea de tipul "vina vecinului", adica pro!lema s)nt ceilalti, recte o
societate "rece si neprimitoare" sau un partener &sot sau sotie* care nu te )ntelege si te pune su!
presiune3 +ersonal si eu m-am asteptat sa )nt)mpin "caldura colectivului" cu care ne o!isnuisem
acasa )nsa am )nteles repede, dintr-o experinta edi(icatoare cu autoritatile de aici, ca rezolvarile
concrete s)nt de pre(erat promisiunilor desarte si ")m!ratisarilor tovarasesti3"
,D - -n ce masura e(orturile integrarii a(ecteaza sta!ilitatea unei (amilii care emigreaza )n
Germania4 Daca se emancipeaza )si mai doreste copii4
"'manciparea )n general )nseamna )n primul r)nd deschiderea (ata de ta!uuri"
DG " 'migram mai )nt)i corporal, su(letul ram)ne acasa si dureaza uneori o vesnicie p)na ne
urmeaza, ast(el ca traim )n si din amintiri3 nteresant este ca )ncepem sa ne amintim involuntar
lucruri demult uitate3 nconstientul reia secvente ale trairilor anterioare pentru a suplini pe cele
(rustrante si mai ales pentru a sustine sentimentul identitatii a(lat )n deriva3
;e schim!a paradigmele de evaluare, renasc interese sau placeri acolo unde au (ost respingeri sau
repulsii, de ex3: acasa stingeam radioul la muzica populara )nsa )n Germania am )nceput s-o
ascult cu nostalgie! +ersonal mi-au tre!uit peste zece ani ca dorul de acasa sa nu ma doara si
dupa 21 nu a trecut niciodata un an (ara sa merg )n .om/nia3 +rietenilor care ma ironizau usor cu
concediile mele mereu acasa le spuneam ca ma duc sa-mi ud radacinile inconstientului, (oarte
necesar recali!rarii psihice3
-ntr-o (amilie pot apare schim!ari de satus si rol, dupa cum se o!tine mai repede o anumita pliere
la mediu3 Daca unul reuseste sa )nvete mai repede lim!a, sa se simta mai !ine cu mentalitatea si
rigorile de aici, sau c)stiga mai mult dec)t celalalt, pot apare disensiuni si pot (i reluate con(licte
mai vechi re(ulate3 $lexi!ilitatea suprasolicitata de ritmul adaptarii determina un (enomen
recurent de rigidizare a altor conduite si convingeri mai vechi, adica devenim mai conservativi
dec)t eram3 9u c)t te simti mai pierdut )ntr-o societate cu at)t mai mult se va compensa, din
nevoia de sta!ilitate psihica, )n sensul rigidizarii unor convingeri care pot (riza uneori a!surdul si
una din cauzele principale ale pro!lemelor minoritatilor de emigranti3
'manciparea )n general )nseamna )n primul r)nd deschiderea (ata de ta!uuri si exprimarea unor
g)nduri sau dorinte )ntr-o relatie3 Din pacate aceste ta!uuri s)nt depasite dupa ce un cuplu se
des(ace si nu )nainte3 ,sadar, a nu emancipa )nseamna nu numai a in(luenta natalitatea )n sensul
cresterii ei, ci si a periclita mentinerea (amiliei3 $amiliile emigrante se )nscriu )n tendinta
generala de a avea 0 maxim ? copii, pentru ca tre!uie sa-i cresti singur (ara a8utorul rudelor ca
acasa si se )ntrerupe cariera pro(esionala3
O societate poate lua masuri ce tin de politica demogra(ica si chiar (olosi (orta executivului
educational pentru realizarea unor am!itii ideologice3 ,devarul este ca proiectul comunist de
sporire a populatiei .om/niei la @B de milioane de locuitori ram)ne o necesitate ne)mplinita,
care, )n actualul stadiu al depopularii prin emigrare si scadere a natalitatii, )si arata consecintele
dramatice3 9omparativ cu tara noastra .$G &(ara DD.* avea un teritoriu cu circa D mii de
:ilometri patrati mai mult )nsa o populatie de peste <2 de milioane3 $actorul (ortei economice a
populatiei nu este unul de negli8at si (aptul ca )n .om/nia se importa (orta de munca din 9hina ar
tre!ui sa ne (aca sa vedem greselile postdecem!riste3
,D " ,creditati ideea ca (ortarea natalitatii de 9eausescu era o masura vizionara4
"9eausescu a (ost incontesta!il un vizionar utopic"
