nfiinarea plantaiilor de arbuti fructiferi

Arbutii fructiferi ca afinul, coaczul, zmeurul sunt specii cu cerine moderate fa de factorii de mediu, de aceea
se comport bine n Romnia.
Aceti arbuti se nmulesc uor i intr repede pe rod, iar fructele obinute au valoare nutritiv i terapeutic
ridicat.
Pentru nfiinarea unei plantaii de arbuti fructiferi n condiii corespunztoare fermierul trebuie s aib
cunotine referitoare la:
Cerinele fa de factorii de mediu
Afinul, coaczul, zmeurul au cerine moderate fa de cldur, se dezvolt bine n zone colinare, cu un regim de
precipitaii mai mare de 600 mm anual sau n condiii de irigare, dar nu suport stagnrile de ap. Dei unele
suport semiumbra, se obin fructe de calitate n condiii bune de lumin.
Afinul prefer o clim rcoroas, umed i poate fi cultivat pn la altitudini de 600-800 m. Suport temperaturi
sczute pn la 25C n perioada de iarn. Afinul prefer soluri bine drenate, fr exces de umiditate, cu reacie
acid (pH 4,3-5,5). Reacia solului este una dintre nsuirile care limiteaz aria de rspndire a acestei culturi.
Aceast specie nu se va cultiva pe terenuri unde au fost aplicate amendamente calcaroase n anii precedeni dac
reacia solului nu a cobort sub 5,5. Dac ph-ul este mai mare de 5,5, pentru scderea acestuia se va folosi turb
acid aplicat n groapa de plantare. Prefer soluri bogate n humus, evitndu-se solurile srace i cele nisipoase.
Coaczul suport geruri de -30C n timpul iernii, dar nu suport temperaturi foarte ridicate, vara mai ales, dac
sunt asociate cu seceta. Se dezvolt bine pe soluri permeabile, fertile, suficient de umede, cu reacie uor acid
(phH 5,0-6,5).
Zmeurul suport bine gerurile din zona noastr, cu condiia ca lemnul tulpinilor anuale s fie bine copt la intrarea
n iarn. Dac lemnul nu e copt suficient, vrful lstarilor nghea. Aceast specie se cultiv pe diferite tipuri de
sol, dar nu suport solurile grele, calcaroase i reci. Se dezvolt bine la un pH de 5,6-6,8.
nfiinarea plantaiilor de arbuti fructiferi necesit cheltuieli mari din partea fermierilor, dar acetia pot beneficia
de sume nerambursabile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR), n cadrul Msurii
nr. 121 Modernizarea plantaiilor agricole.
Materialul sditor
Materialul sditor la majoritatea arbutilor fructiferi se obine prin butire, marcotaj, drajonare, ceea ce
nseamn c sunt plante pe rdcini proprii. Se mai pot nmuli i prin altoire (afinul).
Plantaiile de afin i coacz se nfiineaz n general prin folosirea butailor nrdcinai, iar cele de zmeur prin
folosirea drajonilor. Drajonii trebuie s aib 60-80 cm lungime, diametrul la baz 10-12 mm i un sistem
radicular bogat. Rdcinile drajonilor de zmeur sunt subiri i se deshidrateaz foarte repede.
Aprovizionarea cu material sditor se face din pepiniere autorizate care pot certifica sntatea plantelor i
autenticitatea soiurilor.
Unde i cum plantm arbuti
Pregtirea terenului n vederea plantrii
n vederea plantrii se face pregtirea terenului printr-o artur adnc de 40-50 cm i ncorporarea
ngrmintelor organice i chimice folosite pentru fertilizarea de baz.
Pentru plantaiile de coacz i zmeur, dac pH-ul solulul este prea mic se vor aplica amendamente cu calcar
pentru corectarea aciditii.
La solurile cu permeabilitate redus se poate face o scarificare la 60-80 cm adncime pentru a mri
permeabilitatea acestora. Pentru pichetarea terenului se vor stabili distanele de plantare.
Afinul se poate planta la distane de 2,5-4,0 m ntre rnduri i 1,2-2,5 m ntre plante pe rnd n funcie de
vigoarea soiului i tehnologia de cultur adoptat. Poate fi de exemplu o plantaie n rnduri simple la distane de
3x1 m sau n benzi cu dou rnduri plantate la distane de 3x1x1 m.
Coaczul se poate planta astfel:
n sistem clasic, unde plantele sunt conduse n form de tufe, distanele de plantare sunt de
2,5-3,0 m ntre rnduri i de
0,7-1,5 m pe rnd;
1. n sistem intensiv, cu distane de plantare de 0,75-1,0 m/1,5-2,0 m i pe rnd se va forma un gard
fructifer;
2. n sistem superintensiv pentru plantaii unde se va face recoltarea mecanizat a fructelor, cu distane de
plantare de 1,8/0,15 m. Aici plantele se conduc sub form de cordon vertical, sunt foarte dese i au o
durat de exploatare de 3 ani, fa de 10-12 ani n celelalte sisteme de cultur.
Pentru cultura zmeurului, cele mai bune rezultate se obin pe terenurile n pant la plantarea n rnduri pe curbele
de nivel, la distane de 2,5-3,0 m ntre rnduri i 0,50 m ntre plante pe rnd. Pe direcia rndului se va forma un
gard fructifer. n grdinile familiale, n condiiile n care lucrrile nu se fac mecanizat, distanele dintre rnduri
pot fi mai mici.
Plantarea arbutilor fructiferi
Epoca de plantare. Ca i la pomii fructiferi, la arbuti plantarea se poate face toamna sau primvara.
Pentru afin dau rezultate mai bune plantrile de primvar, n martie sau aprilie, mai ales n zonele umede sau cu
ierni geroase. Plantarea se face toamna n zonele mai secetoase i cu ierni mai blnde.
Zmeurul se planteaz toamna nainte de venirea ngheurilor sau primvara devreme. Dac este secet primvara,
plantele trebuie udate de mai multe ori pentru a se asigura prinderea, sistemul radicular fiind sensibil la lipsa
apei.
Cele mai bune rezultate la plantarea coaczului se obin cnd lucrarea se face toamna, pentru c n primvar va
porni n vegetaie devreme i n timpul plantrii se vor distruge o parte din muguri. Plantarea de primvar se
poate face cu rezultate bune n zonele cu mai multe precipitaii n aceast perioad.
Pregtirea materialului pentru plantare
n vederea plantrii, materialul se fasoneaz i se mocirlete, fiind ateni ca plantarea s se fac nainte ca
mocirla s se usuce pe rdcini. nainte de plantare, butaii de coacz se fasoneaz, scurtndu-se la 3-4 muguri.
Drajonii de zmeur trebuie s fie turgesceni, cu mugurii viabili, neafectai de ger. Fasonarea drajonilor de zmeur
const n ndeprtarea rdcinilor rnite sau uscate i scurtarea tulpinilor la 20-25 cm. Butaii nrdcinai, n
vrst de doi ani la afin, au tulpini de 30-45 cm i un sistem radicular care a pstrat o parte din pmntul fixat pe
rdcini printr-o udare abundent nainte de scoaterea materialului de la stratificare.
Plantarea propriu-zis
Plantarea afinului se face n gropi de 40x40x40 cm n care se administreaz turb acid care s asigure valoarea
de pH corespunztoare. Pe solurile srace se administreaz gunoi de grajd. Butaii se planteaz cu 4-5 cm mai
adnc dect au fost n pepinier. Dup plantare se face o udare i plantele se muuroiesc cu pmnt reavn.
Pentru plantarea coaczului se fac gropi de 30x30x30 cm sau se deschid anuri n lungul rndului. Butaii
nrdcinai se planteaz cu 4-6 cm mai adnc dect n pepinier. Se aaz n groap, se pune pmnt, se taseaz,
se ud i se face un muuroi pn la mugurele terminal.
Drajonii de zmeur se planteaz n gropi de 40x40x40 cm sau n anuri de 30/30 cm, se ud, se muuroiesc pn
la 15-18 cm i se scurteaz tulpinile la nivelul muuroiului.
Dr. ing. Felicia PACA, OJCA Satu Mare
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2008
A r b u t i f r u c t i f e r i

