DE VORBA CU VALERIU POPA DESPRE SANATATE SI VIATA

Inginerul Valeriu Popa, nascut la data de 4 iunie 1924, in comuna Diosti, judetul Dolj, este un
deschizator de drum in domeniul bioenergeticii umane si al naturismului din tara noastra. Aand mani!estari
aparte inca din copilarie, la arsta de 4 ai punea urmatoarele intrebari" #De ce este paznic la ie$, De ce
este armata cand spui cuantul om$, %ine este umul, de unde ine si unde merge$#.
&liberat de prejudecati si dogme, dar principial, Dl. Popa este un spirit deschis spre acumularea
cunostintelor din toate domeniile de actiitate care il pot ajuta sa !ie mai bun, sa se autocunoasca mai bine,
pe drumul desaarsirii de sine.
'ereu preocupat de enigmele ietii, este unul dintre putinii oameni care isi pot sustine coingerile si
a!irmatiile cu probe materiale, cu !apte ce nu pot !i contestate de nici un om de buna credinta.
SPERANTA
Speranta, cuvant minunat
In lumea asta mare
Tu tuturor aduci in dar
O dulce alinare.
Caci nu e om pe acest pamant
Fie el mic sau mare
Sa nu creada-n acest cuvant
Cu-adanca-nflacarare!
................................
Copiii s-au nascut firavi
Parintii sunt ingrijorati
Dar spera ca nu-i ceva grav
or fi alaturea ca frati.
!ai cresc apoi si spera iar
Ca "oli, neca#uri, in #adar
Pe ei cumva s ocoli
Si sanatate vor gasi.
Si cresc mereu adolescenti
Cu gandul numai sunt pre#enti
Caci stiti si voi inima-n #"or
De-acum e doar la alesii lor.
Si se gra"esc nu-i de mirare
Sa creasca repede mai mari
Ca varsta ce le sta in cale
Sa treaca repede cu ani.
Si spera mereu neincetat
Ca viata repede s-o ia
Doresc insa si-altceva
Sa mearga mai curand la sfat!
$
Sunt in sfarsit la casa lor
Spera o viata de rom%n
&r vrea s-aduca ceva-n dar
Ce altii nici nu au 'a"ar!
(a randul lor au si ei copii
Cu greutati de #i cu #i
Cu "ucurii si neplaceri
In toata lumea e la fel.
Dar spera insa tot mereu
Ca drumul lor nu va fi greu
Ca viata lor le va #am"i
(e va aduce "ucurii.
Si-asa cu timpul tot trecand
Se vor vedea, candva, curand,
Cand in oglinda s-or uita
Cu parul al" ca si de nea.
(a randul lor acum "atrani
Se vor simti cu mult mai "uni
)andindu-se mai intelepti,
(a unul sau mai multi nepoti.
Si povestindu-le la toti
Cam cum era pe vremea lor
Cu alte rosturi duse vremii
Trecut-au multe al"e ierni.
In suflete insa-au pastrat
Cu drag, speranta de-altadat *
Si n-o vor pierde ei nicicand
Cu toti ai vietii ani trecand.
Si astfel anii din amurg
S-or insira frumos pe rand
In inimi toti isi vor pastra
SP+,&-T&- pe de-a pururea!
ing. Rodica Popa.
PARINTII
Pasesc usor putin a"sent
Pe-un drum nu mereu ascendent
)andindu-ma cu nostalgie
(a anii vietii din pruncie.
...............................................
In leagan tu cand ai venit
.
Si-n viata a"ia ai poposit
Ca randunica mica-n cui"
Parinti mirati stau si te-asculta.
Cu drag ei viata-ti urmaresc
Te-au cautat si te gasesc
Sunt fericiti ca le-a sosit
/n mugur mic si inflorit.
Te ocrotesc cu gingasie
Cu-a lor intreaga fiinta vie
0mulgandu-le cu un suras
/n 'o'ot de ras sau de plans.
Se #"at mereu si #i si noapte
Cu-n cantec de leagan in soapte
Ca sa te faca-mai usor
Din cui" in viata ca sa #"ori.
Si-si iau pe umeri tot ce-i greu
Cu greutati luptand mereu
Ca viata sa ti-o faca plina
Si fericirea ta deplina.
Poate nu pretuiesti acum
Ci peste ani mai multi la drum
&precia-vei mai corect
!unca si grija lor concret.
Sa stii, parintii iti transmit
De peste ani, ca pe un g'id
O conduita "una-n viata
Dorindu-ti-o mereu frumoasa!
ing. Rodica Popa.
I

PRIMUL PAS
Intr-una din #ilele de vara ale anului $112, primesc un telefon de la o cunostinta apropiata din 3istrita,
doctorul in acupunctura Popa Stefan, care avea ceva tre"uri prin 3ucuresti si dorea sa ne vedem, sa mai
vor"im despre lucrurile care ne pasionau. -e-am intalnit si am stat de vor"a ore in sir, intr-o #i insorita de
vara, intr-un parc din 3ucuresti. (a un moment dat, surprins de cate pro"leme isi lamurise discutand
impreuna, m-a privit cu uimire si a e4clamat5 6Ovidiule, tu cunosti atat de multe lucruri de cand esti langa
nenea Popa, de care atatia oameni au nevoie, de ce nu scrii o carte76 &m ramas putin nedumerit, dupa care am
trecut la alt su"iect, simtind in cuvintele interlocutorului meu sentimentele unui foarte "un prieten.
+ste #iua de 8 decem"rie $119. Dimineata, cand ma tre#esc, dau sa ies din camera si aproape ma
impiedic de "ocancii mei. Inca adormit, ma intre"am ce cautau acolo, cand o"serv intr-unul din ei un pac'et.
:
enise 6!os -icolae6! +u cam uitasem de el, dar mosu; nu m-a uitat si, grijuliu, mi-a adus c'iar si "ocancii
la usa camerei , sa-mi incep #iua cu "ucuria darului sau. Insa, imi era dat ca acesta sa nu ramana singurul
cadou din partea sa.
Dupa programul de dimineata m-am pregatit sa merg la serviciu. &fara era o #i de iarna minunata.
iscolul se potolise, fulgii cadeau linistit, iar #apada acoperea orasul intreg cu o mantie al"-argintie, caci era a
doua #i de cand ningea continuu. Cu ra"dare, am ajuns la institut si m-am pregatit de lucru. !ai pe la pran#
ne-am strans in "irou cativa colegi, sa-l felicitam pe unul dintre noi, care era 6-icusor6. )ustand din alunele
crude de pe masa, s-a adus vor"a si despre alimentatie, sanatate, printre noi aflandu-se si sustinatori ai unui
regim de nutritie natural, din cereale, legume, fructe. +ram si eu un adept al modului de viata natural si purtam
discutii pe tema aceasta, cand mi se cerea parerea. Spre sfarsit mi-am facut un ceai fier"inte din gal"enele si
tei, pe care il savuram "and cate o ing'ititura si asistand la conversatiile colegilor. (a un moment dat, unul
dintre ei, dl. Sar"u, vine la mine si ma intrea"a direct5 6!ai Ovidiule, n-ai vrea sa scrii o carte despre sanatate
si manifestari asa-#ise paranormale, ca tu ai la dispo#itie o multime de informatii si fapte reale despre acest
su"iect 7 Tu o scrii si eu ti-o pu"lic. Ce #ici76
(a au#ul acestor cuvinte, toata linistea si moleseala in care ma aflam au disparut dintr-o data. O carte7
+u sa scriu o carte7 &poi gandul mi-a #"urat acasa la nenea Popa. +rau acolo #eci de casete inregistrate, cu
marturii ale unor oameni "olnavi de cele mai incura"ile maladii si care s-au facut "ine urmand sfaturile
dansului< erau sute de pro"e materiale, cu acte medicale care certificau diagnostice de mai multe feluri de
cancer, de psoria#is, de leuconevra4ita, de epilepsie si cate si mai cate. +ram #i de #i martorul unor
diagnosticari e4trem de precise, facute unor oameni pe care nu-i va#use niciodata pana atunci, nu-i cunoscuse
si carora le e4punea in cateva #eci de secunde istoricul "olilor de care suferisera din copilarie, din clipa
nasterii si c'iar de mai inainte, pana in pre#ent, ce accidente avusera in timpul vietii, iar unora le spunea si ce
or sa ai"a in viitor, daca nu isi sc'im"a modul de gandire si de alimentatie. &m cunoscut multi care nu l-au
ascultat si s-au intors dupa o luna, un an, doi sau mai multi, sa ii confirme stupefiati ca ce li se anticipase s-a
adeverit intocmai. Din pro"ele stranse de acest Om puteam scrie #eci de carti, nu una.
Propunerea era e4traordinara, venise pe neasteptate, atat de simplu si direct incat cu greu puteam face
fata valului de ganduri si sentimente ce ma copleseau in acele momente. Da, aveam materialul necesar, de cea
mai "una calitate si autenticitate, ca sa reali#e# o asemenea carte. Dar, in sinea mea e4ista un mare semn de
intre"are. Oare imi va ingadui nenea Popa sa o scriu7 Ca sa ma linistesc, am parcurs drumul de la serviciu, din
Piata ,omana, pana acasa, langa parcul .: &ugust, pe jos, #apada si frigul nereusind sa-mi linisteasca clocotul
interior si nici sa ma o"oseasca. Cand am ajuns acasa, m-am descaltat, am intrat in sufragerie< era liniste,
nenea Popa se afla in dormitor. Poate dormea. Dar nu mai aveam ra"dare sa astept. &m "atut la usa si l-am
strigat usor ca sa fiu sigur ca ma aude. !i-a spus sa intru si primul lucru pe care l-am rostit a fost sa-l intre"
daca imi da voie sa scriu despre reali#arile dansului si unele ca#uri ce s-au autovindecat urmand sfaturile date.
,aspunsul primit, felul cum a fost de acord cu propunerea mea, a tre#it ceva in mine care simt ca se va linisti
numai dupa ce aceasta carte va fi terminata.
II
2

NORI, SOARE
Intr-una din #ilele de vara ale anului $112, primesc un telefon de la o cunostinta apropiata din 3istrita,
doctorul in acupunctura Popa Stefan, care avea ceva tre"uri prin 3ucuresti si dorea sa ne vedem, sa mai
vor"im despre lucrurile care ne pasionau. -e-am intalnit si am stat de vor"a ore in sir, intr-o #i insorita de
vara, intr-un parc din 3ucuresti. (a un moment dat, surprins de cate pro"leme isi lamurise discutand
impreuna, m-a privit cu uimire si a e4clamat5 6Ovidiule, tu cunosti atat de multe lucruri de cand esti langa
nenea Popa, de care atatia oameni au nevoie, de ce nu scrii o carte76 &m ramas putin nedumerit, dupa care am
trecut la alt su"iect, simtind in cuvintele interlocutorului meu sentimentele unui foarte "un prieten.
Interiorul imi spune sa incep cu o scrisoare a d-nei &driana &m#ulescu, pe care am cunoscut-o in
perioada cand familia Popa trecea prin momente mai grele, cand intr-o seara a tre"uit sa-l duc pe Te4i, cainele
lui nenea Popa, la familia &m#ulescu. +ram in masina lor, pe "anc'eta din spate, impreuna cu Te4as, il
tineam de lesa caci era nelinistit si, din vor"a in vor"a am aflat de la dansa ca se afla in a saptea #i de cand nu
mancase nimic in afara de . litri de apa distilata. Si era plina de energie. &"ia ulterior, in timp, am aflat prin
ce trecuse pana atunci. Iata continutul acestei scrisori5

APEL LA OMENIE !

+ste greu sa poti convinge pe cei care nu m-au cunoscut in urma cu un an si sa le demonstre# ca in urma
unui regim alimentar poti avea re#ultate atat de miraculoase... -eca#urile mele au inceput din septem"rie
$1=., cand m-am pre#entat la un medic internist acu#and dureri ale splinei. Consultata, mi se recomanda
repaos si administrarea unui tratament medicamentos. Dar, totodata, imi este sesi#at un nev pe "ratul drept
care intrase in agitatie si in juru-i se formase un la"ou. Sunt sfatuita sa consult de urgenta un specialist
dermatolog. O fac fara intar#iere si de aici incep neca#urile, suferintele, de#nadejdea. !a pre#int la primul
medic dermatolog recomandat si acesta, dupa o e4aminare indelungata, imi spune ca este de parere sa ma
adrese# prof. dr. &le4andru Dimitrescu de la Spitalul nr.$> de Dermatologie. In dimineata imediat urmatoare
reusesc sa fiu e4aminata si sunt linistita ca nu se pune pro"lema unui neoplasm, iar in urmatoarele $> minute
sunt operata. Se face citodiagnosticul si sunt asigurata ca a fost un angiom puternic vasculari#at.
Cu multa serio#itate, timp de $> #ile merg la pansat si ca urmare a re#ultatului "iopsiei sunt supusa unei
alte interventii, cu e4tirparea unui nev din vecinatatea celui operat si a tesutului primei operatii.
Sunt asigurata ca cele $8 lame facute in la"oratorul de anatomie patologica au iesit perfecte si sunt in
afara oricarui pericol. In tot acest timp am facut mai multe anali#e, acestea fiind de fiecare data "une. &m
facut si testele imunologice ca si imunologia indicata.
Dar cu doua luni mai tar#iu imi apare un nodul la "a#a celei de a doua operatii. Sunt sfatuita sa-l opere#.
Se fac "iopsiile necesare si fac in continuare imunologia si o serie de alte investigatii pe care, pentru moment,
le consider necesare. &stfel, fac termografie la dr. !ogos, Spitalul de Oncologie si la dr. &nton !aria de la
Spitalul !ilitar Central, depistandu-mi-se alti doi noduli - #one reci - fiind indrumata sa-i opere# fara
intar#iere. Fac tomografie la dr. Ser"an )eorgescu de la Spitalul Fundeni si se pune in evidenta nodulul cu
9
densitate de tesut fi"ros, iar in spatiul de clivaj dintre grupul fle4orilor si e4tensorilor palmari, mici imagini
nodulare cu caracter de adenopatie.
,evin la Spitalul nr. $> si mi se recomanda sa opere# cel de-al patrulea si al cincilea nodul aparut pentru
a nu degenera. Sunt operata si incep din nou "iopsii, anali#e, imunologie. In toata aceasta perioada ajunsesem
la disperare, consultam toti dermatologii care imi erau recomandati si ma supuneam oricarei anali#e care imi
era indicata.
&junsesem sa transmit aceasta stare de disperare intregii mele familii, prietenilor si colegilor de serviciu
care ma incurajau, dar este greu de e4plicat ce simte cel in cau#a, intr-o astfel de situatie si daca consolarile au
vreun efect. (uni si luni pline de neliniste, de agitatie fara nici un re#ultat, de framantari fara solutie. Intreg
sistemul nervos era intr-o surescitare e4cesiva, incat prinsesem teama de a mai adormi. Plangeam #i si noapte
si ajunsesem la o sensi"ilitate jenanta, incat totul era intr-o "e#na si fara re#olvare. In noaptea de 1 noiem"rie
$1=: fac o eruptie pe care nu o mai pot linisti in nici un fel. Sunt la un pas de sinucidere, considerand ca am
facut un cancer dermic, fara nici o sansa.
In dimineata #ilei de $. noiem"rie $1=:, constat in jurul operatiei aparitia altor 2 noduli. Ce mai puteam
face7 !a supusesem la 9 interventii c'irurgicale, la o imunologie stricta, plina de tot felul de suferinte, caci
vaccinul 3C) administrat dadea reactii serioase. &m facut in decursul acestui an toate investigatiile
recomandate si nerecomandate, in dorinta de a ma linisti sau de a gasi o cale de re#olvare. 0&D&,-IC !
Dar in cursul aceleiasi #ile, de $. noiem"rie$1=:, am sansa de a-l cunoaste pe ing. Popa aleriu, in urma
aparitiei articolului din revista Flacara. Primul contact cu acest om m-a socat. &m ramas uimita caci, sc'itand
gestul de a ma supune unei consultatii insotite de e4plicatii privitoare la evolutia "olii, cu justificarea
numeroaselor mele anali#e, teste si "uletine, domnia sa nu imi permite sa spun ce am, ce am facut. !i se face
6 acel consult 6 ?care acum, dupa $$ luni de la asa-#isul tratament, caci nu apele# la nici un medicament, totul
se "a#ea#a pe o alimentatie ec'ili"rata, pe miscare in aer li"er, pe autocunoastere@ si cu multa competenta mi
se spune, spre mirarea mea si a celor din jur, cau#a "olii si totodata preci#ea#a ca acesti noduli aparuti si
operati sunt numai efectul .
&veam o constipatie de $>-$. ani, netratata cu serio#itate, care a determinat acumularea acestui depo#it
de to4ine in organism si care isi gasea descarcarea prin aparitia acestor noduli. &peland la c'irurgie nu faceam
altceva decat sa inlatur de fiecare data efectul, fara sa suprim cau#a. Totodata mi se spune ca in urma cu .-:
#ile aceasta to4ina mi s-a revarsat in sange, ca drumul vindecarii este lung, greu si ca reusita depinde de mine.
In sfarsit! +ra ceea ce cautam. Ceva sa depinda de mine pentru a ma putea salva, pentru a putea sa-mi
cresc "aietelul, asa cum fiecare mama o doreste. &m aderat imediat la aceasta ultima sansa care mi se
propunea. Incepand de a doua #i, mi s-a recomandat un anumit regim alimentar, mers aproape . ore in aer
li"er, masarea unor anumite puncte, inlaturarea oricarui alt aliment si uitarea "olii de care eram amenintata.
&m apreciat si aprecie# modestia acestui Om, caci intr-adevar, numai omenia si dragostea nemasurate
fata de semeni pot sadi in inima "olnavului - al condamnatului la moarte - speranta, increderea in sine,
descoperirea potentialului energetic al fiecaruia si de care nu suntem constienti. &cest autotratament este la
indemana fiecaruia, dar necesita o OI-T& FO,T+.
&m cunoscut satisfactia primelor re#ultate c'iar a doua #i, cand am reusit sa ma eli"ere# de un "alast
8
cantarind 2 Ag., caci tin sa mentione# ca in ultimii ani castigam in greutate nejustificat, ajungand la B. Ag., la
o inaltime de $,91 m. Tot #"uciumul, suferinta, disperarea in care m-am aflat un an nu au reusit sa scada din
aceasta greutate. Incepand din $: noiem"rie $1=:, 'rana mea a constat din5

- $ litru de suc e4tras din urmatoarele legume5 sfecla, ardei gras, var#a al"a, papadie, ceapa,
usturoi, pe care il consumam intre orele B-$$ dimineata.

- pran#ul la ora $:, alcatuit din $.9 gr. grau netratat, incoltit, .9 gr. miere, .9gr. nuca si 9>> gr.
pere.
- seara, la ora $= consumam acelasi meniu de la pran#, doar ca inlocuiam perele cu mere.
In primele 2 luni am sca#ut .> de Ag., aceasta greutate repre#entand surplusul acumulat in timp si care
constituia o povara pentru mine, in ciuda nenumaratelor cure de sla"ire. Constatam in fiecare #i ca progresele
erau uimitoare.
!entione# ca cea de-a 9-a operatie nu mi s-a sudat, incat timp de o luna si jumatate am apelat la toate
produsele farmaceutice, dar fara re#ultat, caci singurul lucru o"tinut era acela de a intretine o stare de
sterilitate perfecta, incat rana nu s-a infectat. +ram 6linistita6 de cadrele medicale de la Spitalul nr. $>, ca o
astfel de vindecare este de durata, inci#ia fiind profunda, ca tre"uie sa am ra"dare pana se va reface tesutul.
Important este ca in urma sfaturilor date de ing. Popa, m-am simtit mult mai "ine in mai putin de o saptamana,
folosind si comprese cu infu#ie de nal"a de gradina.
&meliorarea sanatatii mele a fost rapida si a tre#it uimirea mea si a celor din jur. In urma acestui regim
alimentar strict am constatat ca 2 noduli s-au resor"it, ca nu mai am insomnii, ca imi gasesc un ec'ili"ru, ca
aceasta frica ce mi se cui"arise in suflet incepe sa mi se diminue#e.
Capat un tonus de viata pe care nu-l mai aveam de multa vreme, incepe sa ma preocupe tot mai mult
aceasta autocunoastere. ,aman si eu si toti din jur uimiti de performantele uluitoare pe care le do"andesc si
incep sa-mi recapat ec'ili"rul. In primele 2 luni am sca#ut in greutate, dar apoi am ramas cu o greutate
constanta. In iulie $1=2 am avut posi"ilitatea sa trec la cel de-al doilea regim alimentar, introducand toate
legumele, mai putin cartoful si rosia, toate fructele, cu e4ceptia celor acide, avand voie sa consum si lactate,
dar nu cele fermentate. a#and ca ma simt "ine, fac unele a"ateri care duc la cresterea aciditatii si la reaparitia
unuia din cei 2 noduli.
+ram constienta ca vina era a mea si fara sovaire reiau primul regim. Constat ameliorari, dar... incep din
nou lupta. -u regret aceasta incercare la care sunt iarasi supusa caci, intr-adevar, mi s-a confirmat ca ceea ce
am distrus intr-o viata nu pot do"andi intr-un an. !-am convins inca odata ca e4ista un ec'ili"ru perfect intre
ceea ce mi-a prescris ing. Popa si organismul meu si ca fiecare individ isi are regimul propriu, adaptat
organismului sau.
In toata aceasta lupta sunt sustinuta cu un devotament nemasurat de sotul, mama si copilul meu. -u pot
sa nu mentione# marea omenie de care a dat si da dovada sotia ing. Popa, care a contri"uit mult la starea mea
de sanatate, caci in toata aceasta perioada am trecut prin multe incercari, luptand sa elimin acumularile de
to4ine din ultimii $>-$. ani. &m facut oreion, tuse convulsiva, furuncule, fe"ra. &tunci cand ing. Popa era
plecat din localitate, minunata lui sotie reusea sa tina o legatura telefonica intre pacienti si sot. De nenumarate
ori am simtit aceasta imensa omenie de participare intensa la suferinta celui care se adresea#a familiei Popa.
B
Stiu ca aceasta lupta este lunga, ca sunt la inceputul ei, ca mai am mult pana voi ajunge sa spun ca sunt un om
perfect sanatos, dar este o lupta a mea, depinde de mine, stiu ce am de facut.
&m cunoscut #eci de ca#uri disperate care, ajungand sa urme#e tratamentul ing. Popa, au renascut.
Secretul acestui tratament consta in urmarea cu strictete a celor indicate, a serio#itatii, intelegerii,
autocunoasterii si recapatarea increderii in sine. -u pot sa nu mentione# ca acest Om !inunat, la fa"rica unde
lucra a avut un colectiv de munca plin de sensi"ilitate, ca m-am "ucurat de multa intelegere si afectiune din
partea colegilor de serviciu, fiind alaturi de mine si participind intens la toate neca#urile si "ucuriile acestui
drum anevoios.
!ultumesc pe aceasta cale redactorului &drian Paunescu, care a reusit sa descopere o astfel de valoare.
Tre"uie sa o pretuim, tre"uie sa fim mandri si fericiti ca suntem in posesia unui astfel de e4emplar unic,
tre"uie sa-l sprijinim sa-i ajute si pe altii, sa poata reda cat mai multor copii posi"ilitatea de a fi crescuti de
parintii lor. Consider ca este momentul sa fie ascultat glasul celor multi, disperati, care doresc sa faca totul
pentru a se salva. Da-ti-le aceasta sansa !
-u doresc sa fac din ca#ul meu un articol de pu"licitate, departe, foarte departe de acest gand, ceea ce
vreau si doresc din toata fiinta mea este sa se gaseasca o forma legala pentru a putea sa "eneficie#e cat mai
multi din cei care stiu ce este suferinta, posi"ilitatea de a lupta pentru ceea ce au pierdut... S&-&T&T+&.
Sunt ecoul a sute de glasuri disperate sau mai putin disperate, pentru a ne ajuta.
-u este greu, dar este vital!

&!0/(+SC/ &D,I&-&,
3/C/,+STI, ST,. P,+(/-)I,+&
)C+-C+& -,.:8, 3(. D2, SC. 3, +T.$,
&P $2, S+CTO, 8. DD

&u trecut $. ani de cand d-na &m#ulescu afla stupefiata de la medici ca era condamnata la moarte. De
atunci a inceput lupta cu "oala prin revenirea la natura, su" indrumarea d-lui Popa. ,e#ultatele sunt
e4traordinare, dar inca ele mai depind de respectarea unui regim de viata prescris de cel care i-a aratat drumul
spre autovindecare.
In pre#ent d-na &m#ulescu este o persoana foarte activa, este secretara /niversitatii +cologice, unde
depune o munca intensa, uneori lucrand aproape #i-lumina. &cest lucru l-a confirmat in repetate randuri si dl.
Dolp'i Drimer, rectorul /niversitatii, elogiind calitatea muncii d-nei &driana si cu oca#ia desc'iderii anului
universitar $119-$118.
III

SURIOARE
EE !arti, :> august $1==, in jurul orei $.,:>. &m desc'is cu greutate oc'ii, "uimacita de aneste#ie. !a
c'inuia o durere cumplita de cap si o sla"iciune ingro#itoare. &m inceput sa constat ca eram "ine
6ancorata6de patul de reanimare5 tu" de o4igen, transfu#ii, tu" de dren. or"eam cu greutate si eram speriata.
Simteam ca trecusem prin ceva greu si mi-era frica pentru ce va urma. -umaram minutele, orele, asteptand ca
odata cu trecerea timpului sa ma simt mai "ine. +ram curioasa sa stiu ce diagnostic aveam, voiam sa stiu
=
&devarul.
!a internasem cu diagnosticul de c'ist ovarian. +cografia facuta in 9 iulie $1== evidentiase e4istenta
unui c'ist ovarian, "aie de lic'id cu diametrul de $>-$. cm. &m fost asigurata ca nu este vor"a de un cancer,
ca nu este o urgenta c'irurgicala si am asteptat sfarsitul lui august si #ile mai racoroase, propice operatiei.
Toata vara m-am gandit sa-l caut pe domnul inginer aleriu Popa, dar imi era frica. !a o"seda ideea ca
as putea avea un cancer, instalat mai intai la sani, apoi e4tins si la ovare. C'istul meu crestea va#and cu oc'ii.
&junsesem sa am o "urtica respecta"ila. Post operator s-a constatat ca tumoarea avusese un diametru de ..
cm, la care s-a mai adaugat si un fi"rom. Pentru ca nimic nu mai era neatins s-a facut o 6curatenie generala6 la
locul cu pricina.
& doua #i dupa operatie am profitat de o clipa de singuratate si m-am dat jos din pat. oiam sa-mi 6fur6
foaia de o"servatie, sa vad diagnosticul real. & treia #i m-am dus si m-am spalat. !a deprima mirosul de
spital, de "oala. Stiam ca ma voi face "ine, nu stiam cum, dar eram sigura ca voi invinge. Cu #am"etul pe
"u#e, mai in gluma, mai in serios, incercam sa aflu adevarul. -u mi s-a spus decat ca am avut o tumoare urata,
ca mi s-a scos un ovar si o mica parte din uter. Cu mintea mea ma si vedeam facand un copil peste un an!
Operatia era imensa, m-am speriat cand am va#ut-o. Dupa 2 #ile am iesit de la reanimare. Incepusem sa
ma misc, sa citesc, sa mananc, sa am grija de flori. Dar intre"arile nu-mi dadeau pace. (inistea aparenta a
durat doar cateva #ile. Ori de cate ori am intre"at medicii ce este cu mine, nu mi s-a raspuns, am fost ocolita,
am au#it un sir lung de "al"aieli, sau mi s-a #am"it dulce si am primit un raspuns de comple#enta. +ra
ingro#itor ca nimeni nu avea curajul sa se uite in oc'ii mei si sa-mi spuna adevarul. &u fost cele mai cumplite
ore din viata mea, cand nimanui nu-i era mila de mine si nu-mi spunea adevarul. &cest "lestemat secret
profesional! Daca un om vrea sa stie ce are, vrea adevarul, indiferent care este, ca sa stie cu ce are de luptat,
este o crima sa nu i se spuna !
-umai un prost poate fi convins ca face co"alt profilactic, ca vitamina 38 se administrea#a intravenos la
Filantropia, mai nou, dupa care ti se face rau si-ti cade parul. Ori in ceea ce ma priveste nu era ca#ul. Sam"ata,
$> septem"rie, am avut certitudinea diagnosticului. Prietena mea, (ui#a Steriade si-a facut pomana cu sufletul
meu si mi-a spus adevarul stiut de ea 5 un cancer stadiul I. Dupa simptome, nu stiam ca este stadiul III, iar ea
nu stia nimic precis. &sa ca...
Cand am avut certitudinea ca am cancer, am plans de usurare. !i-am dat un an de #ile ca sa ma fac "ine.
-u stiam ce drum voi apuca, dar eram convinsa ca voi castiga lupta. !i s-a propus iradierea si am refu#at. &m
acceptat doar tratamentul cu citostatice. Diagnosticul in sine nu m-a surprins. Inca din adolescenta mi se
manifestase o dereglare 'ormonala, un e4ces de foliculina si o carenta tiroidiana. !ama m-a dus la medic si
am inceput sa iau de pe la $. ani vitamina +$, intre $9 si $= ani m-am indopat cu origesteron, tiroton si alti
'ormoni, iar in studentie am continuat tratamentul. ,e#ultatele7 (a $9 ani aveam $,8. m. inaltime si 92 Ag.,
iar la $8 ani am ajuns la 8= Ag., aveam edeme, 'ipocalcemii, spasmofilie. Pe la .2 de ani mi s-au re#olvat
pro"lemele, dar norocul nu mi-a suras prea tare. -u mi-am putut permite 6lu4ul6 de a avea copii, ceea ce, pe
un ec'ili"ru 'ormonal fragil, a fost fatal. In $1=. am avut un c'ist ovarian, care s-a resor"it dupa un tratament
cu medro4iprocFsteron. In $1=9 mi s-au descoperit niste c'isturi mamare. (e-am tratat. Pe moment m-am
1
simtit mai "ine, dar din $1=8 tul"urarile s-au agravat. Tratamentul a fost fara vreun re#ultat po#itiv. In
fe"ruarie $1== c'isturile erau la locul lor, mai grase si mai frumoase ca oricand, iar eu facusem o puternica
into4icatie medicamentoasa. +ram ca un dalmatian5 al"a, doar petele-mi erau rosii. Prin martie au urmat niste
sen#atii ciudate5 dureri ovariene puternice, fe"ra aproape permanenta. +ra suficient un curent cat de mic sau
sa stranute cineva, ca eu sa fac imediat :1>C. O"oseam repede, eram foarte palida. Pe la sfarsitul lui mai am
inceput sa simt in "urta mea un rotund, ca o minge care crestea, crestea... !-am dus la doctor si am primit o
indicatie c'irurgicala.
Toata vara lui $1== m-am simtit foarte rau. Pe langa o"oseala, mergeam cu foarte mare greutate. Pe
piciorul drept a"ia mai puteam sa calc, genunc'iul stang mi se 6muia6 adesea. (a mijlocul ti"iei drepte imi
aparuse o adancitura in os, care se innegrea, in #ona genunc'iului stang imi pocneau vasele sanguine si aveam
mereu 'ematoame. Ciclul era neregulat si foarte dureros, nu il puteam suporta decat cu tranc'ili#ante.
,espiram cu greu, imi cadea parul, iar dintr-o saptam%na, jumatate din #ile erau rele, iar cealalta jumatate
"une. omam aproape tot ce mancam. -u-mi priau decat rosiile, pepenii si dulciurile, fara carne, sosuri,
mancam oua, sau "ran#a. Sanii imi coceau si curgeau, iar mamelonul intra in interior.
!-am dus la operatie cu gandul ca dupa, nu va putea fi mai rau. Si cat de tare m-am inselat! -u am
re#olvat decat o mica parte din pro"lema. Dupa o saptamana imi coceau sanii. &veam aspectul unui aluat de
paine dospit, iar durerile de oase erau cumplite. -u le puteam suporta decat cu ore de masaj si cu calmante.
&casa, am pus mana intamplator pe cartea lui Gean alnet, 6Tratamentul "olilor prin legume, fructe si
cereale6. &m fost convinsa imediat. Din $1 septem"rie am inceput sa-mi prepar in fiecare #i sucuri de fructe si
legume si mi-am aplicat comprese cu foi de var#a pe sani. Drept urmare nu m-au mai durut atat de tare sanii,
iar 'emoglo"ina am va#ut-o crescand pana la $:,= pe parcursul a doua luni ?la momentul operator aveam o
anemie usoara@.
Pe la sfarsitul lui septem"rie am avut o cri#a ori"ila. Simteam cum ceva necunoscut urca incet pe
ganglioni, apoi ajunge la creierul mic. &u urmat spasme, frisoane, voma si o cri#a vecina cu ne"unia. -ici un
calmant nu m-a ajutat. Dupa aceea au inceput dureri puternice in #ona calotei. !a durea fiecare fir de par in
parte, ma dureau oasele capului. !i-a tre"uit multa vointa ca sa imi tin nervii in fire.
&m ajuns si la oncologie. (a inceput ma simteam singura, speriata, apoi acest sentiment a disparut. &m
va#ut atata suferinta in jurul meu incat nu m-am mai simtit singura, avand sentimentul solidaritatii prin
suferinta cu ceilalti.
2 octom"rie $1==. Prima do#a de citostatice. -u am simtit nimic deose"it. Pe :$ octom"rie a urmat a
doua do#a. Totul mergea aparent "ine. Pana in B noiem"rie, cand m-am dus intamplator la control la Spitalul
!unicipal. Si am avut parte de o noua surpri#a5 intravaginal mi se formase un tesut de granulatie. &m fost
invitata la e4tirpare. Dar pe langa cauteri#area propriu-#isa am avut si placerea unui c'iuretaj "iopsic. Fara sa
mi se ceara acordul, fara sa fiu anuntata, fara aneste#ie... &cest procedeu pe care eu il socotesc "ar"ar m-a
'otarat ca acolo, pe loc, in acel ca"inet medical al !unicipalului, sa jur ca nu voi mai calca pe la c'irurgie
decat ca sa mi se constate vindecarea si sa il caut pe dl. ing. aleriu Popa. Cale de mijloc pentru mine nu mai
e4ista. -u puteam accepta ideea de a merge din operatie in operatie, din c'inuri in c'inuri tot mai mari, de a-
mi lasa parti din corpul meu prin diversele ca"inete medicale, pentru ca in final sa mor. &sta era c'in nu viata,
$>
iar eu nu puteam accepta o asemenea perspectiva! Ori traiam in forma in care eram, ori muream, nu aveam de
ales! Stiam de la oncologie ca aveam ganglionii prinsi si focar activ la sanul stang. Toate acestea mi-au fost
sugerate, iar eu am controlat ganglionii prietenelor mele si m-am convins de adevar.
(-am cautat pe dl. ing. aleriu Popa, am primit tratamentul pe care tre"uia sa-l urme# si am pornit la
6atac6. !-am 'otarat sa fiu propriul meu co"ai. Daca mergea, "ine, daca nu, renuntam. In ce 'al eram7
!ergeam cu mare greutate, o"oseam daca urcam un etaj, iar daca il urcam si pe al .-lea ameteam< ma uitam
cu invidie la6Te4an6 ?catelul d-lui Popa@ care, sarind cu la"ele din fata pe usa de la intrare, reusea sa o
desc'ida. +l nu avea dificultati, eu da. Faceam fe"ra aproape permanent, respiram cu greutate, eram pamantie
la fata. ,ana de la c'iuretajul "iopsic nu mi se mai inc'idea si aveam o scurgere vaginala de culoare verde-
maronie. Sanii imi coceau si le simteam fe"ra interioara de la $> cm. distanta, iar durerea co"orase pe
ganglion pana la cot. Ficatul se simtea tare si tumefiat, iar cu pofta de mancare stateam prost. !ancam si ma
straduiam sa nu vomit, pentru ca stiam ca anore4ia si voma sunt finalul.
Simptomele mele coincideau cu cele ale unei vecine de pat din spital, despre care stiam ca mai avea cam
doua luni de trait. &flasem ca am avut pete pe intestine si partea stanga a sistemului ganglionar atinsa.
Cotararea mea era luata. +ra datoria mea de om sa incerc a"solut totul pentru a-mi salva viata. O clipa am
incercat sa ma imagine# moarta, in sicriu. &m respins imaginea. -u puteam accepta ideea mortii fara sa-mi fi
indeplinit misiunea in viata, sa-mi las e4istenta neimplinita.DD
&junsa in acest moment de cumpana al vietii sale, Doinita s-a 'otarat sa inceapa lupta.
EE Sam"ata, $1 noiem"rie $1==, am inceput tratamentul. Totul a de"utat cu o cri#a puternica. Cri#ele se
succedau saptamanal. Cum era 7 !a durea tot corpul, oase, sani, ganglioni, toata carnea de pe mine, fiecare fir
de par din cap, dintii, pana si plom"ele din gura ?imi venea sa-mi smulg lucrarile dentare@, faceam fe"ra,
vomam. Seara, cand ma culcam, parca ma cufundam intr-o mare neagra. !a intre"am daca dimineata o sa ma
mai scol. Si ma sculam! De multe ori plangeam, intre"andu-ma ce pacate ispasesc, plangeam pentru ca nu
voiam sa mor la :2 de ani. Dar c'inul mi-a fost rasplatit curand. Dupa trei #ile de tratament mi s-a sc'im"at
aspectul si mirosul secretiei vaginale, iar dupa o saptamana mi s-a inc'is rana de la c'iuretajul "iopsic,
'emoleucograma s-a im"unatatit. Trom"ocitele au urcat de la $>>>>> la .$9>>>, iar leucocitele de la ..>> la
2=>>. Cemoglo"ina era "una datorita sucului de sfecla.
Timp de 29 de #ile am avut urmatorul regim de viata5
- dimineata, faceam igiena cavitatii "ucale, gargara cu ulei, raclajul lim"ii si mestecatul malaiului, apoi o
clisma cu rostopasca.
- la ora $$ luam : linguri de ore# crud ing'itit cu $H. litru de apa distilata.
- la ora $: luam $.9g. grau incoltit cu .9g miere, .9g. nuca si o salata facuta din . mere, 2 linguri sfecla
rosie, . linguri morcov, . linguri telina, $ lingura ridic'e neagra.
- la ora $= mancam acelasi meniu ca la ora $:, numai ca sc'im"am soiul de mere din salata, iar la ora .$
"eam o ceasca de ceai de cim"risor si mancam :> de seminte de dovleac. In ca# de sete "eam ceai de salvie,
seara la culcare faceam a doua clisma ?cu tataneasa@ si o spalatura vaginala ?o seara cu ceai de nal"a, a doua
seara cu ceai de gal"enele, apoi cu ceai de coada calului@, iar noaptea imi aplicam pe sani comprese cu foi de
var#a.
Desi sla"eam in greutate, ma simteam usoara si din ce in ce mai in puteri. Dupa trei saptamani de
$$
tratament au aparut si pro"leme cu inima. &veam uneori sen#atia ca nu o sa re#iste si o sa se franga. !-am
dus la control la dl. Popa si dumnealui m-a linistit. Inima era putin afectata din cau#a sc'im"arilor mari care
se produceau in organism, dar nu se im"olnavea. In acea perioada eliminam masiv to4ina prin fecale, urina,
saliva, transpiratie ?puternica si urat mirositoare@, iar foaia de var#a tragea intens din tumori ?frun#ele isi
sc'im"au culoarea si mirosul@. +ram speriata de ce puteam sa elimin!
!-am incapatanat sa continui si tratamentul cu citostatice. Dar dupa do#a din decem"rie a urmat un
de#astru. Pe .8 mai mi s-au administrat 9> mg. farmoru"icin si pe data de .B mai, B> mg. de platinol. &"ia am
ajuns acasa ca s-a declansat voma. Intre orele $9 si $8 am vomat de $$ ori, iar pana la ora .$, de .: de ori. -u
puteam sa "eau nici o lingurita cu apa. Dadeam totul afara. Cred ca am vomat si sufletul din mine. & doua #i
nu am mai vomat decat de doua ori si am reusit sa "eau putina apa, iar a treia #i am putut sa mananc un mar.
Dupa aceasta do#a de medicamente am constatat ca mi s-a refacut vegetatia vaginala, au aparut granule care s-
au e4tins si "ucal si e4tern, pe coapsa stanga, iar "ucal si vaginal mi s-a format o afto#a foarte, foarte
puternica.
&u e4istat si indivi#i 6ama"ili6 care mi-au spus ca persoane-le care vomita masiv dupa citostatice nu mai
au mult de trait. Deci, imi ramanea un singur drum, cel al terapiei naturiste, pe care l-am urmat cu
perseverenta.
Incepand cu : ianuarie $1=1, mi s-a sc'im"at regimul alimentar. S-au pastrat procedurile de igieni#are si
aplicatiile cu foi de var#a, dar am avut o alta dieta. Intre orele B si $$ un suc de legume alcatuit din 2B9 g. suc
de sfecla, .>> g. suc gulie ?sau ardei@, $>> g. suc var#a, 9> g. suc din frun#a de gulie?sau papadie@, .> g. suc
ceapa, 9 g. suc usturoi indulcit cu 9> g. miere. (a ora $:, $.9 g. grau incoltit, .9 g. miere, .9 g. nuca, 9>> g.
mere rosii. (a ora $= serveam acelasi meniu ca la ora $:, numai ca sc'im"am soiul de mere cu unele gal"ene
sau cu pere. &mintirea de#astrului dupa citostaticele din decem"rie m-a determinat sa intrerup tratamentul
medicamentos. Cotararea mi-a apartinut in intregime. Pe moment am fost speriata, dar ulterior am va#ut ca
am ales drumul "un.
Dupa operatie nu am stat in concediu medical decat o luna si jumatate. &m avut norocul sa fiu sustinuta
moral si material de colegii mei de serviciu intr-un mod cu totul deose"it. !i-au facut o parte din ore, m-au
ajutat cu "ani. &m preferat sa lucre#. In acest fel aveam sentimentul utilitatii, satisfactia unor reali#ari. !unca
imi alunga singuratatea, imi a"atea gandul de la "oala care ma macina. Si apoi nu #aceam pentru ca eram
"olnava, ci ma odi'neam ca sa pot merge la scoala. 3ucuriile au inceput sa apara una cate una. Dupa primele
simptome de autovindecare, mi-au crescut puterile. &m inceput sa imi port singura de grija, sa fac tre"uri
gospodaresti marunte. De 6Craciun6 mi-am aranjat "radul, am sar"atorit ,evelionul $1== - $1=1 cu seminte
de dovleac si ceai de cim"risor.
Pe $. ianuarie mi-am sar"atorit cei :9 de ani. Traiam, eram in mijlocul prietenilor si pe deasupra mai
fusesem si "ucatar sef. &m preparat totul singura, fara sa ma ating de nimic. (a inceput, cand pofteam cate
ceva, ma saturam cu mirosul. &poi, odata cu trecerea timpului nu am mai poftit la nimic. Pe $B ianuarie $1=1
mi-am facut anali#ele. Cand am va#ut acul infipt in vena mea, m-am uitat in alta parte. !-a 6tre#it6 vocea
unui domn mai in varsta5 6Ce sange frumos aveti! Parca este un vin rosu vec'i.6 Doamna doctor care mi-a
recoltat anali#ele m-a intre"at ce am facut ca sa am asa un sange. oia si dansa sa faca la fel, pentru copilul ei.
$.
Cand am venit dupa re#ultate am intre"at timid daca anali#ele sunt "une. ,espectiva doamna m-a privit ca pe
o ipo'ondra si mi-a spus5 6Sunteti perfect sanatoasa!6
Pe $. fe"ruarie am sar"atorit-o pe finuta mea si #iua aceea a fost foarte frumoasa. &m ajuns la ei si liftul
era defect. &m urcat cele $> etaje in ritm constant, respirand regulat si nu am o"osit. Pe $= fe"ruarie am avut
mai multe "ucurii. (a scoala colegii m-au felicitat pentru modul cum aratam. /nul a fost foarte delicat5
6Felicitari, a#i arati super"! In noiem"rie cand te-am intalnit m-am speriat de tine. &ratai ca un cadavru
am"ulant!6 Seara, la aniversarea (ui#ei Steriade am redescoperit "ucuria dansului. &m dansat doar jumatate
din dans, dupa care am fost nevoita sa ma odi'nesc. Deci, dupa doua luni de tratament am avut anali#ele
perfecte, iar dupa trei, am urcat $> etaje si am dansat.
Din cau#a lipsei de period se produsese o stocare de to4ine in organism. (a sfarsitul lui fe"ruarie ma
simteam rau, nu mai puteam sa respir, ma durea "ratul drept, a"ia mai mergeam. Dl. ing. Popa mi-a facut o
sedinta de presopunctura si c'estiunea s-a autoreglat. (unar, in loc de period, am o cri#a mai violenta sau mai
"landa, prin care elimin stocul de to4ine din organism.
Cam pe la inceputul lui martie m-am simtit in afara de orice pericol, sentiment confirmat si de dl. Popa.
Datorita acestui regim a inceput sa mi se regenere#e tot organismul. !i-a crescut imunitatea, n-am mai vomat
si nu am mai facut fe"ra ?cam dupa $ martie@, mi s-a marit capacitatea pulmonara, m-am vindecat de alergia
respiratorie pe care o aveam ?nu toleram praful si detergentii@ si de sinu#ita. ,a#"oiul era crancen, pe viata si
pe moarte. iata celulei canceroase contra viata celulei sanatoase. &nali#ele erau "une. Oare cine va castiga7
Intre"area era c'inuitoare, lupta grea. Imi amintesc ca in noaptea de .B spre .= fe"ruarie am avut o cri#a
puternica. !i-am revenit a doua #i, pe la ora $$. Simteam o durere ciudata la frunte. Cand m-am privit in
oglinda, am constatat ca aveam un cucui. Cum l-am facut, nu-mi amintesc. Pro"a"il ca in timpul somnului ma
#varcolisem si am dat cu capul de ceva.
3ilantul lunii aprilie a fost urmatorul5 din :> de #ile .. au fost rele, restul "une. &cu#am dureri puternice
de oase si de ganglioni. Dimineata erau linistiti, peste #i se tumefiau, seara erau umflati, iar dimineata, dupa
compresa cu var#a din timpul noptii erau iar de#umflati. (una mai a trecut usor, fara evenimente deose"ite. In
iunie, din cau#a efortului cam mare pentru mine, am sla"it pana la 21 de Ag. si din cau#a emotiilor, rana de la
c'iuretajul "iopsic mi s-a redesc'is. !-am linistit dupa ce mi-am terminat tre"urile la scoala si am reusit sa
ma odi'nesc. ,ana mi s-a inc'is de la sine .
&cest regim m-a facut sa evolue# foarte mult psi'ic. &m capatat o noua desc'idere fata de multe
pro"leme. Sunt mult mai linistita, mai socia"ila, mi-am lic'idat multe temeri si comple4e. +ste fantastic cum
m-am putut redescoperi, cum am reusit sa renasc. &m ascultat foarte multa mu#ica, in special mu#ica
preclasica. +ra una din "ucuriile mele cele mai mari si un sprijin din cele mai puternice. In timpul lunii iulie
au aparut si alte semne de autovindecare. Doua saptamani nu am putut merge din cau#a piciorului drept.
&cu#am dureri foarte puternice la sold si la nivelul gle#nei. (a $B ani avusesem o deslipire epifi#ara prost
tratata, din pricina careia am avut multe neplaceri. &m constatat cu uimire ca oasele mi se reasea#a si gle#na
dreapta ajunge aproape de dimensiuni normale. Doar pigmentatia pielii mai indica faptul ca am avut candva
pro"leme acolo. &m o"servat ca mi-a pocnit gingia, o saptamana am stat cu rana desc'isa, perioada in care mi
s-a scurs o infectie, apoi gingia mi s-a inc'is de la sine. (a fel mi s-a intamplat si cu urec'ea stanga. Pielea s-a
$:
crapat, s-a prelins o scurgere purulenta, dupa care rana s-a cicatri#at foarte frumos. Pro"a"il ca era o
reminiscenta a otitei ce imi um"rise copilaria.
In august am plecat la 3usteni. &m pornit incet-incet, in e4cursii. Intai, )ura Di'am, apoi si mai departe.
Cand am ajuns la /rlatoarea, m-am simtit campioana mondiala la alpinism. Daca as fi escaladat +verestul, nu
as fi fost mai fericita. ,eusisem si lumea era a mea! Plangeam de "ucurie pentru ca eram normala, pentru ca
nimeni nu stia ce "oala aveam. !a consolam ca altii asa-#isi sanatosi gafaiau mai tare decat mine la urcus.
&m continuat cu alea Fetii, Poiana Costilei si alte e4cursii care mi-au umplut sufletul de "ucurii si de
satisfactii. &m revenit in 3ucuresti plina de energie si m-am apucat de o curatenie generala. Placerea mea cea
mai mare a fost sa vopsesc ferestrele, lucru pe care nu-l mai facusem pana atunci.
Dar "ucuria mi-a fost intunecata de inceperea anului scolar. (a fel ca multi suplinitori, am avut mari
neplaceri cu norma si, implicit cu salariul. Toate acestea m-au afectat foarte mult, mi-au stagnat procesul de
vindecare. Prin octom"rie a intervenit si altceva, nu mai puteam suporta sucurile si graul incoltit. Stiam ca
renuntarea la regim sau cea mai mica eroare ma pot costa viata. &m facut o pau#a de la reteta stricta, mancand
insa numai alimentele permise. Cand dl. Popa mi-a spus ca sucurile repre#inta c'eia vindecarii mele, am
reinceput sa le "eau cu pofta. (unile octom"rie si noiem"rie au trecut foarte greu, iar in decem"rie am evadat
din nou la munte, la Sinaia. O #i faceam o ascensiune mai grea, a doua #i ceva mai usor. &m urcat pana la
Cota $2>>, la Piscul Cainelui. Dar visul frumos s-a terminat repede si m-am intors pe .. in focul din
3ucuresti. +motiile m-au afectat profund. Pe $. ianuarie $11> mi s-a redesc'is din nou rana de la c'iuretajul
"iopsic, la un an si doua luni dupa ce a fost facuta. !i-am adunat nervii si m-am calmat. 0"uciumul meu
sufletesc nu ajuta nimanui si nu-mi facea decat mai rau. In fe"ruarie am avut o cri#a care a tinut cam vreo
doua saptamani, cu fe"ra mare, stare proasta, voma, dureri. Toate le-am depasit ca de o"icei, fara
medicamente, doar cu ceaiuri, presopunctura si "ai.
Pe .> martie am inceput primul meu post total. (-am dus cu "ine la capat. Foamea m-a c'inuit mai putin
decat mi-am imaginat. (-am facut la cererea mea deoarece stiam ca prin acest procedeu accelere#
autovindecarea. Dupa cri#a care i-a urmat, saltul calitativ a fost vi#i"il. !i s-a sc'im"at si regimul alimentar,
fiind mult mai lejer. Practic aveam voie sa mananc aproape orice. In vacanta de primavara am fost din nou la
Sinaia. Pro"a etalon - Cota $2>> - am trecut-o mult mai usor. In timpul urcusului devenisem cap de coloana.
(a un moment dat am au#it din spate5 6Doinita, stai! rei s-o concure#i pe Doina !elinte la pro"a de
maraton76 Starea mea a fost din ce in ce mai "una in lunile urmatoare. In iulie am mai facut un post de B #ile.
,e#ultatele au fost vi#i"ile. &cum am ajuns in fa#a finala, la asa numitul regim de separare, pe care il poate
urma orice persoana care doreste sa fie sanatoasa. !a simt e4ceptional si ca ultima reali#are pot sa mentione#
ca am reinceput inotul. /n om care urca pe munte, inoata si se simte "ine poate fi considerat altfel decat
sanatos7
&u fost si glasuri de specialisti sau suspiciosi care au spus ca daca eu sunt inca in viata, nu am avut
cancer. -u pot sa cred ca dl. profesor doctor Traian ,e"edea, seful Clinicii de ginecologie si dl. profesor
doctor Paul -icolescu, seful la"oratorului de anatomopatologie de la S.C.!.3., s-au inselat. Diagnosticul este
atestat de certificatul medical nr. 1:>> din $2 septem"rie $1==, de "uletinul de anali#a nr. $$11:9 din .9
$2
noiem"rie $1== ?c'iuretaj "iopsic@ si confirmat de doctor in c'imioterapie &ldea )a"riela de la I.O.3.
Imi pare rau ca am ajuns doar in ultima instanta la acest tratament naturist, desi era primul lucru cu care
tre"uia sa incep. Si nu numai eu, ci toata lumea. Din pacate, din acest punct de vedere, educatia noastra, a
tuturor, are numeroase carente. Imi permit sa fac pe aceasta cale cateva sugestii. &r fi "ine ca si in ,omania sa
se cree#e conditii legale si cadre "ine pregatite pentru practicarea pe scara larga a terapiilor naturale. &r tre"ui
sa apara pu"licatii de specialitate, sa se infiinte#e maga#ine cu produse naturale garantate si restaurante cu
meniuri cu specific naturist. Tinand cont de re#ultatele spectaculoase o"tinute in unele ca#uri, este "ine venita
populari#area si e4tinderea practicarii medicinei naturiste.DD
Intr-una din #ile, stand de vor"a cu Doinita si povestindu-i despre cartea pe care o voi scrie, am rugat-o
sa-mi relate#e cate ceva din trairile pe care le considera mai semnificative pentru viata ei. & trecut o perioada
de timp si, intr-o dupa amia#a, cand ajung acasa, gasesc in camera mea un plic mare ase#at pe fotoliu,
continand mai multe pagini scrise de Doinita. Ii multumesc pentru 'otararea luata de a ingadui pu"licarea
unor intamplari atat de intime ale sale si am convingerea ca ele vin in sprijinul ipote#elor ?inca pentru unii@, ca
tot ceea ce facem, de la gand, vor"a, fapta, se inregistrea#a si suntem direct raspun#atori de toate consecintele
acestor actiuni ale noastre, ca in finit totul este programat, nimic nu e intamplator si ca suntem dependenti de
i"ratia /niversala Creatoare. Iata ce am gasit scris in paginile din plicul primit de la Doina Tasca5