DG " 9eausescu a (ost incontesta!il un vizionar utopic care nu vedea copacii din cauza padurii si
care s-a anga8at pe prea multe planuri, netin)nd cont de puterea noastra materiala si spirituala de
a realiza proiectele vizate3 ;upraaprecierea nonstop si peste tot este )n consecinte mai grava dec)t
su!aprecierea3 9omparativ, o depresie este de pre(erat unei psihoze, )n primul r)nd din cauza
reusitelor mai mari de vindecare )n cazul primei3
+relucrarea trecutului tre!uie sa (ie nu numai autoanalitica ci si rational-o!iectiva, alt(el nu vom
reusi dec)t sa (im la (el de a!solutisti ca si comunismul )nsusi3 .espingerea )n !loc nu va crea
posi!ilitatea ca o mentalitate sa se autodes(iinteze, parcurg)nd etapele prelucrarii3 5u tre!uie sa
(ortam procese care se des(asoara cel mai !ine de la sine, )nsa a distruge toate (ormele care
mentineau viata p)na atunci )nseamna a proceda la (el cum au (acut-o cei pe care-i critici3
6oate domeniile vietii umane au principiul autonomiei, nu numai )n sensul autodezvoltarii ci si al
autodizolvarii3 De exemplu: daca interzici studiul marxismului vei crea dizidenti nostalgici, care
vor gasi explicatia (enomenului actual al glo!alizarii )n 9apitalul lui Marx si chiar ca nu putem
nega aplica!ilitatea acestei analize la (enomenul actual al glo!alizarii oligarhice planetar3 ,sadar
sta(ia marxismului pluteste )nca deasupra noastra, iar noi o renegam arogant ceea ce o poate (ace
sa re)nvie3 ,sa (aceau si comunistii, )nsa am vazut unde a dus renegarea3 ;a nu (iu )nteles gresit,
marxismul a (acut posi!ila o dictatura, )nsa colectia ideilor socialdemocratice sustinute, s)nt o
opera a g)ndirii europeane )nceputa )naintea lui3
9)nd am sosit )n Germania am (ost surprins sa vad o societate care aplica principii comuniste la
care noi visam: (iecaruia dupa nevoi! magineaza-ti ca am (ost cazat @ luni, )mpreuna cu (iul meu
pe atunci de trei ani, la un hotel, unde statul german platea peste ?BBB de marci pe luna numai
pentru cazare3 ;a nu credeti ca am avut vreun statut special, hotelul era plin de emigranti ca
mine3 5u eram o!isnuit cu at)ta atentie si, (aptul ca nu mi se cerea nimic )n schim!, ma scotea
din conditionarile mentinerii vietii, asa ca am avut stari depresive3
Dupa mine a8utorul social declanseaza si )ntretine sentimente de inutilitate si depresii, un revers
negativ al generozitatii sociale care va tre!ui luat )n consideratie3 Demnitatea umana nu se
mentine prin pomeni sociale ci prin crearea cadrului ca (iecare sa se simta util si mai ales sa
devina autonom con(orm programului intrinsec vietii umane3
9u alte cuvinte estul vor!ea de comunism iar vestul )l aplica3 ;i atunci te )ntre!i: ce sens mai au
denumirile care nu a8ung niciodata sa (ie o realitate si daca mai este cazul sa ne cramponam de
etichete3 'ste un (enomen identic celui dintr-o relatie )n care )i tot spui partenerei ca o iu!esti dar
nu-i arati niciodata acest lucru3
,D - 9are este socul cel mai mare pe care )l o(era societatea gazda germana4 'xista o )nsusire a
germanului care ne provoaca pe noi cei originari din .om/nia4
"5ici o alta tara nu complexeaza mai mult ca Germania"
DG " 5ici o alta tara nu complexeaza mai mult ca Germania, am simtit-o pe propria piele si nu
cred ca s)nt singurul care a trait complexul lim!ii3 +entru a compensa acest handicap noi ne-am
(acut un o!icei din a gasi de(ecte la gazdele noastre si a le critica, pe l)nga raceala
comportamentala, chiar nivelul din scoli3
+ersonal am alta parere si o spun de c)t ori am ocazia3 9a scolarii nu s)nt motivati sa )nvete este
rezultatul paradoxului educatiei antiautoritare: a-i (ace pe copii sa )nvete de la sine (ara a-i o!liga
)n vreun (el s-o (aca!