Soiuri de cpun

Premial
Favette
Redgauntlet
Cambridge Favourite
Cardinal
Marmolada
Cesena
Pandora

Soiuri de coacaz negru

Tsema
Cotswold Cross
Negre mari
Tinker
Black Down
Black Reward


Soiuri de coacaz rosu

Rosu timpuriu
Jonkheer Van Tets
Margaritar (coacaz alb)
Red Lake
Rondom
Stantza


Soiuri de zmeur

Latham G
Citria
The Latham
Taylor
Cayuga
Heritage - soi remontant


Soiuri de mur

Silvan
Waldo
Smoothstem
Thorn Free


P l a n t a r e a c p u n u l u i
Operaiunea de plantare a cpunului este diferit n funcie de sistemul de cultur:
cultur liber, direct n cmp sau cultur protejat, n solarii sau ser.

Indiferent de sistemul de cultur, materialul sditor comport dou operaii
premergtoare lucrrii - fasonarea i mocirlirea stolonilor.

Fasonarea const n ndeprtarea resturilor de filamente, frunze uscate i reducerea
aparatului foliar la 1-2 frunzulie.

Mocirlirea se realizeaz prin introducerea sistemului radicular ntr-un amestec de
consistena smntnii realizat din pmnt (de preferin galben), blegar proaspt de
bovin i ap.
Plantarea cpunului n cultura neprotejat

Epoca de plantare se realizeaz toamna ntre 10 septembrie i 15 octombrie, primvara
n perioada martie - aprilie sau vara n perioada iunie-iulie.
Lucrrile se realizeaz manual sau mecanizat (n situaia plantrii pe suprafee mari).

Plantarea manual implic trei operaiuni:
execuia gropii cu plantatorul sau cu sapa la 10-15 cm adncime;
introducerea stolonilor n gropi;
strngerea pmntului pe lng rdcini, astfel nct acestea s fac mas cu solul.

Plantarea mecanic se realizeaz cu ajutorul mainilor de plantat rsaduri de legume
care se adapteaz la sistemul de plantare al stolonilor de cpuni.

Principalele condiii pentru reuita culturii sunt:
poziia rdcinilor care trebuie s fie perfect vertical i dreapt n gropi;
coletul stolonilor s fie la nivelul solului;
mugurele central s fie deasupra solului;
solul s fie bine tasat prin clcare n jurul plantelor, astfel c, la prinderea uoar de
frunze, plantele s opun rezisten;
irigarea culturii.


Sistemele de plantare folosite sunt:
n rnduri simple, cu distana ntre rnduri de 60-100 cm, n funcie de sistemul de
ntreinere a solului (manual sau mecanizat) i 20-25 cm ntre plante pe rnd pe teren
nemodelat;
n benzi, pe teren modelat, n biloane de 2 sau 4 rnduri. Distanele de plantare sunt de
35 cm ntre rndurile din band, 85-95 cm ntre benzi i 20-25 cm ntre plante pe rnd.

Plantarea cpunului n cultura protejat

Modalitatea de plantare este aceeai ca la plantarea n cultur liber. Schema de plantare
este n benzi de 2-5 rnduri pe teren modelat, n biloane, sau plan cu distana ntre benzi
de 85-95 cm, ntre rnduri pe band de 35 cm, iar ntre plante pe rnd de 20-25 cm.
Epoca de plantare

nfiinarea culturii n solarii i tunele se poate face n perioada 1-15 iunie, dar aceast
lucrare implic folosirea la plantare a stolonilor refrigerai care dau rezultate mult mai









bune la prindere (90-91%), fa de stolonii provenii direct din stolonier (60-75%).

Plantarea n ser se realizeaz cu stoloni fortificai n cmp, ce se pstreaz n celule
frigorifice pn la plantare.

Cultura se poate realiza direct pe sol sistem clasic sau pe vertical. Epoca de plantare
este n ultima decad a lunii noiembrie.

Cultura la sol se face pe teren plan sau modelat n biloane, n benzi de 2-4 rnduri, cu
distana ntre benzi de 70 cm, ntre rnduri de 40 cm i ntre plante pe rnd de 20-25 cm.
Tehnica plantrii este aceeai ca la cultura neprotejat.




P l a n t a r e a c o a c z u l u i
Epoca de plantare

toamna dup cderea frunzelor, n octombrie - noiembrie;
primvara nainte de pornirea n vegetaie, dup dezgheul solului.

Terenul folosit la nfiinarea plantaiei trebuie s fie fr exces de umiditate, cu sol argilo-lutos, reavn, cu
fertilitate ridicat.
Distante de plantare

Pentru plantaiile comerciale unde lucrrile de ntreinere se execut mecanizat, distana ntre rnduri poate fi de
2,8-3 m, iar ntre plante pe rnd de 1-1,2 m.

Pentru plantaiile cu suprafee mici, din incinta locuinelor sau instituiilor, distanele pot fi de minim 1,2 m ntre
rnduri i 0,8 m ntre plante pe rnd.

Plantarea

Plantarea se face n gropi sau rigole. Gropile se realizeaz manual, dup pichetarea terenului, sau mecanizat, la
dimensiunile de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor se realizeaz cu un plug special la adncimea de 32-35 cm.
nainte de plantarea materialului sditor se execut o fertilizare la groap sau pe rigol folosind 5-6 kg gunoi de
grajd bine fermentat, 30-40g superfosfat, 20-25g sulfat de potasiu i 15-20g azotat de amoniu.

Materialul sditor ce urmeaz a fi plantat se fasoneaz astfel: se ndeprteaz prin tiere rdcinile vtmate sau
rupte, se scurteaz butaul la 3-4 muguri lungime, dup care se mocirlete ntr-un amestec consistent compus din
pmnt galben, blegar proaspt de bovin i ap.

Butaii astfel pregtii se aeaz n gropi sau rigole cu rdcinile rsfirate i cu vrful ctre pichet. Se adaug
pmnt i se taseaz bine n jurul plantei, dup care se execut o copc n care se toarn 5-8 1 de ap. Dup
infiltrarea apei n sol, se execut un muuroi pn la mugurele terminal. Partea care se afl deasupra solului i
care se muuroiete, trebuie s aib 2-3 muguri pe lungimea butaului.