EE Septem"rie $1B2 (-am visat pe tata stand in capul unei mese, avand un pa'ar plin cu vin in fata. In
pa'ar stateau doua lumanari aprinse. O voce mi-a spus5 6De cate ori se vor invarti lumanarile, atata timp va
mai trai tatal tau!6 (umanarea mai mica a inceput sa se roteasca in jurul celei mai mari din centru si sa se
apropie de ea. Dupa patru ture si jumatate lumanarile s-au stins si s-au ase#at in cruce. Pe 9 ianuarie $1B9, la
ora $>,29 tatal meu a plecat dintre noi, dupa patru luni si jumatate fi4. /lterior, tata m-a ajutat foarte mult. In
sesiune, dupa ce il visam, totul era in ordine. isam notele pe care urma sa le o"tin la e4amen, iar uneori, cu o
noapte inainte mi se comunica si su"iectul.

Sfarsitul lui iulie $1=. Intre mine si . lucrurile mergeau mi#era"il. (-am visat pe ., care imi spunea5 6
Dupa ce ca am neca#uri cu socru-meu, mai imi faci si tu greutati!6 I-am povestit visul si a inceput sa rada. &
negat totul, e4clu#and posi"ilitatea de a se casatori. In cei patru ani si #ece luni cat am fost prieteni, nu ma
prea putuse minti. Fara sa vreau descopeream totul. De aceea ma poreclise 6 serif, caine de vanatoare6. &
urmat despartirea mea de ., iar pe .-$>-$1=., nunta cu actuala ?7@ lui sotie.

Octombi! "#$%
&m visat ca ma plim"am cu mama si cu tata ?decem"rie-ianuarie $1B9@ in Cerastrau. +ra o dupa amia#a
calda, senina, cu un soare auriu, iar frun#a plopului era mare. (a un moment dat, tata a luat-o pe mama pe
dupa umeri, s-au indreptat amandoi spre lac, iar tata mi-a facut 6la revedere6 cu mana.
!ama a plecat dintre noi pe .$ mai $1=2, ora $8,:>5 o #i senina, o dupa amia#a cu soare auriu, frun#a
plopului era mare...

Noi!mbi! "#$%
$9
&m aflat diagnosticul mamei mele5 neoplasm de cap de pancreas. !i-am pus intre"area, 6Daca as avea
cancer, ce m-as face76 !i-am raspuns5 6&s inne"uni!6
&sta#i ma intre"5 6Oare am inne"unit76 Cancerul meu a fost cel mai greu lucru, dar si cel mai simplu si
mai frumos din viata mea. &cum, I&T& are alt 6gust.6

Mai "#$$
In "urta mea a inceput sa creasca o galma. &m niste dureri suspecte. /neori parca ma taie cineva de vie
cu un cutit ascutit in #ona ovariana. Sunt foarte speriata. Singura... Su"constientul meu nu doarme.

I&'i! "#$$
In sfarsit am gasit putin timp si pentru mine. Stiu ca am cancer! Dar, pe "anii mei, este placut sa ma las
mintita de doctori. Din sapte cati m-au consultat, cinci au e4clus posi"ilitatea pre#entei unui proces cancerigen
in organismul meu. +ste foarte linistitor sa-ti minti intuitia, sa te culci pe-o urec'e si mai ales, sa fii mintita
contra cost! Doream sa-l intalnesc pe dl. aleriu Popa, dar imi era frica de &D+&,. &sa ca m-am dus la
operatie... (asitatea costa uneori neinc'ipuit de scump.

%( a&g&)t "#$$
In urma aneste#iei am iesit din corp prin cap, prin spirala ?al"-negru@. In momentul aneste#iei personalul
medical se foia in jurul meu. &m revenit in corp la mijlocul operatiei spunand cu ve'ementa5 6-u vreau! -u
vreau!6 si #"atandu-ma. !i s-a administrat o noua do#a de aneste#ie si iar am plecat. &m fost intr-o regiune
unde era cald, liniste, liniste, pace si o lumina aurie or"itoare. -u-mi amintesc decat sen#atia de pace
nesfarsita resimtita si faptul ca am va#ut sala de operatie de sus. Corpul meu era intins pe masa de operatie,
picioarele si partea superioara a corpului erau acoperite. (a cap statea aneste#istul, la dreapta c'irurgul cu doi
ajutori, iar la stanga asistenta aneste#ista. !i s-a confirmat ulterior ca acesta a fost amplasamentul persoanelor
respective pe timpul operatiei. +u nu aveam cum sa-l cunosc, caci atunci cand adormisem se circula in jurul
meu, in momentul revenirii mele in trup din timpul operatiei s-a produs o agitatie, iar in momentul tre#irii
eram deja la reanimare.
!-am dus la spital cu speranta ca voi muri pe masa de operatie. !i-am luat 6la revedere6 de la rude,
prieteni si c'iar de la cei ce ma tradasera. Cand m-am intors in corp stiam ca sunt CO-D&!-&T& (&
I&T&! Stiam ca voi trai! Dar cum7 &sta nu o mai stiam.

$ )!pt!mbi! "#$$
-imeni nu vrea sa imi spuna diagnosticul. Stiu ca am cancer stadiul III. In sfarsit, (ui#a Steriade mi-a
confirmat diagnosticul ?inventand un stadiu I al "olii@.

** )p! *% d!c!mbi! "#$$
(-am visat pe tata. +ra congestionat la fata si ma privea ingrijorat, agitat. Se uita cu disperare la mine.
&m fost sigura ca va fi rau la oncologie, la tratament, dar m-am incapatanat si nu am ascultat...

"# )p! *( ian&ai! "#$#
(-am visat din nou pe tata. +ra si mai agitat si mai congestionat. !a privea cu niste oc'i disperati.
a#and ca nu inteleg e4act mesajul, a luat o foaie al"a de 'artie pe care a scris< SID&. -u m-am mai pre#entat
$8
la cel de-al cincilea ciclu de citostatice. &vertismentul tatei mi-a consolidat 'otararea.

*+ )p! *$ ,!b&ai! "#$#
Iarasi mi-a aparut tata in vis. +ra linistit, cu o fata senina, im"racat in 'aine de sar"atoare. !a privea
calm. & doua #i, 6Taticul6 ?nenea Popa@, mi-a spus ca am iesit din groapa.

Mi-'oc&' '&i mati! "#$#
,amasesem in pana de grau si de nuci. +ram disperata. -u reusisem sa le gasesc nicaieri. &m visat-o pe
mama, in 'ainele ei modeste de lucru, stand in fata unor tara"e din piata !atac'e. Peste doua #ile am ajuns in
aceeasi piata, am mers la tara"ele pe care le va#usem in vis si, dupa ce i-am povestit unei taranci ardelence
toata istoria "olii mele, aceasta mi-a scos de su" tejg'ea graul si nucile de care aveam atata nevoie. (a van#are
nu era nimic!

I&ni! "##(.
Dumne#eu mi-a dat un dar care pe moment m-a speriat. !a uitam la oameni si mi se comunica
diagnosticul lor. /nele ca#uri au fost confirmate medical ulterior. !a durea uitandu-ma la copii, adulti si
stiind ce-i asteapta. !a apuca disperarea sa vad pe unde ii cara parintii ?familia sau prietenii@, cand eu stiam
ce ar fi tre"uit sa faca pentru a-si re#olva pro"lemele! Stiam drumul, dar nu aveam puterea sa conving oamenii
sa-l urme#e. -ici acum nu am putere sa impun un drum. Stiu insa ca uneori nu pot sau nu am voie sa iau
6rucsacul6 altuia si sa-l duc eu. Dupa ce am inceput sa inteleg mecanismul Aarmei ?cat de cat@, s-a diminuat
starea de neputinta, dorinta de a reali#a imposi"ilul, crutandu-ma astfel de suferinte inutile ?partial@.
&m plecat de acasa, intentionand sa fac o vi#ita unei cunostinte. In intersectia din coltul stra#ii am va#ut
venind dinspre stanga un !ercedes oliv-metali#at cu geamuri fumurii. !i-a trecut un gand prin cap5 6!asina
aceea ma va calca!6 !i-am spus ca este imposi"il, deoarece ve'iculul era departe. &m inceput sa traverse#
strada, dar pe la mijloc am constatat ca !ercedes-ul accelerase. &m vrut sa fug si sa ma adapostesc pe
refugiul de pietoni al statiei de tramvai ?sens invers@, dar o mana neva#uta m-a oprit. Din spate, de dupa colt, a
aparut o Dacie rosu-portocaliu. Corpul meu a ramas neatins in spatiul dintre cele doua masini ?apro4. 9> cm@.

*# )p! %( a&g&)t "##(
&m avut un vis. O vi#iune, o persoana al carei c'ip nu l-am putut deslusi, iar vocea parca era a
6Taticului65 6-u-ti fie teama! ei fi foarte mult ajutata. ei pleca si vei reali#a lucruri mari!6

.!b&ai! "##*
&m visat ca voi ramane orfana. Cum7 !ama mea murise de opt ani. Peste o luna a murit sotia
6Taticului6 meu.

Octombi!/d!c!mbi! "##"
&m visat-o pe mama. (ocuia intr-o casa de#ordonata. !i-a spus ca ma asteapta sa facem ordine si sa
spalam lucrurile murdare in familie... &m visat-o pe mama. !i-a multumit pentru tot ce fac, pentru ca (O,,
&CO(O, le este mult mai usor. Dupa sapte ani de tacere m-am impacat cu , fratele meu. !a rugasem la
cimitirul 3elu-catolic, la mormintele facatoare de minuni, ma rugasem de nenumarate ori in casa si Dumne#eu
$B
mi-a indeplinit dorinta.

I&'i! "##*
!a cocotasem pe un scaun si voiam sa omor o molie. +ram in e4tensie si m-am de#ec'ili"rat. !-am
ingro#it gandindu-ma ca in cadere as putea pati ceva rau la coloana. Dar niste maini neva#ute mi-au oprit
caderea si m-au ase#at incet, nevatamata, pe podea.
/n pacient de-al 6Taticului6, fratele unei colege de serviciu era in post. &vusese un cancer al
testiculelor, fusese operat, a facut un an de regim, apoi, simtindu-se foarte "ine, uitase ca era inca "olnav... si a
fost nevoie de inca un post. !a duceam la dl. C., la rugamintea colegei mele, pentru a-i ridica moralul. Intr-o
seara, dl. C a intrat in coma, apoi a plecat. +ra deja rigid, i se sc'im"ase si culoarea fetei. Sotia ?medic@ a
inceput sa-i faca masaj cardiac. +u am inceput sa ma rog5 6Tu, Puterea Iu"irii...6, rugand Divinitatea sa
'otarasca ce este mai "ine pentru evolutia lui. Dupa cateva clipe, omul a revenit in trup. & fost artagos cu cei
din jur. !-a privit cu oc'ii lui mari si al"astri, plin de repros, nu mi-a adresat nici un cuvant si-a intors spatele
tuturor, refu#and sa mai vor"easca.
Peste doua #ile, cam pe la aceeasi ora, ?apro4. $1@, omul a intrat din nou in coma si a plecat definitiv. +u
nu am fost de fata.

*( mati! "##%
Doream sa merg la parastasul de un an al doamnei Popa. Insa, pe la ora $> am primit un telefon.
)andurile rele ale celui care ma sunase mi-au provocat efectiv rau fi#ic. In decurs de doua ore mi s-a
declansat o cri#a de fiere si o migrena puternica.
Seara, pe la ora $=, eram singura in casa. Imi era rau si stateam g'emuita in pat, pe intuneric, cu perna
facuta sul su" cap. O lumina or"itoare venita din stanga, m-a tre#it. O persoana im"racata in al", cu par
castaniu lung, ale carei trasaturi nu le puteam distinge, statea langa mine. & facut niste miscari circulare cu
mainile deasupra mea, aranjandu-mi corpurile sensi"ile cam ciufulite. &poi totul s-a stins. Dupa cinci minute
mi-am aranjat si corpul fi#ic in po#itia in care mi-a fost aranjat cel eteric, mi-am indreptat perna si am
adormit. Seara am mai vomat putin si apoi m-am linistit.

0 )p! 1 api'i! "##%
eneam de la 3elgrad. Fusesem la am"asada &ustraliei sa cer o vi#a turistica. Stiam ca nu voi o"tine
vi#a, dar m-am dus la insistentele fratelui meu. !odul cum fusesem refu#ata, vi"ratia de ra#"oi, un atentat ce
avusese loc in 3elgrad, mi-au facut foarte rau in plan fi#ic si psi'ic. +ram epui#ata, nu mai puteam sta pe
picioare. Pur si simplu ma taram. In tren am adormit imediat. !-au tre#it vamesii si dupa ce am intrat in
,om%nia am adormit din nou. (a un moment dat mi-am va#ut corpul stand lungit pe "anc'eta, ase#at pe "urta.
O aparitie al" stralucitoare a facut aceleasi pase deasupra capului meu si a disparut.
Dimineata, ajunsa in 3ucuresti, am mers direct la scoala, complet resta"ilita.

Conc'&2ia3 Loc&' m!& !)t! in Romania.
S&nt ocotita in Romania.

%/4 mati! "##4
$=
!-am visat copil. +ram tot fetita, aveam par "lond si oc'ii caprui. Impreuna cu alti copii strIngeam "ani
marunti din tarana. CInd m-am tre#it am reali#at semnificatia visului. Sora tatalui meu a fost internata In spital
cu "locaj renal, In #iua de 2 martie. &m stiut ca va muri.
& plecat dintre noi pe : aprilie $112, iar eu am fost cea desemnata sa arunc "anii In urma sicriului.

1 a&g&)t "##4 / Pai)
!-am dus la "iserica catolica de care apartineau prietenii mei si am vor"it cu paro'ul si cu un medic
teolog. (e-am povestit toata istoria mea, solicitIndu-le sfatul si ajutorul material pentru a ajunge la (ourdes.
!i s-a spus5 6Daca este real ce ne-ati povestit, minunea a fost deja infaptuita! ,ugati-va lui Dumne#eu, lui
Isus Cristos si mai ales Fecioarei !aria, pentru ca fiind femeie, +a va ocroteste. eti primi cu siguranta
raspuns la toate.6
!-am rugat si c'iar In noaptea aceea am primit raspunsul5 6Continua sa-ti urci )olgota!6&m reali#at ca
nu am ce sa caut la (ourdes ?sau mi s-a spus ca nu am ce sa caut acolo7@ Toate tentativele de a vedea acele
locuri facatoare de minuni au fost sortite esecului. &sa ca am ramas In Paris, am vi#itat si am I-&T&T.

*#/%( a&g&)t "##4 / Pai)
(-am visat pe domnul Popa. !-a luat de mana si mi-a spus5 6Orice urma de proces malign din tine a
Incetat!6

Mati! "##0
&ceeasi aparitie luminoasa mi-a spus In vis5 6&r fi ca#ul sa mai Inveti o lim"a straina!6
&m gandit5 6+ngle#a76
&paritia5 6/mmm...6
&m spus5 6)ermana76
&paritia5 6&sta da!6
In vara anului $119 am fost in )ermania si In #ona europeana unde se vor"esc lim"i germanice.

0/1 ian&ai! "##1
(e-am visat pe ,.?)recia@ si pe .?Suedia@ si parca mai era inca cineva. !i se spunea5 6-u te speria, vei
canta In orc'estra!6 +u, cu oc'ii mei de 6vultur6, dupa multi ani de nestudiu, sa pot canta Intr-o orc'estra7
&sta inseamna oc'i sanatosi, perfect vindecati si diferente de instrument principal trecute. Dar Dumne#eu e
mare si +l le stie pe toate! !a las in mana (ui si sa faca cu mine ce crede +l ca este mai "ine pentru evolutia
mea. &min!
+leva Diana -, in $11:5
6Doamna, am stat si m-am gandit mult. +4ista Intr-adevar reincarnare! -oi am petrecut multe vieti
Impreuna, pentru ca altfel ar fi imposi"il sa ne Intelegem atIt de "ine si sa va iu"esc at%t de mult.6

I&'i! "##4
-u doream sa se stie ca plec In Franta. &sa ca i-am povestit Dianei ca ma duc la tanti !arioara, la
eresti, In !oldova. Iar Diana, uitIndu-se cu oc'ii ei mari la mine, mi-a raspuns5 6Doamna, daca aveti de
gand sa ramaneti pe acolo, prin tarile pe unde va duceti, va rog sa ma luati cu dumeavoastra. !ie nu-mi
tre"uie alt profesor de vioara.6
+u5 6Diana, dar ma duc In !oldova la rude.6 Diana, la fel de senina, a repetat5 6a rog sa ma luati cu
$1
dumneavoastra daca aveti de gand sa ramaneti pe-acolo pe unde va duceti.6
!-a umflat rasul.

I&'i! "##0
&m anuntat-o pe Diana ca plec in )ermania. S-a crispat toata, s-a Inrosit, i s-a facut rau. &m reusit s-o
linistesc cu greu, asigurand-o ca numai ma plim" si ca ma reintorc.

# ian&ai!"##1
+u56Diana, imi dai voie sa plec In )recia76
Diana, putin alarmata5 6In plim"are76
+u5 6Da6
Diana5 6Da76
+u5 6Da.6
Diana5 6Cat timp76
+u5 6&sa, vreo saptamana. Pe urma avem de studiat.6

S!pt!mbi! "#$#
Prietena mea, Irina Cufis, avea o sterilitate datorita unui ovar polimicroc'istic. ?O dereglare 'ormonala.
Ovulul In loc sa se elimine, ramanea Inmaga#inat In ovar.@ &m adus po#a. 6Taticul6 a #is ca se poate. &m
trimis In )recia tratamentul si m-am rugat pentru ea la cimitirul 3elu-catolic, la cele trei morminte facatoare
de minuni. Dupa doua #ile am visat-o pe Irina. /n foc a co"orat asupra ei si i-a cuprins tot corpul. &m stiut ca
va reusi, lucru pe care i l-am spus si ei. &u circulat po#e si retete Intre 3ucuresti si &tena. ,e#ultatul7 Pe $2
noiem"rie $11> s-a nascut !argarite, iar pe $8 mai $11: !i'alis. 3aietelul a venit fara vreun tratament
special. Deci totul se autoreglase si era In ordine.DD
IV