5oi (acem mereu comparatii cu scoala din .om/nia din trecut, pe care o ridicam nostalgic )n
slavi, dar nu ne-am uitat )n manualele scolare sau de la gimnaziu sa vedem ce (el de pro!leme se
pun acolo, ce texte literare, (iloso(ice, psihologice, ce autori de mare nivel, ce analize si la ce
)ntre!ari complicate tre!uie sa (aca (ata un elev aici3
Fn alt criteriu de comparatie: la gimnaziul $reiherr von ;tein din 7ever:usen, unde au )nvatat si
mai )nvata unul din copii mei, aproape 8umatate din pro(esori s)nt doctori )n stiinte3 7a noi acasa
nici la universitati nu au toate cadrele didactice acest titlu3 -n general aici se pune mult mai mult
accent pe procesele de g)ndire nu de memorizare, con(orm principiului a sti nu )nseamna si a
g)ndi3
,D - ;ocietatea germana se con(runta cu un (enomen de durata de dizolvare a (amiliei3 Divortul
a devenit la (el de legitim precum casatoria3 9redeti ca persoanele originare din .omania s)nt
scutite de e(ectele acestui (enomen4
",ctual o casatorie din trei a8unge la divort"
DG " Divortul este un (enomen la (el de legitim, )nsa el a capatat dimensiuni )ngri8oratoare prin
mentalitatea generatiei din <2 caruia )i apartin si (ostii cancelar si ministru de externe ;chr%der-
$ischer, (iecare cu c)te @-K divorturi la activ3 ;indromul a (ost descris de psihanalistul
psihosociolog ,lexander Mitscherlich )n ",u( dem Weg zur vaterlosen Gesellscha(t" si viza
"societatea (ara tati", adica una )n care (emeile emancipate sau re(uza sa se casatoreasca si sa
ai!a copii, considerati un articol de lux pentru cei avuti, sau )i cresc singure, prote8)ndu-i de
agresiunea pater-ului compromis de trecutul sau nazist3
;caderea natalitatii )n Germania, dar si alte (enomene sociale ma8ore )si au sursa )n mesa8ele
acelor ani, care vedea )n (amilie izvorul ne(ericirii, a reprimarii autoritare a instinctelor primare
ale vietii si o sursa de o!tinere a (ortei de munca ie(tina sau de incu!atoare pentru planuri
raz!oinice &Lanonen(utter M carne de tun*3
7i!eralismul acestei "Genussgeneration" &generatii orientate pe placere si savurare* viza
dizolvarea celulei originare a vietii, atomizarea societatii si dezvoltarea spiritului egoist, egoman
si egocentric, ceea ce )nsemna anularea empatiei si altruismului, sentimente (ara de care
societatea nu poate supravietui si care se pot dezvolta numai )ntr-o (amilie cu cel putin doi copii3
Airusul "(eminismului" a avut un e(ect puternic )ntr-o Germanie traumatizata de culpa!ilizare,
depopulata de proprii ",u(:lrer" &clari(icatori*, emigrati )n masa )n ,merica si dezorientata at)t
de atacurile din vest c)t si din est3
,ctual o casatorie din trei a8unge la divort, un soc declansat de acceptii dovedite ca (alse si o
!aza pentru socuri viitoare )n lant prin distrugerea lumii copiilor a(ectati de divort3 9um nimeni
nu este pregatit su(leteste pentru pra!usirea lumii sigurantei "leaganului de aur" al (amiliei,
urmarile s)nt imprevizi!ile si pe toata viata3 'ste moartea unei relatii )n care s-au nascut copii,
vise si sperante, consecventele pot (i pro!leme de apartenenta si de identitate sexuala, diverse
handicapuri, scaderea capacitatilor de )nvatare, tendinte de izolare sociala si agresiune,
dependente de alcool sau droguri, cautarea unor modele de viata pe strada, re(uzul
responsa!ilitatii si al o!ligatiilor, etc3
Divortul este un simptom social a(lat la intersectia !iopsihosocialului care distruge ")ncrederea
originara a omenirii" &das Frvertrauen der Menscheit* si implica su!iectivitatea cea mai
pro(unda inclusiv sexualitatea3 'l este o )ntrerupere si o ruptura a comunicarii ce poate (i
)nteleasa prin analiza lim!a8ului ei )n sens larg si unde o agresiune este tot o comunicare, din
ne(ericire una dureroasa3 9on(lictul atinge mai ales pro!lemele (eminitatii si masculinitatii ca