P l a n t a r e a z me u r u l u i
Epoca de plantare

toamna dup cderea frunzelor;
primvara dup dezghe, nainte de pornirea n vegetaie.

Cultura se preteaz la orice tip de sol, dar recolte maxime se obin pe soluri fertile, calde i reavene.
Plantarea

Plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dac solul nu este arat de 60/60/40 cm, i n
anuri executate cu plugul la 30/32 cm adncime.
Distana pe rnd ntre plante este de 40-50 cm, iar ntre rnduri, n funcie de sistemul de conducere:
cultura n benzi cu spalieri - 2,5-3 m;
cultura sub form de gard fructifer - 2,5-3 m;
cultura sub form de evantai - 1,5-2,5 m, iar distana pe rnd 1-l,2 m;
cultura pe araci -1,2 m.

Tehnica plantrii este asemntoare cu cea a coaczului.



P l a n t a r e a mu r u l u i
Epoca de plantare

primvara dup ce a trecut pericolul de nghe, datorit sensibilitii acestei specii la temperaturile sczute.

Plantarea

Plantarea se face n gropi de 40/40/40 cm sau de 60/60/40 cm, dac terenul este nearat.
Pregtirea materialului i tehnica de plantare este similar cu cea a coaczului i zmeurului.
Distana de plantare

Distanele de plantare sunt de 2,5 - 3 m ntre rnduri i de 1,5-2 m ntre plante pe rnd, aceasta fiind diferit n
funcie de modul de execuie al lucrrilor de ntreinere a culturii (manual sau mecanizat) i de sistemul de
conducere a ramurilor.



Plantarea arbustilor fructiferi - zmeurul si murul

Zmeurul si murul sunt doua specii foarte apreciate datorita calitatilor gustative ale fructelor si valorii terapeutice
ale frunzelor si lastarilor.

Ca si coacazul acestea sunt plante rustice, putand fi cultivate pe langa garduri si alei si chiar in cultura compacta
in gradinile particulare, producand fructe proaspete in tot cursul verii, pana in luna octombrie.

Atat zmeurul, cat si murul se pot inmulti relativ usor, fara sa necesite cerinte speciale.



Zmeurul

Inmultirea zmeurului se poate face prin mai multe metode: drajonare, despartire de tufe, marcotaj sau butasire.
Cea mai practica metoda este inmultirea prin drajoni.

Aceasta se bazeaza pe proprietatea sistemului radicular al zmeurului de a forma muguri (mai ales pe portiunile
ingrosate) din care iau nastere lastari (drajoni), care formeaza tulpinile tufei de zmeur. Acesti lastari se pot forma
si din mugurii de la partea bazala a tufei.

La aparitie, lastarii rezultati din muguri adventivi de pe radacini sau bazali se hranesc pe seama plantei mama,
dar in scurt timp iti formeaza un sistem radicular propriu, putand fi usor detasati de restul tufei si plantati
independent, folosind astfel la infiintarea de noi plantatii.

Capacitatea de formare a drajonilor permite refacerea cu usurinta a tufelor, asigurand astfel longevitatea
plantatiilor. Producerea drajonilor se poate face in drajoniere special amenajate, dar si in plantatiile de productie
(care dau fructe), in varsta de 4-5 ani.

Lastarii (drajonii) care au aparut la sfarsitul primaverii si s-au dezvoltat in cursul verii se recolteaza cu radacini,
in toamna aceluiasi an, dupa caderea frunzelor, sau in primavara urmatoare, inainte de pornirea in vegetatie.
Drajonii buni de plantat sunt cei care au grosimea de minim 10-12 mm, 50-60 cm inaltime si 10-12 radacini. La
plantare tulpina se scurteaza cu 15-20 cm.
Murul

Inmultirea murului se poate face prin: seminte, marcotaj, drajoni, butasi de radacina, butasi de tulpina,
despartirea tufelor. Cea mai simpla metoda la mur este imnultirea prin marcote.

Varfurile tulpinilor (lastarilor de 1 an), venind in contact cu solul, se inradacineaza si dau nastere la alte plante.
De aceea, varfurile tulpinilor de la plantele de mur pe care dorim sa le inmultim se lasa pe sol (chiar se acopera
cu un strat de 10 cm de sol) la sfarsitul lunii august.

Acestea inradacineaza pana la sfarsitul vegetatiei si se pot detasa cu o portiune de tulpina de 30-40 cm, cu
ajutorul sapei si cazmalei, toamna sau primavara.

Se pot obtine astfel plante cu sistemul radicular bogat, ce se pot folosi la plantare toamna, dupa caderea
frunzelor, sau primavara devreme, inainte de pornirea in vegetatie.
Material saditor de arbusti fructiferi se poate, de asemenea, procura de la toate statiunile de cercetari pomicole
zonale.


Eficiena nfiinrii exploataiilor de cultur a zmeurei



Horticultura,28 Feb 2010 - 15:00,100 comentarii
Zmeur - fructe coapte i parfumate
nfiinarea unei exploataii de zmeur necesit o suprafa de 10 hectare, pe cnd nfiinarea unei
exploataii echivalente cu culturi cerealiere necesit 110 ha teren, investiia considerabil n teren agricol
nefiind accesibil majoritii ntreprinztorilor.
Datorit defririi masive a plantaiilor pomicole, deficitul de fructe pe piaa intern nu se poate
compensa rapid dect prin cultivarea arbutilor fructiferi.

Pornind de la studiul de pia, preul fructelor de zmeur de import este de 100 lei/kg, cu prezentare n caserole de
100 g la preul de 10 lei.

Din producia de zmeur a anului al doilea de cultur, se pot compensa investiiile cu nfiinarea plantaiei.
Zmeurul este cel mai precoce arbust, care produce rentabil din anul II de la plantare. Soiul Cayuga, pe care l
nmulesc n drajoniera proprie, este extratimpuriu, producnd din 5 iunie, cnd are concuren pe piaa fructelor
doar cireele de mai i cpuni. Zmeurul fructific regulat i foarte abundent i nu are periodiciti. n anul III,
primul an de fructificare abundent, produce ntre 5.000 i 12.000 kg/ha.

Zmeurul se adapteaz uor la diferite tipuri de soluri i sisteme de cultur, punnd n valoare condiii edafice mai
puin propice altor specii pomicole sau culturi agricole.
Pentru nfiinarea exploataiei de zmeur nu este necesar o tehnic deosebit, la fel nici pentru ntreinerea i
exploatarea culturii, la majoritatea lucrrilor putnd participa ca for de munc i copiii, femeile, persoanele mai
n vrst.

Zmeura se nmulete foarte uor, este expansiv i extrem de rezistent la ngheuri i temperaturi excesive. Nu
necesit tratamente contra bolilor, pentru duntori putnd fi folosii feromoni.
Zmeurul este peren, cultura dureaz 15 ani, fiind unul dintre cei mai longevivi arbuti.