.RATI
!ergand pe firul vietii inginerului aleriu Popa, Intr-o cuta de timp apare si Intalnirea cu un om a carui
viata a fost transformata pentru totdeauna In urma celor aflate de la dl. Popa.
Dar sa-l ascultam c'iar pe el ce ne spune In interviul acordat #iaristei Doina )'eorg'iu.
EE -icu Omota este unul dintre cei mai vec'i "eneficiari ai competentei, daruirii si omeniei care Isi dau
mana In Omul aleriu Popa, si care a devenit In timp, prin cunostintele In materie de terapii naturiste
acumulate ca autodidact, prin cautarile personale, dar mai ales prin multele ore petrecute In preajma domnului
Popa, unul dintre discipolii acestuia.
D.).- Ce a Insemnat pentru -icu Omota Intalnirea cu medicina naturista prin repre#entantul ei, aleriu
Popa7
-.O.- ,ecastigarea sanatatii pierdute. Insasi viata, din care am cre#ut, la un moment dat, ca tre"uie sa
ma retrag Invins.
D.).- Povestiti-ne e4act ce s-a Intamplat...
-.O.- In $1B2, ca urmare a unei conjuncturi a vietii pe care nu am reusit atunci sa o depasesc cu
Intelepciune, s-a declansat o "oala a sistemului nervos, "oala care de-a lungul a peste 1 ani m-a Impiedicat sa
ma "ucur de viata. & Inceput astfel un lung sir de internari In clinici de specialitate, cu multiple diagnostice,
tratamente medicamentoase dintre cele mai ela"orate, fara sa scap In tot acest timp de cumplitele sen#atii de
.>
scufundare, ameteala, rasturnare, palpitatii. !edicii renumiti pe care i-am consultat ?dr. 3a#ilescu, prof. !eiu,
dr. Diacicov, dr. Cosa, dr. Predescu, dr. Cremene, dr. Cangan@ lasau deja sa se Inteleaga ca nu voi o"tine
niciodata o stare "una de sanatate, deoarece "oala, In loc sa se ameliore#e, cum era firesc, datorita ingerarii
atItor medicamente se agrava din #i In #i. &stfel, evolutia diagnosticului a fost urmatoarea5 sindrom asteno-
vegetativ, tetanie neurogena, sindrom an4ios cenestopat, nevro#a an4ioasa cu elemente depresive, de#voltare
neuroasteniforma cenestopata, sindrom depresiv cu elemente an4ioase, psi'astenie cu elemente depresive,
an4ioase si o"sesivo-fo"ice, dependenta la amital, decompensare neurastenica. Ca urmare a consumului
e4agerat de sedative, tranc'ili#ante, neuroleptice, s-au adaugat si alte neplaceri la cele e4istente deja. Dupa
patru ani de tratament alopat In clinicile din 3ucuresti, m-am internat la clinica de psi'iatrie din Tg. !ures
?prof. dr. )recu@, fiind supus unor proceduri pe care le consider inumane, ma refer la electrosocuri si la
socurile insulinice, ajungand uneori c'iar In stare de coma. In urma acestor tratamente n-am o"tinut nici o
ameliorare a sanatatii, motiv care m-a determinat sa Incerc de unul singur mai multe remedii naturiste, cu
sla"a vointa pe care o mai aveam, stiindu-se "ine ca medicamentele depersonali-#ea#a, reduc vointa, creea#a
dependenta. !-am straduit deci sa reduc din marea do#a de tranc'ili#ante. Totul era Insa In #adar, reactia
organismului la lipsa de drog era atat de puternica Incat apelam si mai disperat la ele. Intrasem Intr-un cerc
vicios din care nu mai gaseam iesire. In urma unei alte internari la spitalul )'. !arinescu, mi s-a pus
diagnosticul care Inspaimanta pe oricine5 psi'o#a discordanta.
Pier#%ndu-mi Increderea In viata, In mine, In orice, In $1=$ am doua tentative de sinucidere. !i-am dat
seama de pericolul In care ma gaseam si, cu o ultima speranta, m-am internat din nou In spital, cu diagnosticul
farmacodependenta. Cura de de#into4icare medica-mentoasa la care m-am supus a fost atat de c'inuitoare
incat m-a adus Intr-o asemenea stare de sla"iciune ca nu puteam sta In picioare decat sprijinit. (a e4ternare
pro"lema de#into4icarii nu fusese re#olvata, dovada si continutul retetei5 pFramen, torecan, clordela#in,
romergan, reluInd In scurt timp si vec'ea medicamentatie. Pentru mine nu mai e4ista a"solut nici un tren...
Incercasem totul, ma agatasem cu disperare de orice medicament.
D.).- CInd ati aflat de ing. aleriu Popa7
-.O.- In acest moment al vietii, cand nu mai speram la nimic, l-am cunoscut pe domnul Popa, In aprilie
$1=:. In doar cIteva minute de consult, fara sa-mi dea raga#ul sa-i spun ceva despre mine, mi-a descris toate
simptomele "olii de care sufeream, informandu-ma In acelasi timp despre afectiunile unor organe, datorate
consumului e4cesiv de medicamente, afectiuni despre care nu stiam nimic, ele fiind confirmate medical a"ia
ulterior. &m aflat pentru prima data care sunt cau#ele generatoare ale suferintelor cumplite pe care le aveam.
Domnul Popa m-a Intre"at daca vreau sa ma vindec sau sa fiu vindecat. In sfIrsit, am Inteles atunci ca totul
depinde de mine si am optat astfel pentru autovindecare.
D.).- & fost dificila ruperea de niste deprinderi adanc Inradacinate7
-.O.- Cotararea de a trece la un mod de viata nou, la o alimentatie "a#ata numai pe cruditati, pornea din
convingerea ferma ca de#into4icarea prin aport de 'rana vie este superioara uneia care, pentru acelasi scop
folosea o grupa de medicamente ca sa scape de alta... Castigul In sanatate a fost enorm, dat fiind ca numai
dupa trei saptamani de regim de cruditati, am reusit sa renunt la =>J din medicamente, revenindu-mi treptat
.$
starea de liniste si atat de doritul somn natural. /itasem cum arata un om normal, ce Inseamna sa te poti
"ucura de viata. Daca In cei 1 ani de "oala eram mereu la limita celor $=> de #ile de concediu medical, In
pragul pensionarii deci, In perioada regimului natural nu am avut nevoie de nici o #i de concediu medical!
D.).- Sunt deja B ani de cand urmati recomandarile domnului Popa. Care este starea de sanatate a dvs.
acum, cand vor"im7
-.O.- (upta cu "oala a continuat tot acest timp, si nu a fost Intotdeauna usor, dar pot spune ca am
o"tinut cu fiecare etapa mari progrese In sanatate, neasteptate si necunoscute de mine pana acum, pe masura
ce se eliminau depo#itele cu to4ine din organism, cau#ate de viata de#ordonata si de medicamentele luate fara
masura. &m Invatat mult de la dl. aleriu Popa. &m aflat ca sanatatea nu este un dat cu care te nasti si mori,
fara nici un efort individual... Dansul m-a luat asociat In lupta contra "olii< de fapt, nu-l lasa pe "olnav In
postura de para#it, caruia sa i se administre#e ceva din afara, ci Ii stimulea#a toate resursele energetice, Il
determina sa acorde suprematie mintii, care sa conduca trupul In lupta aceasta pentru a-l trage din "oala,
adesea din moarte...
&cum, nu numai ca traiesc, dar ma "ucur de sanatate deplina, si ca mine sunt sute de oameni, care au
renuntat la spitale, gasindu-si aici, la dl. aleriu Popa, "ucuria de a trai. Pentru tot ceea ce face pentru oameni,
pentru tot ceea ce a facut si face pentru mine, eu, fost "olnav fara nici o sansa de vindecare pe cale medicala,
Ii multumesc din inima si cu aceasta oca#ie!
D.).- Stiu ca, In decursul anilor, ati acumulat multe #ile de post total.
-.O.- Da, unul din procedeele prin care lupt sa-mi pastre# sanatatea este si postul, despre care pot spune,
In urma studierii lucrarilor de specialitate si va#andu-l aplicat pe mine si pe altii, ca este cel mai direct si mai
eficient mijloc prin care te poti de"arasa de to4inele acumulate In organism de-a lungul anilor, cu re#ultate
spectaculoase. aleriu Popa Il recomanda tuturor celor care se angajea#a pe calea autovindecarii.
D.).- Dl. Popa da un e4emplu plastic, In acest sens, cand spune ca este a"solut o"ligatoriu sa te
depolue#i fi#ic si, implicit, psi'ic, Inainte de a Incepe sa consumi o 'rana curata, vie, caci daca vrei sa
#ugravesti o casa, Incepi prin a curata peretii de varul vec'i, ca sa prinda noua #ugraveala...
-.O.- Omul consuma #ilnic o cantitate de alimente cu scopul de a i se furni#a energia necesara
e4istentei, dar, pe langa aceasta, alimentele consumate produc In corp o serie de elemente to4ice, ca re#ultat al
arderilor meta"olice. Cantitatea si gradul de to4icitate al acestor elemente depind de natura alimentelor, de
modul de preparare a lor, cat si de puterea organismului de a le neutrali#a.
D.).- Daca nu ar interveni si meta"olismul fiecaruia, capacitatea particulara a fiecarui organism de a
elimina aceste to4ine, ar parea fireasca Intre"area pe care o pun unii oameni, si anume5 6de ce, acela care
mananca la fel ca mine nu are pro"leme cu sanatatea, In timp ce eu am76
-.O.- Pe langa acestea, prelucrarea termica a alimentelor aduce cu sine un Inselator confort digestiv, iar
prin adaugarea unor condimente, un spor de placeri gustative care Il fac pe individ sa consume cantitati cu
mult peste nevoile sale reale. +fortul energetic pe care Il depune aparatul digestiv pentru prelucrarea acestor
cantitati este mare, conducand, spre surprinderea multora, la epui#area fi#ica si psi'ica a individului. 3a mai
mult, organele de eliminare se afla, datorita acestei situatii, In imposi"ilitatea de a mai face fata acestui volum
de munca, re#ultand de aici depunerea elementelor to4ice care nu pot fi eliminate.
D.).- Se depun, astfel, acolo unde gasesc teren...
..
-.O.- Da, acidul uric mult crescut In sange se depune la Inc'eieturile mem"relor, iar calciul anorganic,
deci neasimila"il, re#ultat din alimentatia incorecta, provoaca de#astre In organism, prin depunerile sale.
D.).- Inteleg de aici ca acidul uric si calciul anorganic re#ultate din meta"oli#area unor elemente
e4istente numai In 'rana pervertita termic, rafinata, c'imi#ata, se depun In organism, dand acele spondilite,
spondilo#e, guta, cu dureri adesea insuporta"ile...
-.O.- Toate acestea, Impreuna cu cresterea colesterolului peste limita de toleranta, Incarca sangele cu
elemente straine corpului si implicit straine sanatatii, ducand la ruperea ec'ili"rului. In organismul depasit ca
posi"ilitati, at%t de digestie c%t si de eliminare, se instalea#a starea de o"oseala continua, de disconfort
general...
D.).- Si apoi "oala In sine, locali#ata la anumite organe, manifestata deci clinic, nu7
-.O.- Da, si ar tre"ui mentionat un aspect ignorat adesea, dar important! (ipsa din alimentatia noastra a
celulo#ei, pe care nu o au decIt legumele, cerealele si fructele crude, duce la o forma consti-pativa cronica, cu
efecte de#astruoase asupra sanatatii omului.
D.).- Domnul aleriu Popa spune despre constipatie ca este 6"oala "olilor6.
-.O.- Sigur, neeliminarea la timp a to4inelor duce, prin procesul de osmo#a directa si inversa, la un cerc
vicios din care organismul nu mai gaseste iesire, caci purgativele si la4ativele nu fac decat sa re#olve
temporar efectul, nicidecum cau#a, "oala devenind cronica, creand conditii aparitiei si de#voltarii In organism
si a altor "oli.
D.).- Omul nu renunta usor la alimente rafinate ca 5 #a'arul, produsele din faina al"a, grasimi animale,
uleiuri rafinate, dulciuri concentrate, prajeli, fierturi, deoarece gustul nostru s-a pervertit. -u ne mai place un
aliment decIt daca Il pregatim, Ii mai adaugam ceva...
-.O.- Din pacate asa este. Daca am introduce In alimentatie 'rana cruda, vie deci, "ogata In fi"ra
vegetala care este ca o matura "inefacatoare pentru tu"ul digestiv, In saruri minerale, vitamine In stare
naturala, organismul ne-ar multumi ca i-am dat posi"ilitatea sa se reec'ili"re#e singur, natural, fara sa mai fie
nevoie sa mai apelam atat de des, sau c'iar niciodata, la medicamente...
D.).- ,amane, deci, repaosul alimentar, ca fiind solutia cea mai "una...
-.O.- &tat pentru un organism tul"urat, epui#at de stres, de o alimentatie nec'i"#uita, saraca In elemente
nutritive de tip organic, dar si pentru un organism care doreste sa se mentina In stare "una de functionare, cel
mai "un remediu este postul total. Daca tinem seama de faptul ca sangele este cel caruia ii revine sarcina sa
transporte elementul nutritiv si o4igenul necesar desavarsirii procesului meta"olic pana la ultima celula din
corp, atunci admitem ca de calitatea sangelui depind ec'ili"rul si calitatea vietii. /n sange Incarcat to4ic nu
mai are posi"ilitatea de a mai face pe carausul. S%ngele tre"uie sa preia de la celula elementul to4ic re#ultat In
urma arderilor meta"olice si, prin sistemele de eliminare, sa scape de acesta. Dar cum sa preia ceva c%nd el
este si asa supraincarcat7 In acest moment postul face adevarate minuni caci, indiferent de situatia In care ne
aflam, de sanatate relativa, de "oala avansata, sau de o"oseala, este de o importanta vitala eli"erarea
organismului de elementele to4ice acumulate de-a lungul vremii.
D.).- !ulta lume crede ca, mai ales atunci cand esti "olnav, tre"uie sa te 'ranesti copios, ca sa ai
resurse In lupta cu "oala.
-.O.- Totalmente gresit. In timpul postului, organismul, nemaifiind o"ligat sa faca digestia pentru care
.:
se c'eltuieste cam =>J din energia sa, Isi foloseste Intreaga capacitate energetica pentru refacere, eliminarea
re#idurilor acumulate, pentru lupta cu "oala. De fapt si In natura, animalele, atunci c%nd sunt "olnave, se
i#olea#a, nu man%nca nimic si se vindeca fara vreun medicament miraculos.
D.).- !i-ati spus, -icu Omota, ca anual acumulati apro4imativ $>> de #ile de post, ca ati Inceput
neIncre#ator, desi logic Intelegeati "eneficiile acestei practici.
-.O.- Fac acest lucru de peste 2 ani, dupa ce dl. Popa mi-a repetat de mai multe ori5 6Tre"uie sa te
pregatesti pentru post, Iti este mai mult dec%t necesar6. &m cre#ut atunci ca niciodata nu voi putea ra"da de
foame. &m Inceput timid, cu o #i pe saptamIna, apoi cu grupuri de :-9 #ile, ca sa trec la c%te $> #ile la fiecare
solstitiu si ec'inoctiu sau de cIte ori simt nevoia sa ofer o perioada de odi'na "inemeritata organismului meu.
,epaosul alimentar tre"uie sa fie o actiune voluntara si nu impusa, cu scopul de ameliorare a sanatatii, sa fie
Insotit de o g%ndire po#itiva, ec'ili"r%nd In final Intregul organism. /n post de tip 6greva foamei6, cred ca nu
va avea niciodata o actiune "enefica asupra organismului, dimpotriva, poate avea consecinte de#astruoase
imediate si In timp, asupra sanatatii, deoarece individul care se supune postului total, fiind animat de anumite
am"itii demonstrative sau revendicative, adesea de ura, produce "ulversari ale sistemului sau glandular. Se
ajunge astfel la un e4ces de adrenalina ce creea#a o tensiune interioara greu de suportat de un neinitiat In
aceste pro"leme ce Insotesc postul, cu consecinte foarte neplacute...
/n post animat de dorinta de "ine si Insotit de ganduri optimiste duce la o conlucrare armonioasa a
Intregului sistem glandular, iar emisia de endorfina difu#ata de creier In organism ofera o stare de armonie si
ec'ili"ru de care este mare nevoie In timpul postului. +4ista persoane care Intrea"a56De ce tre"uie sa postim7
+ste o placere sa ra"#i de foame76 -u, cu siguranta nu.
Din e4perienta personala si din tot ce mi-au relatat "olnavii vindecati In urma sfaturilor date de dl. Popa
stiu ca In timpul postului to4inele din organism sunt antrenate si eliminate. Organismul reuseste sa-si faca
ordine In sistem folosind energia economisita prin neutrali#area digestiei. Dupa un timp Incep sa se elimine
prin urina deseuri to4ice care, uneori, pot fi o"servate si cu oc'iul li"er. !i s-a Intamplat ca dupa c%teva #ile
de post sa elimin urina cu miros de medicamente, In conditiile In care nu mai luam nici un fel de medicamente
de ani de #ile. edeti, deci, cat de profund este procesul de eliminare In post! &cest proces se reali#ea#a pe
toate caile posi"ile5 pe nas si pe gura, su" forma de mucus, prin lim"a, ?acea lim"a Incarcata cu care ne tre#im
deseori dimineata si mai ales In timpul postului@. Prin lim"a se elimina cele mai 6su"tile6 elemente to4ice.
Daca dati unui pui de gaina sa guste din lic'idul pe care Il aruncati dupa ce faceti gargara cu ulei dimineata,
acesta va cadea mort dupa prima ciugulire, mai ales daca persoana respectiva este grav "olnava. +liminari mai
au loc si la nivelul pielii, prin pori. Din acest motiv este si greu de suportat sa stai mult timp In preajma unui
om care posteste. Spalarea corpului cu otet de mere Indoit cu apa Inlatura acest inconvenient, otetul di#olvand
constituentii care Inc'id porii si Impiedica eliminarea to4inelor. Ce se Intampla de fapt In timpul postului7
Organismul vine In Intampinarea alimentelor cu anumite en#ime, specifice fiecarui tip de aliment, en#ime
necesare digerarii 'ranei. Daca organismul nu-si mai primeste 'rana o"isnuita, In timp are loc procesul de
fagocito#a, acesta diminuandu-se treptat. Pe de alta parte, secretia de acid clor'idric din stomac scade treptat
pana la Incetarea completa. Peristaltismul Incetea#a si el, astfel ca, dupa .-: #ile de post, sen#atia de foame
.2
dispare, iar unele afectiuni ale stomacului, si In general ale tu"ului digestiv, se vindeca tocmai datorita acestui
repaus alimentar.
D.).- Pe cei care postesc i-am au#it spunand ca In aceasta perioada le revine somnul, fara sa mai apele#e
la somnifere.
-.O.- Intr-adevar, somnul natural revine si este mult Im"unatatit, apropiindu-se mult de ceea ce se
c'eama somn odi'nitor. Pe de alta parte, sistemele micro"ian, "acterian si en#imatic e4istente la nivelul
tractului intestinal, dispar si ele, prin acelasi proces de fagocito#a, fapt e4traordinar de folositor viitoarei stari
de sanatate, caci fostele depuneri din intestin, fi4ate pe un strat gros de mucus, Impiedica procesul de osmo#a.
Se stie, noi suntem mai murdari pe dinauntru decIt In e4terior, ca urmare a modului nostru de alimetatie. In
post si la reluarea alimentatiei ? corecta de aceasta data@, mucusul intestinal, sistemul "acterian si cel
micro"ian se vor reface pe structura unei 'rane curate, vii, sanatoase. CInd reincepem sa mancam, structura
modului de gandire este alta, mai aproape de adevar. (a nivel fi#ic, pielea devine mai catifelata, s%ngele
'raneste corect celulele corpului, fiind capa"il de a prelua si elementele to4ice care tre"uiesc eliminate.
Sangele curat Im"unatateste ec'ili"rul dintre fi#icul si "ioenergeticul nostru, aparand calitati intuitive noi, sau
proprietati telepatice pe care nu le-ai avut Inainte.
Postul vindeca fundamental, el are efect "enefic asupra Intregului organism, nu numai asupra unui
anumit organ, action%nd la nivel su"til pana la cau#a care a dus la de#ec'ili"rul aparut, parcurgand drumul
invers al unei "oli manifestate. Daca de e4emplu, o persoana a avut o infectie al carei proces l-a stopat cu
anti"iotice, la post trece prin fa#a acuta a "olii, mai Inainte ca vindecarea sa se produca. Deci, In timpul
postului, cu o ciclicitate de sapte ?sau jumatati de ciclu@, adica :,B,$2,.$,... de #ile, apar cri#ele de eliminare,
care de multe ori sunt greu de depasit. Daca nu s-a Inteles mecanismul acestui proces, se pot trage conclu#ii
gresite, interpretIndu-se negativ re#ultatele postului. +4emplu5 o fetita "olnava de psoria#is Incepe un
tratament recomandat de dl. ing. aleriu Popa. Dupa un timp, Intregul corp i s-a acoperit de furuncule, din
care iesea un puroi urat mirositor, fara sa faca totusi fe"ra. Speriata, mama fetitei a dus-o la doctor, care i-a
dat anti"iotice, oprind astfel un proces de eliminare firesc, "enefic, Intr-o "oala atat de grava cum este
psoria#isul.
D.).- De ce credeti ca medicina nu acorda totusi atentia meritata acestei terapii propuse de natura -
postul - desi re#ultatele ei vor"esc de la sine.
-.O.- -u doresc sa intru In conflict cu medicina, nu ma erije# In medic si nici In vindecator. Doresc doar
sa Impartasesc din e4perienta mea In acest domeniu acelora care au nevoie de c%teva cunostinte pentru a porni
pe acest drum al vindecarii prin natura, folosindu-se de legile ei.
&s vrea sa dau cateva e4emple din care re#ulta ca medicina alopata nu se ocupa de cau#a "olii, ci de
efectele ei5 "olnavilor cu afectiuni cardiovasculare li se recomanda aspirina, de trei ori pe #i, pentru a
Impiedica formarea de c'eaguri. +ste adevarat ca aspirina, fiind un acid, di#olva c'eagurile si ca In perioada
cInd se ia aspirina, acestea nu se formea#a. Dar, dupa aceea, ce se Int%mpla7 (uam toata viata aspirina7
De#astrele pe care le produce aceasta In organism, la un consum Indelungat, sunt de nedescris! (a anumite
"oli, mai ales cInd sunt asociate cu temperatura, se recomanda anti"iotice, care nu fac dec%t sa stope#e un
proces firesc de eliminare. Toate aceste procese oprite din evolutia lor, raman latente In organism, iesind la
.9
iveala mai tar#iu, Intr-o forma mult mai grava.
Si In ca#ul cancerului, consider ca medicina nu se ocupa de cau#a "olii, ci de efectul ei. Daca unei
persoane i-au aparut noduli, c'isturi, tumori, pe cale medicala i se aplica c'imioterapia, co"altoterapia, sau
interventia c'irurgicala pentru e4tirparea acestora. S-a re#olvat cu aceasta cau#a 7 -u! Daca tinem seama ca
de#voltarea celulei canceroase se face 'aotic, nemaiputInd fi controlata de sistemul central, afectat de stres si
o"iceiuri alimentare nesanatoase, atunci tre"uie sa admitem ca acest mare rau al omenirii, cancerul, este o
stare "iologica datorata factorilor mai sus enumerati si nu o "oala propriu-#isa. Ca este asa, o confirma sutele
de ca#uri re#olvate de dl. aleriu Popa. Prin post, alimentatie corecta si alte proceduri naturale, acele c'isturi
si tumori se di#olva si dispar sau ies la suprafata pielii, se usuca si cad. Disparitia lor este confirmata de
tomografii, unde acestea nu mai apar. Cum se Intampla aceasta7 (umea medicala ar tre"ui sa cercete#e
riguros fenomenul, sa-l e4plice, nu sa nege evidentele. +ste mare pacat ca at%tia "olnavi sa fie mutilati prin
interventii c'irurgicale si sa moara numai pentru ca, asa cum sustin unii medici, metoda d-lui Popa nu are o
e4plicatie stiintifica.
D.).- /nii se tem de post si a"andonea#a. +ste postul, pentru dl. aleriu Popa, un mod de a-i selecta pe
adevaratii luptatori7
-.O.- aleriu Popa spune ca cine poate face post este capa"il sa suporte pe mai departe rigorile
regimurilor indicate. Dansul considera ca sanatatea este un "un personal, de care esti direct raspun#ator. +l nu
te vindeca, este numai initiatorul si Indrumatorul autovindecarii tale. Deci lupta Iti revine. +ste adevarat ca
fara Indrumarile sale nu poti face nimic, pentru ca dansul stie e4act ce-i tre"uie organismului tau la un
moment dat, adaptea#a tot ce recomanda la specificul "ioenergetic al fiecarui individ. +l nu tratea#a "oala, ci
"olnavul. &m va#ut de-a lungul anilor ca#uri deose"it de grave vindecate sau In curs de vindecare, pre#ent%nd
"oli declarate incura"ile din punct de vedere medical5 spondilita anc'ilo#anta, psoria#is, diferite forme de
cancer, sclero#a In placi, dia"et, "oli psi'ice, reumatice, ciro#a, tumori la cap. !arturiile acestor oameni sunt
incredi"ile.
D.).- Ce 6se mananca6 In post, domnule -icu Omota7
-.O.- (a post se "ea apa distilata. &ti spus "ine se 6mananca6, pentru ca apa se "ea In cantitati mici
odata, mestec%nd-o ca pe un aliment solid. &s face c%teva referiri cu privire la aceasta apa distilata, mai ales
ca am au#it parerea unor medici despre aceasta5 6+ste inuman, sinucidere curata sa "ei apa distilata,
deminerali#ea#a, nu vine cu nici un aport de saruri, dimpotriva, ti le ia si pe ale tale.6 Da, asa este! In vi#iunea
medicala, cu dieta recomandata de medicina, Intr-adevar, apa distilata, prin consum Indelungat, duce la
saracirea organismului. Dar lucrurile stau cu totul altfel. Din punct de vedere c'imic, apa distilata este un
element nesaturat5 introdusa In organism, ea a"soar"e sarurile aflate In sistem pana la saturatie si le antrenea#a
spre iesire, acesta fiind si scopul postului. -eignorand faptul ca se elimina si elemente "une, organismul se
de"arasea#a In primul rand de otravurile depo#itate In interior, pe care medicina clasica, prin mijloacele ei, nu
reuseste sa le elimine. Si apoi, acela care face post cu apa distilata, la revenirea din post consuma alimente
care aduc un aport su"stantial de vitamine si saruri minerale de tip organic, asimila"ile deci, In acest fel
reminerali#area av%nd loc rapid si cu mare eficienta. In sistemul medical alopat, cu dieta specifica acestuia, nu
se poate reali#a o minerali#are eficienta dupa un consum Indelungat numai de apa distilata. &pa distilata se
.8
consuma numai In post si la iesirea din post! Dar postul, oricat ar fi de "un , nu se poate face oricum si In
orice conditii. Daca nu ai un Indrumator sau cunostinte minime, nu poti porni la un post mai Indelungat, caci
pot apare situatii care interpretate gresit pot duce la la deci#ii pripite, la conclu#ii eronate, iar o a"andonare
"rutala, sau o revenire neadecvata poate conduce la de#ec'ili"re mari. Postul este "enefic pentru toti cei care
Il fac In mod corect, si nu tre"uie sa uitam ca fiecare organism este o entitate complet distincta si ca reactiile
sale de raspuns difera de la individ la individ! Despre post, ca si despre Foga, nu poate vor"i decat cel care
practica acest lucru. Teoria unui neinitiat nu este vala"ila. Domnul Popa recomanda postul pentru ca el Insusi
Il practica. De altfel, d%nsul aplica mai intai pe el insusi tot ce recomanda "olnavilor. !etoda de de#into4icare
cu apa distilata si clisme facute In aceasta perioada, precum si revenirea din post, folosind o dieta "ine
gandita, adaptata la individ, care sa Ii aduca vitaminele si mineralele necesare organismului, apartin In
totalitate d-lui aleriu Popa.
Iesirea din post este mai dificila decat postul Insusi. In timpul de#into4icarii are loc procesul de
fagocito#a, miscarea peristaltica Incetea#a, sistemele "acterian, en#imatic, micro"ian, tind sa dispara, peretii
intestinali devin lipsiti de mucusul protector, iar tu"ul digestiv se 6su"tia#a6. De aceea, revenirea din post se
face cu alimente de protectie si In cantitati mici, capa"ile sa forme#e Incet-Incet, flora intestinala, en#imele
necesare viitoarelor functii digestive. ,evenirea durea#a In general cam B>J din perioada postului.
D.).- &ti amintit si de alte mijloace ajutatoare...
-.O.- Postul fara clisme este un mijloc de autointo4icare. In acest timp au loc eliminari masive de
elemente to4ice care prin procesul de osmo#a inversa, ca urmare a Incetarii peristaltismului intestinal si a
lipsei alimentelor ce fac tran#itul, raman In intestin si fiind neeliminate, reintra In circuitul sanguin, formand
un adevarat cerc vicios. -u este reala afirmatia unora, potrivit careia clisma ar crea o"isnuinta, dependenta. Pe
timp limitat, sunt necesare doua clisme pe #i, ulterior, pe masura ce se reia alimentatia, se renunta la clisma.
Despre post se poate vor"i mult mai mult, dar as Inc'eia aceste consideratii cu afirmatia doctorului
-icolaev, care mi se pare revelatoare pentru a Intelege cat de profund lucrea#a postul5 6&colo unde postul nu
vindeca, nimic nu vindeca.6 DD

K K K

Intr-una din serile de iarna ale lui decem"rie $119, fiind acasa, ma gandeam la un prieten pe care nu-l
mai va#usem cam de mult. De vreo c%teva #ile Imi tot venea In minte. &sa s-a facut ca am ridicat telefonul si
l-am cautat.
& raspuns "aiatul lui si dupa cateva cuvinte sc'im"ate Impreuna, mi l-a dat pe tatal sau. Din vor"a In
vor"a am ajuns sa-i povestesc despre cartea pe care o scriu si i-am propus sa participe si el cu o particica din
viata lui la reali#area ei. & acceptat propunerea cu placere, iar dupa cateva saptamani, Int%lnindu-ma cu )elu,
prietenul meu, mi-a Inmanat urmatoarele pagini scrise la care eu nu mai adaug nimic, doar le redau In
continuare.
EE Simt uneori ca rugaciunea porneste din adancul sufletului, ca 'aina usoara a trupului, in care sufletul
este im"racat, il lasa sa vi"re#e dupa aspiratiile lui.
&tunci trupul si sufletul traiesc intr-o sim"io#a perfecta, ma simt ca o mare linistita, cu apa ca o oglinda.
.B
&lteori simt ca spun rugaciunea ca pe o poe#ie, ca sufletul este Incatusat In 'aina grea a trupului, simt
cum gandurile dau navala si-l Indepartea#a de la dorintele lui, de Inaltare. In acele momente simt trupul ori
prea o"osit, ori ocupat mai mult de 6tre"urile6 lui decat de 6grija6 de a-i oferi sufletului o 'aina mai usoara.
In cei cinci ani de regim naturist am o"servat cum 'aina aceasta a trupului se sc'im"a, se modifica de la
o etapa la alta a vietii noastre, In functie de preocuparile si modul nostru de viata.
PIna la $2 ani mi-am petrecut copilaria Intr-o familie de tarani, "uni gospodari, care aveau pe langa casa
tot ce tre"uia pentru a nu duce grija #ilei de maine. Parintii si "unicii ma Invatau ca In viata, omul tre"uie sa
fie "un, "land, drept, cinstit si cu credinta In Dumne#eu, pentru a-si pastra sanatatea si a ra#"ate prin viata.
In toata aceasta perioada m-am "ucurat de o sanatate "una si de o conditie fi#ica remarca"ila. Crana era
constituita In cea mai mare parte din produse lactate, oua, fructe si legume In stare cruda sau din mancare
gatita la foc, dar tot din aceste produse. Desi cresteau In jurul casei multe animale si pasari, carnea era folosita
la prepararea mancarii numai In #ilele de sar"atoare. (a cresterea cerealelor, legumelor si fructelor foloseau
numai Ingrasaminte naturale. !ancarea gatita la foc era pregatita si servita pentru o singura masa. +4ista In
popor aceasta convingere, ca m%ncarea ramasa de la o masa la alta se alterea#a si atunci era data animalelor
din ograda.
In perioada aceea oamenii satului mureau de 6"atranete6, la v%rsta de =>-1> de ani. !iercurea si vinerea
tineau post, nu mancau carne si nici produse lactate si oua, sau tineau post negru, deci fara a manca sau "ea
ceva pe parcursul acestor #ile. Tot ceea ce gandea si Infaptuia omul de dimineata si pana seara, era su" semnul
rugaciunii si al credintei In Dumne#eu.
Toate acestea la un loc, 'rana naturala, gandul "un, rugaciunea si credinta In Dumne#eu, Il faceau pe om
sanatos si puternic. +l se simtea ancorat cu fire puternice In /nivers. Omul Isi Im"raca sufletul Intr-o 6'aina6
frumoasa, de la venirea la viata si pana la "atranete, la moarte, la trecerea la o alta viata.
De multe ori "unica din partea mamei ne spunea cu seninatate, In anii din urma ai vietii ei, ca stie unde
merge, ca nu-i este frica de moarte si ca se roaga lui Dumne#eu sa moara Intr-o duminica si sa fie Ingropata
Intr-o miercuri. Si toate asa s-au petrecut.
Intr-un vis, "unicii Imi spuneau sa am grija cum traiesc, sa ma comport In asa fel cu cei de l%nga mine,
astfel Incat, la plecarea din viata aceasta, sus, sa nu raman 6dator6 fata de ei, pentru ca numai asa pot deveni
li"er. Caci fiecare dintre noi venim la viata Intr-un anumit loc, Intr-o anumita conjunctura astrala, prin anumiti
parinti, atunci c%nd a sosit momentul, c%nd 'otaraste Dumne#eu.
&m venit la viata Intr-un sat de langa 3ucuresti, In anul $19$, luna septem"rie, #iua $1, Intr-o familie de
tarani. Oamenii din popor, credintele si "asmele populare spun ca atunci cand vii la viata, esti asistat de trei
ursitoare, care-ti ursesc viata. Deci, cu alte cuvinte, ei spun ca venirea noastra la viata nu este Intamplatoare,
ca totul se desfasoara dupa un anumit 6program6 pe care tre"uie sa ne straduim sa-l ducem la "un sfarsit si la
care veg'ea#a si cele trei ursitoare, cei trei Ingeri pa#itori ai nostri. &cest program repre#inta legatura noastra
puternica cu Divinitatea, cu astrii, cu parintii prin care ne-am nascut si cu locul In care am venit la viata pe
acest Pam%nt.
Creatorul a pus In noi scanteia divina, astrii si-au pus amprenta In clipa nasterii noastre, de la parinti am
mostenit "agajul ereditar, iar locul de pe Pamant In care am venit ne 'raneste cu roadele lui. ,e#ulta ca In
acest program Imi este permis sa fac, In principiu, numai ceea ce duce la Indeplinirea lui.
.=
Fiecare dintre noi am o"servat ca dupa o masa copioasa urmea#a o sen#atie neplacuta, dupa o noapte
nedormita, o sla"iciune a trupului, dupa o "ucurie e4agerata, o Intristare, dupa un gand "un, o stare de "ine, de
usurare sufleteasca, ca dupa un gand rau apare o stare de enervare sau un neca#. iata este asa cum ne-o
facem.
&cum catva timp, la noi In sat a fost omorat un om care pa#ea un camp. !omentan nu s-a aflat faptasul.
Dar peste cativa ani, oamenii au Inceput sa vor"easca ca sunt "anuiti de omor trei cetateni din sat. Cei trei
erau oameni tineri si puternici. +i s-au Im"olnavit rand pe rand si au murit In c'inuri grele, lasand In urma lor
copii necajiti si sotii Indurerate.
Fiind In#estrat cu scanteia divina, 6omul este facut dupa c'ipul si asemanarea lui Dumne#eu6. Prin
programul vietii sale, el 6stie6 ce tre"uie sa faca pentru a trai In armonie cu tot ceea ce-l Inconjoara. 6Simte6
ca orice greseala, oricat de mica, Ii aduce mari neplaceri, unele cu urmari c'iar fatale. Dar dorinta lui de a trai
o viata moderna, lupta pentru "ani, lucruri si avere Il Indepartea#a Incet-Incet de pe 6traiectoria6 initiala, de la
programul lui. Dintr-un om "un, "land, omenos si ra"dator, se transforma Intr-un orgolios, artagos, invidios si
pus pe Im"ogatire. Toata aceasta #"atere, ca pestele pe uscat, Il aduce Intr-o stare de nerecunoscut. Omul
ajunge sa fie #druncinat din temelie precum o casa demolata de cutremur. De a"ia atunci Incepe sa se
tre#easca si cere ajutorul lui Dumne#eu. Se tre#este a"ia In al doispre#ecelea ceas, atunci cand este vlaguit de
putere, cand vede ca toata alergatura lui nu i-a adus dec%t "oala si neca#uri. Derulea#a Intregul film al vietii si
arunca la cos tot ce i-a #druncinat sanatatea si i-a Innegrit sufletul. In adancul sau apare parerea de rau, apoi
cainta pentru tot raul pe care l-a facut siesi si celor de langa el. +l si-a stricat nu numai 'aina sufletului, trupul,
dar Insusi sufletul lui sufera imens si este pe cale sa plece. Isi aduna ultimile puteri si se agata cu 'otarare de
mana lui Dumne#eu, mana pe care pIna atunci nu o mai simtise de o lunga perioada de timp.
&sa s-au petrecut lucrurile cu mine, care dupa a"solvirea cursurilor scolii generale de = ani, a tre"uit sa
vin In 3ucuresti pentru continuarea studiilor. 6Caina6 sufletului meu s-a degradat In asa masura Incat la :1 de
ani, In preajma sar"atorilor de iarna din anul $11>, cand oamenii se pregateau de revelion, eu ma pregateam sa
Incep o noua viata, sau mai "ine #is, sa-mi reiau filmul vietii de la varsta de $2 ani.
Si cum nimic nu este Intamplator, In acea vreme, perioada anilor =>*, poetul &drian Paunescu pre#inta In
paginile revistei Flacara tratamentul naturist al omului ing. aleriu Popa. Invatam fiecare articol ce se referea
la "oala si tratamente ca pe o poe#ie, dar continuam sa iau medicamente. Starea generala a sanatatii mele se
Inrautatise atat de mult Incat nu mai puteam "ea nici macar apa. !a 'raneam numai cu medicamente5 pentru
stomac, inima, tiroida, stari depresive si psoria#is. Intr-o singura luna, decem"rie $11>, am sla"it $. Ag. Imi
asteptam sf%rsitul.
In paralel cu lectura articolelor din revista Flacara, Inca din anul $1==, participam la toate conferintele pe
teme de sanatate si viata tinute de ing. aleriu Popa la Teatrul de ara .: &ugust.
In toamna anului $1==, Intr-una din #ilele cand dl. aleriu Popa iesise la cumparaturi, l-am oprit si l-am
rugat sa ma 6vada6. !i-a spus ca am aciditate mare si psoria#is. Dar tot nu am facut nimic pentru sanatatea
mea. Desi aveam dureri Ingro#itoare de stomac si o stare generala proasta, Inca nu ma puteam desprinde de
lumea patimilor. & tre"uit sa mai treaca Inca un an de c'in si suferinta. In ultima saptam%na a lunii decem"rie
$11> nu am mai putut manca nimic, nici apa nu mai puteam "ea, trupul si sufletul nu mai cereau nimic.
.1
&tunci mi-am dat seama ca nu mai pot re#ista mai mult de .-: saptamani si daca nu Incerc ceva voi muri.
Ce tre"uia sa Incerc Imi era clar de multa vreme, astfel ca In ultima sam"ata a lunii decem"rie $11>,
c'iar Inainte de revelionul $11$, am pornit In cautarea d-lui aleriu Popa. CInd colegii se pregateau pentru
&nul -ou, eu am plecat spre casa lui nenea Popa, cu gandul si dorinta de a-l gasi acasa si de a-mi spune ca nu-
i totul pierdut, ca mai am o sansa de a ma salva de la moarte. (-am gasit, mi-a confirmat ceea ce-mi spusese
cu un an Inainte, aciditate mare si psoria#is si am plecat "ucuros ca pot Incepe regimul. (-am Inceput c'iar In
noaptea de revelion, $11$. Doua saptamani de #ile am facut eforturi mari sa pot manca c%te ceva din
alimentele prescrise In regim. Cu toate acestea, In fiecare #i o"servam cum durerile sla"esc In intensitate, si
starea generala de sanatate se Im"unatateste.
Dupa primul regim alimentar de 29 de #ile trupul meu Incepea sa se Innoiasca si odata cu el sufletul
tresalta de "ucurie5 iesisem din groapa. Dupa un an de tratament naturist In care regimurile se sc'im"au la 29
de #ile, pentru reec'ili"rarea tuturor organelor, deja m-am simtit In 6'aine noi6, In toata aceasta perioada
sla"ind In continuare pana la 9: Ag. )reutatea de la care am Inceput regimul a fost de B> Ag., la o Inaltime de
$,=9 m. &poi, In urmatorii 2 ani, cu aceleasi regimuri alimentare, am Inceput sa iau In greutate, In medie cam
2 Ag. pe an, astfel ca, dupa 9 ani de regim naturist am ajuns din nou la B> Ag., dar simt ca trupul meu este
confectionat din cu totul alte materiale. &s putea spune ca Isi modifica 6croiala si materialul6 cu fiecare #i ce
trece, iar sufletul meu care o Im"raca, trece In fiecare #i prin noi si Inca nedeslusite stari. Dar ceea ce m-a
facut sa simt si mai aproape pre#enta lui Dumne#eu si sa ma prind cu putere de mana (ui neva#uta a fost
momentul Im"olnavirii si vindecarii surorii mele.
In urma unor Indelungate neintelegeri cu sotul ei, sora mea s-a Im"olnavit grav. C'iar si dupa internarea
In spital, dupa investigatii si tratament, starea sanatatii ei s-a degradat Intr-un ritm alarmant. Ingrijorat, dupa
e4ternarea din spital, i-am sugerat ca ar fi "ine sa o vada si dl. ing. aleriu Popa, ca ar putea Incerca un regim
naturist. & Inceput tratamentul naturist, cu postul de .$ de #ile de apa distilata, dupa care a urmat regimul
pentru "oli grave I sau mai scurt 3)$. &cest tratament era destinat pentru tratarea unor "oli de mare gravitate,
fiind o conceptie originala a lui aleriu Popa, de asociere a unor factori diversi ai terapiilor naturiste.
Pentru a o feri de alte neIntelegeri si In acelasi timp pentru a-i da o mana de ajutor, am rugat-o sa
locuiasca la mine. & parcurs cu "ine atat postul de .$ de #ile, cat si regimul 3)$ tinut timp de 29 de #ile. Dar,
Intr-una din #ile, la sfarsitul regimului, mi-a spus ca ar vrea sa mearga la ea acasa, sa-si continue tratamentul.
Dupa apro4imativ . saptamani, dupa alte discutii si neintelegeri cu sotul ei, are loc o cadere "rusca si totala a
surorii mele In de#nadejde si spaima. Isi aduna ultimile puteri si pleaca la tara. Dupa alte .-: #ile Isi pierde si
aceste puteri, Isi pierde luciditatea, nu mai poate manca nimic si nu se mai poate deplasa decat ajutata.
O aduc din nou la mine, dar pe #i ce trece, nu mai poate comunica, devine incoerenta, nu se mai poate
deplasa, nu mai poate manca nimic si ramane imo"ili#ata la pat. In perioada aceasta sla"este de la 8> Ag. la 2.
Ag., la o Inaltime de $,B. m.< nu putea sa "ea nici macar apa, nu putea sa manance nimic. Singura 6'rana6 In
aproape :> de #ile a fost clisma.
In momentele acelea, cand rudele, vecinii si 6prietenii6 veneau In vi#ita pentru a-si lua 6ramas "un6 si
cand toti ma acu#au ca sunt singurul vinovat de starea In care a ajuns, am simtit ca nu sunt singur, ca Cineva,
neva#ut, Imi da putere si curaj sa lupt, atat cu "oala surorii mele, pentru ca ea nu mai putea lupta, cat si cu cei
:>
care erau Impotriva mea si a regimului naturist al lui aleriu Popa. Din acest moment am Inceput sa o"serv si
sa simt ca, desi nu manca nimic si continua sa scada In greutate, totusi, prindea puteri. &m Inceput sa o"serv
ca apar anumite momente de luciditate si ca ele Isi maresc durata de la o #i la alta. &poi, dupa un timp, a
Inceput sa se ridice singura, mai Intai pe perna, apoi pe marginea patului, dupa care a Inceput sa mearga
sprijinindu-se de mo"ilier.
&cest proces de revenire la viata a fost asa de lent, si totusi atat de vi#i"il pentru mine, Incat celor carora
le raspundeam ca se simte mai "ine, Imi spuneau raspicat ca ori sunt ne"un, ori nu vreau sa recunosc ca o sa
ma fac vinovat de moartea ei. Dar asta#i, dupa aproape 9 ani de regim naturist, sora mea se simte "ine si
Incearca sa Inteleaga, sa ia viata asa cum este ea, sa priveasca cu seninatate derularea vietii, cu tot ce Ii ofera,
"un sau rau. &sta#i, multi din cei care erau Impotriva regimului naturist al lui aleriu Popa si Imi spuneau ca
am s-o am pe constiinta pe sora mea, urmea#a ei Insisi acest regim, pentru ca Intre timp si ei 6au ca#ut In
prapastie6 si au gasit alinarea suferintelor In acest regim. &sta#i, ei vin cu lacrimi In oc'i si-i multumesc.
Cei trei Ingeri pa#itori pe care Dumne#eu ni i-a 'ara#it, care veg'ea#a la Indeplinirea programului
nostru, ne Invata, ne Indruma si ne averti#ea#a In permanenta ce tre"uie sa facem pentru Indeplinirea
programului nostru, dar uneori suntem or"i si sur#i. -enea Popa le spune celor care Il cauta cu sufletul la
gura5 6prinde trenul cel care crede< acesta ajunge sa faca mai mult decat Ii spun eu, iar cel care se face ca face
Isi va Intrerupe firul vietii sau va trai In mari suferinte. 6
In fata tendintelor pacatoase ale firii noastre care ne atrag spre placere si ne Imping spre durere, sta
straduinta noastra continua de a merge pe o linie de retinere si de Infr%nare, vreme Indelungata. Scopul tuturor
eforturilor noastre la care participa nemijlocit puterea lui Dumne#eu, este acela de a deveni mai "uni.
/neori, diagnosticul pe care Il pune nenea aleriu Popa, suna clar5 6Fi#ic, esti mort, dar energetic mai ai
resurse, agatate de ele si,... la trea"a!6 Omul prinde curaj si daca este ajutat si Inteles de cei din jur, atunci
Invinge "oala. In momentul acela simte ca sansa de vindecare depinde numai de el si de credinta lui In
Dumne#eu. Pana atunci Incercase toate caile de vindecare, dar nu o"tinuse nici un re#ultat. &juns pe marginea
prapastiei, Incepe sa Inteleaga ca "oala este efectul greselilor savarsite In trecut, ca adevarata cau#a a
Im"olnavirii se afla In el.
!ulti aud pentru prima oara ca omul este nu numai parte fi#ica, materiala, ci si parte energetica, ca "oala
se instalea#a In campul energetic al omului cu mult Inainte de a se manifesta In planul fi#ic. Cei mai
6sensi"ili6 percep campul energetic al palmei mainii d-lui aleriu Popa prin furnicaturi, Intepaturi, sau printr-
o sen#atie de rece, cald. Fiecare dintre noi tre"uie sa veg'em cu ma4ima atentie la felul cum ne pregatim
filmul cuprin#and desfasurarea vietii noastre pe care il vom pre#enta in fata ierar'iei divine. &cest film este
inscris in campul nostru energetic, in su"constientul nostru si cuprinde totalitatea evenimentelor, gandurilor si
starilor noastre fi#ice, psi'ice si spirituale, atat din viata aceasta cat si din cele anterioare.
O mica parte din semenii nostri ajung, cu ajutorul lui Dumne#eu si printr-o Indelungata stradanie, ca
aici, In viata aceasta pamanteana, sa ai"a acces la acest film. &jutati de Dumne#eu, ei vin In sprijinul nostru,
aratandu-ne cararea pe care am pierdut-o si pe care tre"uie din nou sa mergem. /nii o gasesc si apuca sa
mearga pe ea, altii nici macar nu o #aresc. Dumne#eu a adus acesti oameni pe Pamant pentru a ne Indruma pe
noi, cei de#orientati, rataciti si de#nadajduiti.
:$
,aportati la /nivers, desi suntem o scama, un fir de praf, Dumne#eu a pus In noi scanteia divina si prin
ea capacitatea de-a asculta )lasul (ui si posi"ilitatea de a-i raspunde prin fapte de iu"ire. DD
V

INEPUI5ABILA .ORTA A VIETII
Preda Constantin ?com. Parscoveni - Olt@, .2 ani, sclero#a In placi ?leuconevra4ita@, pensionat medical In
$1=1.
Internarile au Inceput din $1=B, cand "oala s-a declansat, cu dureri mai sus de ficat, nevoia de a urina
foarte des, mem"rele inferioare amortite. Tratamentul5 prednison, vitamine, perfu#ii si 'ormoni. Dupa un timp
au aparut dureri pe coloana verte"rala, se Inc'ideau caile respiratorii ?palpitatii, sufocari@. Starile rele se
accentuau la #gomot mare, la Inrautatirea timpului. Ce s-a Int%mplat mai departe ne povesteste c'iar tanarul In
cau#a5
EE Din noiem"rie $1=1 mi-am dat seama ca doctorii nu ma mai puteau ajuta. Pe la Inceputul lui $11> l-
am va#ut pe dl. aleriu Popa la televi#or, dand sfaturi pentru diferite "oli, printre care si a mea. Imediat am
trimis prin tatal meu certificatul medical cerut, din care sa re#ulte afectiunea de care sufar si ca se recomanda
regim naturist metoda aleriu Popa si fotografia, pentru ca eu eram netransporta"il. Fara sa ma vada, i-a spus
tatei diagnosticul e4act si mi-a prescris un regim naturist de 29 de #ile ?grau Incoltit, ore#, nuci, stafide, mere,
polen, nectar, lapte crud de capra@, cu doua clisme pe #i. +ra ultima mea sansa. Dupa o saptam%na de
tratament am simtit dureri foarte mari pe coloana, cu insomnii. Treptat, durerile s-au ameliorat. Pe toata
perioada regimului am muncit la grajdul de vaci. !i se sugerase sa fac miscare continua, c'iar si In timpul
cri#elor. &m avut multa vointa sa "irui teama de dureri, desi erau foarte mari, si miscarea m-a ajutat. &cum,
regimul mi se modifica la 29 de #ile, acasa muncesc mult In gospodarie, ma simt foarte "ine si astept sa Incep
serviciul. -u se poate compara cu tratamentul din spitale. DD
In noiem"rie $11$, dl. Popa l-a pus sa fuga. & fugit destul de "ine. I-a recomandat regimurile alimentare
si $B minute pe #i alergare o"ligatorie, cu gura Inc'isa, pentru a evita depunerile In placi.

K K K

Doamna &., In varsta de 9B de ani, avusese cancer mamar, iar dupa trei ani de tratament, marturisea5
EE Cand am venit pentru prima data, primavara, dl. Popa mi-a spus ca se va declansa cancerul la san. +u
nu aveam nimic. De a"ia toamna s-a pornit. !i s-a dat regimul 3)$ timp de 29 de #ile, cu spalaturi vaginale
si clisme. Imediat au Inceput cri#ele de eliminare, regulat la B #ile< se curatau rinic'ii, ficatul, totul. 0iceam ca
mor. Cadeam, #aceam si ma ridicam. &m sla"it .. de Ag. In 29 de #ile si simteam ca plutesc. -u mai
o"oseam, aveam o forta foarte mare. Inainte aveam sanul inflamat si niste dureri atat de mari ca nu puteam
duce nimic In mana, In pre#ent pot cara si mai mult de $> Ag. fara prea mari dificultati. Pot merge pe jos
oricat, fara o"oseala, pot munci de dimineata pana seara. ,egimul asta e sanatate. &cum am adus-o si pe fiica
mea, pentru niste ganglioni inflamati. I-a prescris .$ de #ile de repaus alimentar, numai cu apa distilata. O sa
il tina. DD

K K K
:.