sex, (iecare se simte respins )n primul r)nd !iologic, se rescriu partituri !iopsihosociale de
pro(unzime3
Divortul are si )n cadrul (amiliilor de emigranti mai multe cauze circulare:
o schim!are de viata de gradul trei, cum este emigrarea, solicita sistemul nervos la maximum si-l
(ragilizeazaN
pro!leme psihice: caderile psihice depresive alternativ compensate cu un optimism exagerat,
alcoolismul, ticurile comportamentale, izolareaN
lipsa (eed-!ac:ului persoanelor care au asigurat suportul, au )ntretinut si echili!rat sistemul
(amilial p)na )n momentul emigrarii &prieteni, rude, cunostinte, etc3*N
dispare teama de !lamarea sociala &pre8udecata - "9e-o sa zica lumea" este anulata pentru ca
acea "lume" nu mai exista*N
dizolvarea unor ta!u-uri reprimate p)na atunci concomitent cu rigidizarea sau a!solutizarea altora
care "promit (ericirea"N
apar pro!leme de identi(icare, de apartenenta, dorinte de independentaN
pro!leme legate de sexualitate: emanciparea sexuala, schim!area orientarii sexuale, sexul
monoton sau prea mult sexN
pro!lemele legate de educatia copiilorN
ai timp sa re(lectezi la viata (ara a primi "s(aturi" sau indicatii la tot pasulN
devii mai lucid, mai )ncrezator, mai constient de propria valoare si adopti noi stiluri de viataN
cel care s-a simtit )n relatie dezavanta8at sau dezamagit prinde cura8 si-si doreste anumite
schim!ariN
in(idelitatea si a!uzurile de )ncredere, geloziaN
reproducerea &a avea sau nu copii*N
zg)rcenia unuia sau mania cumparaturilor la celalaltN
negli8area relatiei sau a tre!urilor casnice, activitati de timp li!er (ara partener si statul )n (ata
calculatorului sau televizorului (ara a vor!i cu celalaltN
invidia pe succesele parteneruluiN
lipsa comunicarii deschise si sincere cauzate de mentinerea ta!uurilorN
aprecierea valorilor materiale )n de(avoarea celor emotionale sau cultural-spiritualeN
o noua secretara dar si altele mai comice3
.olul (emeii se schim!a, c)stiga o anumita independenta (inanciara, se emancipeaza, )si
reg)ndeste si reorganizeaza viata3 +ro!lemele de apartenenta sociala mai largi se ras(r)ng si )n
planul mai intim al identitatii de sine, se rescrie proiectul vietii: asa zisele crize ale v)rstei
mi8locii3 Multe neprelucrari, limite personale sau nostalgii s)nt reluate si reg)ndite3 +ro!lemele de
acasa le trans(eram pe un teren neutru si (emeile dar si !ar!atii au mai mult cura8 )n a-si re(ace
viata3 5esigurantele economice (ac ca anumite cupluri sa se mentina desi comunicarea a )ncetat,
se )mpart doar costurile vietii nu si emotiile sau trairile3 O criza individuala nu poate (i explicata
doar prin aspecte materiale desi asa se vede la supra(ata con(lictului3 Di(icultatile materiale ne
(ace sa str)ngem r)ndurile si sa ne asociem, de regula !unastarea duce la independenta si
emancipare3
Divortul elimina anumite dureri si pro!leme psihice la persoanele care le au, provoc)nd altele
celorlalti3 'l repeta drama rupturii de tara sau despartirii de persoane dragi si devine la r)ndul lui
o schim!are de gradul trei, care declanseaza alte simptome psihosomatice3
Motivele le putem a(la direct de la cei a(lati )n situatie si depinde de capacitatea lor de a
introspectie, autoanaliza si ver!alizare3 9um situatia este emotionala vom auzi argumentari
scurtcircuitate si 8usti(icari uneori cam super(iciale pentru pro(unzimea evenimentului3
;ocul este cu at)t mai mare cu c)t cineva a reprimat si renegat mai mult adevarul unor perceptii
sau evenimente petrecute )n relatie3 9u c)t )ncercarile si dramele prin care trece (amilia s)nt mai
mari cu at)t uzura si nemultumirea creste, anumite trasaturi de personalitate ies la iveala iar
con(lictele se accentueaza3 Durerea provocata va (i reprimata )n prima (aza, iar unul din parteneri