Lucrrile mecanice se execut cu tractorul 445 viticol, cu plug i frez, iar pentru irigri folosesc o pomp de 3",
acionat de priza de putere a tractorului. Se folosesc la fiecare trei ani 50 t/ha de ngrminte organice bine
fermentate.

n drajoniera proprie, cu suprafaa de 2 ha, produc material sditor certificat, la un pre de 3,15 lei/ bucat. Statul
l subvenioneaz pe cumprtor cu 1,15 lei/bucat pentru revigorarea culturii de zmeur, astfel c preul pltit de
cumprtor este de 2 lei/ bucat. Menionez c la un supermarket, butaii de zmeur certificai ajung la un pre de
23 lei/bucat. Posed Autorizaie de producere, comercializare i ambalare a butailor certificai.

Astfel, am revitalizat o cultur uitat, cea a zmeurului, existnd n prezent circa 70 de exploataii nfiinate de
diverse persoane fizice sau societi comerciale. Cei mai receptivi au fost tinerii sub 35 ani, care au muncit n
strintate n plantaii de zmeur i cunosc avantajele deosebite ale acestei culturi.

Actele necesare pentru constituirea unei exploataii agricole
Declarie tip
Adeverin Registru agricol (suprafa)
Acte de proprietate a terenului
Diplome care s ateste pregtirea profesional: studii medii, superioare sau curs de Consultan agricol
Tabel cu parcelele, vizat de primar, Consiliul local i OCPI
Hart cu parcelele, vizat de primar, Consiliul local
Pentru nfiinarea plantaiei cu suprafa de peste 2000 mp, se completeaz la Direcia agricol o cerere pentru
eliberarea Autorizaiei de plantare, creia se anexeaz factura pentru butaii de zmeur certificai i Certificatul
de calitate al butailor nrdcinai, precum i un proiect de nfiinare a plantaiei , avizat de o Staiune de
cercetare pomicol.

Eliberarea Autorizaiei persoanelor fizice se face n temeiul Legii nr. 300/2004, pentru cei care desfoar
activiti economice n mod independent, i a Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerului. Menionez c
pentru valorificarea zmeurei pe pia, trebuie s solicitai de la Primria pe raza creia se afl plantaia, un Carnet
de productor. Pentru fructe nu se percep impozite.
PRECIZARE: Acest articol, la vremea cnd a fost scris, se baza pe o afacere profitabil de cultur a
zmeurului. Din pcate, din cauza unui sistem jalnic i a hoilor la drumul mare pentru care n Romnia
zilelor noastre nu exist pedeaps, afacerea dlui Boboescu, semnatarul articolului, s-a dus de rp (hoii i-
au furat i i-au devastat plantaia), iar omul, cu intenii foarte bune, a suferit pagube iremediabile i s-a
ales cu probleme de sntate foarte mari. Aadar, aviz amatorilor. Cnd nfiinai o plantaie de zmeur,
trecei pe cheltuieli i PAZA foarte strict. Pentru a veni n ajutorul dvs. cu tehnologie, material sditor i
alte informaii utile privind cultivarea zmeurului, v rugm contactai societatea HIDA SRL - dnul Nelu
Orlaie, la telefon 0260628330 sau mobil: 0723260107.
Mulumim!



Cercettorii dau murului o nou dimensiune economic
Dr. ing. Paulina Mladin,
cercettor gr. I la Institutul de Cercetare i Dezvoltare Pomicol Mrcineni, ne introduce n lumea mirific a
arbutilor fructiferi, sftuindu-ne s-i cultivm i oferindu-ne sfaturi agrotehnice utile.
Ca urmare a procesului de ameliorare a murului desfurat de ctre cercettorii americani, europeni i australieni
care, prin hibridri dirijate, poliploidizri i mutaii genetice au reunit n acelai individ mai multe nsuiri
agronomice valoroase, au fost create o serie de soiuri cu caliti superioare speciilor slbatice (cu fructe mari i
cu aspect comercial, cu coninut biochimic bogat i mult mai productive comparativ cu speciile de origine).
Cultura murului este rentabil, avnd n vedere precocitatea soiurilor (fructificare nc din anul al doilea dup
plantare), potenialul de producie care poate varia de la 5-6 t/ha la 15-18 i chiar 20 t/ha, precum i valorificarea
fructelor la preuri avantajoase.
Ce soiuri cultivm
Bineneles, soiuri productive, cu fructe de calitate superioar, mai ales dac se valorific n stare proaspt.
Pentru a rspunde cerinelor agrotehnice i sociale, o cultur de mur trebuie s cuprind soiuri rezistente la
gerurile de peste -12 ..-15C i s aib diferite epoci de maturare, ncepnd cu luna iunie i terminnd cu luna
septembrie sau, n toamnele lungi i n zonele sudice, chiar cu prima jumtate a lunii octombrie. Ca urmare, prin
cultivarea a cel puin 2-3 soiuri de mur cu coacere timpurie, medie i trzie se asigur ealonarea produciei pe
circa 2-3 luni de zile.
n cultura murului sunt folosite att soiuri fr ghimpi, ct i unele soiuri cu ghimpi, acestea din urm avnd ca
principale avantaje coacerea mai timpurie, chiar extratimpurie, iunie-iulie. n plus, ele au o rezisten mai bun la
gerurile de iarn i nici nu necesit conducerea plantelor fr susinere pe palier.
Date agrotehnice
Durata de exploatare a unei plantaii de mur este cuprins ntre 10 i 12 ani.
Distanele ntre rnduri pot fi de la 2,0 m la 2,5m, 2,8 m pn la 3,0 m pentru toate soiurile. ntre plante, pe rnd,
se recomand 0,7-1,0 m la soiurile cu ghimpi i 1,5 m pn la 2,0 m la soiurile fr ghimpi.
Costuri
n general, cheltuielile de nfiinare a unei culturi de mur, fr instalarea sistemului de susinere, sunt de
aproximativ 1.600 de dolari, acestea incluznd pregtirea terenului, valoarea materialelor (ngrminte, material
sditor i altele) i plantarea.
ntreinerea plantaiei pn la intrarea pe rod (doi ani), inclusiv instalarea sistemului de susinere se pot ridica la
suma de 3.000-3.600 dolari.
nfiinarea plantaiei
Etapele nfiinrii i ntreinerii unei plantaii de mur sunt dup cum urmeaz:
Pregtirea terenului const n defriarea i nivelarea terenului, desfundarea acestuia prin artur adnc de 30-
35 cm, precedat n prealabil, dac este cazul, de o scarificare. Urmeaz ncorporarea n sol a ngrmintelor
organice i chimice i a unui produs de dezinfecie a solului (ex. Dazomet) prin efectuarea unei arturi la 25-30
cm, urmat la cteva zile de o mrunire cu discul.
- Plantarea se efectueaz de regul primvara devreme n teren pregtit din toamn.
- Formarea i conducerea plantelor. Forma de conducere cea mai potrivit este pe palier cu 3 srme, situate la
distanele de 0,7 cm, 1,2 cm i 1,7 cm de sol. Distana ntre palieri pe rnd este de 5-8 m.
Tulpinile plantelor se paliseaz pe srme sub form de evantai.
-Irigarea cea mai indicat este cea localizat, prin picurare.
Soiurile fr ghimpi au un potenial productiv mai mare, unele chiar foarte mare, cazul soiurilor Thornfree sau
Chester, i i matureaz fructele n iulie-septembrie.
Acestea trebuie cultivate n zone mai adpostite, pe versani sudici, sud-estici sau estici, unde temperaturile
minime din iarn nu coboar sub -15C. Dac se cultiv n zone cu ngheuri mai mari, plantele se pot proteja
peste iarn prin culcarea pe sol a tulpinilor i acoperirea acestora cu pmnt i resturi vegetale.
Combaterea bolilor i duntorilor
Cultura murului are o serie de boli i duntori, printre care cele mai importante sunt mucegaiul cenuiu care
atac fructele n condiii de umiditate ridicat, rugina tulpinilor, afidele i acarienii. Se recomand astfel un
numr de 3-4 pn la 6-7 tratamente pe an cu produse fungicide i insecticide specifice.
Oferta este ademenitoare
Preul actual al materialului de plantare certificat este 2,5- 3,0 lei/plant.
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultur produce la comand material sditor certificat din soiurile
admise n lista oficial de stat. De asemenea, livreaz n primvara anului 2008 cantiti limitate din soiuri cu
ghimpi i fr ghimpi.