)eorgescu Ion, In varsta de .8 de ani, avand diagnosticul de cri#e comitiale ?epilepsie@, dupa ce a um"lat
pe la doctori ani de #ile si a facut tot felul de tratamente cu medicamente rom%nesti si straine, e4trem de
puternice, ajungand sa faca cri#e saptam%nale, cu pierderea totala a cunostiintei, ajunsese sa nu mai poata
merge nicaieri neinsotit. Iata ce ne povesteste despre felul cum a ajuns la dl. Popa5
EE In anul $1=2 am citit In revista Flacara despre dansul. Incercasem tot ce se putea, fusesem peste tot,
la medici, la preoti, la vindecatori, fara re#ultat. &m vrut sa mai fac o Incercare. Cu o simpla strangere de
mana, dl. Popa mi-a spus toate "olile de care am suferit si ce ma poate astepta In continuare. &m fost tare
impresionat, tata a Inceput sa planga. !i s-a spus ca daca am vointa si Incredere In mine, In cinci ani ma
vindec. !-a fascinat persoana lui, mi-a dat forta numai prin atingerea mainii.
Cu toate acestea, am continuat tratamentul medicamentos fara re#ultat pana In $1=8, cInd parintii au fost
de acord sa Incep regimul, deoarece situatia mea era foarte grava si cri#ele se Indesisera.
Deci, din ianuarie $1=8 am Inceput un tratament de 2. de #ile cu sucuri de fructe, grau Incoltit, mere,
miere, cruditati. ,enuntarea la medicamente am facut-o esalonat. Cu toate ca sla"eam fi#ic, energia si forta
Imi cresteau uimitor. Trecusem "rusc de la o stare de somnolenta la una de vioiciune. Importanta a fost si
recomandarea de a face multa miscare In aer li"er - plim"are, alergare, mers cu un anumit stil de respiratie -
dar fara efort In e4ces. Tot din tratament facea parte masajul pe care mi-l aplicam singur In anumite #one5
Inc'eieturile degetelor, la maini, la gat. Timp de un an am urmat foarte strict un regim de ceaiuri medicinale.
&m renuntat complet la carne, sare, condimente, "auturi alcoolice. Dupa miracolul celor 2. de #ile In care am
supravietuit cu sucuri si grau, eram alt om, pana si culoarea oc'ilor mi se sc'im"ase, Imi disparuse
somnolenta, aveam foarte multa energie, ma simteam din ce In ce mai "ine. ,enasteam, ma Improspatam ca o
floare. Faceam e4periente pe mine Insumi si notam fiecare amanunt.
a#and ce se Intampla cu mine, parintii au Inceput si ei sa consume ceaiurile si din regimurile mele.
Dupa cele 2. de #ile am continuat cu foarte multe ceaiuri ?peste => de feluri@, mi s-a permis putina paine,
mancare de legume, dar mai ales cruditati. !ancam multe fructe pe #i, sucuri, seminte crude de dovleac,
floarea soarelui, nuci. !i se inter#isesera complet "ran#eturile si pentru ca am cosumat odata lapte acru am
avut o usoara cri#a. Dl.Popa m-a Intre"at imediat daca nu cumva am mancat "ran#a5 laptele acru mi se
"ran#ise In stomac.
De atunci, din $1=8, gimnastica, ceaiurile #ilnice, regimul alimentar sunt lege pentru mine. 3oala a
disparut. Sunt foarte stapan pe mine. (ucre# In aviatie, la control final aeronautica, de 9 ani. Cri#ele de
epilepsie sunt o amintire neplacuta a trecutului. Singurul regret este ca nu am au#it mai repede de dl. Popa. &s
fi c%stigat c%tiva ani de viata.

K K K

Doamna Ion +deltraut, := de ani, 3ucuresti.
EE &veam pro"leme genitale, o rana uterina cauteri#ata, noduli la sani, dureri de cap Ingro#itoare, de Imi
venea sa ma arunc de la "alcon. C'emam Salvarea si noaptea, parca Imi t%r%iau greieri In cap. Dar cel mai tare
sufeream din cau#a 'emoroi#ilor durerosi, care Imi provocau sangerari a"undente. In urma investigatiilor
::
ginecologice ?anali#a Papanicolau@, medicul mi-a spus ca, dupa parerea lui, nu este cancer, dar ceva este si ar
tre"ui sa ma interne# pentru un control riguros. -u am vrut sa ma interne# si am mers la dl. Popa aleriu. !i-
a spus5 6 Stiu ca ai venit pentru 'emoroi#i, ca asta te deranjea#a cel mai tare, dar ei sunt doar efectul. Cau#a
este cancerul uterin. &i venit la timp, pot sa te ajut.6 Cand am au#it ca am cancer mi s-a facut rau, am lesinat
si am ca#ut. Il au#eam ca prin vis spunand celor din jur5 6+ste o reactie normala. O sa-si revina si sa vedeti ca
se pune pe trea"a.6 Cand am aflat ca tratamentul normal durea#a B ani ?Bani-ciclu complet de regenerare a
celulelor corpului@, mi s-a parut foarte mult. Dar dl. Popa m-a Intre"at5 6&i motiv sa traiesti 76 &m raspuns ca
am o fetita pe care vreau sa o cresc frumos.
&cum, dupa . ani de regim ma simt perfect si refu# sa cred ca am fost sau ca voi mai putea fi vreodata
"olnava. Initial am Inceput cu un regim care a durat 29 de #ile, format din grau Incoltit, miere naturala, mere
si nuci, apa distilata de "aut, concomitent cu clisme si spalaturi vaginale. &veam => de Ag. si am sla"it la 21
Ag., dar aveam o putere de munca si o energie fantastica. Dupa o luna, durerile de cap si sangerarile au
disparut. (a 29 de #ile veneam la control si mi se sc'im"a regimul ?regimuri alimentare naturiste pentru
deficiente sanguine, "oli 'epatice, aciditate@. In tot acest timp nu am Intrerupt nici o #i serviciul.
Dupa un an au Inceput cri#ele de eliminare sau de Insanatosire despre care fusesem averti#ata. &m avut
niste eliminari fantastice5 voma, urina de culoarea pacurei, fecale foarte urat mirositoare si $> #ile de fe"ra 2>-
2$ oC, cand au iesit toate to4inele si relele din corp. -u am luat nici un medicament, singurul remediu
Impotriva fe"rei fiind "aile Lu'ne ?"ai reci de se#ut@.
De atunci starea sanatatii mele s-a Im"unatatit vi#i"il, am pus la loc $> Ag., nu ma mai doare nimic,
'emoroi#ii parca nu i-am avut niciodata, nodulii de la san au disparut, la medic nu ma mai duc, am o viata
perfect normala, muncesc, am serviciu, familie, Imi cresc fetita. Pastre# cu strictete regimul care se sc'im"a la
fiecare 29 de #ile. DD

K K K

EE ....celor care dupa ce o viata intreaga s-au napustit or"este cu capul inainte in tot ce-i tare si solid si
cauta acum i#"avirea din suferinta provocata de propria ignoranta.
!a numesc Ionescu ,aul Dan, locuiesc in Focsani, strada Dimitrie Cantemir nr. .$, "l. &, ap. .9, am :.
de ani, sunt administrator si multumita d-lui ing. aleriu Popa am iesit din groapa unde se #"at fara speranta
acei "olnavi cu diagnosticul 6psi'o#a discordanta6.
Totul a inceput pe la sfarsitul primaverii anului $1=$, cand aveam $B ani impliniti si eram in clasa a M-a,
inaintea e4amenului pentru treapta a II-a de liceu.
Starea de "oala s-a instalat pe nesimtite, primele simptome fiind scaderea progresiva a randamentului
scolar, dificultati de concentrare a atentiei, stari tot mai accentuate de neliniste, de depresie si de neincredere
in fortele proprii, pierderea poftei de viata, o"oseala fi#ica si mai ales psi'ica, nervo#itate. Toate aceste
neca#uri veneau dupa ce in timpul anului scolar am dus o viata de#ordonata, cu eforturi scolare sustinute,
odi'na insuficienta si mese neregulate, cand mancam pe fuga - imi aduc "ine aminte - in special produse de
patiserie si carne sau preparate din carne si foarte putine mancaruri cu legume. 3a mai mult c'iar, pe masura
ce "oala se instala am apelat la cafea si tigari ca stimulente pentru mentinerea capacitatii mele de efort mental.
:2
&m cre#ut ca o"oseala este trecatoare, dar nici vacanta care a urmat e4amenului nu m-a resta"ilit catusi
de putin, dimpotriva, imi mergea din ce in ce mai rau, iar cand in noul an scolar capacitatea mea de efort
intelectual ajunsese foarte aproape de #ero si eu nu mai aveam ra"dare, prada unui "i#ar disconfort psi'ic, nici
macar sa asist pasiv la ore, m-am dus la psi'iatrie, la policlinica din Focsani.
&ici, dr. Pricop +lena mi-a pus diagnosticul 6depresie endogena6 si am facut un tratament medicamentos
am"ulatoriu cu amitriptilin, rudotel, clordela#in, 'er"onal, ..., lugogen, distonocalm, etc. - fara re#ultat.
-eintrerupt a fost sirul suferintelor mele din momentul inceperii acestui tratament medicamentos si pana
in primavara anului $1=2, cand l-am intalnit pe dl. ing. aleriu Popa. reme de : ani, in paralel cu toate
tratamentele si internarile care s-au succedat in acest rastimp, starea mea de sanatate mergea din ce in ce mai
rau, ajungand la un moment dat in felul acesta5 personalitate frustata, incapacitate de a discerne, c'iar si atunci
cand era vor"a de pro"leme de viata "anale, incapacitate de a-mi organi#a si controla gandirea, di#armonie cu
tot ce ma inconjura, mintea mi-o simteam pustie, apatie, a"senta oricarei vointe, o continua an4ietate,
mergand frecvent pana la stari de panica, stari depresive atat de puternice ca uneori nu ma ridicam din pat cu
saptamanile, neliniste permanenta, neputinta de a ma "ucura de viata, incapacitate aproape totala de munca,
indeose"i intelectuala, "a c'iar si in ceea ce priveste cele mai marunte activitati, i#olare de societate,
comple4e de inferioritate, agitatie launtrica si simptome e4trapiramidale de incordare musculara si
tremuraturi, insomnii, o"sesii, dependenta la medicamente.
reme de : ani am urmat toate prescriptiile medicale indicate, am fost internat in repetate randuri la
Focsani, 3ucuresti, la spitalul )'. !arinescu, la prof. Predescu, dr. Corneliu Constantinescu. Diagnostic5
6psi'o#a discordanta6. (a Tg. !ures, prof. )recu )'eorg'e mi-a pus diagnosticul P.!.D., iar internarile nu
mi-au adus nici un castig in planul sanatatii, in ciuda faptului ca am utili#at masiv o gama foarte larga de
medicamente, unele dintre ele procurate cu mari eforturi, nefiind trecute in nomenclatorul farmaceutic al tarii
noastre. &m fost supus terapiei cu socuri electrice la 3ucuresti si Tg. !ures si la come insulinice la Tg.
!ures.
Fisele medicale de la aceste spitale stau marturie in acest sens.
Cat priveste acest soi de 6tratament6, cel cu socuri electrice, multa lume o fi au#it de el, dar putini sunt
aceia care au reali#at pe pielea lor ?mai "ine #is pe propria scoarta cere"rala@ cat de inuman este acest
procedeu.
Socul distruge celulele nervoase si daca "olnavul 6"eneficia#a6 de mai multe astfel de 6tratamente6 are
toate sansele sa se transforme intr-o epava inconstienta.
(a fel de "rutal si de anacronic mi se pare si tratamentul cu socuri insulinice mergand pana la starea de
coma - daca s-o mai fi facand asta#i pe undeva in lume asa ceva.
Oare acest tratament medicamentos mamut care mi se administra, cand aveam fesele sangerande si pline
de noduli din pricina injectiilor, ca ma tre#eau din somnul indus de medicamente doar ca sa ma cufunde din
nou in somn cu o noua do#a, oare aceste electrosocuri si come insulinice pot fi ele considerate remedii
stiintifice, produse ale cunoasterii7
Teroarea pe care am trait-o atunci, cu oca#ia efectuarii tratamentului cu soc electric si coma cu insulina
m-a traumati#at adanc sufleteste, mai ales ca aceasta traire a fost amplificata de insta"ilitatea mea psi'ica.
+ram programat, pregatit sa nu mananc, scos din salon, urcat la etaj, legat de maini si de picioare, mi se
:9
"aga in gura un prosop si intr-o fractiune de secunda eram inconstient. Ca la e4ecutie. Corpul suferea in
convulsii violente la trecerea curentului, dar asta n-o mai stiam. +ram adus apoi inconstient in pat, unde ma
tre#eam dupa $. - $8 ore. Dupa asta, cateva #ile nu-mi mai aminteam unele lucruri.
!omentul acela cat o fractiune de secunda, al trecerii in nefiinta, m-a terori#at asa cum cineva ar fi
terori#at de moarte in fata plutonului de e4ecutie.
(a tratamentul cu socuri insulinice mi se facea insulina si apoi ma lasau sa ma c'inui pana intram in
coma.
&ceasta a fost trairea mea autentica, nu vreau sa fac pe vulpea inteleapta si moralista ca sa spun eu ce e
"ine si ce e rau in lumea asta, acesta este doar punctul meu de vedere cat se poate de su"iectiv, ca aceste
remedii considerate stiintifice n-au nimic de-a face cu cunoasterea, ca nu e4ista nici o relatie intre o conceptie
stiintifica privind modalitatea de functionare a organismului uman si aceste socuri.
Dumne#eu singur stie cui anume apartin ele, stiintei, ma indoiesc.
In calitate de fost pacient al acestor spitale psi'iatrice, marturisesc ca de fiecare data cand ma pre#entam
pentru a fi din nou internat, regaseam acolo in spital pe multi din "olnavii pe care-i cunoscusem anterior.
+4ceptiile in care acesti "olnavi psi'ici cu afectiuni mai grave sa nu fi alunecat spre stari de "oala din ce
in ce mai avansate sunt la fel de rare ca si un cor" al".
&m desc'is aceasta parante#a in care am ars intr-adevar putina tamaie literara amintindu-mi de aceste
lucruri, pentru a su"linia ce inseamna pentru mine "ucuria eli"erarii din acest cosmar. Pentru mine si multi
altii ca mine si c'iar mai rau, scaparea a fost dl. aleriu Popa si cararea naturista de autovindecare propusa de
domnia sa.
iata mea devenise insuporta"il de c'inuitoare, eram fara e4agerare un invalid, o povara pentru familie.
Ca o consecinta, in anul $1=2 am fost reformat din armata cu diagnosticul 6sindrom discordant6 ca inapt
pentru serviciul militar.
Sperasem #adarnic ca o sa-mi recapat sanatatea si asta ma indemnase mereu sa-mi caut vindecarea,
incercand cu toata serio#itatea noi si noi sc'eme de tratament, pana cand, la un moment dat, dr. Pricop +lena
din orasul meu natal, in fond un om de "ine, pier#andu-si ra"darea si tactul profesional in fata vesnicei mele
declaratii cu care intram in ca"inet, 6ma simt groa#nic, tot ce fac este degea"a6, mi-a spus fara ocol ca tre"uie
sa fiu in continuare ascultator, sa fac tratament, pentru ca nu e de gluma, din astia ca mine stau legati in spital,
vindecarea nu este posi"ila. Iata deci care era in aceasta situatie singura mea perspectiva optimista pro"a"ila5
sa n-ajung in camasa de forta.
In incercarea de a reduce din periculoasa do#a de medicamente, am inceput prin ianuarie $1=2 un
tratament cu litium car"onic, incercare reusita intrucatva, de"arasandu-ma de o "una parte din medicamente.
C'iar am inregistrat o ameliorare usoara de fond, prima de la de"utul "olii. !arturisesc ca din toate
tratamentele efectuate anterior, acesta a fost singurul care a atenuat caracteristicile de fond ale "olii. Putin mai
tar#iu, in primavara anului $1=2, cand l-am intalnit pe dl. Popa, aceasta ameliorare a avut un rol insemnat
datorita dramului de luciditate do"andit si care m-a ajutat mult sa pot cola"ora cu dl. . Popa, in sensul
intelegerii caii de urmat. Dumnealui a reusit imediat sa-mi spul"ere o oarecare neincredere, diagnosticand
e4act, spre marea mea uimire si "ucurie, in doar cateva clipe, afectiunea de care sufeream precum si inaltul
grad de into4icare medicamentoasa si asta fara sa-i spun nimic dinainte. !-a consultat cu totul altfel de cum
:8
eram eu o"isnuit. /ndeva, langa poarta fa"ricii, langa niste instalatori care montau un calorifer, doar mi-a
desfacut cojocul, s-a uitat repede la mine, m-a atins pe mana, pe cap. !i-a spus ca sunt drogat si m-a Intre"at
daca stiu ce "oala am, daca stiu ca este un Inceput de sc'i#ofrenie. -u stiam. (-am Intre"at daca am sanse de
scapare si mi-a spus ca da, daca respect sfaturile dansului. I-am #is5 6Daca "alastru Imi dati, "alastru iau.6&
doua #i mi-a dat pe o 'artiuta regimul alimentar ?pentru "oli nervoase@. enisem la consultatie Impreuna cu o
fata care fusese internata cu mine In spital, cu acelasi diagnostic si aceleasi simptome. Spre surprinderea
noastra, dl. Popa i-a spus ca are le#iuni pe creier si i-a dat un cu totul alt regim.
!etoda propusa a fost autovindecarea, o reec'ili"rare a organismului pe principii naturale, "a#ata pe
regim alimentar lacto-vegetarian, "ai, masaje, ceaiuri de plante, alergari, viata ordonata. !omentul intalnirii
cu dl. Popa a repre#entat o cotitura in viata mea, recapatandu-mi increderea in fortele mele. Gudecam, cu
mintea mea de atunci, ca este o lupta care depinde numai de mine, ca nu aveam nici o pro"lema de sanatate
care sa ma impiedice sa mestec si sa diger orice aliment comesti"il, ca procurarea acestor alimente imi este la
indemana, ca vreau si ca tre"uie sa re#ist la cri#ele de eliminare a materialului to4ic, ca daca dl. Popa stie ce
este in mine stie si ce-mi tre"uie pentru recastigarea sanatatii.
&m inceput tratamentul de autovindecare pe data de . aprilie $1=2, renuntand inca din prima #i sa mai
fume#, iar cam dupa o saptamana, dupa ce am redus progresiv do#a, am renuntat TOT&( si la medicamente.
&ceasta prima etapa de tratament a fost e4trem de grea atat pentru faptul ca tre"uia sa ma o"isnuiesc cu noul
fel de nutritie, dar mai ales din cau#a cri#elor de eliminare despre care am fost prevenit de dl. Popa ca vor fi
greu de suportat, dar trecatoare.
Cel mai greu a fost in a .$-a #i de tratament, cand a inceput o cri#a insuporta"ila su" forma unei tensiuni
nervoase care atinsese paro4ismul si care a durat aproape o #i intrega. &vea loc desprinderea si ve'icularea
elementelor to4ice spre organele de eliminare, sangele le continea in cantitate mare si-mi dadea aceste stari
proaste. Ca o dovada, urina era de culoare inc'isa si mirosea urat.
Pentru atenuarea acestor manifestari ale "olii am facut "ai reci in jumatatea inferioara a corpului care ma
mai ajutau putin si alergari pana la epui#are care aduceau suferinta in limita suporta"ilului, dar foarte putin
timp insa, doar cateva minute, timp in care ma mai odi'neam pentru un nou asalt al cri#ei. Cotararea mea de a
re#ista a fost ferma, dar la capatul unei aproape o #i de c'inuri - care nu sla"eau deloc in intensitate - epui#at
de eforturile depuse, am apelat la o do#a de plegoma#in, cri#a fiind atat de puternica pro"a"il si din cau#a
faptului ca am renuntat prea rapid la medicamente.
Pe durata acestor cri#e am eliminat o mare cantitate de to4ine, acest proces continuand in paralel cu cri#e
din ce in ce mai sla"e in intensitate, pana la disparitia lor la capatul a 2= de #ile de regim cand, la o noua
consultatie, dl. Popa mi-a declarat ca am castigat .> de procente de sanatate si ca merg spre vindecare.
De atunci si pana in clipa de fata am parcurs un drum ascendent, do"andind odata cu trecerea timpului,
cu tenacitate si cu foarte mari eforturi, o stare de sanatate din ce in ce mai "una.
In pre#ent - si de vreo cativa ani "uni - ma simt "ine, am iesit din aceasta prapastie a "olnavilor cu
diagnosticul 6psi'o#a discordanta6, ducandu-mi viata fara sa ma simt "olnav si nefericit, ci sanatos fi#ic si
psi'ic si optimist. Si asta in conditiile in care din $1=2, cu e4ceptia catorva aspirine sau algocalmin, nu am
mai facut u# de nici un alt medicament.
:B
Sunt in deplinatatea facultatilor mentale si pot prin eforturi proprii sa-mi determin singur viata.
&utovindecarea n-a fost rapida, cu re#ultate spectaculoase imediate, ci muncita, gradata in timp, pana sa
ajunga sa fie deplina. +forturile depuse au fost foarte mari, fiind necesara multa ra"dare pentru a rec%stiga
"ucuria clipei traite, capacitatea de munca si de re#istenta la stres.
Incet-incet, prin stradanii, mi-am depasit conditia de marginali#at, incadrandu-ma in munca,
casatorindu-ma, facandu-mi prieteni, in sfarsit, integrandu-ma in societate. Sunt carmaciul e4istentei mele.
iata cu durele ei e4amene si timpul demonstrea#a ca aceasta vindecare nu este efemera. &m trait si eu -
la fel ca majoritatea dintre rom%ni - nesiguranta, frica #ilei de maine, provocate de convulsiile economico-
sociale ale perioadei prin care trecem din $1=1 incoace. &m muscat si eu din marul paduret atunci cand am
avut deceptii, neimpliniri, pierderi. -u m-am ferit sa traiesc in mijlocul vietii si nu am dat "ir cu fugitii din
fata ei ascun#andu-ma in vreun salon spitalicesc, sau apeland din nou la medicamente.
Din punct de vedere medical unanim acceptat, sansa unei im"unatatiri a starii mele de sanatate ar fi
depins de un tratament medicamentos corect do#at, pe fondul unor conditii de e4istenta favora"ile pentru
psi'ic, adica securitate, satisfactii personale, afectivitate. Orice mica pro"lema, orice nor, era pentru mine o
cau#a ce declansa o adevarata cadere psi'ica, fiindu-mi recomandat un regim de viata cel putin protejat, un fel
de viata la fara frecventa. Ori viata mea n-a fost deloc ca intr-o sera. Dimpotriva. ,ecent, intr-o discutie cu
fostul meu medic psi'iatru din Focsani, am intre"at daca pot fi declarat vindecat in urma unei minutioase
testari, etc., intr-o clinica de psi'iatrie din tara. !i s-a raspuns ca nu. Indiferent cat de evident este ca ma simt
"ine, indiferent ca as trece toate testele, eu nu pot fi declarat 6sanatos6 si vindecat cu acest diagnostic pentru
ca asa ceva inca nu s-a mai va#ut, cel mult as putea fi considerat un "olnav in remisie temporara, adica o stare
de ec'ili"ru temporar, mai "una, in cadrul aceleiasi "oli.
,ecomand drept su"iect de reflectare medicilor si semenilor mei care cauta o iesire din infernul
suferintei provocate de aceasta "oala, activitatea si personalitatea d-lui aleriu Popa, un adevarat om de
suflet, care prin acumularile domniei sale, fara a avea insa o diploma de medic, m-a condus cu competenta pe
drumul redo"andirii sanatatii.
Ca#ul meu nu e singular. &m fost martor la atatea diagnosticari intotdeauna foarte e4acte si am cunoscut
multi autovindecati, fosti "olnavi incura"ili, oameni pe care lumea medicala i-a clasat ca pierduti.
Sunt foarte multi, din ce in ce mai multi, cei care pornesc calau#iti de ing. aleriu Popa pe drumul
autovindecarii, mereu sporeste numarul celor care, impreuna cu dansul, au devenit invingatori ai maladiilor
considerate incura"ile.
,eintoarcerea mea si a acestor oameni in mijlocul vietii nu este un "asm, ci un fapt si el nu poate fi
negat.
Fac aceasta remarca pentru ca unii medici, din necunoasterea o"iectiva a fenomenului aleriu Popa, "a
c'iar si din rautate, l-au jignit fara scrupule, etic'etandu-l in tot felul.
Ori dl. Popa nu merita asta, dimporiva. C'iar daca are alta meserie decat cea de medic, dansul a slujit
cau#a sanatatii ca nimeni altul, pro"and, pe langa competenta in acest domeniu, calitati morale pe care le
manifesta la modul cel mai elevat, calitati care - sa ma ierte Dumne#eu - lipsesc la atat de multi medici. -u
intamplator lumea ii spune 6nenea Omu6, sau 6tata alerica6, pentru ca dansul a daruit si noi am primit. +l n-a
pretins si nu a luat pentru ajutorul dat nici o recompensa materiala. In sc'im" l-am va#ut "ucuros ori de cate
:=
ori vreun "olnav ii aducea vestea ca punand in lucru sfaturile sale isi recapatase sanatatea.
In toti acesti ani am avut oca#ia sa il cunosc mai "ine si mi-am dat seama ca adevarata sa menire este
inmultirea "inelui in lume prin tre#irea oamenilor la o viata morala, curata, la intoarcerea semenilor sai cu fata
spre Dumne#eu.
Starea de sanatate nu depinde numai de intretinerea corpului fi#ic prin igiena si alimentatie sanatoasa.
De aceea, dl. Popa indruma pe toti aceia care il cauta sincer, sa reali#e#e in fiinta lor o stare de sanatate
spirituala cat mai deplina - o stare in care intrega noastra fiinta este acordata armonios ritmurilor -aturii.
&ltfel, calcand legile intelepte ale -aturii prin comportamentul nostru, nu vom putea niciodata sa ne eli"eram
cu adevarat de "oala si suferinta.
Cat despre mine, intalnirea cu dl. Popa n-a insemnat 6doar6 vindecarea "olii de care sufeream, ci mai
ales e4traordinara fericire de a fi descoperit - la capatul drumului catre vindecare - credinta in Dumne#eu,
dupa ce toata viata am fost cel mai smintit ateu.
De aceea recunostinta mea este diferita de cea care se cuvine unui terapeut de la pacientul sau.
Pentru mine, dl. Popa aleriu a fost si va ramane un adevarat parinte spiritual, un Om caruia ii port si ii
voi purta in suflet pana la sfarsitul Timpului, o deose"ita afectiune.
Si ca mine sunt cu sutele, daca nu c'iar cu miile.
Focsani, 1 aprilie $118. Ionescu ,aul Dan. DD

K K K

Odata, Intre"at de un reporter care sunt perceptiile si sen#atiile resimtite atunci cand investig'ea#a
corpul unui pacient, cand apropie mana de el sau numai de o fotografie, dl. Popa raspunde5
EE Cand vi"ratiile sunt puternice, simt In v%rful degetelor niste Intepaturi. Desigur, sen#atia este e4trem
de nuantata, deoarece si vi"ratiile sunt diferite pe suprafata aceluiasi organism, dar tocmai din aceasta cau#a,
dupa ani de o"servatii si autoo"servatii pot asta#i sa sta"ilesc intensitatea sau originea unor de#ec'ili"re de
ordin fi#iologic sau a unor afectiuni organice. +4plicatia mi-a dat-o dupa ani de #ile electronografia. &ceasta a
demonstrat ca la un organ "olnav emisiunile "ioenergetice sunt diferite de cele ale unui organ sanatos. Diferite
c'iar Inainte ca "oala sa poata fi identificata clinic sau prin aparatura clasica de la"orator. &u fost construite
de asemenea detectoare electronice care, la fel, Inregistrand fasciculele "ioenergetice semnalea#a ca In locul
respectiv s-a instalat sau este pe cale sa se instale#e o afectiune. +i "ine, toate acestea eu le percep In mod
natural.
Sen#atia de Intepatura este uneori Insotita de sen#atii gustative. &cestea constituie alte indicii In
diagnosticarea unor afectiuni5 sen#atia de dulce Imi semnalea#a o 'iperglicemie, cea de amar o afectiune la
"ila sau la ficat, cea de iod o lipsa de iod In organism, cea de sarat o afectiune pulmonara si asa mai departe.
In sfarsit, o"servatii Indelungate mi-au mai permis sa constat ca Intelegerea si comuniunea sufleteasca este
mult mai posi"ila Intre persoane cu campuri "ioenergetice asemanatoare. &sa s-ar e4plica Intre altele marile
amicitii, dragostea la prima vedere, sau antipatiile nemotivate. Imi amintesc de un e4periment facut In tara
noastra. Cu ani In urma, un "iofi#ician a invitat Intr-un la"orator de electronografie trei persoane5 un "ar"at,
sotia sa si prietenul de familie al celor doi convivi. +4perimentatorul a electronografiat la Inceput, In acelasi
cadru, mana sotului si cea a sotiei. Calourile "ioluminiscente au dovedit o totala neconcordanta si o tendinta
:1
de respingere reciproca. & fost repetata e4perienta, de data aceasta aflIndu-se In cadru mana sotiei si cea a
prietenului de familie. De data aceasta, armonia campurilor "ioenergetice a dovedit atractie si, ulterior,
"iofi#icianul a aflat ceea ce dealtfel electronografia Ii demonstrase In mod elocvent5 cei doi soti convietuiau
Intr-o atmosfera de permanente conflicte, In vreme ce sotia si tanarul 6prieten de familie6 se iu"eau In ascuns
si planuiau sa se casatoreasca.
&semenea constatari ma determina sa presupun ca In viitor, medicina, psi'ologia, sociologia, vor tine
seama si de Impartirea indivi#ilor pe grupe energetice, la fel cum asta#i, In terapeutica se are In vedere grupa
de sange a pacientului. DD
&lta data, Intre"at daca Intre#areste o sansa ca omul sa se apropie de sine, sa se regaseasca, dl. Popa
raspunde5 6Da, prin spiritualitate, prin frica de el si de Dumne#eu, cu alte cuvinte prin ordine si disciplina.6
Si fiindca drumul vietii este de o"icei lung, iata si cateva sfaturi utile in viata de #i cu #i.
Pentru calmarea durerilor de masele5
- un mic tampon de vata muiat intr-o solutie concentrata de permanganat de potasiu, pus la maseaua
"olnava.
- un mic tampon de vata im"i"at in !ent'ol . gr. N Camp'or . gr. introdus in masea si sc'im"at la o
jumatate de ora.
- "agati in urec'ea de pe partea maselei "olnave o "ucatica de vata im"i"ata intr-un amestec compus din
parti egale de +ter N otet N apa de colonie.
Cum puteti afla daca smantana este naturala.
- se cunoaste turnand o picatura de iod peste o particica din ea. Daca este naturala atunci iodul isi
pastrea#a culoarea. Daca nu e naturala, iodul isi sc'im"a culoarea in al"astru.
Pentru a activa cresterea parului, masati regulat radacinile cu ceai de musetel foarte concentrat.
Daca a patruns un corp strain in oc'i, acesta se poate indeparta miscand pleoapa de jos inspre nas, in
acest fel corpul strain trecand in coltul dinspre nas al oc'iului, putand fi indepartat cu putina vata sau cu coltul
unei "atiste curate.
Contra matretei se pot face frectii la radacina parului cu rom ?:H2@ si ulei de ricin ?$H2@.
Pentru otravirile cu ciuperci. Deoarece in aceste situatii scade #a'arul din sange, pana la venirea
medicului, dati celui into4icat #a'ar.
In ca# de lesin se freaca cu otet t%mplele si inc'eieturile mainilor. (a fel se procedea#a si in ca# de raceli
sau dureri de cap. + mai "un daca se lasa la macerat in otet petale de trandafir.
Pentru ingrijirea dintilor orientalii au o"iceiul sa mestece "ucati de rasina gal"uie, iar la noi nal"a are
aceeasi proprietate. Capsunile si lamaile au darul de a scoate tartrul de pe dinti, iar cenusa si apa o4igenata
sla" concentrata au si ele proprietatea de a al"i dintii.
Daca picioarele dvs. sunt dureroase sau mai cu seama aveti arsuri dupa ce ati um"lat mult, frecati-le
seara cu putin alcool, apoi cu untdelemn de masline.
Daca aveti oc'ii inrositi, inflamatia dispare daca ii spalati cu apa calda in care se pun cateva picaturi de
apa de fenicule ?anason moldovenesc@.
Pentru oprirea 'emoragiilor na#ale puneti comprese reci pe frunte si pe ceafa. &pasati nara sanatoasa cu
degetul si respirati adanc si de mai multe ori prin cealalta nara.
VI

MARTURII CUTREMURATOARE
2>
EE &nul $1BB. &m facut operatie de tiroidectomie su"totala la Institutul +ndocrinologic C. I. Par'on si
ulterior, timp de cateva luni, tratament cu vitamine, calciu, o4a#epam, cu crestere calcemica. Dupa cativa ani
au aparut disc'ine#ia "iliara, lipsa de calciu, insomnii, constipatie si un rau general.
-u am fost prea alertata deoarece lucrasem In trei sc'im"uri la Com"inatul de Celulo#a si CIrtie 3raila,
la C.T.C. Fiind singura, cu un copil, a tre"uit sa lupt cu #iua de maine din rasputeri ?am avut doua casatorii
care au fost un de#astru, un calvar@. Deoarece eram si o fire singuratica, nu am mai avut o viata intima, dar
nici nu simteam nevoia. & tre"uit sa lucre# si 6de mana6 dupa serviciu pana c%nd a terminat "aiatul facultatea,
deci toate le-am pus pe seama o"oselii.
&nul $11>. In luna iulie am avut o e4plo#ie In "ucatarie, produsa de o oala su" presiune, care a fost atat
de puternica Incat araga#ul a fost distrus, plus tot ce era pe c'iuveta, frigider si masa. S-a desc'is si frigiderul,
din "ufet totul s-a facut praf, eu eram In "ucatarie cu capul pe geam, geamul era desc'is, pana si perdeaua de
la geam a #"urat pe deasupra capului meu. +u nu am au#it nimic, nu m-a lovit nici un o"iect si nici din
mancarea Imprastiata pe plafon si pe pereti< nu am au#it nici un fel de #gomot, la usa mea erau adunati toti
vecinii din "loc. In sc'im" la cap, mai precis la ceafa, In partea dreapta a capului am descoperit o malformatie
mare ca un ou, care dupa cateva #ile a disparut. Dupa circa $> #ile am facut cri#e spasmofilice. O Salvare ma
lua de acasa la spital si alta de la serviciu.
&nul $11$. &m fost internata la endocrinologie, spitalul C. I. Par'on, iar dupa e4ternare m-am simtit tot
mai rau. In toamna, In luna septem"rie am facut un gen de pare#a la mana stanga, cri#e de nervi< nu mai
dormeam de loc, aveam dureri de cap, de ceafa, dureri In piept si In partea stanga nu mai au#eam de loc,
simteam un "a#ait In urec'i, ameteli, stari depresive, o e4citatie se4uala cu dureri, nu aveam sta"ilitate si
lesinam deseori. Toate acestea s-au declansat dupa e4plo#ie. &tunci m-am internat la spitalul de specialitate
din 3raila. Dupa = saptamani de tratament ?nu vreau sa-mi mai amintesc@ eram tot la fel de rau, cu toate ca
Ing'iteam #ilnic un pumn de medicamente. Dupa e4ternare am ajuns la 3ucuresti, la Policlinica 3atistei unde
dr. D. Ionescu de la endocrinologie m-a ajutat sa fac anali#e, dar tot degea"a ca din #i In #i ma simteam tot
mai rau. Diagnosticul era5 sindrom nevrotic depresiv si an4ios, spondilo#a cervicala, disc'ine#ie "iliara,
'ipocalcemie, 'ipotiroidie, dereglare 'ormonala, constipatie si nu mai stiu ce.
In toamna aceluiasi an am ajuns la dl. ing. Popa aleriu care mi-a dat un regim de de#into4icare cu apa
distilata .$ de #ile, apoi regim vegetarian. Toata acea perioada de .$ de #ile cat am "aut apa distilata faceam
cri#e spasmofilice cu stari de nervi #i si noapte, nu dormeam deloc, a fost o lupta pe viata si pe moarte. (a
clismele pe care le faceam se elimina puroi, "ucati de pielita cu puroi si au iesit si doi viermi ?carcasa@ de
circa $> cm. Dupa terminarea tratamentului nu am mai avut cri#e de spasmofilie si lesinuri, dar "ine tot nu
eram. Pe dl. Popa nu l-am mai gasit pana In august $11:, In sc'im" o consultam pe d-na Tudor. (a sugestia
dansei am facut regimul 3)$.
!a Intorc la anul $11.. In august am facut o cri#a de fiere. Dupa $> #ile de tratament cu apa distilata am
eliminat doua "ucati cam de $ cm. ca o scoarta de copac fle4i"ila, de culoare al"astru Inc'is cu tenta de negru
?asa am va#ut eu@.
2$
&nul $11:. (a Inceputul lunii august a dat Dumne#eu de l-am gasit pe dl. Popa. & va#ut ca nu sunt "ine
si mi-a dat tratamentul cu urina, cata suferinta si c'in. In iarna anului $11:-$112 simteam un lic'id fier"inte
In urec'i ce parca ar fi vrut sa iasa, dar nu putea.
&nul $112. In august a Inceput sa se elimine un lic'id sarat pe gat, nu puteam sa e4pectore# si m-am
speriat. Dl. Popa nu era de gasit si am 'otarat sa tin $> #ile de apa distilata. Cu cat "eam mai multa apa
distilata cu atat curgea tot mai mult lic'id< nu stiam ce sa fac, pe cine sa Intre", am trecut iarasi cinci #ile pe
urina, apoi a Inceput sa curga un terci amar, ?atunci am reali#at ca a Inceput sa se elimine acel puroi din
cap@.Terciul s-a scurs timp de 9 #ile, apoi au aparut iarasi dureri de cap de parca era jaratec In crestetul meu,
oc'ii mi se injectau, nu mai vedeam, inima Imi "atea foarte tare, la venele de la tample si de pe maini mi se
faceau proeminente, la fata eram palida si lesinam. Dupa aceste dureri, timp de B #ile a curs puroi su" toate
formele, coji, "ucati mari gelatinoase, terci. Tot In august am simtit o pocnitura In urec'ea dreapta cu dureri
mari, apoi cIteva #ile mi-au curs din crestetul capului suvite de lic'id fier"inte. Cu cat curgea mai mult
simteam o lumina launtrica si o usurare, nu mai au#eam In urec'i acel #gomot cand aveam impresia ca mergea
un motor In capul meu. In noiem"rie $112 au Inceput iar lesinurile, In special dimineata, tot atunci Imi
pierdeam si cunostinta. Tot In acea luna am constatat ca venele de pe maini nu mai erau proeminente, uneori
c'iar deloc si am plans mult de "ucurie, mi-am dat seama ca si-a dat drumul circulatia generala a sangelui. De
cand am Inceput terapia cu urina si pana In luna aprilie $119 am fost In permanenta plina de "u"ite, dupa care
au disparut.
Decem"rie $112. Dureri crunte de cap, palpitatii. Intr-una din #ile a fost asa de rau ca a tre"uit sa stau la
pat, de la orele $B si pana la . noaptea a fost de nedescris, toate ma dureau, ceafa, crestetul, tamplele cu
umerii, aveam fe"ra, Imi ardeau oc'ii, nu puteam sa-i tin desc'isi, inima imi "atea tare, s%ngele, pulsul la fel,
fierea ma durea, o simteam cum se Intoarce, aveam sen#atii de voma si greata, ma dureau toate venele,
ameteli, asteptam sfarsitul, spaima, asteptam sa se produca o comotie cere"rala, asa de rau Imi era si am
lesinat. (esinul a durat :> de minute - cand m-am tre#it nu-mi venea sa cred ca sunt vie, am Inceput sa-mi
pipai mIinile, picioarele si m-am ridicat din pat. +ram asa de sf%rsita ca a"ia ma tineam pe picioare< pe maini,
fata si "urta eram plina de "u"ite de marimea unui "o" de porum", apoi am avut scaun o diaree puternica si
toate "u"itele au disparut. Din acel moment mi-am simti mainile si picioarele caldute tare ?erau rosii@, caci
pana atunci fusesera ca g'eata de ani de #ile, nici nu mai stiu de cand.
Ianuarie, fe"ruarie $119. &veam aceleasi dureri, asta#i ele sunt mai "lande, tot se mai elimina puroi pe
gat, pe nas si urec'i nu. Dupa ce se elimina puroiul, de fiecare data simteam cum ma dor venele In cap, ma
usturau, simteam cum circula sangele si prin vene care fusesera atrofiate ca un lujer uscat. Si asta#i mai sufar,
dar dorm ca un om normal, sunt linistita, Imi simt capul tare usor si luminos In interior, am speranta ca va veni
si #iua cea mare, fiindca totul are un Inceput si un sfarsit. !ai am stari de rau, mai ales cand este nor, cald, sau
la sc'im"area de temperatura< uneori simt o durere, ca o rana in partea dreapta a capului, cam ustura. Imi este
teama de sec'ele In urma acelei e4plo#ii si ca mi-a dereglat sistemul nervos. Se curata si fierea, am dureri
mari, Intepaturi, apoi ustura si arde, sen#atii de voma si greata.
!ai stiu ca nu sunt "ine pana nu se va elimina tot puroiul din cap, ce ma Ingrijorea#a sunt acele cri#e ce
2.
apar pe fond nervos, cred. &m Inceput sa Imi cunosc mai "ine organismul si sper sa se termine totul cu "ine.
&m luat In greutate, asta denota ca organismul a Inceput sa-si reec'ili"re#e functiile. Si la fata m-am sc'im"at
?mai sunt putin palida@, adica nu arat a fi om "olnav.
In luna decem"rie $119, pe 2, se Implinesc 2 ani de calvar, tratament, regim, groa#a si suferinta - fara
medicamente.
-u stiu cum sa multumesc "unului Dumne#eu si d-lui aleriu Popa, nu-mi gasesc cuvintele. Doresc d-
lui Popa #ile "une, senine si liniste sufleteasca. Datorita dansului asta#i traiesc si sunt iarasi Om. Cu toate
suferintele Indurate, pentru mine nu e4ista acel 6nu pot6. +4ista doar 6nu vreau6< daca ai vointa si credinta In
Dumne#eu, totul este "ine, la asa "oala tre"uie asa tarie, o vointa de fier si eu am reusit.
$B iulie $119 - 3raila, Cristea !onica. DD