poate cere o noua sansa, cu promisiunea de schim!are )n !ine a unor comportamente
indezira!ile3 Dezorientarea, dezamagirea, dispozitiile am!ivalente, (rica de necunoscut, a!senta
raspunsurilor, ura trecutului comun, tul!ura (iinta umana si apar dis(unctii psihosomatice:
insomnii, scaderea apetitului general, tul!urari de echili!ru, atentie si concentrare, dureri
corporale, etc3
,D - +ersista )nca o pre8udecata despre psiholog si a merge la terapie echivaleaza cu a
recunoaste ca esti "ne!un"3 +uteti constata o schim!are de atitudine la persoanele originare din
.om/nia4 ,veti multi pacienti rom/ni4
"-n terapie volu!ilitatea germanilor este greu de stopat"
DG " ,m avut pacienti din trei generatii, cei veniti )nainte de 21, cei de dupa 1B si cei cu Green
9ard, adica in(ormaticienii3 9a psiholog nu poti a(irma niciodata ca pro!lemele unora s)nt mai
mari, mai grave sau mai importante dec)t ale celorlalti si nici compara rezonantele extrem de
di(erite vizavi de o situatie > comuna, (iecare resimte cu )ntregul sau trecut un eveniment3
'xista o di(erenta de a!ordare a pro!lemelor, mentalitatea a )nceput sa se schim!e constructiv
)nsa atitudinea (ata de psiholog si psihoterapie este una care tine de evolutia autocunoasterii )n
general3 Omenirea a avut mari pro!leme )n a urma )ndemnul, atri!uit lui ;ocrate, "cunoaste-te pe
tine )nsuti" )ntruc)t solicita autoanaliza, recunoasterea limitelor, a greselilor proprii si acceptarea
adevarului, adica "'insicht" &recunoastere si acceptare a adevarului despre sine chiar daca el este
neplacut si dorinta schim!arii situatiei* si pentru care nu avem o traducere directa )n rom/na3
Daca nu ai un cuv)nt )ntr-o lim!a )nseamna ca )n cultura respectiva nu ai avut ce sa desemnezi
prin el, alt(el ar (i (ost nascocit pentru a se reda di(erentiat o stare de (apt3 7im!ii rom/ne )i mai
lipsesc si alte cuvinte legate de exprimarea di(erentiata a unei introspectii, asa ca poti conchide si
singur cum stau lucrurile vizavi de placerea autoanalizei la rom/ni3 9hiar daca vin )n terapie sa
nu crezi ca )ti povestesc toate peni!ilitatile, )n acest sens exista chiar o pre8udecata a noastra ca
germanii s)nt persoane )nchistate si rigide )nsa este exact invers3 'xista o di(erenta de
mentalitate, ei nu vor!esc ne)ntre!ati si nici daca cadrul nu este adecvat unor marturisiri3
9omparativ noi s)ntem mai spontani, sporovaim si c)nd tre!uie si c)nd nu tre!uie dar nu relatam
lucrurile de (ond, mai pro(unde3
-n terapie volu!ilitatea germanilor este greu de stopat iar a rom/nilor scade pentru ca s)ntem
(oarte circumspecti vizavi de ceea ce eu as putea o!serva sau descoperi la ei3 ,ici ne con(runtam
cu pre8udecata de (ond de a merge la psiholog: dezvaluirea unor latente psihice, adica teama de
dezgolire, acel "streap-tease psihic" care )nca )ngrozeste lumea! 9um sa nu (im ast(el c)nd ni s-a
spus ca (olosim creierul doar partial, de la @O p)na la o treime si ca restul ar depozita acele
latente care (ac posi!ile (aptele )ngrozitoare si toate a!eratiile dovedite de om )n istorie3 9e poate
(i mai groaznic dec)t (rica de ati pierde autocontrolul si ca cineva din "spate" te manipuleaza zi si
noapte4 ata cum o acceptie eronata, devenita "adevarata" din cauza consensului, ne provoaca
mari pro!leme viz)nd (undamentul psihicului uman3
7ucrurile nu stau de loc asa si ultimele cercetari pe creier spul!era de(initiv aceasta eroare, ceea
ce implica o reconsiderare nu numai a organizarii psihicului ci si a unor concepte mai largi
precum cel de constiinta, li!erul ar!itru, responsa!ilitate, etc3 5euro!iologia moleculara
conchide sec: nu exista nici un neuron )n creierul uman care sa nu (ie (olosit &a!ge(euert,
stimulat* de mai multe ori pe zi!