Cultura murului
Cerinte fata de factori de mediu

Temperatura:
- este pretentios la temperatura, atat in perioada de vegetatie cat in timpul iernii
Lumina:
- nu suporta umbra,
- randurile vor fi orientate de directia NS,iar pe terenurile in panta randurile vor fi pe curbele de nivel.
Umiditate:
- zonele favorabile sunt unde precipitatiile anuale depasesc 750 mm. Sol
- prefera solurile semigrele argilo-nisipoase, bogate in substante nutritive,
- pH 6,2-6,5, cu panza de apa freatica sub 0.6-0.7 m.. Curenti de aer: se recomanda amplasarea plantatilor in
locuri adapostite sau infiintarea unor perdele de protectie de protectie.
Plantarea:

- epoca de plantare toamna sau primavara in repaus vegetativ
- distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand (pentru plantatii familiale)
- radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii.
Gropi
Lungime x latime x adancime=35/35/40cm
La plantare:
- Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul
- Se mocirlesc radacinile amestec gunoi de grajd
pamant de telina si apa, pentru un mai bun contact cu solul.
- Se fertilizeaza cu : - mranita, ingrasamant complex NPK.
- Se uda cu 6-10 l apa

Fertilizarea solului

Dupa infiintarea plantatiei, prima fertilizare de baza se face la 2 ani,dupa care se repeta din 2 in 2 ani. Ea consta
in 3-4 kg/m gunoi de grajd 30-40g /m, sare potasica 30g /m superfosfat. In anii in care nu se aplica fertilizari
de baza cum am mentionat mai sus, se aplica ingrasaminte azotat de amoniu in cantitate de 20g /m,distribuit in
doua reprize:2/3 din cantitate se aplica primavara timpuriu si1/3 in timpul infloritului.
Particularitati de crestere si fructificare:

Inflorirea are loc simultan cu a zmeurului sau mai tarziu cu cateva zile in functie de soi, ultima decada a lunii
mai si prima parte a lunii iunie.
Desi majoritatea soiurilor sunt autofertile , polenizarea incrucisata asigura obtinerea de productii maxime si de
calitate superioara.
Soiurile de mur fara ghimpi se matureaza mai tarziu decat cele cu ghimpi iar ca epoca de maturare murul se
recolteaza de la sfarsit de iulie pana la inceput de octombrie, in functie de soi.
Murul intra in perioada de rodire deplina in anul IV de cultura. Productia de fructe se ridica la 12-15 t/ha, iar
longevitatea plantatiilor este de 12-15 ani.
Taierile aplicate murului:

Imediat dupa plantare se scurteaza tulpinile la inaltimea de15-20 cm.
In anul urmator se efectueaza o taiere de formare, primavara, dupa ce pericolul de inghet a trecut, cand se aleg 2-
3 tulpini din cele mai viguroase, care se scurteaza la 1,2-1,5 m. Pe parcursul verii toate cresterile se conduc si se
paliseaza cu grija. Cresterile laterale se raresc la 3-4 pentru fiecare tulpina si se taie la 20-25 cm lungime. Restul
cresterilor inclusiv cele ramase de la plantare, se indeparteaza de la suprafata solului. Vara cand tulpinile ajung la
inaltimea de 60-70 cm, se aleg max. 6-7 lastari bine dezvoltati, amplasati distantat si se conduc pe spalier. Restul
lastarilor se suprima.
Primavara anului III tulpinile alese inca din perioada de vegetatie a anului precedent, care acum au varsta de 2
ani, se taie la inaltimea corespunzatoare sistemului de conducere.
Incepand din IV de la plantare si continuand cu urmatorii, in functie de dezvoltarea tufelor se vor alege un numar
mai mare de tulpinii(6-8) si se va proceda in acelasi mod.

Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in combaterea bolilor si daunatorilor la mur

FENOFAZA strong>AGENTUL PATOGEN
Repaus vegetativ Boli: putregaiul fructelor, patari, fainare, rugina, antracnoza ,etc
Daunatori: paduchele din San Jose, oua de iarna
acarieni, afide, defoliatoare, gargarita fructelor, gandacul fructelor
,etc
Umflarea mugurilor, Infrunzire

Inaltarea inflorescentelor

Inceputul infloririi, Scuturarea
petalelor
La marirea normala a fructelor

Dupa recoltare



Atentie!!!
Tratamentele pentru agentii patogeni enumerate in tabelul de mai sus se pot aproviziona din unitati
fitosanitare.


Plantarea zmeurei si a murelor

Murul si zmeurul sunt plante care sunt plantate frecvent in gradinile de acasa. Sunt considerate a fi din clasa
maracinilor, au o crestere puternica si viguroasa, sunt rareori afectati de inghetul de primavara, si ofera in mod
constant aceeasi cantitate de fructe. Fructul este foarte util, se poate folosi pentru prepararea gemurilor,
dulceturilor, jeleurilor, s.a.

Datorita cresterii sale viguroase, murul sau zmeurul trebuie plantat intr-o zona in care poate fi combatut.
Deasemenea, este foarte propice pentru folosirea lui drept gard de-a lungul liniilor de proprietate.

O reducere a diponibilitatii murelor si zmeurei in anumite zone, fac aceste fructe chiar mai populare decat
necesar in unele zone. Prin alegerea diferitelor tipuri de maracine, se pot recolta fructe proaspete timp de cateva
luni bune pe an.