K K K

EE ing. TI-C& (/-)

SCRISOARE CATRE
PRIETENI NECUNOSCUTI

!otto5
Dedic aceste randuri celui care m-a ajutat sa ma nasc din nou, d-lui ing. aleriu Popa, fiicei mele
(uminita, prietenilor mei si Intregii mele familii, ca marturie a e4perientei la care au asistat pentru refacerea
sanatatii mele. ? $119 @

!a numesc (/-) TI-C&, domicilie# In 3ucuresti, am 29 de ani si lucre# la Institutul de Cercetari si
Proiectari pentru !ecanica Fina din 3ucuresti pe functia de cercetator stiintific In specialitatea TC!.
In randurile ce urmea#a voi pre#enta pe scurt e4perienta mea de viata din ultimii 2 ani, nu prin prisma
unui om "olnav, ci a celui care la un moment dat s-a tre#it cu o pro"lema pe care nu o putea controla si a
selectat din mai multe metode posi"ile pe cea care pornea de la sta"ilirea cau#ei "olii si nu urmarea
vindecarea efectului. Desigur, aceasta optiune te transforma In singurul vinovat de ceea ce ti s-a Intamplat si,
mai ales atunci cand esti de meserie inginer si nu medic situatia este foarte dificila pentru cel In cau#a si foarte
greu de acceptat de cei din jur.
Fiecare om este o poveste, un destin< cum nu sunt doi oameni la fel, tot asa nu sunt nici doua regimuri
alimentare la fel, fiecare individ are particularitatile lui de care tre"uie sa se tina seama cand se prescrie o
anumita metoda de vindecare.
In anul $11$, mai precis la data de = mai $11$, din motive de sanatate a tre"uit sa-mi reconsider regimul
de viata atat cel alimentar cat si cel spiritual. Dar de fapt ce m-a determinat sa fac acest lucru 7 ,aspunsul este
sincer si poate fi confirmat de familia mea, de anali#ele medicale si de consultatiile de specialitate ale unor
medici recunoscuti pentru pro"itatea lor profesionala. Dar, sa Incep cu Inceputul.
De cand ma stiu nu am avut o sanatate prea ro"usta. ,acelile frecvente tratate conform prescriptiilor
medicale cunoscute au generat un consum e4agerat de anti"iotice, dar nici cu acestea nu s-a putut evita
operatia de polipi si amigdale pe care am facut-o la varsta de B ani, operatia de apendicita la varsta de = ani,
2:
congestii pulmonare si viro#e anuale. (a acestea adaug si celelalte afectiuni sta"ilite pe cale medicala pana la
data de = mai $11$5 constipatie cronica, 'ipertensiune arteriala oscilanta stadiul II, 'ipertiroidie, 'epatita
cronica agresiva, ficatul marit In volum cu ecodensitati mai crescute, neomogen, splina marita, uterul marit cu
peretii Ingrosati, aspect fi"romatos, cu noduli, 'iperaciditate, ta'icardie sinusala, sinu#ita frontala, disc'ine#ie
"iliara, ciclu menstrual foarte neregulat, otita, dureri foarte mari de cap si altele.
Ca urmare a ciclului neregulat si a ,'-ului negativ am facut un numar de $9 avorturi, avand dreptul legal
sa fac aceste Intreruperi, ca urmare a unui titru foarte mare de anticorpi care se creau In corpul meu cu fiecare
noua sarcina. &cest "agaj fi#iologic l-am dus pana In luna mai $11$, cand starea to4ica a corpului devenise
atat de mare Incat nu mai puteam manca, tot ce luam vomitam, ajungand In final sa vomit sange.
In toata aceasta perioada am luat #eci de medicamente, care de care mai recomandate si mai greu de
procurat, majoritatea dintre ele fiind straine, dar fara sa gasesc macar un singur medicament de la care sa simt
cat de cat o ameliorare a starii mele. &m avut multa ra"dare si cu investigatiile medicale, urmarind toate
pistele pe care le desc'ideau medicii, dar deprecierea sanatatii Incepuse sa se faca rapid, concomitent cu
scaderea rapida In greutate. Simteam o stare de epui#are psi'ica si fi#ica de nedescris. Tot ce faceam parca
faceam cu ultimele mele puteri. In toata aceasta perioada viata decurgea aparent normal, cu pro"lemele de
familie si cele de serviciu care se Inscriau In limite normale, dar eu nu mai eram in stare sa le tin su" control.
Totul a culminat cu vomele de sange, desi eram su" tratament medical si cu un regim alimentar pe
masura ?. luni am mancat numai friptura la gratar, paine prajita si ceai@. & venit vremea sa nu le mai accepte
corpul nici pe acestea. Cu toate medicamentele pe care le luam, vomam Intr-una sange.
In acest punct s-a oprit cola"orarea mea cu lumea medicala. !-am convins de faptul ca se urmarea
numai atenuarea efectelor "olii si ca daca as fi mers mai departe s-ar fi impus o operatie c'irurgicala la
stomac, presupun%nd ca acolo e4ista un ulcer activ. -u puteam accepta ca stomacul era singurul organ "olnav
si ca daca ma duceam la operatie s-ar fi re#olvat pro"lema mea. Si celelalte organe sufereau ?cate nopti nu
dormeam din pricina durerilor de inima si a starilor de sufocare@. Ce ar fi Insemnat, venea randul fiecarui
organ7 +ste oare corect sa e4iste ca"inete medicale pe specialitati 7
/n medic te tratea#a numai de tiroida, altul numai de inima, altul numai de ficat, altul numai de nervi, de
parca la un moment dat, In corp nu ai avea decat fie numai tiroida, sau numai inima sau numai ficat, etc.
Pentru nimic In lume aceste organe nu se pot separa. &tunci de ce aceste discriminari 7 Ori, In aceste conditii,
fie toti medicii pe toate specialitatile sunt In acelasi ca"inet sau toate specialitatile sunt cunoscute de acelasi
medic. &ltfel nu se poate. +i tre"uie sa fie toti In acelasi moment cand se pune un diagnostic, ori se
interpretea#a anali#e, cand se prescriu retete, nemaivor"ind de faptul ca tre"uie sa fie si de acord cu ce
recomanda pacientului lor.
Oare sa fi fost eu mai g'inionista decat alti pacienti ca am um"lat de la un ca"inet de specialitate la altul
ani In sir fara sa am vreun re#ultat "un 7 !a Indoiesc, si de s-ar face un sondaj pe tema aceasta, 11J ar gandi
ca mine.
Cu recunostinta ma plec In fata tuturor metodelor care Il Invata pe om sa-si traiasca #ilele pe care i le-a
dat Dumne#eu In sanatate si liniste. -u sunt Impotriva medicinii In general, ci a metodelor pe care le
foloseste. +ste foarte important sa ai anali#e medicale corecte, complete si "ine interpretate. +le Iti dau o
22
imagine orientativa a starii de sanatate. -u ai voie sa catalog'e#i ca totul este In ordine c%nd anumite valori
sunt depasite, sau sa nu ai un grafic comparativ prin care sa urmaresti tendintele corpului ca urmare a
tratamentului aplicat. Si asta repede !
&cestea au fost consideratiile care m-au determinat sa-mi concentre# atentia si efortul spre cautarea
cau#ei "olii mele, renuntand la atenuarea doar a efectului prin calmarea durerilor, fiind de la sine Inteles ca
daca nu se re#olva cau#a nu poate fi vor"a de vindecare.
Desigur, nu este o deci#ie usoara sa te aventure#i Intr-o cercetare pe un domeniu care Iti este strain, mai
ales cand e vor"a de propria-ti persoana. !a rugam la Dumne#eu sa-mi scoata In cale un Om care sa-mi
Indrume pasii, caci eram 'otarata sa Incerc alta metoda decat aceea pe care o urmam de ani de #ile cu re#ultate
din cele mai de#astruoase.
In aceste conditii m-am dus la dl. ing. aleriu Popa, care mi-a pus un diagnostic rapid si fara e#itari5 "oli
grave, stadiul :,9 ?leucemie@ si mi-a recomandat un regim cu apa distilata $2 #ile, . litri pe #i si . clisme,
dimineata cu ceai de musetel, seara cu ceai de rostopasca, B #ile revenirea, dupa care regimul 3)$.
De la Inceputul regimului m-am 'otarat sa tin un jurnal, pentru a consemna evolutia starii mele de
sanatate. &cum reali#e# cum drama fi#iologica se Impletea cu cea psi'ologica. Pe langa faptul ca ma simteam
"olnava fi#ic, ma simteam "olnava sufleteste, nu eram Inteleasa de familia mea, In special de sotul meu si de
fiica mea, intrand In conflict cu ei adesea.
-u pot sa spun ca ce a urmat a fost usor, dar aveam convingerea ca oricat de greu va fi, voi reusi sa
depasesc situatiile, In pofida aspectului e4terior al fi#icului meu, care se deprecia vi#i"il ?In . luni de #ile am
sla"it $B Ag., mai putin la Inceput, dupa care procesul de sla"ire s-a accelerat@. -u ma Indoiam nici o clipa ca
voi reusi, mintea parca devenea mai limpede ?desi eram acu#ata ca nu mai gandesc normal@ si simteam In
mine o tenacitate de ne#druncinat fata de cei care Incercau sa ma convinga sa a"andone# tratamentul. Felul
cum aratam Il demorali#a foarte tare pe sotul meu, care Incerca In toate felurile sa ma a"ata de la 'otararea
mea, mai ales si pentru faptul ca era foarte gurmand, 'ranindu-se din "elsug cu carne, paine, sare, ciocolata,
"auturi racoritoare, etc., iar eu, acum nu traiam decat cu apa distilata. Sotul meu era cu adevarat speriat de
starea mea. & Incercat In toate c'ipurile sa ma faca sa renunt, dar nu avea cu cine sa discute. &sa ca au Inceput
discutii foarte tari, care ne epui#au pe amandoi, dar eu eram foarte ferma pe po#itie, iar pe sotul meu, cu
durere In suflet, Il vedeam In pragul ne"uniei.
Ce mult Imi lipsea linistea ! +ram la Inceput de drum, aveam nevoie de timp si liniste ca sa ma
documente#, sa citesc lucrari de medicina naturista care impuneau, fiind scrise de medici de meserie ?Gean
alnet, +rnst )Onter, CenrF ). 3ieler, iorel Olivian Pascu, etc.@, precum si carti din domeniul spiritual.
Perioada de Inceput a fost marcata de o stare de sla"iciune de la sine Inteleasa, dar si de dureri
Ingro#itoare de inima, de cap, greata si de foarte multe vome ?vomitam numai lic'id verde, amar, Insotit de
regurgitare acida care parca-mi ardea timpanele@. In toata perioada cu apa distilata nu am mai vomitat
niciodata sange, si de altfel nici mai tar#iu. Pe lim"a au aparut #one mari de plagi, aveam rani, de parca
"ausem ceva clocotit. !a simteam epui#ata si pentru faptul ca nu puteam sa dorm noaptea, orele de insomnie
completa fiind cel mai frecvent Intre orele .2 si 9 dimineata, dupa care urma o perioada de rela4are pana la 8
dimineata, iar #iua nu puteam sa dorm niciodata. -u cred ca In doua luni sa fi reusit sa dorm #ece nopti,
29
adunate orele pe toata perioada. Insomniile ma c'inuiau, cu sanatatea eram pe muc'ie de cutit, iar sotul meu,
prin discutiile #ilnice pe care le aveam, Imi consuma si "ruma de energie care Imi mai ramasese. Stateam
permanent cu geamul desc'is, desi la Inceputul regimului vremea a fost rece. Simteam nevoia de aer, desi sunt
de felul meu o friguroasa.
Studii medicale au demonstrat ca, pentru a se 'rani, corpul are nevoie de :-2 Ag. de alimente In .2 de
ore, ec'ivalentul a $:-$2 litri de aer. &sa Imi e4plic si eu, pentru perioada de Inceput, nevoia celulelor de aer,
pentru a se produce arderile to4inelor din corp.
&ceasta era Aarma mea, tre"uia sa renasc din propria cenusa, sa-mi ard Aarma vec'e prin suferinta si sa
Incep construirea unui nou destin. &m ajuns sa Inteleg ce Insemnatate are suferinta, ca fara ea nu e4ista
vindecare, ca ea ne transforma atIt In plan fi#ic cIt si mental. Simteam cum mentalul controlea#a fi#icul, ma
Inarmam cu multa ra"dare caci toate acestea tre"uiau sa treaca odata, doream sa parcurg lectia pana la capat
ca sa pot trage conclu#iile corecte.
&cum, cand scriu aceste randuri nu sunt urmarita de nici un resentiment fata de atitudinea sotului meu si
a celor din jurul meu< am Inteles ca nu suntem Intamplator laolalta Intr-o familie si ca toti din jurul meu erau
necesari pentru evolutia mea. -oi tre"uie sa evoluam Impreuna urmarind legile universului, acele $> porunci
atat de "ine e4emplificate In 3i"lie, deci nu ai voie sa fugi a"andonandu-ti aproapele si punandu-te cumva la
adapost de agresiunea lui. Pot sa afirm cu siguranta ca cel mai dur e4amen din aceasta viata nu este cel de
"acalaureat, de a"solvire a vreunei facultati sau alte e4amene pentru diverse titluri si onoruri, ci este cel pe
care Il dai #ilnic In fata familiei tale.
&ici esti testat In profun#imile fiintei tale, avand tot timpul la dispo#itie li"erul ar"itru, pentru a te face
raspun#ator de tot si de toate cate faci si gandesti, caci ele se Inregistrea#a si cand vei veni din nou la viata te
vei Intalni cu efectele comportamentului tau. &tunci vei Incepe sa Iti masori gandurile, vor"ele, faptele, nu te
mai lasi antrenat In situatii care nu Iti vor aduce nici o crestere spirituala. )andul este o forma vie, l-ai emis, el
se afla In campul tau energetic si actionea#a, el nu mai poate fi anulat oricate pareri de rau ai avea dupa aceea.
Omul este materie, deci su"stanta ?corpul fi#ic@ si camp ?structurile informationale@.
Daca In sufletul omului e4ista dorinta sincera de a se Intelege cu aproapele lui, iertand si sperand, fara
ranc'iuna si orgoliu, c'iar daca pe moment lucrurile par irepara"ile, Dumne#eu va gasi o cale ca acei oameni
sa se iu"easca. &colo unde omului nu Ii este cu putinta, Ii este cu putinta lui Dumne#eu. -u tre"uie sa fugi,
pentru ca In felul acesta ai ratat acest e4amen, pe care In mod sigur vei fi o"ligat sa-l dai de atatea ori pana Il
vei lua.
Omul, In procesul de discernere, face apel permanent la li"erul ar"itru, el avand posi"ilitatea sa aleaga o
alternativa din mai multe. Daca alegerea lui nu este sincroni#ata cu legile universului, noul destin pe care si-l
construieste nu va fi prea fericit. Prin li"erul ar"itru se constata de fapt calitatea spiritului si nivelul energetic
pe care omul se situea#a.
&m va#ut ca nu toti oamenii sunt la fel, e4ista ceva care Ii diferentia#a, de fapt gradul de asimilare a
legilor -aturii, caci pana la urma cu totii tre"uie sa le Invatam, dar unii se straduiesc mai mult, altii mai putin,
ca la scoala, mai raman si repetenti, dar viata Ii trage Inainte.
&m facut aceasta pre#entare pentru aceia care doresc sa Inceapa acest regim, sa Inteleaga ca fara o
28
puternica credinta In Dumne#eu si o vointa puternica nu e4ista reusita.
,eferitor la credinta as vrea sa spun ca de cea mai mare Insemnatate este legatura dintre fapta si vor"a,
nu este suficient sa spui ca esti credincios, tre"uie sa si dovedesti, altfel credinta fara fapte este moarta. De
mare importanta pentru cel "olnav este ca el sa se patrunda de principiile moralei religiei de care apartine, sa
le cultive, sa le Inteleaga si sa le aplice. Prin aceasta va gasi raspuns la toate Intre"arile sale... Dialogul sincer
cu Divinitatea produce sesi#area voita a su"constientului asupra faptelor negative din viata omului, care se vor
rememora Intr-un conte4t conjunctural. Su"constientul va cauta sa controle#e atitudinile individului cand va fi
pe cale sa savarseasca din nou aceleasi fapte negative. De fapt taina eu'aristiei ? a spovedaniei si
Impartasaniei @ ajuta sa Iti accepti soarta si Iti crea#a acea iluminare de care ai atata nevoie pentru a-ti fauri un
viitor mai "un. Omul are nevoie de o instanta pamanteasca, alta dec%t cea legala, unde sa se Intalnesca cu
propria-i constiinta, si asta cat de des posi"il, caci viata te Impinge "a spre un mal "a spre altul, nu Intotdeauna
navig'e#i corect. &cest lucru se reali#ea#a prin taina spovedaniei si a Impartasaniei, sen#i"ili#and
su"constientul omului care va avea un rol mai mare In deci#iile ce vi#ea#a li"erul ar"itru. Daca pe un copil Il
Inveti de mic toate acestea, posi"ilitatile de a gresi In viata sunt mai mici. Din pacate, majoritatea parintilor
din #iua de a#i suporta consecintele unei educatii care a distrus In primul rand spiritualitatea. -e vom reface
greu, dar ne vom reface.
Sa nu ne consideram nevinovati de ceea ce ni se Intampla, sa admitem ca am gresit, ca tre"uie sa platim
pe masura faptelor noastre, iar In continuare sa desc'idem "ine oc'ii.
Primele .$ de #ile ?$2 de post si B de revenire@ mi s-au parut accepta"ile, fata de ce a urmat. & urmat
regimul 3)$, alcatuit din anumite #ar#avaturi crude si grau Incoltit. Dintotdeauna mi-au placut sucurile de
#ar#avaturi si fructe, cruditatile In general, deci ar fi tre"uit sa nu am pro"leme. Dar nu a fost sa fie asa. &cum
nu puteam sa le mananc. !a concentram sa le Ing'it Impotriva vointei mele, avand Incredere deplina In
metoda d-lui Popa. Intr-o #i Incercam sa iau jumatate de portie, a doua #i vomitam tot si nu mai mancam
nimic, a treia #i o luam de la capat, continuInd astfel .$ de #ile, dupa care am Inceput sa vomit Indata ce
simteam mirosul #ar#avaturilor rase. Presiunile din partea sotului si Ingrijorarea celorlalti mem"rii ai familiei
mele erau piedici serioase In continuarea regimului.
In perioada regimului si pana am Inceput sa ma sta"ili#e# cu sanatatea, mi-am e4primat dorinta de a nu
fi vi#itata nici de rude, nici de prieteni. -u doream sa vad In oc'ii lor nici tristete si nici compasiune.
Singurele persoane pe care le acceptam erau mama si sora mea, sotul si fiica mea. (e Intelegeam Ingrijorarea,
dar nu puteam sa accept sa dau Inapoi, c'iar daca le era foarte greu sa vada pe cineva apropiat ca se topeste pe
#i ce trece fara sa-l poata ajuta cu nimic. Imi era din ce In ce mai rau. In stomac parca aveam un "olovan,
inima ma durea Ingro#itor, aveam palpitatii foarte dese, pulsul ajunsese la $:> "ataiHminut, vomitam mereu si
gura mi se umplea de o saliva a"undenta, al"a si spumoasa. &veam o stare de ameteala accentuata. Cand ma
ridicam din pat nu eram In stare sa fac decat cItiva pasi si nu mai vedeam nimic Inaintea oc'ilor, lovindu-ma
de multe ori de o"iectele din camera. &u Inceput sa-mi amortesca mainile si picioarele. Starea de amorteala
era Ingro#itoare, lucrul cel mai greu de suportat pentru mine, mai ales ca se repeta la intervale regulate, cu o
preci#ie aproape matematica.
&tunci Incepea lupta pe viata si pe moarte. Imi dadeam seama ca inima nu mai facea fata. Incepea sa-mi
2B
amorteasca Intai mana dreapta. De la varful degetelor, amorteala se transmitea Intr-o fractiune de secunda
pana la umar, iar mana dreapta nu o mai simteam deloc, dupa care amorteala se transmitea si la mana stanga si
la picioare. Tre"uia sa nu ma pierd cu firea pentru a sti ce sa fac si, cu puterile ce le mai aveam, Imi luam o
sticla de apa si aparatul de masaj si ieseam pe "alcon, pe Intuneric, sa nu vada sotul meu lumina, pentru ca ar
fi c'emat Salvarea. &colo Incepeam un masaj dintre cele mai dure asupra centrilor presopunctori din palme si
talpi, la care se adaugau e4ercitii de respiratie si rugaciuni catre Cel de Sus care m-a ajutat de fiecare data sa
nu intru In panica si sa pot singura trece peste aceasta mare Incercare. Ce ar fi putut face sotul meu 7 S-ar fi
speriat, ar fi intrat In panica, ar fi c'emat Salvarea, ar fi sculat si copilul care ss fi va#ut mama Intr-o situatie la
limita vietii, iar pentru mine s-ar fi jucat ultima carte. &sa ca numai Dumne#eu stie cum am petrecut singura
nopti Intregi In c'in, avand convingerea ca daca mai apucam dimineata Insemna ca poate mai am #ile.
Incepuse sa apara un fenomen curios. Seara, cand aprindeam lumina, vedeam niste glo"uri luminoase foarte
puternice, ca la fotograf, "a deasupra umarului stang, "a deasupra umarului drept. Intorceam capul involuntar
sa vad ce este, dar lumina parca se misca de partea cealalta. &cum stiu ca erau entitati ce doreau sa-mi
trasnsmita un mesaj pe care l-am receptionat cu greu. & venit ca o strafulgerare, mi-a sunat In minte #icala 6Iti
scapara oc'ii de foame6 si, dupa atata vreme de nemancare, Intr-o noapte m-am apropiat de "orcanul cu
miere, am pus putin pe "u#e si am va#ut ca nu am mai vomitat. &s fi dorit sa mananc ceva, dar nu puteam,
vomam mereu. (-am cautat pe dl. Popa, dar era plecat In )ermania. &m avut norocul sa-l vad la o emisiune la
televi#or, vor"ind despre instinct. &tunci mi-am pus Intre"area, eu ce as fi dorit sa mananc7 Dintr-o anali#a
amanuntita am tras conclu#ia ca ms place ceva amar, dar ce anume nu puteam defini. Pana la urma mi-a venit
In minte papadia. Dupa mai multe cautari am descoperit papadie din "elsug In spatiul verde de la "locul meu.
De atunci am Inceput #ilnic sa mananc 2-9 frun#e, iar #ar#avaturile care se recomandau In stare cruda le
fier"eam si asa am Inceput sa Invat din nou sa ma 'ranesc. Ce victorie am simtit cand am mancat 9 stafide
Intr-o #i din "orcanele care #aceau alaturi de mine de atatea saptamani, iar toti din familie se uitau cu
disperare ca erau tot pline cum le stiau, Insa nu ma apropiam de ele ca vomitam imediat.
+ram un nou nascut care Incepea sa manance, tre"uia atentie, prudenta, inspiratie si multa pricepere.
&cestea se Invata greu. Pot spune ca dupa 2 ani de regim stiu sa ma 'ranesc, dar nu stiu sa ma nutresc. Omul
se confrunta cu trei situatii In ce priveste alimentatia5 una ar fi aceea cInd mananca ce pofteste din ce are, alta
cand Isi selectea#a alimentele, cunoscand si respect%nd deja niste principii alimentare, iar a treia cand stie sa
corele#e alimentele cu posi"ilitatile de prelucrare ale organismului sau. -u sunt doi oameni la fel, deci nu pot
fi nici doua retete la fel. indecarea este mai mult decat a pune In practica o reteta medicala sau alimentara,
tre"uie sa urmaresti tot timpul efectul ei, sa dai interpretarile corecte oricarei reactii si sa nu uiti nici o clipa ca
tu esti un tot. &cest lucru se Invata foarte greu, mai "ine spus toate ti se dau de la o vreme, cInd dovedesti ca
respecti fara a"atere legile naturii. Care sunt acestea 7 -imic mai mult decat cele $> porunci enumerate si In
3i"lie.
+sti om, cand ai venit la viata ai venit cu programul tau, ca re#ultanta a faptelor savarsite din vietile
anterioare, fapte care se sterg din memoria ta, dar esti purtator al efectelor lor.
Cu toate ca Incepusem sa mananc putin, de dormit tot nu puteam dormi, nu puteam sa evit discutiile
2=
neprincipiale cu sotul meu, caci simteam si eu nevoia sa am o replica de spus ?acum stiu ca nu era de dorit,
dar asa a fost sa fie@. Tar#iu, am Inteles visul avut Intr-o noapte, cand dl. Popa Imi spunea 5 6!ai termina cu
trancaneala!6 Tare m-am Intre"at ce ar fi putut sim"oli#a acest vis 7 De fapt Imi atragea atentia sa Incete#
discutiile In contradictoriu, dar eu nu Intelegeam. &cum totul este foarte clar, cine se apuca de un astfel de
regim tre"uie sa nu se supere, sa-si proteje#e resursele care In perioada de de#into4icare sunt diminuate. -ati
Intre"at cata adrenalina se eli"erea#a In corp cInd te superi, cat calciu se consuma si cate saruri se pierd 7
C%nd suntem suparati nu vrem sa stim de nimic, iar consecintele ne poarta pe la usile doctorilor. Oare
acestia stiu mai "ine decat noi cum ne-am distrus #i de #i corpul 7
Dupa doua luni de tortura fi#ica si psi'ica, nutrind speranta ca va veni #iua cu soare si pe strada mea, s-a
Intamplat ca sotul si fiica mea sa tre"uiasca sa plece pentru o perioada de timp In provincie. &tunci, dupa atata
timp, am Inceput sa dorm si eu, am dormit o dupa-amia#a si o noapte Intreaga, spre Ingrijorarea mamei mele.
Desi de o"icei aveam un somn sensi"il, acum nu ma deranja nici un #gomot In jur. &m Inceput sa doresc sa
ies din casa, numai Insotita, lucru pe care Il faceam foarte rar, fiind foarte sla"ita si avand In piciorul drept o
sen#atie de amorteala care ma facea sa nu am sta"ilitate pe el.
Simteam "ucuria de a trai din nou, ma "ucuram de verdeata pomilor, de ciripitul pasarilor, de #gomotul
stra#ilor, de iar"a pe care calcam In parc. +ram foarte sla"a, ajunsesem la 9> Ag. la $,8= m. inaltime.
Doream sa ma duc la serviciu, sa-mi reiau activitatea. 0is si facut. &m rugat-o pe sora mea sa ma
insoteasca. -u ma puteam duce singura, nu aveam forta si sta"ilitate, dar doream sa ies din casa. &sa ca dupa
doua luni si jumatate de a"senta, m-am pre#entat la serviciu pe $9 iulie $11$, reusind sa-i sperii pe colegii
mei, pe care nu-i pusesem la curent cu intentia mea de a tine regimul de de#into4icare. Sora mea ma Insotea
dimineata cand venea sa ma ia de acasa. Plecam cu sacosa de mancare, cu scaunelul pliant si cu punguta de
stafide din care luam pana la serviciu.
Incepusem sa consum mancare fiarta din #ar#avaturile de la 3)$ si fructe de se#on. Se declansase In
mine o foame pe care nu o puteam potoli, stomacul Imi era plin, dar eu eram tare flam%nda. &m dat curs
acestui im"old m%ncand cat mai mult, lucru care a mers pana Intr-o #i cand am simtit efectul acestui act
necugetat. Starea pe care am avut-o mi s-a parut mai grea decat ce petrecusem In urma. Daca atunci mintea
Imi era clara, acum devenise confu#a si aveam un presentiment de panica. Timp de trei #ile nu am mancat
nimic, am trecut din nou numai pe apa distilata si pe foarte multe clisme ?D$. litriH#i@. Clismele au fost si sunt
de "a#a In perioada de de#into4icare si Intotdeauna cand nu te simti "ine. &m facut clisme aproape un an de
#ile. Dupa o vreme ?circa trei luni@ au inceput sa se elimine din intestin cantitati importante de mucoasa
interna, c'iar cativa metri la un moment dat, si desi nu ma durea nimic m-am speriat pentru ca nu stiam daca
este "ine sau nu. &cum stiu ca era normal si era pe linia regimului, corpul elimina si construia o mucoasa
noua. Si procesul de digestie era In tran#itie, la clisma constatam ca ceea ce mancam nu se digera deloc.
,eusind sa depasesc cri#a, mi-am dat seama ca la Inceput tre"uie sa mananci foarte putin, dar In acelasi
timp sa dai corpului ce are nevoie. Din e4perienta mea am constatat ca nu te vei satura niciodata cu mancare
fiarta, este doar o ilu#ie. &tunci cand consumi cruditati, en#imele pe care acestea le contin 'ranesc cu adevarat
celulele, ele repre#entand forta vitala ce va revigora organismul. In perioada cand corpul functionea#a 6su"
linia de plutire6, cruditatile tre"uie com"inate cu alimentele fierte.
21
&limentarea cu cruditati Iti creea#a un surplus energetic care te Impinge spre o caracteristica P&-)
accentuata si aceasta devine periculoasa daca nu stii cand s-o stope#i.
Cred ca o alimentatie lacto-vegetariana este foarte potrivita omului, cum cred ca este suficient pe #i sa
mananci cel mult o singura data alimente fierte, restul tre"uie sa-l complete#i cu cereale, fructe proaspete sau
uscate, cu seminte, salate si #ar#avaturi. ei fi surprins ca te vei simti foarte satul mancand In acest fel, fara a
mai fi nevoie sa faci oale de mancare pe care sa le pastre#i #ile In sir In frigider si sa nu-ti mai faca nici o
placere sa le gusti.
3ucuria de a trai tre"uie neaparat ec'ivalata cu grija pentru ce mananci in fiecare #i 7 -u a spus marele
nostru Invatator Isus Cristos ca 6 viata este mai mult decat 'rana si trupul este mai mult decat Im"racaminte6 7
Oare toti oamenii aleg din viata goana dupa valorile materiale7 Stim "ine ca nu ! -u am cunoscut pana
In pre#ent pe nimeni care sa faca averi din munca cinstita, deci daca vrei asa ceva tre"uie sa Inseli, sa furi si
cate altele. Oare merita sa-ti pier#i ce ai mai de pret - sufletul - pentru niste lucruri efemere 7 -imeni nu a luat
nimic din aceasta lume sa duca pe lumea cealalta...
Oare este ceva mai de pret In cursul vietii decat sanatatea 7 &"ia cand nu o mai ai Incepi sa faci o reala
ierar'ie a valorilor si sa constati cu tristete cum te-ai lasat furat de situatii confu#e, de ura si invidie, de certuri
si ra#"unari, de dorinta de a avea cat mai mult. Cat de multe tre"uie sa reconsideri cand Incepe sa se ridice
ceata. Toate erau langa tine, Iti vor"eau de la sine, nu le vedeai, nu le au#eai, tu, Omule, tre"uia sa-ti urme#i
Destinul !
Omul nu este singur niciodata. Dumne#eu este Intotdeauna In sufletul lui, depinde de el daca pe valurile
vietii vrea sa fie singur sau nu. -u am Intalnit oameni credinciosi care sa nu ai"a un suflet multumit si sa nu
fie recunoscatori pentru ce au. ,evenind la situatia mea, as putea spune ca dupa regimul de de#into4icare m-
am tre#it cu o personalitate noua, ma simteam si ma simt alt om. Tot ce am fost pana la regim s-a desprins din
mine ca o 'aina u#ata, de care nu ma leaga nimic, fara regrete si durere ca as fi pierdut ceva.
&veam sen#atia ca m-am nascut a doua oara, In acelasi trup fi#ic. Simteam o "ucurie imensa pentru tot
ce ma Inconjura, simteam ca de pe creanga pe care stateam, din ar"orele meu, am facut pasi uriasi spre varf.
&cest loc l-am cumparat cu multa suferinta si credinta si vreau sa-l pastre# caci o a doua sansa nu stiu daca
voi mai avea, este ca un tren care se opreste pentru putin timp Intr-o gara, daca-l scapi, scapat este.
&nali#ele pe care le-am facut dupa 2 ani pun In evidenta o stare de sanatate foarte "una, la care am ajuns
urmand regimul si sfaturile date de dl. Popa si pe care am Incercat sa le aprofunde# printr-o cercetare proprie.
Pe langa vasta cultura pe care o poseda, dl. inginer mai are si un 'ar deose"it, acela de a pune un diagnostic
fara greseala. &m va#ut #eci de ca#uri carora le punea diagnosticul In cateva secunde, dupa puls, camp
energetic sau fotografie. Dansul a putut sa-i ajute pe cei autoaccidentati, pe ceilalti nu Ii poate nimeni ajuta.
(a ora actuala e4ista o multime de "ioterapeuti si de vindecatori prin transfer de "ioenergie. !are
greseala! Oare nu stim ca atunci cand ai nevoie de sange tre"uie sa cunosti grupa sanguina a celuilalt 7 &sa
este si la transferul de "ioenergie, tre"uie sa cunosti nivelul energetic al celuilalt, si nu numai atat, te poti
alege cu noi "oli preluate prin transferul "ioenergetic, Iti pot fi a"sor"ite pentru o vreme durerile tale, care ti
se vor Intoarce Insutit. -u e4ista vindecare decat prin suferinta. Ceea ce fac asta#i "ioenergeticienii este doar o
transferare a "olii dintr-un organ In altul sau o amanare a destinului, ori, ceea ce este si mai trist, un transfer la
9>
cei dragi din familie. Din clipa In care Intelegi ca gandul este o forma vie pe care ai amorsat-o din clipa
emisiei tre"uie sa-ti asumi consecintele. -ici prin iertare nu pot fi anulate efectele gandurilor. &sa este facuta
legea universului, iar In fata ei toti sunt egali. Tre"uie Inteles ca omul a venit la viata ca sa evolue#e, iar
evolutia este o lectie dura, care nu se face fara durere.
In special ca#urile grave au contraindicata "ioenergia. De ce omul nu Intelege ca el se poate ruga direct
lui Dumne#eu, de ce are nevoie de intermediari, nu Intelege ca faptele lui Il repre#inta si in aceasta relatie 7
Daca este sa o"tina vindecarea, cu siguranta ca el o va o"tine SI-)/,.
Foarte multi oameni cred ca nu pot trai fara medicamente, ca poate ar accepta retusuri alimentare,
mergand pana la a renunta c'iar la carne, dar nu si la medicamente. Daca asa stau lucrurile, atunci pot spune
ca terapia naturista are medicamentele ei si am sa enumar doar cateva pe care le-am folosit si de a caror efecte
am fost impresionata 5
- argila ?foarte "un minerali#ant, alcalini#ant, de#infectant, su" forma de pudra poate fi folosita In loc de
faringosept aplicandu-se direct pe faringe si lasata acolo pana dimineata, cu foarte "une re#ultate In
paradonto#a su" forma de aplicatii directe pe gingie, cicatri#anta In ulcere, redresor al functiilor 'epato -
"iliare, etc. @<
- coaja de ou ?pentru deficitul de calciu se recomanda folosirea cojilor de la doua oua pe saptam%na @<
- siropul de nuci ver#i ?recomandat In deficitul de iod, In 'epatite cronice agresive, etc. @<
- titeiul ?recomandat In afectiuni pulmonare grave, reminerali#ant, etc. @<
- ceaiurile de plante recomandate pentru diverse afectiuni<
- sucurile de fructe sau #ar#avaturi<
- cereale<
- aplicatii cu frun#e de var#a, cu re#ultate de necontestat in eliminarea to4inelor, prin permea"ili#area
tesuturilor<
- seminte neprajite de dovleac, floarea soarelui<
- nuci<
- fructe si legume de se#on<
- produse lactate<
- uleiuri o"tinute prin presare la rece<
- urina ?cu rol de autovaccin, se utili#ea#a intern sau e4tern, conform prescriptiilor din literatura de
specialitate pentru fiecare tip de afectiune.@ Personal am constatat corectarea pC-lui urinii la valoarea
normala, intensificarea functiilor rinic'ilor, produc%ndu-se ve'icularea unei cantitati imense de urina ?se poate
ajunge pana la $2 litriH#i@, ec'ili"rarea generala a organismului, reglarea functiilor glandelor endocrine, etc.
+ste de departe 6anti"ioticul6 cel mai tare utili#at in medicina naturista si lista ar putea continua si cu alte
recomandari<
,egimul lacto-vegetarian ce caracteri#ea#a alimentatia naturista este un regim cu "ataie lunga, el se
impune Incet, dar sigur. Cei care sunt adeptii acestui regim recunosc "inefacerile lui prin tot ce generea#a el 5
"ucuria de a trai si nu numai de a e4ista, o imensa sete de viata, o liniste si pace interioara, o foarte mare
re#istenta la stres, un alt discernam%nt In ce priveste cu adevarat lucrurile importante In viata, si acestea sunt
doar cateva aspecte. Fiecare are propriile trairi In aceasta directie, iar masura faptului ca traiesti In armonie cu
legile naturii se afla In starea de spirit pe care o ai In fiecare clipa, de seninatatea in fata vietii. Starea inversa
ar tre"ui sa te puna pe ganduri, sa te anali#e#i unde gresesti, sa nu Invinuiesti pe nimeni de ce ti se Intampla
9$
tie, ca nu este nimeni vinovat decat tu, totul este posi"il acolo unde este credinta si vointa.
Campul energetic ?aura@ al omului este cea mai "una e4presie a felului In care el a Inteles si respecta
legile naturii. &limentatia Il influentea#a In mod direct, fiind un puternic factor de corectie a lui. -u de putine
ori au#i #icIndu-se 6gandesti dupa cum mananci6. +ste foarte adevarat ca 'ranindu-te cu alimente de un nivel
vi"ratoriu Inalt, te vei situa pe un nivel energetic corespun#ator, astfel te vei simti atras de campuri energetice
similare. In acelasi timp campul tau energetic, daca este "ine consolidat, va cauta sa aduca corectiile necesare
in mediul din jurul tau. &sa se transmit ideile tale fara macar sa fii constient de acest lucru si ramai surprins
o"servandu-i pe cei din jurul tau cum Iti asimilea#a stilul fara sa faci nici cel mai mic efort, iar cand e4emplul
personal demonstrea#a veridicitatea unei metode, ea se va aplica cu Incredere si cu cele mai mari sanse de
reusita.
S-a constatat ca "olile apar mai Intai In campul energetic si apoi In corpul fi#ic. De aceea este foarte
important ca acesta sa fie impenetra"il. )andurile negative, ura, invidia, mania, vrajitoria, etc. , pot sa-ti
produca mult rau daca re#one#i cu ele si in felul acesta se poate strapunge campul energetic. Te poti pa#i prin
alimentatie si etica, e4primIndu-ti o atitudine ferma in sensul de a nu raspunde la rau cu rau, la dusmanie cu
dusmanie, la ra#"unare cu ra#"unare, la manie cu manie, etc. -u tre"uie sa tii minte faptele urate care au fost
facute Impotriva ta cu stiinta sau cu nestiinta, pentru ca le meriti, ele tin de trecutul tau, iar protectia o
do"andesti invatand cea mai grea lectie, aceea a iu"irii aproapelui.
Sistemul imunitar este primul afectat In aceasta situatie, el nefiind numai un generator de anticorpi ci si
un cumul de stari sufletesti si preocupari care tre"uie sa fie pe masura a ceea ce poti duce. )andurile negative
ale celor din jurul tau influentea#a determinant sistemul imunitar si iata cum din nou esti o"ligat sa cultivi
legea iu"irii aproapelui. De asemenea poti sa te Intelegi cu toata lumea, dar daca vointa Iti impune un ritm pe
care corpul fi#ic nu Il poate asigura, mai devreme sau mai tar#iu vei plati pentru aceasta nesincroni#are si vei
fi nevoit sa iei masurile necesare pentru a se crea un ec'ili"ru Intre 6a vrea6 si 6a putea6, protejandu-ti astfel
sistemul imunitar.
Starea de sanatate ti-o poti constata si singur dupa o anali#a o"iectiva a corpului tau, si anume5
transpiratia nu tre"uie sa fie urat mirositoare, sa ai .-: scaune pe #i, de regula dupa fiecare masa, materiile
fecale sa nu pluteasca deasupra apei, a"senta starilor de somnolenta nejustificata, apetitul normal, fara foame
e4agerata si fara sen#atie de voma sau greata, nu tre"uie sa-ti miroasa gura sa nu ai e4pectoratii fara de sfarsit
sau alte eliminari, nu tre"uie sa te o"isnuiesti cu dureri difu#e care pot masca germeni de "oli grave, tre"uie
sa-ti anali#e#i starea sufleteasca, sa predomine o stare de "una dispo#itie si anali#a ar putea continua, este
suficient sa privesti mai adanc In tine. De fapt "oala este un raspuns la Incalcarea legilor universului, deci In
primul rand fa-ti un rec'i#itoriu si sta"ileste ce principii de etica nu ai respectat.
0i de #i omul traieste o noua e4perienta, la care participa constient sau inconstient, urmandu-si Aarma
vec'e si construindu-si alta noua. Datoriile trecute se platesc prin Aarma vec'e, iar ce se va Intampla In viitor
Iti construiesti acum. +ste oare prudent sa fii nepasator la ce faci si la ce se petrece In jurul tau, cand esti
constient ca Intr-un anume viitor te vei Intalni cu efectul faptelor tale7 -u se petrec oare destule lucruri In
jurul nostru care stau marturie acestui fapt, cat timp poti oare fugi de raspundere7
Omul nu tre"uie sa se epui#e#e gandindu-se la ce s-a petrecut in urma sau ce se va petrece In viitor,
9.
evolutia sa are in vedere numai aspectul moral. Pre#entul Il poate controla, Insa trecutul si viitorul -/ !
Cat traieste, omul este preocupat sa ai"a cati mai multi "ani, sa fie "ogat materialiceste, aproape ca
acesta este telul vietii lui, dar averea sufleteasca rar se straduieste sa o sporesca si vine clipa cand tre"uie sa
Inc'eie socotelile, sa dea pamantului ce este al pamantului si lui Dumne#eu ce este al lui Dumne#eu. Daca
averile pe care le-a avut In custodie pe acest pamant este o"ligat sa le paraseasca, tot asa este o"ligat sa-si
poarte mai departe averea sufleteasca, dar cum si cand s-a Ingrijit de ea, daca a alergat tot timpul dupa
altceva 7
(a apusul vietii Iti dai seama uneori ca In loc sa te fi "ucurat de ce ti-a fost dat sa ai, de cele mai multe
ori ai cultivat mania, ranc'iuna, egoismul, ura, orgoliul, mandria nemasurata si ce ai primit In sc'im" 7 Cu
siguranta fapte pe masura, pentru ca daca semeni vant, culegi furtuna. Sa Invatam sa ne "ucuram cat suntem
Impreuna, ca nu am fost pusi laolalta Intamplator, ca nu putem evolua decat Impreuna, altfel lectia o luam de
la capat, pana cand vom Invata cea mai importanta lege a naturii, legea iu"irii aproapelui. -u tre"uie sa iei
drept argument ca cel de langa tine nu-ti vor"este frumos, nu stie sa se poarte, fii ra"dator, ca educatia din
familia lui acum se desavarseste, langa tine, tu Ii esti noul profesor, nu fugi de datoria ta. ei vedea ca dupa o
vreme se face pace, se vor produce lucruri care te vor uimi si te vor "ucura si vei recunoaste puterea Celui De
Sus care veg'ea#a la (egile Sale.
Croieste-ti In viata drumul drept si nu te a"ate de la el, nu merita !
Sunt fericita o data In plus ca regimul alimentar al d-lui ing. aleriu Popa este adoptat si de familia mea,
care si-a sc'im"at fundamental principiile alimentare dintr-o convingere li"er consim-tita, datorata si faptului
ca au fost #i de #i martorii Insanatosirii si Intoarcerii mele de pe un drum fara speranta. ,e#ultate deose"ite a
o"tinut sotul meu, care din e4cese alimentare a ajuns cu tensiunea la .2H$., cu o stare de nervo#itate
deose"ita, dureri de cap, transpiratii puternice si urat mirositoare si raceli frecvente. ,econsiderandu-si
alimentatia, dupa 8 luni de #ile tensiunea a co"orat la $:H=, starea de somnolenta i-a disparut, la fel si
transpiratiile si ce este foarte curios, i-a disparut si sforaitul. (a noi acum mancarea nu mai este o pro"lema,
toti mancam dintr-o cratita, nu se mai gateste de pe o #i pe alta, se consuma cel mult odata pe #i 'rana fiarta,
In rest salate de legume, fructe, produse lactate, oua si seminte neprajite de tot felul.
+fectele alimentatiei naturiste sunt cunoscute din vec'ime, "atranii nostri respectau cu sfintenie posturile
nu numai pentru ca asa impunea morala crestina, dar si pentru ca In timpul lor se producea de#into4icarea
organismului. Cati mai respecta aceste reguli 7 Orice stare de disconfort pe care o simti este sinonima cu un
Inceput de "oala, iar aceasta se produce pentru ca organismul nu mai poate pastra un ec'ili"ru Intre cantitatea
de energie primita si cantitatea de energie eliminata. ,au ca mananci prea putin ?cum rar se Intampla@, rau ca
mananci prea mult. &tunci cand apar astfel de situatii este recomandata o perioada de de#into4icare. 3analele
si destul de frecventele gripe vin sa ne atentione#e ca s-a umplut pa'arul, ca organismul tre"uie sa se
de#into4ice. Procesul de de#into4icare In corp este controlat de ficat, c%nd el nu mai face fata to4inele se varsa
In sange si pe aceasta cale este sesi#ata glanda tiroida care va Incerca sa elimine to4inele la nivelul
mucoaselor, Incepand de regula cu cele de la nivelul nasului, sinusurilor, faringelui. &ici apar de regula virusii
care se 'ranesc cu to4ine, contri"uind la infectarea sangelui. In acesta fa#a organismul Isi atentionea#a
sistemul imunitar, care la randul lui declansea#a fe"ra pentru a arde acele su"stante to4ice din sange. De aceea
9:
este o mare greseala sa anule#i acest instrument prin care corpul Incearca sa-si pastre#e ec'ili"rul. In aceste
conditii e "ine sa nu mananci, sa consumi foarte multe lic'ide, sa faci clisme, sa stai la pat si la caldura, sa
faci "ai cu sare la picioare, masaje cu apa rece pe a"domen daca fe"ra a crescut si sa ai ra"dare pentru ca
organismul are propriul pilot automat si stie foarte e4act cum tre"uie sa actione#e pentru a-si redo"andi
ec'ili"rul. Dandu-i anti"iotice, spre e4emplu, nu dam posi"ilitatea corpului de a-si folosi propriile instrumente
pentru reec'ili"rare, In plus introducem o noua stare to4ica, foarte nefavora"ila pentru un organism epui#at
dupa atatea #ile de fe"ra, un stomac cu suc gastric foarte acid care in pre#enta anti"ioticelor va deveni si mai
acid, numai "un de a produce nise In peretii lui. Deci, iata cum "oala este e4presia starii to4ice pe care o
poseda corpul.
Sunt In al 9-lea an de regim naturist, re#ultatele sunt foarte "une, ma simt foarte "ine, desfasor o
activitate intensa atat acasa cat si la serviciu si toate acestea le datore# d-lui Popa aleriu care mi-a calau#it
pasii In toti acesti ani, cu ra"dare si autoritate, cu stiinta si 'ar, cu Intelegere si pricepere. & doua mea viata a
Inceput datorita domniei sale, este al doilea tata al meu si sunt fericita ca fac parte dintr-o familie cu un numar
impresionant de copii, toti nascuti din nou prin grija dansului, caruia nu-i pot multumi Indeajuns prin cuvinte.
+ste un e4emplu prin ce face pentru atItia #eci si sute de oameni, fara sa pretinda a"solut nimic, pe care din
pacate putini contemporani il urmea#a.
Putine cunoastem si multe mai avem de Invatat, de aceea asemenea oameni merita toata stima si
multumirea, pentru ca te Invata sa-ti porti singur de grija, Intr-un mod simplu si corect.
Tot ceea ce sunt In pre#ent Ii datore# d-lui ing. aleriu Popa, care mi-a calau#it pasii In ultimii 9 ani,
ajutandu-ma sa-mi reconstruiesc sanatatea prin propriile-mi forte, urmand regimul alimentar al domniei sale.
Ii multumesc din suflet si Ii doresc multa sanatate si putere de munca ! Tinca (ung , 3ucuresti, $$ oct.
$119. DD