,sadar epoca circumstantelor atenuante sau 8usti(icative a apus de(initiv si cartile de psihologie
tre!uiesc rescrise3 'ra de alt(el si o a!surditate sa se a8unga dupa miliarde de ani de evolutie la
per(ormanta o!tinerii unui creier pentru ca apoi sa-l lasam sa rugineasca!
O alta piedica ar (i tendinta paranoica din noi care ne (ace sa respingem adevarul originii noastre
animale si consecinta: s)ntem de origine divina&!*, adica ne (alsi(icam istoria originii3 ,devarul
despre noi este cel al maimutei care nu-i mai place sa (ie denumita maimuta3 ,m a8uns sa punem
reprezentarile )n locul rasadului !iologic, este ca si cum ai )ngropa )n pam)nt desenul unui copac
si te astepti sa creasca din el un ste8ar (alnic3
Fn derivat al aceleiasi tendinte paranoide este autoaprecierea ca s)ntem atoatestiutori, necesara
dezvoltarii iluziei vointei li!ere si a autonomiei )nsa ea (ace ca noi sa nu mai acceptam limitele si
)ngradirile propriului spirit3 Modul )n care dezvoltam aceste structuri este partial autonom dar si
legat de traditie, adica marcat de matricile g)ndirii unei culturi3 ,sadar, modelele de autoanaliza
s)nt in(luentate simultan de erorile, pre8udecatile si iluziile trecutului care tocmai ar tre!ui
prelucrat3
De exemplu: daca modelul cultural transmis este de tip arian, precum cel nazist, de erou al
muncii socialiste sau de mama eroina, nu mai )ncape vor!a sa accepti ca ai si sla!iciuni sau
pro!leme psihice3 ,devarata (ata a unei societati se poate vedea clar )n atitudinea (ata de cei
sla!i, la!ili, nea8utorati sau !olnavi psihic3
Aa mai trece mult timp p)na ne vom reprograma lozincile )ntiparite )n trecut3 5e tre!uiesc nu
numai paradigme noi, c)t mai ales reconsiderarea unor acceptii psihologice, un up-date la
actualul stadiu al cercetarilor din domeniu3
-n privinta accesului la psihoterapie avem )n 'uropa !oomul din ,merica anilor PB-2B3
'migrantii si-au schim!at si ei dupa anii 1B atitudinea3 , vor!i )nsa despre pro!lemele
emigrantilor )nseamna a vor!i despre mine, sau ceea ce cred eu ca ar (i o pro!lema, ceea ce este
iarasi o introspectie a propriului eu, dupa cum ader la anumite descrieri sau le resping3
Oricum adevarul este de (apt recunoasterea (aptului ca (iecare vor!este despre sine &g)ndirea este
o sim!olizare a trairilor la nivelul cuv)ntului* prin alegerea cuvintelor care-i reprezinta cel mai
!ine g)ndurile3 9onstiinta de sine a emigrantului a ramas acasa, )nsa el crede ca a luat-o la
plecare )n geamantan sau a pus-o pe pasaport odata cu viza3
;tatistic vor!ind, am mai multi pacienti rom/ni tineri desi ei s)nt ca numar incompara!il mai
putini )n Germania dec)t cei mai )n v)rsta3 ,cest lucru vor!este de la sine )n privinta deschiderii
de care vor!eam3 Mai devreme sau mai t)rziu omenirea va tre!ui sa recunoasca ca a (acut un ocol
lung, o!ositor si mai ales plin de erori si drame, pentru a nu a8unge mai devreme la noi )nsine