Tipuri de mure
Exista doua tipuri principale de mure: mure cu ghimpi sau mure fara ghimpi.
Tipul de mur care are ghimpi, nu necesita spalier, si de obicei, fructele acestuia se maturizeaza mai
devreme cu 2-3 saptamani decat sin tipul celor fara ghimpi. De obicei, tipul fara ghmpi, arfe fructele
ajunse la maturitate mult mai dulci decat celalalt soi.
Tipul de mur fara ghimpi sunt mult mai usor de intretinut si de taiat. El produce nuiele taratoare de pana
la 8-10 metri lungime, si care nu sunt suficient de puternice penrtu a sprijini ei insisi fructele, si necesita
spalier de sprijin. Uneori, fructele murului fara ghimpi pot avea arsuri solare, deoarece acesta se
maturizeaza in perioada fierbinte din vara.
Tipuri de zmeura:
Zmeurul de vara, cu fructe rosii produce cea mai mare recolta de fructe in timpul verii, de aici
tragandu-si si numele
Zmeurul cu fructe negre nu este foarte productiv ca celelalte tipuri, din cauza faptului ca este foarte
susceptibil la boli. Nuielile pe care le formeaza, nu sunt foarte drepte, si necesita sa fie prinse
Zmeurul cu fructe purpurii se maturizeaza vara tarziu. Ramurile sunt viguroase, dar de obicei necesita
prindere.
Zmeurul de toamna, cu fructe rosii produc fructe atat toamna dar si la inceputul verii. Cea mai mare
productie de fructe se afla in parte superioara a ramurilor, iar in partea inferioara, cultura este mai mica.
Acesta este singurul tip de rug de mure, care produce fructe in anul in care cresc nuielele (ramurile).
Selectarea si pregatirea locului de plantare
Pe cat este posibil, zmeura si murele se planteaza la minum 100 metri de salbaticie sau de alte plantatii existente,
pentru a reduce posibilitatea aparitiei unor boli sau probleme.
Se vor evita zonele in care au fost cultivate recent rosii, cartofi sau vinete, pentru a se evita ofilirea rugilor.
Primul pas pentru pregatirea locului de plantare este acela de a lua un esantion de pamant, si a se verifica daca
acesta corespunde cu indicatiile trecute pe specificatiile rugului de zmeur sau mur. Dupa aceasta, se va astern un
rand de ingrasamant, care are proprietatea de a ucide toate buruienile sau iarba din acea zona. Acest lucru va fi
facut inainte de a parcurge la plantarea propriu-zisa a rugului.
Plantarea corecta
Zmeurul si murul pot fi plantati in orice moment in care sunt latenti, de obicei intre 1 noiembrie 15 martie. In
cazul in care se apeleaza la plantarea de toamna, un mulci asezat la baza plantei, poate reduce ranirea in timpul
iernii. Se mai pot planta butasi de radacina, care se ingroapa la o adancime de 3-4 cm. Dupa ce se planteaza, se
batatoreste solul bine la radacina, si se uda cu apa din abundenta.
Distantele utilizate pentru plantarea murelor si zmeurii:
In rand:
o Mure fara ghimpi 2,4 metri
o Mure cu ghimpi 1,0 metri
o Zmeura 0,8 - 2,0 metri
Intre randuri:
o Mure fara ghimpi 3,0 metri
o Mure cu ghimpi 3,0 metri
o Zmeura 2,5 - 3,0 metri

-Formarea ?i conducerea plantelor. Forma de conducere cea mai potrivit? este pe ?palier cu 3 sarme, situate la
distan?ele de 0,7 cm, 1,2 cm ?i 1,7 cm de sol. Distan?a
Cultura zmeurului
Cerinte fata de factori de mediu

Temperatura:
- prefera temperaturi pana la 17 C.
Lumina:
-este pretentios fata de lumina.
- in zonele inalte se prefera expozitiile sudice, sud-vestice si estice,
- in zonele de campie se vor alege expozitiile nordice sau nord-estice.
Umiditate:
- 800-900 mm precipitatii anuale,
- nu suporta seceta, nici apa stagnata in sol.
- necesita multa apa in perioada iunie-august
Sol:
- nisipos, lutos, sau luto-nisipos, argilo-nisipos,
- pH de 5,6 6,8
Plantarea:
- epoca de plantare toamna (inainte de instalarea ingheturilor persistente), primavara ( inainte de dezmugurit).
- distante de plantare de 1,5 m intre randuri si 0,5 m intre plante pe rand (pentru plantatii familiale)
- radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii.

Gropi
Lungime x latime x adancime= 35/35/40cm

La plantare:
- Se desface ambalajul si se indeparteaza rumegusul
- Se mocirlesc radacinile amestec gunoi de grajd
pamant de telina si apa, pentru un mai bun contact cu solul.
- Se fertilizeaza cu : - mranita, ingrasamant complex NPK.
- Se uda cu 6-10 l apa

Fertilizarea solului

Toamna anului II:
- 4-5 kg/m gunoi de grajd, 40g/m superfosfat, 30g/m sare potasica.
- ingrasamant fazial (in vegetatie): 20-30 g/m azotat de amoniu dat in doua reprize (inaintea porniri in vegetatie
si perioada formarii si cresterii fructelor)
Particularitati de crestere si fructificare:

Zmeurul, in primul an de cultura diferentiaza lateral mugurii micsti, iar in al doilea an fructifica si apoi lastarul
care a fructificat se usuca. La zmeur sunt si soiuri remontante care sunt capabile sa fructifice in septembrie pe
varful lastarilor de crestere.
Planta are o longevitate de 15-20 de ani, iar lastarii de 2 ani.
Zmeurul intra devreme pe rod, practic din anul doi de viata, cand asigura productii de 1-2 t/ha. Insa productia
poate varia intre 5-8 t/ha, in functie de soi si de agrotehnica aplicata.
Taierile aplicate zmeurului:

anul II,
- se taie la nivelul solului tulpina cu care s-a plantat drajonul (are 2 ani )
- se aleg 1 sau 2 tulpini care se scurteaza la 1 m inaltime.
- se inlatura celelalte tulpini, fara sa se lase cioturi. anul III
- dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit(cu varsta de 2ani )
- se aleg alte 8-12 tulpini de 1 an pentru fiecare tufa sau 20 tulpinii la metru liniar.
- se scurteaza tulpinile la 1,3-1,4 m iar daca varfurile sunt degerate sau uscate, se taie pana la partea sanatoasa.
anul IV
- dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit (cu varsta de 2ani
Instalarea spalierului:

in primavara anului II
- la soiurile cu tulpini de 1,30-1,50m inaltime , care se autosustin ,se foloseste spalierul cu un cuplu de sarma
dubla
- la soiurile cu tulpini lungi de peste 1,60 m ,trebuie folosit spalierul cu doua cupluri de sarma paralele. Primul
cuplu de sarma se fixeaza la inaltimea de 60-80 cm, iar al doilea cu 50-70cm mai sus. Printre sarme se introduc
tulpinile fara a se lega.
In figura gasiti schematic o modalitate de taiere

Perioada de maturitate
- timpurie decada II iunie
- mijlocie decada III iunie
- tarzie a decada III august - decada I septembrie

Ghid orientativ pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare in combaterea bolilor si daunatorilor
la zmeur.