K K K

EE -/!+(+ 5 &-C&
P,+-/!+(+ 5 P+T,+
D&T& -&ST+,II 5 .> - $$ - $12=
P,OF+SI+ 5 OFIT+,
DO!ICI(I/ 5 3/0&/
DI&)-OSTIC5 C&,CI-O! 3,O-COP/(!O-&, (O3 S/P+,IO, D,+PT- OP+,&T

Istoricul "olii
3oala a de"utat In anul $1== luna decem"rie, manifestIndu-se cu tumefierea articulatiilor mem"relor
inferioare si a falangelor mem"relor superioare.
&m fost internat si tratat la Spitalul !ilitar Iasi timp de .. de #ile, unde mi-a fost administrata
medicamentatia pentru 6reumatism poliarticular acut secundar infectios6 ?penicilina, moldamin, aspirina, etc.@.
Comportamentul medicilor din sectia medicala a acestui spital a fost de o indolenta crasa. Foaia de o"servatie
nu mi-a fost Intocmita ?nici tensiunea arteriala nu mi-a fost luata @, cererea de a mi se face un control
pulmonar a fost respinsa cu "rutalitate. Sa ma e4plic. Cu o luna Inainte de aceasta internare, la 3acau ?acolo
aveam locul de munca@, pe o microradiografie, specialistul depistea#a noduli pe lo"ul superior al plamanului
92
drept si Imi spune ca ar fi de preferat sa asteptam o perioada pentru a o"serva evolutia. Internat dupa o luna In
spital, am solicitat un control pulmonar, motivandu-mi cererea. ,eactia sefului de sectie a fost urmatoarea 5
6Domnule comandant, ce rost are sa va mai iradiem si noi cand suntem suprado#ati dupa Cerno"il. om gasi
noi focarul de infectie. Si Intr-adevar 6a avut dreptate6, din cavitatea "ucala mi-au fost e4trasi 2 molari pe
motiv ca acolo s-ar gasi focarul de infectie care a declansat reumatismul.
Dupa iesirea din spital evolutia a fost nesatisfacatoare. Cu toate medicamentele luate, fe"ra, frisoanele,
lipsa poftei de mancare s-au mentinut. In aceasta situatie, dupa apro4imativ doua luni de #ile, In martie $1=1,
am 'otarat sa ma interne# la Spitalul !ilitar Central din 3ucuresti, In urma unei radiografii pulmonare facuta
la policlinica T.3.C. din 3acau.
&ici, In sectia pneumofti#iologie, timp de :: de #ile am fost supus la tot felul de investigatii, am facut o
cura de citostatice, am fost transferat de doua ori la sectia c'irurgie toracica si tot de atatea ori returnat. &"ia
mai tar#iu am Inteles ca teama c'irurgilor a fost atat de mare Incat In prima fa#a au refu#at sa ma desc'ida. Pe
data de .8 aprilie $1=1 am fost operat In sectia c'irurgie toracica, practicandu-mi-se o lo"ectomie superioara
dreapta. 3uletinul 'isto-patologic preci#a5 6Carcinom spinocelular sla" diferentiat. (imfodenita reactiva.6 Ca
sa vedeti evolutia e4traordinar de rapida a tumorii, comparati urmatoarele date 5 pe .$ martie $1=1, la
internarea In spital, dupa radiografie, tumoarea avea un diametru de : cm < pe .8 aprilie $1=1, conform
protocolului operator tumoarea avea forma unei elipse, $>H= cm.

Cau#ele Im"olnavirii.
Din punctul meu de vedere, incrimine# ca fiind cau#e ale Im"olnavirii mele <
$. fumatul
.. factorul psi'ic
Fumatul, aceasta Indeletnicire nefasta pentru omenire, m-a atras din anii liceului. Consideram tigara ca
pe ceva nemaipomenit In definirea personalitatii mele. !a vedeam "ar"at In adevaratul sens al cuvantului, In
fata fetelor po#am Intr-un 6dandF6emancipat.
(a Inceput am vrut sa-mi satisfac curio#itatea, mai tar#iu aceasta s-a transformat In necesitate, iar acum
Intr-un regret tardiv. &junsesem pana la 2> de tigari pe #i. Dimineata, cum desc'ideam oc'ii luam tigara in
gura. Seara, Inainte de a ajunge In dormitor tre"uia sa fume# o ultima tigara. Foarte frecvent se Intampla sa
renunt la mancare, dar la tigara nicidecum.
Cu timpul au aparut dureri de cap, tuse insuporta"ila, o"oseala la mersul pe jos, circulatia periferica
deficitara atat la nivelul mem"relor superioare cat si inferioare. (a toate acestea adaugati mirosul greu ce-l
degajau 'ainele, lucrurile din locuinta, cavitatea "ucala, Ingal"enirea dintilor si a degetelor cu care tineam
tigara, paloarea tenului si veti avea imaginea de cosmar a unui fumator.
In tinerete credeam ca nu este "ar"at cel ce nu stie sa fume#e< consideram fumatul ca un accesoriu
indispensa"il al vietii mondene. &cum, dupa ce m-am Im"olnavit, mi-am dat seama cat de mult am gresit si ce
tri"ut tre"uie sa platesc.
&ceasta "uruiana, prin nocivitatea sa, prin rana ce o lasa organismului uman, poate fi comparata cu orice
arma sofisticata. Parca toate relele s-au strans In acesta iar"a. &m un fiu pe care, imediat dupa operatie, l-am
rugat sa renunte la tigara, ca-mi ajunge crucea pe care o port eu, dar degea"a. &m un frate si o sora - mari
99
fumatori - care de cum m-au va#ut dupa operatie, au 'otarat sa renunte la fumat. &u reusit doar pentru cateva
#ile - sunt total lipsiti de vointa. +ste marea greseala pe care o fac toti fumatorii.
reti sa ajungeti ca mine7 -u va este suficient e4emplul sutelor de mii de oameni ce mor anual de
cancer pulmonar fara a mai socoti si alt tip de cancer ce poate fi provocat tot din cau#a tigarii 7
&tunci va fi prea tar#iu !
-umai un om In situatia mea Isi poate da seama cat de mult valorea#a viata si cum atunci cInd o avem ne
"atem joc de ea. Imi vine sa urlu cand ma gandesc la nesa"uinta mea< asa-mi tre"uie, mi-am facut-o singur cu
mana mea, In perfecta cunostinta de cau#a. Daca ati sti ce "ine ma simt acum, dupa ce nu mai fume#, m-ati
invidia !
-u e4ista decat o singura solutie - renuntati imediat la fumat pana nu este prea tar#iu. (uati viata In
serios, nu va "ateti joc de ea. Daca nu va pretuiti propria viata, respectati-o pe cea a copiilor dumneavoastra 5
- In primul rand nu-i o"ligati sa va in'ale#e fumul de tigara<
- In al doilea rand gInditi-va ca au nevoie de dvs. In viata si nu de o movila de pamant Intr-un cimitir<
&m ajuns si la cea de-a doua cau#a a Im"olnavirii mele - factorul psi'ic.
- In anul $1=9 mi-a fost accidentata fetita - traumatism cranio-cere"ral acut desc'is si comotie cere"rala.
- In anul $1=8, In urma unui accident tatal meu a decedat.
Dar cel mai mult pentru mine a contat am"ianta In casnicie. )elo#ia este o arma perfida care ucide lent,
dar sigur.
&m fost casatorit .: de ani, dar .. de ani au fost pentru mine un calvar, .. de ani am fost condamnat pe
nedrept, mi s-au atri"uit fapte pe care nu le-am comis. -u mi-am propus sa relate# cum se manifesta aceasta
gelo#ie In toata 'idosenia sa, dar din cau#a ei vroiam sa termin cu viata.
In timpul intermina"ilelor discutii care se prelungeau cu mult peste mie#ul noptii, alegeam ca antidot
fumatul - fumam 9 tigari In mai putin de un minut, pana simteam o durere In piept. In acele momente ma
rugam lui Dumne#eu 5 6Dumne#eule, daca e4isti, ia-ma la tine sa scap de toate aceste imputatii la care efectiv
nu le Inteleg su"stratul, nu ma lasa sa mai traiesc In aceasta lume plina de cele mai a"jecte insinuari, calomnii,
mesc'inarii si mai ales cu aceasta femeie pe care mi-ai dat-o parca anume sa-mi pro"e#e re#istenta psi'ica.6
Ca e4ista Dumne#eu este o certitudine, m-a au#it si m-a ajutat sa-mi platesc greselile facute datorita
faptului ca nu am stiut alege calea onora"ila de a scapa de cosmar, ca nu am stiut sa-mi pretuiesc sanatatea,
dar mai ales ca nu am stiut sa acord respectul si recunostinta cuvenite darului sau cel mai de pret, I&T&.

+volutia postoperatorie
&cum, dupa ce l-am gasit pe dl. ing. aleriu Popa, pot spune ca viata mea a luat alt curs. Incerc totusi un
sentiment de regret pentru faptul ca nu l-am Intalnit Inainte de operatie, dar cum niciodata nu este prea tar#iu,
este "ine si acum.
In primii doi ani dupa operatie am urmat B cure de citostatice si .> de sedinte co"alt ?2= )raF@. Teoretic
ma simteam "ine dar practic Incepusem sa sla"esc, .S.C.-ul era mereu In crestere, dorinta de a trai se
diminua #i de #i datorita certurilor din familie. De fapt In aceasta perioada am si fumat, sperand ca voi pune
capat pentru totdeauna neca#urior mele.
In martie $11$ Il cunosc pe ing. aleriu Popa, care mi-a sc'im"at complet viata. Dupa o serie de anali#e
care evidentiau pro"a"il o metasta#a 'epatica ?tFmol Q $8, 'ematocrit Q ..J, leucocite Q $9.8>>Hmm :,
trom"ocite Q $1>>>Hmm :, T.).P. Q . /.I., proteina 6C 6reactiva - pre#enta, etc.@, am Inceput regimul naturist
98
de autovindecare pe .8 aprilie $11$.
Daca medicii mi-au dat ca rata de supravietuire 2 - $. luni, acum am implinit B ani.
Inainte de Inceperea regimului, timp de o saptamana, #i de #i, am ascultat sfaturile recomandate de dl.
Popa si e4plicatiile detaliate ale d-nei Tudor referitoare la regimul naturist prescris de dl. inginer. Facand o
comparatie Intre cele citite despre cancer si ce au#isem In parc, am ajuns la conclu#ia ca tre"uie neaparat sa
Incep acest regim, mai ales ca eram destul de sla"it dupa co"alt si citostatice.
Indu"ita"il, surpri#a mea a fost totala cand fara sa-i relate# nimic, dl. ing. Popa mi-a spus urmatoarele 5
6Da, c%nd ai fost mic ai avut o scarlatina care ti-a lasat o pata interioara pe sanul st%ng, iar la v%rsta de :$ de
ani, nu, :. de ani, ai avut pro"leme cu plamanul drept.
Fantastic, la v%rsta de :. de ani am avut pneumonie la plamanul drept, lo" superior, care a fost tratata la
Spitalul !ilitar Constanta. Poate nu ajungeam aici, dar dupa trei ani de la aceasta pneumonie m-am apucat iar
de fumat. In nemernicia mea credeam ca prin fumat depasesc mai usor situatiile conflictuale din casnicie,
devin mai interesant, creste importanta persoanei mele In fata semenilor, fara sa iau In calcul ca pe langa
sanatatea mea afecte# atat "ugetul familiei c%t mai ales sanatatea copiilor.
Cei care cititi aceste randuri - luati aminte ce va spun - din cau#a fumatului se pare ca o am pe constiinta
pe fetita mea, care, de curand a urmat 9 luni un tratament cu ioni#ia#ida, stare alergica generata si de fumul de
tigara. Inca o data se confirma adevarul potrivit caruia noi, cei care fumam, pricinuim un rau mult mai mare
celor din jur.
Dupa uimirea ce mi-a produs-o dl. ing. Popa 6citindu-mi6 organismul ca pe o carte desc'isa si
conclu#ion%nd, 6fi#ic esti terminat, dar energetic mai poti lupta6, m-am 'otarat sa lupt si pana In pre#ent am
Invins.
&m Inceput regimul pe .8 aprilie $11$, post cu apa distilata timp de .$ de #ile. Dupa aceasta perioada
pe care am suportat-o incredi"il de "ine, am Inceput seria de B #ile cu #eama de la : linguri de ore# fiert. -u
este lipsit de importanta sa preci#e# ca in aceasta perioada am mers la serviciu si faceam plim"ari #ilnice pe
jos Intre :,9 - 9 Am.
!i-a ramas Intiparit In minte un moment petrecut In cea de-a $1 #i de post cand am fost la dl. inginer sa-
mi dea ce regim sa urme# In continuare.
O doamna Ii e4plica d-lui Popa 5 6D-le inginer, sotul meu este in cea de-a $2 #i de post si nu se mai
poate tine pe picioare, ce sa ma fac cu el 76 &cesta Ii raspunde 5 6+ste ceva normal, este perioada c%nd se
elimina to4inele, daca vrea sa se vindece sa mearga mai departe.6
/n tanar relata 5 6D-le inginer, tatal meu este In a 1-a #i de post si anemia este Intr-un asemenea grad
Incat eu si mama tre"uie sa-l sustinem pentru a se deplasa la "aie.6 ,aspunsul d-lui Popa este scurt 5 6&i au#it
ce i-am spus d-nei din fata ta, procedati In consecinta.
+u atunci am meditat5 6De ce nu am nimic dupa $1 #ile, cand am condus masina de la 3acau la
3ucuresti, :>> de Am. si In aceeasi #i m-am Inapoiat, deci In total 8>> de Am.76 ,aspunsul mi l-a dat dl.
inginer la urmatoarea Intrevedere5 6!iscarea te-a ajutat foarte mult, iar faptul ca nu ai renuntat la serviciu nu
poate fi decat In avantajul tau.
&sadar am Inceput regimul Intr-o perioada cand .S.C.-ul era marit ?:=Hora@, radiologul se pronuntase la
ultima radiografie ca ar e4ista un aspect proliferativ la plamanul drept, Incepusem sa scad In greutate, se
9B
accentua lipsa poftei de mancare, iar psi'icul se gasea Intr-un ec'ili"ru precar. In mare, va voi relata
comportamentul meu pe timpul regimului5

.8->2-$11$
)reutate - =2 Ag.
Tensiune arteriala - $.HB
Perimetru toracic - $>. cm.

In a 2-a #i s-a instalat timp de : #ile o durere In #ona palatinului si au aparut cu intermitenta usoare
ameteli.
)reutate - =. Ag.

In a $>-a #i gustul apei a devenit amarui.
)reutate - BB,$ Ag.
&m Inceput sa suport din ce In ce mai "ine cele doua clisme #ilnice.

In a $$-a #i mi-am facut anali#ele la sange. ,e#ultate e4celente.

In a $:-a #i, greutatea5 B9,B Ag. &u Inceput sa apara cu intermitenta dureri, arsuri, Intepaturi In oase
?clavicule, omoplati, coloana, "a#in@.

0iua a .>-a, greutatea5 B.,9 Ag. (a sfarsitul celor B #ile cu #eama de ore# greutatea a ajuns la 81,2 Ag.
&m Inceput regimul 3)$ pe care l-am tinut 29 de #ile. In a $>-a #i de 3)$ greutatea era de 8B,B Ag.
Tre"uie sa spun ca suport din ce In ce mai greu comportamentul sotiei. +fectiv nu ma mai pot culca cu
ea si-mi reprosea#a ca ma duc la altele sau ma pastre# pentru altele. De := de #ile nu aud decat enormitati care
ma fac sa cred ca efortul meu va fi #adarnic.

& $B #i de 3)$. )reutate5 89,. Ag. Constat ca scaderea In greutate este mai accentuata In #ilele de
sam"ata si duminica, deci atunci c%nd nu merg la serviciu si fac mai putina miscare. iata In familie a Inceput
sa devina un calvar. reau sa-l vad pe acela care In situatia mea ar face fata la atatea femei cate Imi imputa
sotia mea.

& .:-a #i de 3)$ si a 9$-a #i de cand am Inceput regimul. )reutatea5 82 Ag. &u aparut sen#atii de voma
si ameteli. In aceasta #i am ca#ut ?eram In casa@ de . ori.

& .9-a #i de 3)$. )reutatea5 8.,8 Ag. -u mai re#ist psi'ic din cau#a sotiei. &m stat o jumatate de ora cu
pistolul pe masa. Scandalul ce-l isca #ilnic ma ucide. S-au instalat durerile de cap.

0iua a :>-a. )reutatea5 8$,: Ag. Tensiunea arteriala5 $>,9H=. &u aparut ameteli, dureri de cap, Infundarea
urec'ilor cand eram In po#itie verticala.

0iua a :=-a. )reutatea5 91,= Ag. -ici o 'aina nu mai statea pe mine, iar sotia Imi da de Inteles ca am
ajuns o povara pentru ea. Dupa ce am ajuns la un moment dat la 9B,9 Ag., am Inceput sa iau progresiv in
greutate. Daca In toata aceasta perioada as fi avut si liniste sufleteasca In familie, ar fi fost e4traordinar, nici
9=
un sacrificiu nu mi s-ar fi parut inutil.
!arturisesc ca am avut In doua randuri gandul sinuciderii, efectiv nu mai puteam. Sa tot aud mereu5 esti
un canceros, Imi fac atatia curte, o sa ma c... pe mormantul tau, sa te duci dracului. Si cum orice ra"dare are o
limita, am renuntat la un astfel de trai, intentInd actiune de divort. De atunci am Inceput sa iau In greutate, nu
mai am dureri de cap, am pofta de viata si trag speranta sa-mi vad fetita mare si la casa ei.
Ca sa vedeti cat contri"uie linistea In casnicie, Imi permit sa fac aici o mica digresiune. In august $11.,
la o internare in spital, electroencefalograma mi-a iesit cu modificari. !edicul psi'iatru mi-a recomandat ca
pentru linistea sufleteasca de am"ele parti sa facem si o tomografie cere"rala, dar In luna septem"rie cand vor
avea specialist. (a tomografia din septem"rie re#ultatele ies "une. (-am Intre"at pe medic5
- Domule doctor, care a fost cau#a modificarilor de pe electroencefalograma 7
- +u stiu, domnule colonel, fie o lipsa de calciu, fie un stres prelungit, fie...
- Pot sa va dau o pista, domnule doctor 7
- Da, spuneti !
- De cand am intentat actiune de divort, nu mai stiu ce este aceea durere de cap.
- De ce nu spuneti asa, domnule draga, deci stresul prelungit va genera acea migrena.
edeti asadar, dragii mei, cat valorea#a o am"ianta placuta, un climat sanatos si un tel "ine definit In
viata ! -u de putine ori, mergand la control, Ii surprind pe medici cu anali#ele e4celente, cu felul meu de a
gIndi despre "oala si cu Increderea pe care o am In viitor.
/nora le-am povestit ce conduita am adoptat. Dintre acestia cativa m-au apro"at, poate mai mult din
comple#enta, dar cei mai multi au fost categoric Impotriva unui astfel de regim.
/nui c'irurg "ine cunoscut, Intr-o discutie i-am spus5
- Domnule doctor, se pare ca maladia canceroasa are drept cau#a si o alimentatie necorespun#atoare, de
aceea am ales calea naturista.
reti sa stiti ce raspuns mi-a dat7 Il reproduc Intocmai5
- Fugi "a d-aci, ca asta ar putea fi vala"il eventual pentru un cancer la stomac sau intestin, dar nu la
plaman cum ai tu !
-ici unuia dintre cadrele medicale cu care am venit In contact nu i se pare credi"il ca am re#istat .$ de
#ile cu apa distilata, plus B #ile cu #eama de ore#, iar anali#ele sa se Incadre#e In limite normale.
Ca sa va conving cat de "enefic este un asemenea regim va mai dau un e4emplu5 imediat dupa iradierea
cu co"alt mi-a aparut pe fata si la radacina podoa"ei capilare o dermita se"oreica. Timp de doi ani am urmat
cu Indarjire tratamentul prescris, dar degea"a. Ce nu a reusit tratamentul medicinii alopate a reusit regimul
naturist al d-lui Popa.
(a ora actuala nu mai am nimic pe fata si asta ca un parado4, pentru ca un medic dermatolog Imi
spusese5
- Domnule, nu-ti face ilu#ii cu tratamentul si cu aceasta dermita pentru ca o sa te Insoteasca pana In
mormant.
Fara comentarii ! DD
Incetuc-incetuc, s-au mai asternut pe 'artie marturii de viata, o viata care c'iar daca este frumoasa, nu
iarta cand gresim. Simt nevoia sa ma odi'nesc putin. -atura din jurul meu ma im"ie la reverie. Dupa o iarna
"landa, primavara isi face tot mai simtita pre#enta prin soare, adieri usoare ale vantului purtand miresme
proaspete si caldute ale naturii care se tre#este din amorteala. )eamul de la camera mea este intredesc'is.
91
&erul proaspat patrunde in incapere, perdeaua al"a tremura usor, ra#ele de soare se joaca in fereastra. (acrimi
de impacare mi se revarsa din gand. Simt in aceste momente ca toate sunt la locul lor, si "une si rele, ca pe
fiecare dintre noi ne asteapta pacea dupa tumultul incercarilor vietii ?fe"ruarie $11B@.
VII

6RESELILE SE PLATESC
Doamna inginer +lena )rigore ajunsese, din cau#a "olii, la numai :> de ani, in pragul mortii. Dupa
repetarea anali#elor la pancreas si cai "iliare, prof. dr. 3uligescu i-a spus sotului5 R+ste intr-o situatie fara
iesire, nu e4ista nici un fel de tratament pentru tumori de pancreas. Si nici nu se poate opera. RSansele dansei
de viata, acordate de medici, mai insumau, poate, . - : luni. Iata ce ne povesteste dansa5
EE &cestea fiind sansele acordate de medicina, am iesit la cerere din spital, mai mult moarta decat vie,
a"ia putand sa fac citiva pasi, neodi'nindu-ma noaptea din cau#a durerilor. &junsa acasa, fara nici o
indrumare, am inceput un regim de cruditati. Dupa o perioada de cateva luni de "ine, au inceput din nou
durerile, deci ceva nu mai mergea, greseam undeva si nu stiam unde. -eacceptand gandul mortii, am apelat
din nou la medicina care mi-a dat acelasi raspuns5 Rnu e4ista nici un tratament si nici interventie c'irurgicala
nu se poate face.R Profesorul SetlaceA a mai spus5 R-u o pot opera, daca nu a murit pana acum, nu stiu ce sa
mai cred, de ce natura e tumoarea. Tratament nu e4ista, operatie nu se poate face, poate Dumne#eu are o
solutie.R Dansul nu stia ce regim am tinut, pro"a"il ca nici nu m-ar fi cre#ut.DD
In aceasta situatie, doamna il cauta pe aleriu Popa5 RCu dragostea pe care o aveti pentru oameni, va rog
sa anali#ati ca#ul meu, cre#and in dvs. ca ma puteti salva. Iu"esc viata, vreau sa traiesc. Salvati-ma, domnule
aleriu Popa !R
&dusa pe "rate de sotul ei la .P., acesta ii spune5 RDin punct de vedere fi#ic esti moarta, energetic mai
ai #ile, dar tre"uie sa lupti din toate puterile tale ca sa te autovindeci.R Despre aceasta lupta, +lena )rigore ne
relatea#a din insemnarile ei5
EE Sunt 2> de #ile de cand am inceput tratamentul cu apa distilata. ,e#ultatele sunt e4traordinare. Daca
pe .: fe"ruarie a"ia ma puteam tine pe picioare, nu mancam nimic pentru ca nu aveam nici un fel de pofta de
mancare, nu dormeam deloc, aveam dureri violente, mergeam numai sustinuta de cineva, dupa numai .> de
#ile de regim, dupa revenirea din post, am putut sa merg singura la dl. Popa. Pofta de mancare mi-a revenit
dupa o saptamana, am inceput sa am c'iar putere si curaj sa merg nesprijinita. +ste pentru prima data de multi
ani cand ma simt "ine, sunt #ile intregi c%nd nu am dureri. -ici nu-mi vine sa cred !...
Ies pe strada si reusesc sa merg . statii pe jos. -u o"osesc. Sunt uimita ca nu ma apuca durerile! Inainte,
dupa ce mergeam cateva sute de metri, ma ase#am in mijlocul drumului din cau#a durerilor. Primesc vi#ita
unui prieten si pot discuta : ore. -iciodata nu ma puteam concentra atata timp!

B aprilie.
-u am dormit deloc din cau#a durerilor. &m avut sen#atia ca-mi plesneste a"domenul< usturimi si arsuri.
&m venele foarte pronuntate. Tuse, temperatura :1 de grade.

8>
$9 aprilie.
In sfarsit, dupa $> #ile de dureri mari, continue, m-am sculat "ine. !i-a revenit pofta de mancare. Tusea
a inceput sa-mi treaca. 3eau suc de or# si ma simt in putere. !i-a spus doar dl. Popa ca am de dus lupta grea
cu "oala, deci tre"uie sa lupt! In luna mai au fost #ile intregi cand m-am simtit foarte "ine, ma puteam
concentra, nu o"oseam prea tare, aveam pofta de mancare, iar starea sufleteasca era foarte "una. Dar au fost si
#ile grele. Pe . mai, dupa amia#a, mi s-a declansat o cri#a puternica de pancreas, care, alaturi de durerea de
cap, mi-a dat momente ingro#itoare. &"domenul imi era tare, credeam ca plesneste. Durerile nu au cedat nici
macar la comprese, dar imi spuneam mereu5 tre"uie sa inving, este o cri#a de eliminare, tre"uie sa suport
totul, dl. Popa mi-a spus sa ma astept la dureri insuporta"ile, care sunt firesti in vindecare. Cu greu, au trecut
si astea...
+ste #iua numelui. &m invitat prieteni5 toti mananca tort de ciocolata, dulciuri... +u sunt c'iar la #iua
cand RmanancR apa, asa ca... -u ma interesea#a ce spun ceilalti, ei introduc in corp to4ine, re#ultatele se vor
vedea mai tar#iu. -u ma compatimeste nimeni, "a c'iar simt ca ma admira pentru ceea ce fac, desi nimeni nu
stie e4act regimul pe care il urme#. +i doar se minunea#a ca mai sunt in viata. Imi este totusi pofta de tort!
Doamne, ce greu imi este sa ma a"tin! +ste doar tortul meu! Dar nu, tre"uie sa inving! &m invins!

.$ mai.
&nimalul a invins ratiunea. Stiti ce-am putut sa fac, d-le Popa7 &m mancat tort de ciocolata si rulada de
cacao! &sta am facut! ,e#ultatele s-au va#ut imediat5 dureri foarte mari in tot a"domenul, insomnie, o"oseala
mare, palpitatii, ta'icardie, nici pofta de mancare nu mai am. -oaptea ma tre#esc durerile din somn! Dureri
insuporta"ile de cap, stare de voma continua. In plus, o stare depresiva accentuata, dureri ca inainte de
inceperea tratamentului. !a aflam din nou in fata mortii. &s vrea ca ceea ce spun eu aici sa fie un avertisment
pentru cei care pornesc la un astfel de drum. Domnul Popa mi-a spus ca nu am voie sa ma a"at nicicum,
pentru ca in situatia in care ma aflu, este suficienta o mica a"atere ca sa dea peste cap tot efortul facut. Cum
de nu am reusit sa ma infrang7 !a simteam e4traordinar, eram aproape un om normal. -u stiu daca dl. Popa
ma mai salvea#a pentru a doua oara. Ceea ce doctorii nu au reusit in atatia ani, aleriu Popa a facut in . luni,
iar eu am dat totul peste cap intr-o #i, intr-o ora! &m mare nevoie de dvs., d-le. Popa!