dec)t am (acut-o3
9a orice om si eu )mpart lumea )n doua: )n cei care au (acut sau (ac o psihoterapie si cei care o
au )n (ata lor3 5u exista "persoana sa nu (i scris o poezie" se spunea )ntr-un c)ntec de altadata3
+ara(raz)nd a(irm ca nu exista om sa nu (i (acut macar odata o depresie, o anxietate sau sa nu (i
avut niciodata semne psihosomatice3
9um introspectia este ea )nsasi claustro(o!ica este !ine sa (ie (acuta )nsotit (iind de un
psihoterapeut autorizat3
,D " O ultima curiozitate: ati raspuns la )ntre!ari (ara a (olosi modi(icarile noi din lim!a
rom/na, le-ati pastrat pe cele vechi, care-i explicatia4
"5e place no!letea (ara a (i si no!ili"
DG " ;a nu ma credeti un nostalgic3 7a prima carte am (olosit noile modi(icari desi ceva ma
deran8a si nu stiam ce3 5ici macar /-ul de la rom/n nu este 8usti(icat, originar cuv)ntul se scria
rum)n, e tot un (el de a-ti (alsi(ica sau )n(rumuseta originea3 , scrie s)nt )n (orma sunt este
disonant psiholingvistic, u-l indica mai degra!a )mpre8muirea, exteriorul si nu interiorul care este
redat de i sau )3 ;au ce ur)t arata c)t scris "c/t" sau ce con(uzie poate produce "ur/t" )n loc de ur)t3
5e place no!letea (ara a (i si no!ili, tre!uie depus e(ort sa nu (im niste maimute ramase tri!utare
maimutarelii caraghioase, )n (ond certi(icatul de nastere garantat al (iecaruia din noi3 , discuta si
despre asa ceva (ace parte tot din prelucrarea trecutului3 9hiar )ntreaga discutie este o (orma de
prelucrare, de a analiza deschis si (lexi!il spun)nd adevarul si a nu te exclude din analiza
dezvinovat)ndu-te3 ,(irmatiile ne autoexprima, g)ndirea nu este una din a(ara evenimentului, ci
evenimentul )nsusi care se exprima acum )n aceasta (orma3 -ntr-un anumit sens (iecare vor!este
despre sine chiar si c)nd se re(era la lucruri pe care nu le-a contactat sau trait direct, daca o
su!iectivitate atinge un nerv sensi!il atunci ea poate (i recunoscuta ca una comuna sau cel putin
ca una cu care te poti identi(ica3
,D " Aa multumesc3
Dan Gogleaza &nascut )n 01D0, )n Arancea* a studiat la Fniversitatea ,7339uza din asi, a
a!solvit sectia de +sihologie-;ociologie )n 01P< si este doctor )n psihologie3 , lucrat ca psiholog
clinician la $ocsani p)na )n 012<, c)nd (olosindu-se de o vizita la rude, a cerut azil politic )n
Germania3 Din 0121 este psihoterapeut autorizat )n praxisul propriu )n 7ever:usen3
+e l)nga activitatea curenta de psihoterapeut, participa la activitatea stiinti(ica a unor prestigioase
cercuri si asociatii de specialitate din Germania si .om/nia3 , pu!licat o carte la +olirom )n
?BB? si ram)ne o prezenta apreciata )n pu!licistica rom/neasca &detalii vezi pe site-ul
===3gogleaza3com*3
-ncep)nd cu 011B a initiat si des(asurat actiuni umanitare pentru tara iar pe plan comunitar
diverse activitati culturale ca presedinte al ,sociatiei 9ulturale .om/ne din L%ln &".umnischen
Lulturzentrum L%ln e3A3"*
0<2 reads