FENOFAZA strong>AGENTUL PATOGEN
Repaus vegetativ Boli: putregaiul fructelor, patari, fainare, rugina, antracnoza ,etc
Daunatori: paduchele din San Jose, oua de iarna
acarieni, afide, defoliatoare, gargarita fructelor, gandacul fructelor
,etc
Umflarea mugurilor, Infrunzire

Inaltarea inflorescentelor

Inceputul infloririi, Scuturarea
petalelor
La marirea normala a fructelor

Dupa recoltare





Ingrijirea Afinului
Cerinte:
Afinii se dezvolta cel mai bine pe soluri acide, cu un pH situat intre 4,5-5,5, dar suporta soluri cu un pH de pana
la 7. Corectarea aciditatii se poate face prin inglobarea in sol a unui amestec de rumegus de conifere si/sau turba
precum si alti corectori de aciditate.
Plantarea afinului:
Groapa de plantare trebuie sa fie de aproximativ 50 cm diametru si 30 cm adancime. Se extrage 1/3 din solul
respectivei gropi si se amesteca cu turba sau rumegus preumezit. Pentru a asigura un drenaj mai bun, la amestec
se poate adauga si o lopata de nisip. Inainte de plantare se recomanda scurtarea tuturor ramurilor ce depasesc 15
cm. Dupa plantare se adauga un strat de 2-5 cm de rumegus in jurul radacinii, pe o raza de 30 cm. Distanta intre
plante trebuie sa fie de 0,5-1 m, pentru aforma un rand compact sau de 1,8 m pentru plante individuale.


Tundererea afinului:
1. se indeparteaza ramurile bolnave, ranite sau uscate.
2. se taie ramurile subtiri, crescute prea des sau pendente.
3. ramurile mai batrane de 3-4 ani se indeparteaza de la baza, lasandu-se 6-8 lastari vigurosi/tufa.

Tunderea se poate face numai in repaus vegetativ. Deoarece se poate intampla ca pe timpul iernii varfurile
ramurilor sa inghete, cel mai indicat este ca tunderea tufelor sa se faca la sfarsitul iernii, inainte de inflorire, cand
aceste vatamari se pot indeparta.


Tehnologia de plantare a afinilor de cultura
Alegerea si pregatirea solului pentru plantarea afinilor
Alegerea tehnologiei de plantare a
afinului se face in functie de resurse,
dotarea cu utilaje, elevatia,
dimensiunea si forma parcelei,
calitatea drenarii apei.

Cele mai bune rezultate se obtin daca
terenul din zona radacinilor este
mentinut umed de primavara pana
toamna.
locatia ideala a viitoarei plantatii de afin trebuie
sa fie:
situata intr-o locatie cat mai expusa la
soare;
sa aiba asigurata drenarea apei;
sa se infiinteze pe un teren fara
buruieni si bine lucrat;
sa asigure accesul la o sursa de apa
pentru irigare si energie electrica;

Va rugam sa cititi cu atentie instructiunile de plantare inainte de a planta afinii !

Cerinte de sol pentru plantarea afinului
Afinii se dezvolta cel mai bine in soluri acide, cu un pH situat intre 4,5 - 5,5, cu un aport bun de materie organica
afanat si bine drenat. Corectarea parametrilor solului se face prin inglobarea in sol a unui amestec de rumegus de
conifere si/sau turba, precum si alti corectori de aciditate, dupa caz. Dozarea amestecurilor de turba, rumegus si
corectori de aciditate trebuie facuta in baza unei analize de sol. De aceea este important sa se faca analize de sol
inca din faza de proiect, pentru a putea evalua cat mai realist costurile si necesarul de substante pentru corectarea
parametrilor solului. In lipsa unui sol corespunzator, care sa aiba mai ales aciditatea in intervalul mentionat
si care este sarac in materie organica, cultura de afin se va dezvolta lent si cu multe pierderi de plante si
recolta.
Perioada optima de plantare
Perioada optima de plantare este toamna si primavara. Insa datorita faptului ca afinii pe care noi ii oferim sunt
livrati in ghiveci cu sol la radacina (turba), ei pot fi plantati in tot timpul anului cu exceptia perioadei cand solul
este inghetat, insa conditia esentiala este sa poata fi udati imediat dupa plantaredaca sunt plantati in perioada
de vegetatie.

Clientilor care doresc sa infiinteze plantatii de afin (min 0,5 ha) le oferim testarea aciditatii solului in mod
gratuit!
Instructiuni privind prelevarea probelor de sol pentru stabilirea aciditatii
La prelevarea probelor fara sonda se decoperteaza primii 5 cm si sa preleveaza proba din urmatorii 15 sau 20 cm
pe adancime din cel mult 3 locatii. Cantitatea necesara este de aproximativ 10 cm cubi de sol (4 linguri) care se
pun intr-un recipient ermetic curat. Acesta trebuie trimis noua prin curier sau coletarie postala, urmand ca in cel
mai scurt timp sa va putem comunica care este nivelul de aciditate pentru solul dvs. si ce masuri trebuie luate
pentru a-l corecta.
Plantarea afinului pe biloane

foto: plantarea afinilor pe biloane
Solutia tehnica cea mai eficienta pentru infiintarea unei culturi intensive de afini este plantarea pe
biloane. In aceasta varianta, este mult mai facil si eficient efortul intreprinzatorului de a crea un mediu de cultura
optim pentru afin prin corectarea aciditatii solului, a continutului de macro, micro elemente, humus si pentru
drenarea apelor pluviale de la radacinile plantelor.
Biloanele sunt un amestec de rumegus cu pamant, inalte de 40-60 cm fata de cota naturala a terenului si late de
0.8 - 1 m care se formeaza paralel pe intreaga lungime a parcelei. Pentru realizarea acestor biloane se scarifica
solul, se ara adanc (30-35cm), se ierbicideaza, se discuieste, se frezeaza, se picheteaza terenul, se marcheaza
randurile, se formeaza un sant cu trupita pe randurile trasate, se aseaza deasupra randului rumegusul, de pe
margini se ridica pamant care se amesteca cu rumegusul, se aranjeaza randul drept, se instaleaza furtunul de
irigat, se aseaza folia sau panza agrotextila care se fixeaza pe margini in pamant, folia se decupeaza in locul unde
urmeaza sa fie plantati arbustii si se planteaza. Intre randuri pamantul trebuie nivelat, iar ca o recomandare
sugeram mentinerea acestei suprafete ca si gazon prin inierbare.
Distante intre plantele de afin
Afinul se poate planta la 0,7-1m unul de altul pentru a forma un rand compact in cazul culturilor intensive. Daca
se doreste cresterea acestora ca specimene individuale (nu in cultura intensiva) se pot planta la 1.8 m unul de
altul. In cazul plantarii pe randuri compacte, distanta dintre randuri trebuie sa fie intre 2,5 - 3 m in functie de
echipamentele pe care le veti folosi la intretinerea fermei de afini sau la recoltarea afinelor. Noi recomandam o
distanta de 80 de cm intre plante si 3 m intre randuri.