.. mai.
&m vor"it cu dl. Popa si mi-am recapatat increderea in mine, in tratament. &m ajuns la dansul cu pulsul,
cred, $8> si am plecat linistita, incre#atoare. Ce s-ar fi intamplat cu mine si cu toti cei in situatia mea, daca
dansul nu ar e4ista7DD
&lte amanunte despre incercarile prin care a trecut aceasta tanara aflam si din scrisoarea adresata d-lui
Popa de catre un apropiat al familiei, martor al procesului de vindecare. Pre#int in continuare cateva
fragmente5
EE ... &m scris aceste randuri determinat de incredi"ilul eveniment la care am fost martor.
In #iua de $2 aprilie $1=1, am facut o vi#ita prietenei mele de familie, (ili )rigore, aflata in cri#a de 2
#ile. Diagnostic - pancreatita tumorala si edematoasa, tumoare ficat lo" drept, infiltratie peripancreatica din
anul $1=B, an in care a fost si pensionata gradul II, la varsta de :$ de ani.
8$
Pe data de 1 aprilie a fost c'emata Salvarea. Doctorita a consultat-o si i-a spus sotului ca nu mai are nici
o sansa de a trai. I-a facut morfina si a intre"at daca am au#it de dl. aleriu Popa. (ili a au#it si, lacrimand, a
spus ca traieste datorita acestui mare Om.
Personal consider ca daca (ili traieste, aceasta se datorea#a in principal dvs. si in al doilea rand ei pentru
modul in care a luptat cu moartea si a aplicat toate sfaturile dvs., inclusiv sedintele de concentrare si
imaginatie. Pregatirea mea ?sunt inginer totusi@ nu imi permite sa imi e4plic miracolele de care dvs. sunteti
capa"il...
&m va#ut oameni in pragul mortii, veniti la dvs., care acum traiesc, se "ucura de viata.
Deci revin. In #iua de $2 aprilie $1=1, la orele $:, am sunat la usa prietenei +lena )rigore. !i-a desc'is
cu greu, iar inainte de aceasta am au#it un #gomot. In drum spre usa, aflandu-se in cri#a, a ca#ut si s-a lovit de
cuier. !i-am dat seama de starea grava in care se afla. &m 'otarat ca tre"uie sa o duc urgent la dvs. Preci#e#
ca nu am putut sa ii cer parerea deoarece era in stare de semiinconstienta, nu isi mai simtea picioarele si mana
stanga, era epui#ata fi#ic. &m dat telefon unui coleg de serviciu si l-am rugat sa vina repede cu masina ca sa o
pot transporta. (a orele $2 eram la dvs., erati in spatele "locului, consultand circa .>> de persoane. Pentru ca
(ili era pacienta dvs. de . ani, iar pe mine ma cunosteati, fiindca am ajutat-o de foarte multe ori sa ajunga la
dvs., m-am strecurat printre oameni si v-am spus5 R(ili este in stare foarte grava. +ste aici, in masina.R -am
va#ut ingrijorarea pe fata si, lasandu-i pe ceilalti sa astepte, ati venit la masina, unde (ili a"ia mai respira. !-
au impresionat cuvintele cu care v-ati adresat5 R(ilisor sunt eu, ma au#i7 Tre"uie sa traiesti. +ra aproape
moarta. & urmat un ritm de miscari deasupra capului, cu masaje, palpare, "atai usoare pe maini, picioare,
a"domen. Plim"ati mana peste mana ei stanga si am va#ut cum, incet-incet, la comen#ile dvs. a inceput sa
miste degetele, apoi mana. &m va#ut cum corpul vi"ra ca un arc, a inceput sa miste picioarele. I-au dat
lacrimile si a spus5 RImi simt picioareleR, erati langa ea si ati salvat-o din nou. Treptat a inceput sa vor"easca
cu dvs. &m va#ut cu oc'ii mei cum un om aproape mort revine la viata. -ati dus pana acasa si ati revenit cu
un pa'ar de suc de grapefruit, miere si nu mai stiu ce, RincarcatR cu energie< a recunoscut locul unde se afla.
(a aceasta revenire la viata au asistat foarte multi dintre cei aflati acolo. Dupa . ore, toti au va#ut cum
(ili a co"orat din masina, ajutata de dvs., greu, si apoi din ce in ce mai sigura, a facut alaturi de dvs. o
plim"are cam de :> de metri in va#ul tuturor. Toata lumea era incremenita. -imeni nu scotea o vor"a, era un
miracol la care participasera toti cei pre#enti.
&m revenit a doua #i, avand la noi un "uc'et de lalele drept recunostinta. (e-ati tinut putin in mana si le-
ati inapoiat. &ceste flori au fost folosite cand avea dureri. Cu mana Rati palpatR din nou #onele dureroase,
foarte concentrat, ajutand la calmarea durerii< palpari, masaje, plim"ari ale mainii deasupra #onei pancreasului
si a ficatului. I-ati facut cateva recomandari in privinta alimentatiei, compreselor si ceaiurilor ce urma sa le
foloseasca.
& treia #i a revenit cu sotul. De acesta data i-ati dat o creanga de plop, sfatuind-o sa o foloseasca in #ilele
in care durerile sunt violente.
&m fost martorul unor evenimente pe care nu am capacitatea sa le inteleg. De un lucru sunt sigur,
medicina nu mai putea face nimic. (ili traieste, urmea#a o alimentatie "a#ata pe legume si fructe si
"eneficia#a de serviciile acestui Om. &m fost martor de foarte multe ori cand "oala necrutatoare creea dureri
8.
insuporta"ile si cum un consult de 9-$> minute le reducea la limita suporta"ilului, dupa care cedau.
&ceasta tanara ?inginer c'imist de profesie@ are atata putere de lupta, atata dorinta de viata, am"itie, dar,
"a#ate pe un suport solid - ajutorul d-lui ing. aleriu Popa.
& luptat pentru viata si lupta< luni de #ile a "aut numai apa distilata, a mancat gra'am si mere, a tinut
posturi, apoi un regim alimentar sever. Pe cine interesea#a ca#ul o poate contacta direct. &cum poate da
detalii, povesti, e4plica ceea ce a facut...
In finalul acestei scrisori va multumesc inca o data pentru aceasta dorinta de a ajuta oamenii ramasi fara
speranta pentru ce au mai de pret, viata.

ing. Ilie +ugen DD

/neori, 'otararile omului in fata timpului sunt precum g'eata in fata soarelui. Pe moment, g'eata il
infrunta mandra, cu stralucirea si soliditatea aparenta ce o caracteri#ea#a. Dar, dupa o vreme, ea devine treptat
o suvita de apa ce se prelinge in pamant, intr-o apa mai mare sau se evapora. Ce a mai ramas din g'eata7
(a fel sunt si multe din 'otararile omului. Pe moment par de ne#druncinat, corecte si definitive. Dar, cu
timpul, daca mai sunt amanate, unele capata si alte intelesuri, ajutandu-te sa-ti reformule#i anumite pareri,
deci#ii, sa le ve#i intr-o alta lumina. Devii mai conciliant, mai dispus sa mai lasi si de la tine, iti vine in minte
o solutie mai amia"ila sau se iveste o conjunctura la care nici nu te-ai gandit inainte, mai avantajoasa si mai
lipsita de tensiuni. Poti c'iar sa renunti la 'otararea luata mai deuna#i, considerand-o acum neimportanta. De
aceea cred ca atunci cand luati 'otarari importante pentru viata voastra, care va pot sc'im"a in mod 'otarator
soarta, dupa ce v-ati decis, mai asteptati .-: #ile, dormiti noaptea linistiti, aveti ra"dare si vedeti cum mai
ganditi dupa cele cateva #ile trecute. Poate veti gasi o solutie mai "una. +u am fost surprins sa constat, mai
totdeauna, ca atunci cand am respectat acest principiu, asa s-a intamplat.
VIII

DIN INTAMPLARI ADEVARATE
In adolescenta, iar unii dintre noi c'iar si mai tar#iu, na#uim sincer sa gasim un om care sa ne ajute sa
de#legam enigmele si intre"arile ce ne framanta, sa ne vindece sufletul si trupul de "olile pe care le ducem cu
noi, sa ne convinga prin e4emplul faptelor sale.
Daca il gasim, uneori va face acest lucru ca sa ne demonstre#e ca poate, dar nu ca sa ne a"solve de
propria raspundere. !ai devreme sau mai tar#iu va tre"ui sa invatam, sa platim singuri pretul propriilor
greseli, iar aceasta invatatura ne-o poate impartasi el. +4ista pe ogorul sufletului si trupului nostru unele
"uruieni vec'i si adanci, de a caror e4istenta nici macar nu mai suntem constienti. +le sunt cel mai greu de
inlaturat, caci ne-am o"isnuit atat de mult cu pre#enta lor incat nu mai facem nimic pentru a scapa de ele. Si
ne intre"am adesea de ce patim cutare sau cutare neca#. Din cau#a neconstienti#arii lor.
+4ista vreo solutie7 Da. -e poate ajuta cineva sa o aplicam7 Da. &cela care dovedeste in mod repetat
prin fapte ca stie si poate ceea ce noi nu suntem in stare. Dar aplicarea ei cere multa pregatire si ra"dare.
Care este solutia7 3olile psi'ice si fi#ice ne apartin. -oi le-am produs in trecut, pe drumul vietii, al
evolutiei, al invatarii, cel mai adesea din necunoastere. Deci in final tot noi tre"uie sa ne vindecam de ele. &ici
8:
ne poate ajuta un invatator, cand suntem pregatiti. -e face constienti de rana noastra ascunsa si uitata
desc'i#and-o, curatind-o si punand putina sare pe ea. !ai departe trea"a o facem noi, ajutati de el, cand avem
nevoie. &ceasta este autovindecarea reala. Cu timpul, pe masura ce ti-ai invatat lectia incepi s-o aplici singur,
cand simti ca este nevoie, ajutat de -atura si de propria pregatire.
Scriind aceste randuri, mi-au venit in minte vor"ele "unului parinte Cleopa, cand povestea despre
momentele de ramas "un petrecute cu du'ovnicul sau, pe cand era mai tanar. Cerandu-i un ultim cuvant la
despartire, acesta i-a raspuns5 R,a"dare, ra"dare, ra"dare. Dar nu pana la prasit, ci pana la sfarsit. R /n coleg
care se afla cu parintele Cleopa a indra#nit sa insiste5 RCum, numai atat7 R Iar du'ovnicul a raspuns5 RDa,
ra"dare, ra"dare, ra"dare. Si cand vi s-a parea c-ati gatat, luati-o de la capat< si iarasi< ra"dare, ra"dare,
ra"dare.R
(a inceputul acestui capitol, mi-am amintit de marturisirea facuta de dl. &le4andru !ironov, intr-una
din pu"licatiile aparute dupa $11>. +a este semnificativa pentru su"iectul acestei parti a cartii, asa ca o voi
pre#enta in continuare.
EE (a sedintele pu"lice ale cercului de cercetari stiintifice /nivers MM din Si"iu, prof. univ. Ion
!an#atu pre#inta in premiera, pe un inginer capa"il sa puna diagnostice corecte! Profesorul organi#ea#a un
fel de s'oS, spectatorii se amu#a la inceput, apoi sunt uluiti, la urma c'iar se nelinistesc de-a "inelea, pentru
ca 6oc'iul6 inginerului Popa vede adanc in interiorul corpului omenesc, iar sanatate perfecta nu are nimeni.
!ie imi va spune ?fara sa ma cunoasca@5 de#voltare asimetrica ?e4plicatie5 am fost scrimer de performanta
timp de .. de ani, de aceea refle4ele, musc'ii imi sunt mai de#voltati pe partea dreapta@ si o cicatrice pe
plaman in dreptul inimii ?cu e4act un sfert de veac in urma avusesem un infiltrat intra'ilar paracardiac@.6
Pe fondul acestor trairi personale, primind o caseta video in care erau inregistrate mai multe ca#uri de
"oli foarte grave, unele dintre ele considerate de medicina clasica incura"ile si va#and re#ultatele
e4traordinare o"tinute de "olnavi urmand tratamentul naturist indicat de ing. Popa, dl. !ironov si-a luat
raspunderea sa pre#inte c%teva din aceste ca#uri la postul de televi#iune, in cadrul emisiunii 6/niversul
cunoasterii6.

K K K

/nul dintre oamenii care au trait multe clipe frumoase, dar si dramatice alaturi de dl. Popa, este poetul
&drian Paunescu. D%nsul o"isnuia sa ii spuna 6tata alerica6. De ce 7 Pentru ca avea doi tati. /nul care i-a dat
viata si altul care ii intretinea viata.
Odata, fiind in turneu cu cenaclul la 3acau, dl. Paunescu a aranjat sa i se puna la dispo#itie Casa de
Cultura a orasului si posi"ilitatea de a se int%lni acolo cu toti cei care il cauta pe ing. Popa, convocandu-i in
acelasi timp si pe toti medicii valorosi si oficialitatile sanitare din oras, transmitindu-le calda rugaminte ca,
daca au ceva de spus, sa #ica in cadrul respectivei adunari. Sa-l nege, dar sa o faca pe fata si sa-i dea
posi"ilitatea sa se apere. S-au str%ns cam B>>-=>> de oameni, iar pentru cei care venisera mai t%r#iu si nu mai
incapeau in sala, s-au instalat difu#oare pe 'ol. Dl. Paunescu a lasat cenaclul care se desfasura la 6Sala
Sporturilor6 si a venit sa-l vada pe nenea Popa, impreuna cu c%tiva colegi. Imprastiati prin multime au inceput
sa strige5 6Demonstratie, demonstratie! Sa puna diagnostic!6 aleriu Popa n-a stiut cine-l provoca si a
82
raspuns5 6+u pot sa pun diagnostic, dar sunteti $9>> de oameni! &s propune, daca sunteti de acord, sa vad
macar copiii.6 Si copiii s-au ase#at intr-o parte a salii, intr-un sir lung, iar aleriu Popa statea pe scena, cu
oc'ii inc'isi, tremurand usor. (a un moment dat in sala s-a facut liniste. Dl. Popa nu se uita la copii, nu-i
vedea, insa ii spunea fiecaruia "oala de care a suferit, sla"iciunile, unde s-a lovit la cap. O clipa s-a oprit, apoi
a spus5 6&ceasta fetita are leucemie. !ama sa marturiseasca aici ca a avut o sarcina to4ica la trei luni, si la
sase luni a trecut iar prin incercari grele. !ama e constipata si fumea#a. Poate va intre"ati ce legatura este
intre constipatie si fumat, pe de o parte, si "oala aceasta ingro#itoare. Pai iata care este e4plicatia. -u este
nimeni din familie 76 63a da6, s-a ridicat o femeie, 6sunt eu, "unica fetitei. Intr-adevar, domnule doctor... 6
6-u sunt doctor, sunt inginer.6 6Intr-adevar, domnule doctor, asa este. enim de la Spitalul Fundeni cu fetita
si are leucemie. !aica-sa e #dro"ita, nici n-a putut ajunge aici. Si intr-adevar, mama ei, pentru ca eu sunt
"unica, mama ei fumea#a si e constipata, scu#ati-mi e4presia. 6(a cele spuse de femeie, .P. ii raspunde5
6To4inele trec din mama in fat, din moment ce mama-i constipata. Sangele fatului se im"olnaveste.6
&tunci au fost puse B>-=> de diagnostice si toate erau confirmate de parinti, iar unele, care nu erau
cunoscute, au alarmat familiile in cau#a si ulterior, dl. Paunescu a primit de la c%tiva parinti confirmarea ca
diagnosticul dat a fost corect, dar atunci ei nu stiau despre copiii lor ca sunt "olnavi.

K K K

&lta data, intr-un alt loc din tara. Timisoara, $1=2. Dl. Paunescu povesteste. EE O familie, sot si sotie,
intra la dl. Popa pentru o consultatie. (a un moment dat, femeia, foarte surprinsa de tot ce afla si aproape
fericita ca afla, desi nu erau lucruri prea placute, a #is5 6ai, ce rau imi pare ca fetita noastra nu e aici! &ti fi
fost poate de acord s-o vedeti si pe ea.6 (a care i s-a raspuns5 6Sigur ca da , copiii tre"uie va#uti totdeauna
primii.6 Oamenii se pregateau sa plece si aleriu Popa, inc'i#and oc'ii, a #is5 6Ia ganditi-va la fata.6 Si a pus
mana pe mana femeii, la inc'eietura. --ati prins-o "ine, n-ati prins-o "ine. )anditi-va mai atent, nu va mai
ganditi la altceva6, a #is dl. Popa. Si, deodata, a confirmat ca femeia se gandeste precis la fetita ei si ca a
prins-o foarte "ine in imaginea mentala. &m ascultat inmarmuriti cu totii ceea ce 6tata alerica6 rostea cu o
vite#a mult mai mare dec%t in vor"irea sa o"isnuita. +ra inspirat si categoric, povestea scene din copilaria
fetitei, numara in imaginatie loviturile la cap primite de copil si pe care, fireste, parintii nu le luasera in seama
si nu le inventariasera niciodata. Spunea e4act ce fel de para#iti intestinali are. Parintii incuviintau, pieriti. (a
un moment dat rosteste5 6+ tunsa scurt si e im"racata in rosu.R Cu infinita delicatete, cu jena, intr-un t%r#iu,
cei doi i-au spus lui aleriu Popa ca tot ce a relatat el despre fetita este adevarat, dar foarte adevarat, numai ca
fetita nu are cum sa fie im"racata in rosu, pentru ca e intr-o ta"ara la Sav%rsin si nu are 'aine rosii la ea. In
plus, nu e tunsa scurt, ci are niste codite super"e. Dl. Popa era convins de ce spunea, dar si parintii erau siguri
de ce afirmau, doar ei ii facusera "agajul.
& doua #i parintii s-au dus sa-si aduca fata acasa de la Sav%rsin. In urmatoarea #i, la primele ore ale
diminetii au venit la dl. Popa5 6rem sa va spunem ca fetita a fost im"racata in rosu pentru ca a participat la
carnavalul de sfarsit de ta"ara si acesta a fost costumul care i-a fost dat si ca fetita e tunsa scurt, pentru ca in
ta"ara aparusera paduc'ii si cadrele didactice luasera aceasta masura. Suntem, pur si simplu, uluiti. DD
89

K K K

Pe vremea cand aleriu Popa era director te'nic in industria "um"acului, colegii din conducere ii trimit,
intr-o "una #i, cererea unui om pentru a fi angajat la respectiva intreprindere. Dl. Popa a luat '%rtia si a pus, in
stanga sus, urmatoarea re#olutie5 6-u sunt de acord cu angajarea acestui criminal si autocriminal.6 Si a
semnat5 6aleriu Popa.6 Cind au va#ut apostila, ceilalti directori, inginerul sef, omul de la cadre, seful
conta"il, au #is ca-i o gluma. (-au intre"at, dar l-au intre"at degea"a. +l isi pastra punctul de vedere. Dar ceea
ce mai ales ii enerva pe respectivii, era ca aleriu Popa pusese aceasta re#olutie fara sa citeasca pana la capat
cererea si fara sa-l cunoasca pe cel in cau#a. 6-u va pot spune nimic mai mult6, a #is el. Insa opo#itia facuta
n-a putut fi convingatoare pentru colegii sai, si omul fost angajat la fa"rica. Dupa trei luni si jumatate, patru
luni, o poveste #guduitoare a circulat prin 3ucuresti. Cetateanul, ramas singur acasa cu nora lui, a incercat sa
o viole#e si cum ea s-a opus, el a omor%t-o si apoi s-a sinucis. &nc'etatorii s-au adresat si lui aleriu Popa. (-
au rugat sa le e4plice de unde a stiut dansul, cu patru luni inainte, de o crima si o sinucidere, ca ele se vor
petrece7 --au aflat mai mult dec%t stiusera si colegii lui. Totusi, aceasta int%mplare confirma o ipote#a
sustinuta mereu de dl.Popa5 6In finit totul este programat, nimic nu e int%mplator6.

K K K

Suntem in anul $1=2. &casa la dl. Paunescu atmosfera este destinsa. &cesta joaca sa' cu un prieten de
familie, dr. &postol Tur"atu. Dar mai "ine sa ascultam ce ne relatea#a "aiatul ga#dei5
EE !utand una dintre piese, doctorul Tur"atu spune5 63a, Paunescule, ce tot ai cu vracii astia 7 Ce tot ii
sustii si spui, tot timpul, prin Flacara, ca nu stiu ce calitati au ei, sa vindece "oli pe care medicina de
performanta nu le vindeca 7 !ai "ine nu te-ai mai lua dupa ei, ca nu stiu nimic! Iti vor"este un c'irurg...6
S-a int%mplat ca, in aceeasi incapere din casa noastra sa se afle, citind o revista cu si despre animale,
"ioenergeticianul aleriu Popa. Doctorul Tur"atu nu il cunostea, si oricum, nu prea ii pasa de nimeni cand
avea de spus ceva. Cu at%t mai mult cu c%t in ca#ul de fata era vor"a de meseria sa, aflata in lupta cu ramurile
noi, neclasice ale sanatatii. &u#ind atacul violent impotriva 6vracilor6, repre#entantul cel mai de seama al
insanatosirii naturiste s-a ridicat din fotoliul lecturii si i-a spus doctorului &postol Tur"atu5 6Dec%t sa vor"esti
asa doctore, mai "ine ai avea grija de dumneata. e#i ce faci ca ai in "u#unar cancerul de colon, cancerul de
rect...6
Doctorul Tur"atu a r%s si a replicat imediat ca sunt a"eratii afirmatiile lui aleriu Popa, pentru ca a"ia
si-a facut, de putina vreme, anali#ele la spitalul 6+lias6, la fratele sau, tot medic, si are toate re#ultatele "une.
C'iar si-a indemnat partenerul de sa' sa fie atent cu 6vracii6, ca nu stiu ce spun si sustin tot felul de
nastrusnicii. Din nefericire, peste c%teva luni, diagnosticul pus de dl. Popa s-a confirmat. Dl. Tur"atu s-a
internat, iar anali#ele au pus in evidenta un cancer de rect, e4act cum va#use 6vraciul6 inainte ca "oala sa se
manifeste prin semnalmente o"isnuite. DD
Cum este posi"il acest lucru7 Dl. Popa ne e4plica5 63oala apare in sistemul energetic cu mult timp
inainte de manifestare in corpul fi#ic. +nergeticul persoanei pe care o diagnostic'e# imi da informatiile at%t de
88
e4acte. -u eu ii spun. +l isi spune prin mine ce are, pe o cale necunoscuta inca. Dar atentie, isi spune numai
ce are dreptul sa stie, daca are voie sa stie.6
/n ca# asemanator s-a petrecut si cu doctorul Suciu de la Si"iu, prin $1=., cand dl.Popa l-a averti#at ca
este in pericol sa pateasca un atac cere"ral. Doctorul Suciu a r%s si el de inginerul "ucurestean, spunand ca
a"ia venise de la Cluj, unde, prietenul sau, doctorul Stancioiu, i-a scos anali#ele perfecte. --au trecut dec%t
sase luni si doctorul Suciu a suferit o congestie cere"rala complicata.
Pentru multi dintre noi este intr-adevar greu sa acceptam o gandire at%t de neconventionala. Dar faptele
d-lui Popa o sustin. Dansul spune, legat de acest lucru5 6Pe mine ma cred numai cei care au ca#ut in prapastie
si i-am ajutat sa iasa... at%ta timp c%t ma asculta si fac ce le spun. 6

K K K

O alta intalnire dramatica, la care a fost martor direct si dl. profesor doctor Ion !an#atu, a avut loc intre
aleriu Popa si marele nostru actor, mult iu"itul &m#a Pellea, pe vremea cand acesta era deja intr-o stare
avansata de "oala, cancerul cotropindu-i organismul.
Despre aceasta intalnire, dl. !an#atu ne povesteste5
EE Din prima clipa si-au #%m"it unul altuia, cu caldura iscoditoare, gasindu-se repede, cu evidenta
satisfactie, ca sunt de pe aceleasi meleaguri oltene. Dialogul s-a legat repede, natural. Dupa inceperea
diagnosticarii - preci#e# ca 6olteanul diagnostician6?O.D.@ pune diagnosticul fara nici un instrument
conventional, fara sa ai"a nevoie de "uletine medicale de anali#a, fara sa-l mai fi va#ut vreodata pe cel "olnav,
ci numai prin simpla strangere a m%inii pacientului, sau receptionandu-i c%mpul "iologic de la distanta - dl.
Popa, avindu-ne ca asistenti pe trei dintre cei mai apropiati 6olteanului suferind 6?O.S.@, in mai putin de
jumatate de ora asternu in fata noastra, aproape necrutator si cu toate acestea deose"it de calm si cald -
desigur, adresindu-se direct celui in cau#a - tot ce voi relata in continuare. &sadarT
O.D.- Stii ce ai 7
O.S.- Din prima #i cand, din pura int%mplare, un prieten medic m-a consultat, dupa ce i-am cerut un
certificat medical. &m intrat sanatos si am iesit din ca"inetul lui cu diagnosticul 6cancer6 si convingerea
medicilor ca nu mai am de trait dec%t trei luni. !ie nu mi-au spus nimic, dar serviciul meu oltenesc de
informatii mi-a adus vestea in aceeasi #i. De atunci, evident, stiu tot, dar, uite 6Taica6, nu s-au adeverit inca
spusele lor.
O.D.- Si te temi7
O.S.- -u.
O.D.- rei sa-i infirmi pe medici sau sa-i confirmi 7 &ici a intervenit si su"semnatul5
I.!.- !aestre, mi-ati promis ca o sa jucati, in sf%rsit, cel mai mare rol din viata dvs. -oi va vom pregati
te4tul si vom face c'iar si regia. reti 7
O.S.?ganditor@ - Da, vreau!...?apoi mai ferm@. +vident ca vreau.
O.D.- Fiindca stii totul, sau aproape totul despre matale, am sa-ti spun e4act ce este rau in organismul
despre care, sper ca ai sa o recunosti, ai cre#ut ca e din otel, ca nu va cadea niciodata si ca-ti poti "ate joc de el
oricum, cu 8>-=> de tigari pe #i, cu 6tarii6 gustoase, cu nopti nedormite, cu miel, purcel, vitel, pui din "elsug
si cu multe altele.
O.S.-Da, maestre, recunosc, asa am cre#ut multa vreme. Da acum...
8B
O.D.- In primul rand, va tre"ui sa scapam de nenorocitul asta de lic'id a"dominal, care te face cu "urta
si a carui provenienta este din 6limfa coagulata6, sta#ata acolo din pricina o"turarii canalelor limfatice
principale.
O.S.- ?strigand catre sotia lui@. Ti-am spus eu, cioc%rluto, ca am lic'id !7
O.D.-(asa asta. !ai "ine fii multumit ca transpiri din a"undenta, ca organismul se apara astfel cautind sa
elimine to4inele si raul care te face acum sa suferi. Din pacate, constipatia cronica care te necajeste - de care
medicina actuala nu se prea ocupa, desi este cau#a cau#elor si "oala numarul unu a secolului nostru -
impiedica evacuarile firesti ale resturilor digestiei.
O.S.- Da, mestere, asa este.
O.D.- Pe urma, ai cam e4agerat cu carnea, mai ales cu cea tanara, consum%nd cantitati cam marisoare si
ai creat astfel in intestinele matale mediul optim pentru ca o colita de putrefactie sa te ravaseasca acum in
toate c'ipurile.
O.S.- Da, "ine ai #is, e tare nenorocita. &m mancat vreo trei vitei in vara asta si c%teva vaci pe deasupra.
Si uite ce-am devenit...
O.D.-Imi place, ti-ai pastrat umorul... Cordul il ai "un, ficatul crescut, rinic'ii o"ositi, pancreasul afectat,
s%ngele into4icat...
O.S.- !ai 6Taica6, da mai e ceva "un in mine 7
O.D.- +ste, in primul rand psi'icul si intreaga-ti structura "ioenergetica. Dupa cum te simt eu, ai
evidente resurse de revenire si daca vei vrea, o sa te mo"ili#e#i ca sa invingi si sa-ti poti juca rolul cel mare,
de care vor"ea profesorul.
O.S.- ?gemand usor@ 3ine, il voi juca.
O.D.- +4celent ! &cum 'ai sa incercam un 6m%r%it6, sa gemem impreuna.
O.S.- ?dupa primele incercari@. -u pot 6Taica6, nu ma lasa "urdu'anul asta nenorocit. &r#a-l-ar focul !
O.D.- 3a ai sa poti! &sa, treci pe sunete mai joase... 3ine...a#usi 7 -umai asa poti o4igena toate
cotlonasele pulmonare, gemand c%t mai lung. Si fiindca esti mereu nelinistit si nu dormi "ine, incepand c'iar
din seara asta, doamna matale iti va face frectie cu solutie din otet de mere si apa, in special pe partea
inferioara a trupului. Poate ai o"servat ca partea de jos a corpului matale este mereu mai rece dec%t cea de sus
care transpira intr-una. Dupa ce o sa egali#e#i temperatura pe tot corpul, vei dormi minunat.
Faptul ca O.S. avea partea inferioara mai rece, O.D. o sesi#ase de la distanta.
O.S.- Si c'iar cre#i, mestere, ca asa o sa dorm 7
O.D.- In mod sigur !
Fac o pau#a in acest dialog, confirmand ca numai dupa trei #ile de cand s-au petrecut acestea, O.S. a
inceput sa doarma din ce in ce mai "ine. In seara aceea s-au mai int%mplat urmatoarele5
I.!.- &r fi "ine sa ve#i care din alimente, ceaiuri si vitamine sunt compati"ile cu starea maestrului.
O.S.- &sta ce mai e, "re 7
O.D.- O sa ve#i indata. Fac inca odata preci#area ca O.D. testea#a produsele fara vreun aparat special,
numai prin capacitatea m%inilor sale de a receptiona acceptul sau neacceptul "ioenergetic al pacientului.
,and pe rand, alimentele, vitaminele, ceaiurile, inclusiv o medicatie speciala, preparata pentru "oala
canceroasa de catre dr. Iulica oinea, au fost acceptate sau respinse, ca "une sau rele. !ajoritatea produselor
testate - prin simpla verificare a vi"ratiilor specifice fiecareia dintre ele - s-au dovedit a fi "une pentru pacient.
--au trecut insa e4amenul urmatoarele5 pestele proaspat ?un caras@, nefiind din ape sal"atice ?O.D. a sesi#at
acest lucru de la distanta@, medicatia antitumorala ?dupa parerea lui O.D. ar fi prea dura pentru stadiul "olii@,
8=
p%inea al"a, unul sau doua ceaiuri, dintre care unul era cel de rostopasca, desi se stie ca acesta are efecte
po#itive in ameliorarea "olilor neopla#ice.
O.D. - &sta nu merge, ai prea multa rostopasca in matale ! &m facut oc'ii mari, dar ne-a lamurit imediat
maestrul.
O.S. - Da, domnule, coc%rlele mele ?asa le spunea el sotiei, fiicei si surorii sale@ m-au indopat toata vara
cu saci de rostopasca.
O.D. - -u-i nimic, pe asta-l scoatem deocamdata si raman celelalte. Si acum, sa va spun doamna, ce e de
facut foarte urgent ca sa scoatem lic'idul din a"domenul sotului. Faceti rost neint%r#iat de 'risca si g'im"ir. O
cataplasma de c%teva minute din g'im"ir, aplicata pe toata suprafata a"domenului, si apoi una de c%teva ore,
din pasta de 'risca, face minuni. Si va mai tre"uie sa instalati in camera maestrului un aparat pentru produs
ioni negativi si sa evitati incal#itoarele electrice.
Sotia lui O.S.- Si cu ce o sa inlocuim carnea, pestele si ouale 7 O sa se prapadeasca de foame.
O.S.- !ai taca-ti ciripitoarea, coc%rlo, ti-am mai spus ca voi ma 'raniti aiurea. &sta o simt eu, aici, in
mine!
O.D.- Fiti linistita doamna, nu se va prapadi deloc. Il veti 'rani cu pasta de polen - care contine
aminoaci#i, vitamine, saruri si altele - amestecata cu miere, "r%n#a de vaci, pulpa de lam%ie oparita cu apa,
sucuri crude de morcovi, var#a al"a, sfecla, patrunjel si telina, cu apa organica ?apa fiarta, racita si tinuta intr-
un vas o noapte intreaga impreuna cu pulpele de la fructele si legumele stoarse pentru suc@, p%ine neagra
uscata ?nu prajita@, vitamina C 9>>, supa sau suc de ceapa rosie coapta in cuptor si adaugati ceea ce v-a propus
profesorul, ca remediu natural pentru "locarea mecanismului genetic al maladiei. om reali#a astfel doua
lucruri simultan - "locarea "olii si refacerea organismului. ,estul depinde de vointa matale, maestre, ca sa-ti
poti juca rolul cel mare, aievea...
In acea seara de s%m"ata, 9 noiem"rie $1=:, demonstratia lui aleriu Popa m-a convins definitiv si m-a
facut sa inteleg mai mult ca oricand, c%t de mare este nevoia sa iesim din canoanele conventionale, sa nu
credem ca lumea si materia sunt numai ceea ce stim acum.
-u pot inc'eia cele relatate fara c%teva vesti de ultima ora ? miercuri, 1 noiem"rie $1=:, orele $>
dimineata@. In cursul celei de-a treia int%lniri, O.S. ne-a informat, cu vocea mult revenita, mai calma si vesela,
cu culoare in o"raji si umor sanatos, ca 6a mai gasit un sac de vointa, desi aeroportul e prea incarcat de
#"oruri.6 & mai adaugat ca e 'otar%t sa participe, cu cota parte egala, la aceasta cumplita "atalie pentru ra#a de
lumina si viata. In al doilea rind, primele trei cataplasme de 'risca aplicate din 2 in 2 ore au e4tras din
a"domenul "olnav, prin porii pielii, ceva mai "ine de un litru de lic'id. DD
Dar 6-ea !arin6 nu "anuise c%t de grea va fi lupta. & dus-o o vreme, reusise sa i se de#umfle "urta, insa
pana la urma a facut niste greseli si "oala n-a mai putut fi tinuta in fr%u. (a o ultima int%lnire cu aleriu Popa,
la un moment dat, &m#a Pellea i se adresea#a astfel5 6 Oltene, multumesc ca ma ajuti, insa acum turnul de
control e incarcat. &eroporul nu mai primeste. Daca veneai acum trei luni sunt sigur ca mai era o sansa. Te
rog, ajuta-ma sa mor usor.6
In #iua cand tocmai terminasem randurile de mai sus, discutand cu dl. Popa, aflu de la dansul ca in acea
#i se implinisera e4act $. ani de la moartea lui &m#a Pelea.

81
K K K

In viata fiecaruia dintre noi apar momente cand avem impresia ca suntem la capatul puterilor, ca nu mai
putem indura suferinta sau greutatile vietii. Ce "ine este ca atunci sa avem pe cineva care sa stie cum sa ne
ajute sa le trecem mai usor. De un astfel de moment este vor"a si in continuare.
Intr-una din seri suna la telefon o doamna din Satu !are, care suferea de o afectiune destul de grava si
incepuse sa faca cura de de#into4icare de $2 #ile cu apa distilata, era cam pe la sf%rsit si ii spune lui nenea
Popa ca nu mai poate, ca ii este rau, ca nu se mai poate scula din pat si il intrea"a ce sa faca 7 &re loc
apro4imativ urmatorul dialog5
aleriu Popa?.P.@ - /nde esti doamna 7
Doamna?D.@ - &casa, in pat.
.P.- &i faina in casa 7
D.- Da, am.
.P.- /n "orcan gol ai 7
D.- Da.
.P.- /mple-l cu faina. Dupa c%teva secunde de liniste se aude din nou vocea femeii5
D.- Da, l-am umplut.
.P.- (umanare ai prin casa 7
D.- Da, am.
.P.- C'i"rituri ai 7
D.- Da.
.P.- Ia lumanarea, pune-o in "orcanul cu faina si aprinde-o. !ai trec c%teva secunde si se aude iarasi
vocea la telefon5
D.- Da, am aprins-o.
.P.- &cum suie-te in pat.
D.- !-am suit.
.P.- Intinde-te cu fata in sus, pune m%inile pe piept si asteapta. /rmea#a c%teva clipe de liniste. -enea
Popa astepta ra"dator. (a un moment dat se aude in telefon un strigat de surprindere amestecat cu spaima5
D.- &oleu, asta pentru mine arde. Dar eu nu vreau sa mor! Doamna a sarit din pat, s-a apucat sa faca
trea"a prin casa, a tinut de#into4icarea pana la sf%rsit, apoi regimurile indicate si asta#i mai este inca in viata.

K K K

3oala si suferinta nu l-au ocolit nici pe aleriu Popa, de-a lungul vietii. Iata ce ne povesteste despre
#ilele cand era sa moara, avand cancer pulmonar avansat.
EE &veam .> de ani si eram internat in spitalul din Caracal. !-au tinut doua #ile si mi-au spus5 6!ergeti
acasa ca nu mai aveti nici o sansa6. &casa am inceput sa e4pectore# sange. !ama plangea. !i-au tinut
lumanarile. In aceasta trecere intre viata si moarte, mi-am adus aminte de o povestire din timpul internatului la
Craiova. Gucam sa' cu un coleg si atii doi stateau la capatul patului discutand5 63a, fratele meu era sa moara
de congestie pulmonara.6 Intre"at ce a facut, acesta raspunde5 6!ama a pus intr-o strac'ina un pietroi incins si
a turnat peste el frunte de ca#an, adica tuica de B>-=> de grade, apoi a introdus vasul su" plapuma.6 Prin
volatili#are alcoolul din tuica a intrat su" plapuma, el a stat ca su" un clopot si a inceput transpiratia.
&ducandu-mi aminte de aceasta int%mplare, i-am spus mamei cand ma aflam pe patul de moarte. !ama a #is5
B>
6Cai sa-ti fac, ca asa este "ine, sa satisfaci ultima dorinta a celui aflat in pragul mortii.6 Deci, mi-a pregatit la
rugamintea mea un castron in care a pus o piatra incal#ita la foc si a turnat alcool peste el. -u mai vedeam
plafonul, parca era in ceata. Pe fereastra nu vedeam dec%t foarte sla". --am stiut si am "agat capul su"
plapuma. &m tras spirt din acela volatili#at si m-am inecat si au inceput sa iasa din mine cantitati enorme de
sange - 'emopti#ie. !ama s-a speriat. &m adormit si am transpirat. Sapte sc'im"uri in decursul unei nopti.
Primul cearceaf in care s-a depus transpiratia s-a o4idat, inc%t s-a rupt, asa de puternica era to4ina. Dimineata
cand m-am tre#it, am inceput sa vad plafonul, pe fereastra vedeam ciorile care #"urau, mi se limpe#isera oc'ii.
!ama, cand m-a va#ut asa rumenit la fata, nu mai stia ce sa creada. I-am spus sa mai imi faca odata. --am
mai transpirat asa de mult si seara am iesit sa ma plim" prin curte. ecinii, cand ma vedeau, #iceau ca a inviat
mortul. &m poftit putin mujdei de usturoi cu piept de pui. !i-a pregatit mama. &m supt numai putin si de
atunci m-am sculat din pat. &tunci am inteles ca printr-o transpiratie puternica, elementele to4ice care se
fi4asera in organism au fost eliminate. Sangele a inceput sa-si reintre in drepturi, permitand autovindecarea.
DD

K K K

/neori e prea t%r#iu. Dar si atunci un ajutor e4ista, trecerea e mai usoara.
Fiind in 3istrita cu serviciul, aflu intr-o #i de la colega mea de "irou, doamna -icoara, o femeie cu un
suflet deose"it, ca tatal dansei este grav "olnav. !ai trec c%teva #ile si va#ind-o necajita, ii vor"esc de
regimurile lui nenea Popa si de re#ultatele o"tinute de unii pacienti. !ergand acasa la dansa, vor"esc cu tatal
ei si cu cei din familie, iar acestia sunt de acord sa faca si aceasta incercare. +ra destul de greu, caci tatal era
parali#at cu o parte a corpului, nu se putea misca si acu#a aproape in permanenta dureri in tot corpul, neputind
sa doarma dec%t foarte putin in timpul noptii. Dupa mai multe #ile de regim, simptomele s-au ameliorat,
durerile s-au diminuat foarte mult, a inceput sa doarma noaptea, s-a linistit, iar functiile de eliminare s-au
normali#at.
Cei din familie au o"servat imediat aceste ameliorari, straduindu-se din rasputeri sa-l ingrijeasca c%t mai
"ine. Trecusera aproape doua luni, cand, intr-una din #ile, aproape de ora $$, doamna -icoara ma anunta ca
tatal dansei murise in acea dimineata. ,egimul fusese "un, dar a fost inceput prea t%r#iu, cind "oala nu a mai
putut fi invinsa. !ai t%r#iu, -elu, "aiatul colegei mele, mi-a marturisit5 6Daca stiam mai din vreme de acest
regim, nu-l mai c'inuiam pe "unicu; ducandu-l pana la 3ucuresti, sa suporte o operatie la cap, la v%rsta lui, si
cine stie, poate acum mai traia.6
Poate unii dintre dvs. sunteti nedumeriti, poate va intre"ati5 6Si ce rost au avut toate acestea daca tot a
murit 76 Da, dar a murit fara dureri, fara droguri, linistit, usor. Dar cine poate intelege acest lucru7 -umai cei
care au stat alaturi de persoane dragi, aflate in grele suferinte, intre viata si moarte sau care au murit in
c'inuri, ori s-au c'inuit mult inainte sa moara.

K K K

Tot de 3istrita ma leaga si o alta int%mplare care mi-a ramas adanc intiparita in suflet. Intr-una din #ile,
B$
era cald si placut afara, spre sfarsitul primaverii. !ergand prin oras ma a"at pe la o "iserica ce se afla in
apropierea casei matusii mele. &m simtit nevoia sa intru putin, sa ma reculeg. Inauntru, "iserica era luminata
de lumanarile aprinse si de ra#ele soarelui ce patrundeau prin geamurile mari, unele al"e, altele colorate. +ra
inainte de amia#a, "iserica aproape goala, daca erau .-: persoane care se rugau. !-am oprit in mijloc si
admiram lumina si linistea din jur. +ram im"racat cu niste pantaloni mai larguti, o camasa de culoare al"astru
pal si un pulover pe deasupra. Fara sa o"serv, din spate vine spre mine o calugarita care se indrepta spre altar,
avind ceva trea"a acolo. Cand ajunge in dreptul meu incetineste mersul, ma priveste, apoi lasa capul in jos si
mi se adresea#a5 6Sarumana parinte6, dupa care se indreapta spre altar. (uat prin surprindere, am ramas mut.
&poi, dupa ce facuse vreo doi, trei pasi, am incercat sa "%igui niste scu#e, caci, evident, era o confu#ie la
mijloc. Dar ea nici nu m-a luat in seama, continu%ndu-si drumul, de parca eu as fi fost cu adevarat preot din
totdeauna.
-u mai intelegeam nimic. 3iserica era foarte "ine luminata, eu eram un economist tanar de .= de ani,
im"racat civil, "ar"ierit proaspat caci mergeam la serviciu si tre"uia sa am o anumita tinuta, deci nu aveam
nici macar "ar"a< atunci de unde acest at%t de clar, de sigur si convins,6Sarumana parinte6 7
+u nu o cunosteam pe aceasta calugarita, nu o va#usem niciodata pana atunci, iar ea, dupa ce mi s-a
adresat astfel a trecut mai departe, senina, neluand in seama "%iguiala mea. Pentru ea totul era limpede. +u
eram un parinte pe care, c'iar daca nu il cunostea, l-a salutat conform regulilor "isericesti. Cum e posi"il asa
ceva 7 Ce se int%mplase de fapt in acea #i de inceput de vara, intr-o "iserica din 3istrita, cu mine, cu ea 7
&"ia dupa ani de #ile, fiind alaturi de nenea Popa, la un moment dat, pe neasteptate, am primit
raspunsul.

K K K

In preajma lui aleriu Popa enigme se leaga, enigme se de#leaga. Cu multi ani in urma, fiind c'emat la
Centrul de (i"rarii din Calea !osilor, il int%lneste pe directorul institutiei, care ar fi dorit sa i-o pre#inte
pentru consult si pe fiica sa, dar momentan nu se afla acolo. In timp ce dl. Popa ii consulta pe unii dintre
functionari, directorul ii cere lui &drian Paunescu, de fata, telefonul inginerului pentru ca ar vrea, in #ilele
urmatoare, sa isi aduca si fata la consult. 6Dar nu-i nevoie6 raspunde &.P. 6Dl. Popa poate sa va spuna ce
pro"leme are fata dvs. si daca ea nu e de fata.6 /n asemenea lucru directorul nu-l poate crede. Dar cand
aleriu Popa il ia de mana, ii spune sa se gandeasca la fiica sa si apoi ii insira toate pro"lemele de sanatate pe
care le are copilul, in "irou se lasa tacerea. Tatal fetei confirma integral diagnosticul si intrea"a cum este
posi"il un asemenea fenomen 5 6De unde sa stie inginerul ca fata a avut fractura la coasta a patra, ca are
sensi"ilitati cardiace, ca e operata de doua saptamani, ca a avut o fractura la piciorul stang mai de mult, ca are
parul lung pana la umeri si poarta oc'elari cu rama neagra, daca nici n-o cunoaste macar76
Iata ce raspunde aleriu Popa5
6Tre"uie sa ne o"isnuim sa acceptam ca suntem creati din energie, aflata in doua stari5 starea fi#ica,
pipai"ila si cea "ioenergetica, demonstra"ila m%ine, proces care a inceput deja.
Partea fi#ica este de fapt energie condensata. +u simt emisiile "ioenergetice asa cum dvs., daca puneti
mana in dreptul sparturii dintr-o minge, simtiti cum iese curentul de aer. Si tre"uie sa ne mai o"isnuim sa
B.
intelegem ca e4ista si ceea ce nu simtim sau nu percepem inca. -oi, aici, in aceasta incapere, daca facem
liniste si privim in jur, vedem c%teva mo"ile, niste pereti, stim ca respiram aer, ca este frig si ca au#im unele
sunete daca desc'idem geamul, spre strada. Si credem ca in afara de acestea nu mai e4ista nimic. Dar, daca
aducem un aparat de radio si ii dam drumul, constatam ca in jurul nostru e4ista o multime de vi"ratii, de
energii, pe care nu le simtim dec%t daca facem rost de un receptor speciali#at. +u sunt un astfel de receptor
foarte sensi"il al "ioenergiei dvs. si, daca nu va vine sa credeti ca pot simti altfel dec%t dvs. vi"ratiile
"ioenergetice pe care le emiteti, ganditi-va la paralela pe care am facut-o cu aparatul de radio. &cest dar
incerc sa-l folosesc numai spre "inele oamenilor. !%ine, cand stiinta va adanci cunoasterea omului, se va
e4plica ceea ce eu, asta#i, incerc sa fac prin ceea ce sunt.6

K K K

In $1=$, aflandu-se la Tg. !ures, aleriu Popa i-a spus lui Tica 3., la c%teva clipe dupa ce au facut
cunostinta, ca are varice dureroase la gle#na stanga, ca are 'ipertensiune, ca, la nastere a fost un copil urias si
ca a venit pe lume cu picioarele inainte. Stupefiat, omul a confirmat ca la nastere a avut 9.2>> Ag. si ca a fost
nascut cu picioarele inainte, lucru pe care nu-l stia dec%t el si mama sa.