Plantarea afinului la groapa

foto: plantarea afinilor la groapa
Aceasta varianta de plantare este o tehnologie depasita pentru cultura intensiva a afinului, insa care se potriveste
in cazul unor suprafete mici de cultura sau pe langa casa. Pentru plantatiile intensive de afin, tehnologia optima
este cea a platarii pe biloane, descrisa mai sus.
Prima operatiune este pichetarea, trasarea randurilor si marcarea gropilor pe care urmeaza sa plantati. O solutie
in ceea ce priveste cultivarea afinilor in aproape orice sol o constituie incorporarea turbei in mediul de plantare,
iar ca alternativa este rumegusul de conifere sau de foioase, dar cel de foioase trebuie sa fie vechi de cel putin un
an. In cazul in care plantarea se face direct in sol si nu pe biloane, groapa trebuie sa fie de aproximativ 50 cm in
diametru si 30cm adancime, in functie de calitatea solului. Se extrage intre 1/3 si 1/2 din solul respectivei gropi.
Se adauga un volum dublu de turba sau rumegus preumezit si bine amestecat dupa care se pune in groapa si se
planteaza. Pentru a asigura drenarea apei se recomanda sa adaugati o lopata de nisip la groapa, in amestecul de
rumegus cu pamant. Scopul este sa permita radacinilor sa se dezvolte usor prin sol, fara a intampina greutati in
primii ani de la plantare, pentru a stimula dezvoltarea unei coroane mare si bogata.
Dupa plantare recomandam efectuarea unor taieri de formare, pentru a da posibilitate lastarilor noi de a se
dezvolta si a forma o coroana uniforma si frumoasa.
Dupa plantare se adauga un strat de 5-10cm de rumegus in jurul radacinii, pe o raza de 30cm. De primavara
pana toamna solul trebuie udat din abundenta, fara insa ca apa sa balteasca. Irigarea in exces are ca
rezultat putrezirea rapida a radacinilor afinului.

Plantarea afinului in ghivece

foto: plantarea afinilor in ghivece
O optiune interesanta cu privire la plantarea afinilor este si plantarea acestora in ghivece de 50 l. Afinul poate sa
se dezvolte in acest volum cu substrat de cultura alcatuit din sol, turba si rumegus in conditia in care ii sunt
asigurate substantele nutritive si apa.
Avantajul acestei solutii este faptul ca plantele pot fi amplasate intr-o anume locatie vara pentru a folosi ca
plante ornamentale si de decor, iar iarna pot fi stranse si protejate. Aceasta solutie este utilizabila de exemplu in
cadrul pensiunilor turistice pentru a amenaja spatiile verzi in timpul verii.









Important! Inainte de a pune planta in pamant se recomanda efectuarea unor taieri de formare, pentru a da
posibilitate lastarilor noi de a se dezvolta si a forma o coroana uniforma si frumoasa. La momentul potrivit va
vom da mai multe detalii asupra acestei operatii delicate.
Ce NU trebuie facut cu afinii
Dupa achizitionarea materialului saditor, plantele nu trebuie tinute in locuri intunecate, in incinte
inchise, pe beton sau suprafete pietruite pana la plantare.
Radacinile afinului nu trebuie rupte la plantare.
Nu plantati afinul intercalat intre pomii fructiferi sau orice alte culturi. Prin irigare sau prin apa pluviala
fertilizatori folositi la plantarea afinului se infiltreza la celelalte culturi. In sol, radacinile plantelor
concureaza pentru teren si pentru substantele hranitoare, iar afinul are radacini foarte subtiri si
superficiale.
Nu plantati in adancime prea mare, nivelul terenului dupa plantare si tasare trebuie sa fie nivelul
pamantului din ghiveciul in care a venit planta.
Dupa plantare, pamantul in jurul plantei nu trebuie tasat in exces, precum la pomii fructiferi. Tasarea
trebuie facuta cu grija, similar cu plantarea rasadurilor.
Nu folositi rumegus de la fabrici de mobila sau prefabricate care are in componenta adezivi si substante
chimice daunatoare.
Nu lasati parcelele neingradite. Parcelele in care plantati trebuie sa fie ingradite cu gard de plasa de
sarma pentru a proteja de animale biloanele, plantele si sistemul de irigat.
Nu lasati afinii sa florifice in exces in perioada de crestere. Se elimina astfel productia de fructe mici si
se permite dezvoltarea accelerata a plantei.


Intretinerea afinilor
Protejarea solului
Afinul se dezvolta optim daca se aplica un strat protector intre 5 si 10 cm grosime la radacina deasupra solului pe
o raza de 30cm, care sa conserve umezeala, sa previna dezvoltarea buruienilor si sa acidifieze materia organica.
Scoarta de copac, compost acid, rumegus, resturi de iarba tunsa sunt cateva variante. Stratul protector trebuie
reinnoit din 2 in 2 ani.
Cea mai mare parte a protectiei plantatiilor in primii ani de la plantare o constituie panza sau folia de pe bilon.
Ea are rolul de a mentine umiditatea optima pe perioada verilor, protejeaza solul si arbustii de afin de buruieni si
implicit reduce cheltuielile ce privesc manopera la curatarea randurilor si la irigat. Folia sau panza nu mai sunt
necesare odata ce planta a ajuns la maturitate.
Taierile de formare ale arbustilor de afin
Taierile se fac numai la finalul iernii, inainte de intrarea plantelor in vegetatie. Este important ca plantele sa fie
bine dezvoltate inainte de a le lasa sa faca fructe. Din acest motiv este indicat sa se previna dezvoltarea unui
numar excesiv de flori pe planta de afin pentru a preveni supraproductia in faza de dezvoltare a plantei. Se
elimina astfel productia de fructe mici si se stimuleaza dezvoltarea accelerata a plantei. In primul an de viata a
plantei este important sa se elimine toate florile. In anii urmatori trebuie urmariti pasii descrisi mai jos, dupa ce
frunzele au cazut de pe plante: taiati tulpinile mici de la baza, taiati lemnul uscat si ramurile care nu sunt
viguroase. Alegeti ramurile colorate intens (min. 7 cm) si din care se dezvolta ramurele lungi in lateral. Taiati
ramurile scurte si groase. Daca prin pasii de mai sus nu s-a eliminat intre 1/3 si 1/2 din materia lemnoasa,
curatati ramurile laterale si crengutele pana cand se obtine acest raport.
Taierile de rod ale arbustilor de afin
Dupa primii 2 ani de la plantare natura taierilor se schimba. Intentia este de a asigura o vigurozitate cat mai mare
a plantatiei si o productie mai mare prin eliminarea materiei lemnoase uscate si a mugurilor floriferi in exces.
Astfel planta va avea fructe mai putine ca numar, dar mai mari si de o calitate semnificativ mai ridicata.
Fertilizarea arbustilor de afin
Arbustilor de afini le plac fertilizatorii acizi. Atentie insa, afinul este foarte sensibil la suprafertilizare! Pentru
rezultate optime trebuie aplicati fertilizatori in cantitatile recomandate in planul de fertilizare. Intotdeauna
trebuie irigat din abundenta dupa fertilizare.
Ce NU trebuie facut cu afinii
Evitati sa folositi fertilizatorii organici proaspeti (gunoi de grajd). Pentru a-i putea folosi este nevoie de stocarea
acestora pentru minim un an inainte de a-i utiliza.