K K K

&lta data, fiind in 'olul 'otelului 6Continental6din Timisoara, prin anul $1=., i-a spus unei femei care
venise cu po#a sorei sale pentru diagnosticare, ca nu mai are sens sa o anali#e#e, deoarece sora sa a murit.
Peste c%teva ore femeia si-a vi#itat sora, a aflat cu stupoare ca a"ia se stinsese din viata si a revenit la 'otel sa
spuna ca aleriu Popa a avut dreptate.

K K K

Tot dl. &drian Paunescu ne povesteste cum in turneul estival al cenaclului Flacara din $1=., pe litoral, la
!angalia, aleriu Popa a fost incoltit de c%tiva c%ini politisti ai fortelor de ordine care asigurau pa#a gradinii
de vara. I-a imo"ili#at printr-o simpla apasare si un transfer energetic, in #ona g%tului, lasandu-i cu "urta in
sus. Ling, c%inele familiei Paunescu, nu a acceptat niciodata prieteni in afara stapanilor casei. Totusi, de
indata ce dl. Popa s-a apropiat de el Ling nu a mai latrat, s-a lasat pe "urta si aproape ca a parali#at, pana ce
aleriu Popa s-a departat la .-: metri, moment in care c%inele a reinceput sa latre.

K K K

Intr-una din #ile "ate la usa lui nenea Popa o doamna care venise sa-i ceara ajutor pentru o suferinta ce
nu-si gasise re#olvare pe cale medicala. &"ia incepe sa spuna despre ce-i vor"a ca dl. Popa o intrerupe "rusc5
6-u te pot ajuta pina nu te duci sa ierti cele cinci persoane pe care le urasti!6 Femeia ramine fara replica.
Dupa un timp reuseste sa murmure5 6Da eu nu urasc pe nimeni.6 63a da, ai cinci persoane pe care le urasti. Si
daca vrei sa stii, una dintre ele este c'iar mama ta. Cind era insarcinata in luna a :-a a vrut sa te avorte#e, a
B:
facut c'iuretaj si n-a reusit, iar apoi te-a lasat. Deci, nu te pot ajuta pana nu-i ierti. Te duci in "iserica cu ei si
acolo ii ierti. Ii pupi si le spui5 Te-am iertat si te-am uitat. &poi vii la mine si iti spun ce sa faci.6
Femeia pleaca nauca, nestiind ce sa mai spuna. Dupa c%teva #ile apare din nou la nenea Popa, senina,
sur%#atoare, parca era alt om. -u #iceai ca ar fi fost vreodata "olnava. Cu recunostinta in glas, ii marturiseste5
6&ti avut dreptate. Dupa ce am plecat de la dvs. m-am tot gandit, m-am framantat si, intr-adevar am gasit
cinci persoane pe care le uram. -ici nu-mi dadusem seama pana acum. (e-am cautat si le-am spus ca le-am
iertat. Si in legatura cu mama ati avut dreptate. Cand i-am spus, aproape ca era sa lesine, dar am luat-o mai pe
indelete, cum m-ati sfatuit, asa ca pana la urma mi-a spus ca, intr-adevar, in luna a :-a a vrut sa scape de mine,
caci se certase cu tata si nu mai vroia sa ma tina.6

K K K

Principiile unei vieti sanatoase, ec'ili"rate si corecte, dl. Popa a cautat sa le transmita si familiei, celor
doi copii ai sai. 3aiatul cel mare, &di, era de mic atras de vapoare, de mare si de profesiunea de marinar, insa
era o fire mai "oema, independenta, vesela, care se adapta cu dificultate rigorilor unei vieti ordonate,
desfasurata dupa un program fi4. Din aceasta cau#a se int%mpla uneori, c'iar si mai t%r#iu, in clasele de liceu,
sa int%r#ie la scoala si sa ajunga la ore dupa ce profesorul intrase in clasa. &tunci "atea la usa, intra incet si,
foarte politicos, se scu#a si cerea sa i se permita sa intre la ora. In sprijinul sau veneau si unii colegi care o
rugau pe profesoara sa il ierte spunand5 6Doamna, de-ati sti ce departe sta de scoala si c%t de greu ajunge pana
aici!6 De o"icei profesoara il ierta si ii permitea sa intre. Partea nostima a int%mplarii era ca scoala se afla
peste drum de casa lui &di, cam la .>> de metri de locuinta sa.
Cu toate acestea, pana la urma s-a 'otar%t sa urme#e Institutul de !arina si, dupa ce a luat e4amenul de
admitere printre primii, fiind un copil care invata foarte "ine, a urmat viata in regim militar, cu rigorile ei,
invatatura si militarie. -umai ca el nu era o"isnuit cu asa ceva si a suferit destul de mult pana s-a adaptat
noului stil de viata ?la marina daduse si la insistentele tatalui sau @.
Primele luni de instructie si scoala trec mai greu, dar vine si clipa depunerii juramantului. Cu acest prilej,
tatal lui vine sa asiste la acest eveniment, iar la sf%rsit &drian o"tine o invoire de 2= de ore, putand sa iasa in
oras pana a doua #i seara. Dupa ce si-au petrecut #iua in oras, spre seara au luat o camera la un 'otel, ca sa
poata ramane impreuna si a doua #i. Dl. Popa, fiind o"osit s-a culcat, iar &drian a mai #a"ovit, citind si
frun#arind niste reviste. Dimineata, cand se tre#este, dl. Popa vede cu uimire cum 'ainele lui si ale lui &di
erau aranjate ordonat, parca erau scoase de la U-ufarulR, iar cand iese pe 'ol surpri#a este si mai mare c%nd
o"serva pantofii aliniati frumos la perete, curatati, dati cu crema si lustruiti, de parca ar fi fost noi. &ducandu-
si aminte de vremea cand &di era acasa si de felul lui, constata cu placuta surprindere5 6Ce s-a sc'im"at &di
al meu, e de nerecunoscut!6
!ulti dintre cei care sunt langa dl. Popa marturisesc ca uneori, desi il respecta si il indragesc, au un
sentiment de frica cand se afla in fata lui. Si au dreptate. Caci o asemenea int%lnire cu tine insuti prin 6nenea
Omu6 poate deveni in orice clipa cutremuratoare, daca se produce. ,am%i "ulversat, aproape intregul tau
sistem de valori, ce credeai despre tine si despre lumea in care traiesti, se naruie intr-o clipa, dintr-o data se
B2
dovedeste ca a fost fals. Dar tot dansul te ajuta apoi sa te recladesti din nou, mai "un, un pic mai aproape de
cuvantul Om, si inca un pic, si inca...., de cuvantul Om.

K K K

Intr-una din seri, uitandu-ma prin niste acte, imi pica in mana o scrisoare al carei continut mi s-a parut
potrivit pentru acest capitol, asa ca voi spicui c%teva fragmente din ea5

EE Constanta, :>.$..$1=2
...!a numesc )'eorg'e (epadatu, locuiesc in Constanta, "-dul Tomis nr. ::8, am 2> de ani si sunt
doctor inginer in specialitatea c'imie alimentara.
Il cunosc de mai mult timp pe dl.Popa si sunt unul din cei care au "eneficiat de autotratamentul indicat
de domnia sa. !ai concret, la inceputul anului $1=>, un reputat medic cardiolog mi-a sta"ilit diagnosticul
cardiopatie isc'emica si am intrat pe un tratament medicamentos si un regim de sla"ire. &m aplicat corect
medicatia prescrisa o perioada lunga de timp, dar simptomele caracteristice "olii se reduceau numai cand
luam medicamentele, "oala parand a fi nevideca"ila, fiind oarecum stapanita cu medicamentatie continua.
&ceasta perspectiva nu are darul sa linisteasca pe cineva. &m studiat diferite regimuri de sla"ire, am aplicat ce
am considerat ca este 6ec'ili"rat6, dar re#ultatele au fost sla"e.
(a sf%rsitul anului $1=:, ing. aleriu Popa, prin simpla strangere de mana a diagnosticat ca simptomele
de cardiopatie se datoresc aciditatii crescute a sangelui, unei colite si unei impurificari a limfei.
&m trecut mai int%i la tratamentul de purificare a limfei intruc%t cu c%teva luni inainte avusesem o
limfogita pana la limita septicemiei. In urma aplicarii lui au disparut complet simptomele care ma trimisesera
la cardiolog si ma facusera ca timp de 2 ani sa duc mana spre inima.
Incurajat de acest succes am 'otar%t sa tin regimul inca sase saptamani ?dupa aleriu Popa este nevoie
de un timp mult mai lung@, acesta avind rolul sa creasca pC-ul sangelui ?sa-i reduca aciditatea@ si sa calme#e
colita.
Desi consider ca nu sunt vindecat complet de colita, sen#atiile de disconfort s-au diminuat si intensitatea
lor a sca#ut mult. In acelasi timp am si sla"it, ajungand in pre#ent la greutatea normala. Simptomele de
cardiopatie nu au mai aparut, iar diagnosticul pus de acelasi cardiolog in acest an este de inima sanatoasa,
confirmand parerea inginerului Popa.
In urma re#ultatelor o"tinute, treptat, intreaga familie a inceput sa aplice unele recomandari de nutritie
facute de dansul cu diferite oca#ii. Consider ca acest mod de alimentare va fi de "un augur pentru mine si
familia mea.
Inginerul aleriu Popa are calitati aparte fata de majoritatea oamenilor. Imi este greu sa definesc si sa
separ simturile suplimentare, cam tot asa cum este dificil de a separa simtul tactil de simtul termic. Datorita
acestor capacitati si punerii lor in valoare, aleriu Popa este un diagnostician e4ceptional. Tinandu-ma de
mana, mi-a pre#entat afectiunile pe care le-am suferit, inclusiv v%rsta la care s-au manifestat, c%t si cele pe
care le aveam in momentul respectiv.
Tensiunea arteriala mi-a masurat-o fara nici un aparat. +ste capa"il sa spuna multe lucruri despre un
mem"ru al familiei fara ca acesta sa fie de fata, atunci cand te concentre#i asupra lui.
B9
&m asistat de multe ori la verificarile facute de dl. Popa si nu am va#ut ca cineva sa nu fie surprins de
descoperirea unor adevaruri cunoscute numai de el si poate de cei foarte apropiati. !a voi limita la 2 e4emple5

$@ .P.- (a $= si .> de ani ai facut o "oala de plamani cu afectarea 'ilurilor.
!.C.- -u-i adevarat, ati gresit.
.P.- !ai ganditi-va...
In continuare a pre#entat alte modificari pe care interlocutorul le cunostea. &poi...
!.C.- &sa-i, la $= ani eram elev la liceu in ultima clasa si am fost internat in spital cu afectiune 'ilara
"ilaterala, iar la .> de ani eram in anul II la facultate si "oala a recidivat.
.@ .P.- &l doilea copil nascut a fost infasurat de doua ori cu cordonul om"ilical dupa g%t.
S.C.- &sa-i.
:@ .P.- Fier"eti m%ncarea prea mult.
F.S.- &sa este, fier" pana se desface carnea de pe oase.
2@ .P.- (a v%rsta de = ani ati primit o lovitura puternica la cap de la un cal.
C.,.- (a = ani am fost trantit de un cal si am ca#ut in cap, fiind internat aproape doua luni in spital.
In pre#ent nu e4ista inca o e4plicatie stiintifica a fenomenului prin care aleriu Popa este capa"il de a
descifra informatii despre unele modificari ale starii organismului uman tinand in mana doar fotografia unor
"olnavi. &ceasta demonstratie mi-a facut-o dl. Popa in $1=:, cu fotografia lui !.3., facuta cu $1 ani in urma,
pe care i-a adus-o sotia pacientului. In seara urmatoare !.3. a recunoscut ca stie de afectiunea descoperita
prin fotografie, dar nu intelege cum se poate aceasta intruc%t la v%rsta la care facut po#a nu avea aceasta
afectiune.
Oare cine intelege acum acest fenomen 7!
Sunt convins ca pentru oricine, o discutie cu inginerul aleriu Popa repre#inta o aventura stiintifico-
fantastica de care isi va aminti toata viata.
Pentru a nu mai lungi prea mult scrisoarea, ma opresc aici cu e4emplificarea posi"ilitatilor lui aleriu
Popa, nu inainte de a-mi e4prima parerea ca in viitorul apropiat stiinta va re#olva enigma simturilor
suplimentare ale lui aleriu Popa si poate va sta"ili ca noi, oamenii, in afara e4istentei sta"ilite prin va# sau
pipait avem si o e4istenta inca necunoscuta si nee4plorata in infinitul inconjurator, su" forma unuia sau mai
multor suporturi de informatie. Daca in pre#ent ele se pot denumi prin termenul "ioenergie, m%ine stiinta le va
studia si le va defini mai complet.
+ste regreta"il ca noi, romanii, nu luptam sa avem in acest domeniu prioritate mondiala, mai ales ca il
avem pe aleriu Popa.. DD

K K K

Intr-una din seri ne aflam in sufragerie si urmaream o emisiune la televi#or. &proape de ora $. noaptea
suna telefonul. -enea Popa ridica si la celalalt capat al firului se aude o voce de "ar"at care incepe pe un ton
ridicat sa-l ameninte ca are pistol si vine sa-l impuste, ca nevasta lui a avut cancer, a fost in tratament la
d%nsul si a murit. Ca de ce nu i-a spus ca are cancer metasta#at 7 Dupa c%teva clipe de soc, nenea Popa isi
revine c%t de c%t si cu ra"dare, incearca sa-l linisteasca pe individ, sa-i e4plice ca nu e vinovat el de moartea
femeii, ca doar ei au venit disperati sa-i ceara ajutorul, iar dansul i-a sfatuit acordandu-le o autosansa, atunci
cand medicii nu le mai dadea nici una. Totusi, convor"irea s-a inc'eiat cu o atitudine ostila din partea
B8
cetateanului de la telefon, c'iar daca intre timp se mai linistise putin. Imaginati-va si dvs., prin ce clipe ati
trece intr-o asemenea situatie 7 Dupa ce inc'ide telefonul, nenea Popa se asea#a pe canapea, nu mai are
cuvinte, se intinde, iar dupa c%teva clipe ma roaga sa-i fac un masaj la ceafa si pe spate. a#usem ca era
sc'im"at la fata, dar in camera era intuneric, doar lumina de la ecranul televi#orului se raspandea in incapere,
iar trasaturile c'ipului nu se distingeau prea clar. &m facut masajul, am mai stat putin de vor"a, dupa care m-
am dus la culcare.
& doua #i l-am va#ut cautand actele si fisa completata de femeie si mem"rii familiei. +ra un ca# ceva
mai vec'i si numai 6int%mplarea6 facuse ca, fara nici un motiv, acele acte sa fie puse intr-un loc separat si nu
impreuna cu sacii de acte si fise care #aceau cine stie pe unde. Cand a dat de ele, a"ia atunci s-a mai linistit. S-
a adresat apoi unui sef de la politie care a dovedit intelegere, a cercetat cine era individul si aflase ca lucra in
cadrul pa#ei aeroportului Otopeni. Cetateanul a fost c'emat la sediul politiei, i s-au pus actele in fata impreuna
cu fisa semnata si, confruntat cu aceste evidente, individul si-a cerut scu#e, mai ales ca i se adusese la
cunostinta ca, avand in vedere pro"ele aduse, poate fi dat in judecata pentru amenintarea cu moartea si nu ii va
fi "ine. &stfel, pana la urma s-au linistit lucrurile in aceasta pro"lema. &"ia mult mai t%r#iu am aflat situatia
reala prin care trecuse nenea Popa, si eu alaturi de dansul, fara ca macar sa "anuiesc ceva. Discutand despre
acest su"iect cu un musafir, il aud la un moment dat spunand5 6In seara aceea am fost cu infarctul in "u#unar.
Daca nu era copilul acesta cu mine sa-mi faca masajul pe care i l-am spus, acum poate eram mort.6 (a au#ul
acestor cuvinte am simtit ca-mi ing'eata inima in piept, reali#and in acele clipe dramatismul situatiei prin care
trecusem atunci, fara sa stiu. Caci nenea Popa stie ce spune atunci cand se adresea#a cuiva.

K K K

&flandu-se in parc, inconjurat de oameni, apare pe alee o femeie ce se indrepta spre nenea Popa. Ii era
rau. &"ia se mai tinea pe picioare. Dansul o o"serva, ii adresea#a c%teva cuvinte, dupa care se uita putin in jur
si, deodata se indreapta spre un copac anume. Il incarca cu energie dupa care ii spune femeii sa se apropie de
el. Cand ajunge la . - : metri de copac se opreste "rusc si incepe sa tremure din tot corpul, de parca ar fi fost
electrocutata. Dupa un timp se opreste. Inainte era aproape moarta. &cum se inveselise si arata plina de viata.
Interesant era faptul ca ceilalti din jur, daca se apropiau de copac si il atingeau nu simteau nimic. /n alt
aspect surprin#ator era si fapul ca, dupa mai multe #ile, femeia, venind in parc si apropiindu-se de pomul
respectiv, resimtea aceeasi incarcare energetica, desi nenea Popa nu mai era pre#ent. Insa acest lucru nu a
durat prea mult. Intr-una din #ile, venind din nou in parc, a descoperit cu tristete ca acel pom fusese taiat de
niste 6"inevoitori6, sa-l faca lemn de foc.

K K K

+ste dupa amia#a. Pentru moment acasa este liniste. Dar nu pentru multa vreme. Cineva "ate la usa.
Te4i, constincios, incepe sa latre. +ste o familie venita din provincie insotita si de c%tiva prieteni. Intrevederea
durea#a c%teva ore, oamenii, cu totii afla lucruri noi si uimitoare despre starea lor de sanatate, primesc si
sfaturi, ce tre"uie sa faca sa-si re#olve neca#urile, cum ar putea sa-si organi#e#e viata de acum in colo astfel
BB
inc%t sa isi ingrijeasca sanatatea fi#ica si mai ales psi'ica in aceste vremuri mai agitate. Spre seara, t%r#iu,
musafirii se ridica si isi iau la revedere, plecand multumiti, cu lucruri noi aflate despre ei si felul cum sa-si
oranduiasca viata ca sa ai"a un trai ec'ili"rat. (a despartire, sotia ramane sa mai discute o pro"lema mai
aparte.
Fusese maritata o data, iar actuala casatorie era o legatura deose"ita, intelegindu-se foarte "ine cu
actualul sot. O pro"lema e4ista totusi. Cam de #ece ani sotul nu mai putea sa-si indeplinesca in totalitate
menirea de partener de viata, fapt care insa nu a deranjat-o prea mult pe sotie. ,elatia lor era at%t de intima si
profunda inc%t reuseau sa treaca usor peste acest inconvenient. Totusi, dupa vreo #ece ani de convietuire in
aceste conditii, dansa incepuse sa ai"a ceva pro"leme pe cale 'ormonala, o dereglare care incepuse sa-i
afecte#e sanatatea. Sotul, om de un caracter deose"it, nutrind sentimente de dragoste si admiratie pentru sotie,
se 'otaraste sa discute cu ea si, de comun acord decid ca ea tre"uie sa re#olve intr-un fel aceasta pro"lema
care incepuse sa-i afecte#e sanatatea si in acelasi timp sa isi salve#e si casnicia la care tineau amandoi at%t de
mult. Deci ea si-a gasit un prieten, sotul fiind in cunostinta de cau#a. +ra intr-adevar o stare de compromis,
dar sotul a reusit in aceasta situatie sa vada in partenera de viata o sora si sa caute sa o ajute.
Fata de aceasta stare de fapt este interesanta remarca lui nenea Popa5 6&i ajuns la dereglare 'ormonala
nu din lipsa propriu-#isa a acestui act, ci datorita gandirii. )andirea animalica a celor din anturajul in care
traiai ti-a influentat propria gandire si ai gandit ca ai nevoie de asa ceva. &ceasta gandire inoculata de anturaj
te-a im"olnavit. Caci altfel cum iti e4plici ca at%tea milioane de femei de pe acest glo" care si-au dedicat viata
activitatilor religioase si nu mai au vreun act se4ual, isi desfasoara o activitate normala, muncesc in cadrul
manastirilor, a altor ase#aminte religioase sau de caritate, sunt sanatoase, #dravene, traiesc si mor fara sa ai"a
pro"leme de genul celei despre care imi vor"esti dumneata.6
In fine, cert era ca in pre#ent, distinsa doamna, un om cu "un simt, nu isi mai gasea linistea interioara,
compromisul in care traia ii c'inuia inima, caci era o persoana corecta si de "una credinta. Il implora pe nenea
Popa sa-i spuna ce sa faca.
Dl. Popa, cu o voce "landa, dar ferma si fara drept de tagada, ii raspunde5 6Doamna, eu nu ma ocup de
asemenea pro"leme. In privinta aceasta eu nu te pot ajuta. Pot insa sa iti sugere# un sfat. Dar este pro"lema
matale si tu esti cea care tre"uie sa deci#i ce sa faci. Singura ai intrat in 'ora, singura tre"uie sa te retragi, dar
fii atenta! Sa te retragi fara sa strici 'ora. Din mers, fara sa stanjenesti continuarea jocului de catre cei ramasi.
Incet, faci un pas in spate, doi, trei, mai mergi putin in pas cu 'ora, impreune#i, in spatiul gol ce a fost al tau
pana mai adineaori, m%inile celor ramasi si te retragi, discret.6
I7

AMERICA SI CANADA
In urma activitatii desfasurate In &merica, de ajutorare a unor semeni aflati In suferinta si a re#ultatelor
o"tinute de acestia, revista 0um din -eS PorA ii solicita un interviu inginerului Popa, aparut pe data de $9
oct. $11:, su" titlul 6aleriu Popa, un +dgar CaFce al romanilor6. Iata c%teva fragmente din el5
EE ...0um - Cum faceti ca dvs., care sunteti de profesie inginer si nu medic, ati ajuns la adevarate
performante medicale 7
.P. - +u am intrat In corpul uman inginereste, mergand de la ideea ca efect fara cau#a nu e4ista. Ori, un
B=
"un cercetator, un "un analist tratea#a Intotdeauna nu efectul, ci cau#a. Plecand de la aceasta premi#a, am
Inceput sa lucre# cu mine pentru ca la v%rsta de .> de ani am fost "olnav de cancer pulmonar avansat. O alta
premi#a luata In consideratie a fost aceea ca -atura, asa cum spunea Cum"oldt, are Intotdeauna dreptate si ca
cei care gresesc sunt oamenii. Ori de c%te ori oamenii tul"ura ec'ili"rul natural, acest fapt atrage asupra lor
consecinte de la nefaste pana la de#astruoase. De aceea, dintre cei care vin la mine, se autovindeca aceia care
Inteleg ca sunt "olnavi pentru ca sunt vinovati, pentru ca au tul"urat ec'ili"rul -aturii si care, In consecinta, se
apuca sa lucre#e cu ei Insisi. De fapt eu nu trate#, ci numai constat, initie# si Indrum. O"tine re#ultate cel care
asculta si respecta ce isi spune prin mine.
Si acum dati-mi voie sa dau c%teva definitii ale vietii, sanatatii, "olii si mortii, asa cum le Inteleg eu.
iata este cea mai dura scoala a acestei planete. Prin ea trec toate fortele emanate de la -atura,
Divinitate. Diferenta dintre scoala primara, liceu, facultate, etc. si scoala vietii consta In faptul ca In cadrul
primelor, e4amenele se mai pot lua Inca prin mila, pile, forta, "ani, pe cand la scoala vietii, numai prin
suferinta.

Sanatatea este cea mai perfecta meserie, deoarece corpul uman este cea mai perfecta masina a acestei
planete. Ori o masina at%t de completa si comple4a, cine o poate conduce altcineva dec%t un meserias
desav%rsit In domeniul sanatatii pe cale naturala7 De unde putem noi Invata aceasta meserie7 Singura sursa
este -atura.
3oala este o manifestare determinata de dereglarea su" limita de toleranta a fi#icului sau a psi'icului.
!oartea este un efect al de#ec'ili"rarii peste limita de toleranta a organismului, de#ec'ili"ru pe care
corpul uman nu-l mai poate suporta, avand loc In consecinta disocierea celor doua componente ale sale,
fi#icul si psi'icul, cel din urma plecand In alte dimensiuni, In alte sfere de e4istenta. Cum fiecare dintre noi
este muritor, ar fi "ine sa Intelegem cu totii ce este moartea, cum are loc acest proces fi#iologic si ce se
Int%mpla In constiinta omului dupa aceea. &stfel, pentru ca omul are frica numai de ce nu cunoaste, nimanui
nu s mai fi teama de moarte.
0um - Domnule Popa, ce puteti sa ne spuneti despre cau#a "olilor 7
.P. - Cau#ele principale care duc la im"olnaviri sunt In numar de 1. Incercand sa le com"at eu ma ocup
de destresare, depara#itare, dedrogare ?alcool, tutun@, de#into4icare, deto4ifiere, imaginatie, vointa, somn,
respiratie si miscare.
0um - Si astfel ii vindecati pe "olnavi 7
.P. - -u, eu nu vindec, vindecarea o face doar Divinitatea< eu doar il Invat pe "olnav ce sa faca si daca
el vrea sa se vindece, se autovindeca urmand sfaturile mele.
0um - Spuneti-ne cum constatati, cum stiti ca omul pe care il cercetati este "olnav sau are o afectiune In
anume loc 7 &m asistat cu uimire la c%teva demonstratii In cursul carora ati descris perfect afectiunile celor
e4aminati si "olile de care acestia au suferit In trecut, ca sa nu mai vor"im de cei carora su" oc'ii nostri le-ati
pus diagnosticul, o"serv%du-le fotografia sau doar vor"ind la telefon cu ei. Cum reusiti toate acestea 7
.P. - &tunci cand am un contact direct cu "olnavul, imi plim" mana peste corpul lui, "ioenergia mea
furni#andu-mi toate datele de care am nevoie5 care este organul afectat, c%t de vec'e este afectiunea si c%t de
grava, ce tre"uie facut, etc. Pur si simplu stiu. Toate acestea imi vin In minte In mod automat.
0um - ...Si reusiti sa vindecati orice fel de "olnav, pe a"solut oricine 7
B1
.P. - edeti, tre"uie sa Intelegem ca e4ista doua categorii de "olnavi5 cei care vin In aceasta viata
6autoprogramati6, destinati a se im"olnavi si cei care nu se nasc cu 6autoprogramare6, asa numitii
6autoaccidentati6.
0um - Cum adica 6autoprogramati6 7
.P.- 3oala este o Incalcare a legilor -aturii, In termeni religiosi este un pacat< In ca#ul
6autoprogramatilor6 ea reflecta Intodeauna un pacat sav%rsit de om candva, Intr-una din vietile precedente.
Tre"uie sa Intelegem ca nimic din ceea ce omul gandeste, simte, graieste si faptuieste nu se pierde, ci ramane
Inscris In !emoria /niversala.
0um - Deci, acesta ar fi destinul lui 7
.P. - +4act, infirmitatile sau punctele cu re#istenta sca#uta din organism, sistemele sau organele care
vor ceda primele la "oala, pe care un individ le are de la nastere, sunt astfel programate ca o consecinta a
actiunilor omului respectiv din Incarnarile anterioare. In acest ca# solutiile mele sunt limitate. Cei care au o
Incarcatura destinatala ?Aarmica@ negativa mare din vietile precedente, nu pot fi ajutati nici de mine, nici de
alti vindecatori, nici macar de Divinitate, pentru ca Dumne#eu nu intervine In legea Aarmei, care este legea
ec'ili"rului, legea armoniei /niversale. Ceea ce ai facut, aceea vei suferi.
-umai In ca#uri foarte speciale, prin rugamintea intermediarilor dintre oameni si Divinitate sau daca
individul respectiv are o misiune speciala In viata actuala si este In locul si timpul In care traieste, Divinitatea
mai intervine, prelungind viata omului, sau scutindu-l de suferintele pe care el insusi si le-a programat, candva
In trecut.
3olnavii din a doua categorie, cei 6autoaccidentati6 , ajung la starea de "oala datorita nerespectarii unor
reguli de viata, fie din necunoastere, fie din neglijenta.
0um - a referiti la cei care nu vin cu Incarcatura Aarmica negativa din vietile precedente, Insa si-o
construiesc pe parcursul acestei vieti.
.P. - +4act. Pe acestia ii pot ajuta fara pro"leme, c'iar daca se afla In prapastie. Constat despre ce este
vor"a, le spun ce sa faca si daca urmea#a ceea ce le spun, acestia ies din prapastie. De e4emplu, o fetita de $B
ani, "olnava de leucemie si condamnata la moarte, respectand tratamentul dat de mine, traieste la ora actuala,
perfect sanatoasa, avand si copil.
0um - Ce fel de "olnavi ati ajutat, de ce fel de "oli s-au autovindecat pana acum 7
.P. - Cancere5 uterin, ovarian, mamar, de colon, de plamani, tumora cere"rala, leucemie, psoria#is,
sclero#a In placi, dia"et, ciro#a. !ai recent, am In tratament si copii "olnavi de SID&, care pana In pre#ent au
scapat din prapastia mortii.
0um - 3ine, dati-ne un singur e4emplu ca sa putem Intelege c%te ceva din aceste miracole. Cum
vindecati de pilda pe cineva care are cancer 7
.P. - Simplu, prin de#into4icare. +u nu cunosc dec%t o singura "oala, sange alterat, sau mai pe
romaneste sange stricat gradul I, II, III, I. Practic eu il Invat pe indivd sa-si purifice sangele.
0um - C%t costa la dvs. o 6 vindecare6, care sunt conditiile de plata In care lucrati cu un "olnav 7
.P. - Pentru mine, nu primesc nici un "an. -ici In trecut, nici In pre#ent si nici In viitor nu am acceptat
si nu voi accepta niciodata o recompensa materiala pentru "inele pe care il fac semenilor. Omul pleaca din
viata cu doua lucruri5 cunostintele pe care a fost capa"il sa le acumule#e si faptele iu"ire. In sc'im", daca cel
pe care il ajut are posi"ilitatea si doreste sa ofere "ani, ii cer acestuia sa done#e o suma oarecare "isericilor,
=>
orfelinatelor, celor sarmani si necajiti.
0um - a rugam spuneti-ne, cam ce am putea face ca sa evitam "oala 7 Ce sfaturi ne dati 7
.P. - In primul rand unele alimentare. Indiferent ce mancati, Incercati ca =>-1> J din dieta dvs. sa fie
constituita din fructe, salate si legume crude. In $12= am citit ca 6poporul american este su"alimentat6 si am
ramas surprins de aceasta afirmatie. &tunci n-am Inteles, Insa cred ca Inteleg acum. Stilul de viata din
&merica iti lasa foarte putin timp In care sa te ocupi de mese. Oamenii nu au timp sa-si pregateasca mancarea
si de o"icei servesc feluri gata preparate, care sunt 11J 6moarte6. Orice mancare pregatita este din punctul
meu de vedere, moarta. Daca spre e4emplu, va pregatiti o supa sau o cior"a, din cei doi morcovi pe care
o"isnuiti sa-i puneti, unul fier"eti-l, Insa pe celalalt adaugati-l crud. +vitati pe c%t puteti carnea prajita pe
gratar. /n studiu al japone#ilor a indicat ca o friptura la gratar ec'ivalea#a cu fumatul a => de tigari,
gudroanele depuse pe carne In timpul prepararii sunt cancerigene. De asemenea, daca puteti, consumati #ilnic
c%te . linguri de tar%te de gr%u pentru a evita constipatia. Orice aliment ingerat si care sta mai mult de B. de
ore In organism, devine otrava curata. Tineti minte, toti cei care sunteti constipati si va tratati aceasta "oala cu
medicamente, va distrugeti viata. Toti cei care suferiti de constipatie, consumati alimente "ogate In fi"re,
pentru a stimula peristaltismul intestinului gros. Cuplurilor care se pregatesc sa aduca pe lume un copil, at%t
femeia c%t si "ar"atul, Incercati sa scapati de constipatie Inainte de a concepe copilul, deoarece to4inele care
sunt retinute In sange, mai ales In sangele mamei, vor afecta sanatatea copilului.
Pentru mame5 daca aveti posi"ilitatea sa alaptati, faceti-o, si Inca c%t mai mult timp posi"il, pana cand
copilul implineste v%rsta de =-1 luni. O alta pro"lema referitoare la copii dvs5 supraveg'eati sanatatea copiilor
In privinta para#itilor, aveti grija sa nu ai"a viermi intestinali. &t%t preventiv c%t si pentru tratament, dati
copiilor dvs. sa consume seminte de dovleac, :>-9>, sau $> pentru copiii mici si ceai de cim"risor.
&m mai o"servat ca In &merica este foarte raspandit la femei cancerul uterin, iar la "ar"ati cancerul de
stomac si al colonului descendent datorita 'emoroi#ilor. Cau#ele principale ale celui din urma sunt5 statul pe
scaun un timp prea Indelungat, mersul In masina, lipsa de miscare. &stfel, pentru prevenirea acestor maladii
Incercati sa faceti miscare In fiecare #i, gimnastica sau sa alergati. Pentru profila4ia oricarei "oli va recomand
sa Incercati sa dormiti fara sa va induceti somnul cu medicamente. Sanatos este somnul natural, caci In timpul
acestuia noi ne Incarcam energetic, ca un acumulator care s-a descarcat In timpul #ilei. De asemeni, orientati
In asa fel patul Inc%t sa dormiti cu capul spre -ord. +vitati stresul si emotiile negative puternice, sentimentele
negative, cel de ura, rautate, invidie, de inferioritate, cel de frustrare, frica, toate acestea degaja energie
negativa care se va rasfrange apoi asupra sanatatii dvs.
Si acum, In Inc'eiere doresc sa va mai spun un singur lucru5 dragi romani, oric%t de departe v-ati afla de
locul In care v-ati nascut, oric%t de Instrainati v-ati simti, nu va criticati tara, nu va criticati neamul. Daca vreti,
criticati oamenii politici care sunt trecatori, Insa nu tara si poporul, romani ca si voi. Sa stiti ca un om "olnav
poate fi ajutat cel mai "ine sa se vindece In locul In care s-a nascut, paternul lui "ioenergetic functionea#a cel
mai "ine In acest loc. DD
&ceste fra#e rostite de nenea Popa In &merica, In octom"rie $11:, imi aduc aminte de alte cuvinte ale
lui, rostite Intr-o imprejurare despre care nu isi imaginase vreodata ca ar fi posi"ila.
+ra pe vremea pro"lemei cu 6transcedentalii6. Dimineata, nenea Popa ajunge la serviciu si nu dupa mult
=$
timp vine la el un coleg si il anunta ca este asteptat In sala de sedinte. &juns acolo fara sa stie despre ce este
vor"a, intra si vede sala plina de sefi, colegi, unii de pe la guvern, seriosi, gravi, cu o purtare cam ciudata.
Sedinta Incepe si, dintr-o data, simte ca parca cerul cade pe el. Ii aude pe sefii, colegii care pana ieri ii
fusesera prieteni ?pe unii dintre ei ii ajutase c%nd au avut pro"leme mai dificile cu sanatatea, ei sau mem"rii ai
familiei lor@ ca Incep sa il acu#e, sa ii aduca tot felul de Invinuiri de neimaginat, il fac tradator de neam, fascist
si c%te si mai c%te. ,amas fara glas, singur Intre ei, a"ia mai poate "%igui< 6Cine, eu76 Si Intre"area i se repeta
mecanic, aproape o"sedant, In minte. &sa ceva era imposi"il. Si totusi era adevarat. Toti cei din sala se
adunasera acolo cu un singur scop, sa-l faca vinovat de niste monstruo#itati incredi"ile. Inlemnise. -u mai
putea face nici un gest, nu mai putea scoate nici un cuvant. Prin ceata ii vedea pe cei din sala , de au#it parca
nici nu-i mai au#ea. Dupa un timp, aude ca prin vis ca i se da cuvantul. Formal, desigur, caci era condamnat
Inca dinainte sa fi intrat In sala. Cu greu se ridica, vocea ii tremura, avea un nod In g%t de care nu era c'ip sa
scape, a"ia isi stapanea lacrimile ce-i umplusera oc'ii. Cu o voce ce parca nu era a lui a reusit sa spuna at%t5
6!a fac vinovat cu toata fiinta mea ca am vrut sa cunosc niste fenomene ale stiintei de m%ine de la unii
pretinsi oameni, daca este asa. !%ine, cand aceste fenomene vor fi demonstrate stiintific va va fi rusine pentru
ceea ce faceti asta#i cu mine, iar eu va voi dovedi ca sunt un roman cinstit si drept, mai mult dec%t multi dintre
voi, cei care a#i ma judecati6. &poi si-a facut cruce si a #is, mai Incet, ca pentru sine56 Doamne, iarta-i ca nu
stiu ce fac.6 In continuare, cei din sala si-au jucat pana la capat rolurile ingrate, comunicandu-i, printre alte
masuri luate imporiva lui si faptul ca a fost destituit din functia detinuta pana atunci, fiind si dat afara din
serviciu ?pana mai cu o #i Inainte fusese un om respectat, integru, apreciat pentru munca sa si atitudinea
corecta, principiala, fata de colegi, sefi, personalul institutiei@.
Sedinta s-a Inc'eiat. S-a ridicat si a mers Incet catre usa de iesire. &fara, pe culoar, pasii il duceau parca
singuri. Incotro 7...
&nii au trecut... C%ti dintre cei aflati atunci In sala au facut pana In pre#ent sa se vor"easca despre ei prin
faptele lor "une7 C%ti au dovedit prin faptele lor "une recunoscute de semeni, din tara si strainatate, ca sunt
"uni romani 7
Dar nenea Popa7 In pre#ent este cunoscut aproape In toata tara prin faptele lui de ajutorare a celor aflati
In neca#. Dovada7 Sutele de scrisori de multumire, altele care cer cu disperare ajutor, #ecile de oameni care
vin #ilnic la usa dansului cerandu-i sfatul si sprijinul, #ecile de copii, tineri si "atrani stransi In jurul lui c%nd
iese In parc, ascultIndu-l cu nesat cand le vor"este, salile de conferinta pline cand tine vreo prelegere,
telefonul care suna #i si noapte, cei care il cauta din &merica, Canada, &nglia, )ermania, Italia, )recia...,
articolele din pu"licatiile din tara si strainatate, cartea scrisa de doctorul Octavian Popescu despre faptele sale
"une. Dovada7... Insusi nenea Popa, care mai este Inca printre noi .
In fata acestei coplesitoare realitati, murmur In gand5 6Doamne, ajuta-i pe acesti "ieti nestiutori sa-si
recunoasca greseala si sa-si gaseasca pacea sufletului, caci nenea Popa i-a iertat de mult.6 De cand7... C'iar de
la Inceput.
In seara #ilei In care i se comunicase ca a fost dat afara din serviciu si Inca altele, ajunge Intr-un t%r#iu
acasa. Se de#"raca Incet In 'ol si, cu pasii grei, Inceti, aproape t%rs%iti, ajunge In dormitor. &ici Ingenunc'ea#a
la icoana si Incepe sa se roage plangand si murmurand 5 6Doamne, iarta-i ca nu stiu ce fac !6
=.
Incercand sa tinem pasul cu nenea Popa, ajungem In Canada. &ici, lumea stia deja ca e sosit pe
meleagurile lor. Il cauta, il solicita sa-i ajute, ii cer sfaturi, il asaltea#a cu Intre"ari, si asa trec #ilele pe
nesimtite. ,euseste sa discute cu el si un #iarist de la revista (uceafarul romanesc din !ontreal si In nr. 29 din
septem"rie $112, gasesc un articol intitulat 6aleriu Popa - omul a4ioma6 .
Citindu-l, descopar c%teva referiri despre ca#ul unui copil, &le4andru, ajutat de dansul si mi-aduc aminte
de povestea lui. &le4andru a visat si a spus parintilor lui ca In parcul .: &ugust este un nenea Omu cu un catel
negru, care o sa il faca "ine.
& fost adus In "rate ?nu se putea tine pe picioare@ la dl. Popa, pe cand avea 1 ani si tumoare cere"rala.
Dupa consultatie si sta"ilirea diagnosticului, In timp ce domnul inginer prescria parintilor tratamentul,
"aietelul, ase#at pe o "anca, a murit. !ama i-a aprins lumanarea.
.P. ne relatea#a5 6&m mers la el. +ra In moarte clinica, jumatate iesit din corp. Prin pase energetice l-
am readus la viata. &m mai va#ut :-2 copii, dupa care a tre"uit sa ma odi'nesc. Cedasem o cantitate foarte
mare de energie si nu ma simteam prea "ine. Cand mi-am revenit am va#ut un copil voios, normal, care alerga
si se juca cu catelusul meu. & mers pe picioarele lui, tragandu-i cu forta pe parinti, pana la iesirea din parc,
unde a tre"uit luat din nou In "rate. 6
Cand s-au urcat In auto"u#, a Inceput sa miroasa at%t de tare Inc%t nici cei din jur nu mai puteau suporta.
&junsi acasa, mama l-a de#"racat, cre#and ca a facut pe el, dar a constatat ca era doar mirosul transpiratiei.
Cainele au tre"uit aruncate pe "alcon, iar lenjeria de corp pusa la fiert In ca#an. (a un moment dat, In timpul
fiertului, spuma de la suprafata s-a revarsat peste gura ca#anului si a curs pe araga#, atacand smaltul si topind
"utonii araga#ului.
& doua #i a tre"uit tuns pentru aplicatiile de cataplasme cu foi de var#a pe #ona "olnava, dar fri#erita s-a
temut5 pe ceafa avea o tumoare ca o jumatate de mar Inrosit.
.P5 6& venit din nou In parc si, su" oc'ii lumii, am redus tumoarea la jumatate. &poi copilul s-a ridicat
si a Inceput sa se joace. Dar, din nou, la iesirea din parc a tre"uit luat In "rate. & venit foarte mult timp. Il
Incarcam #ilnic. Deoarece i-am transmis o cantitate foarte mare de energie din mine, Intre noi s-a sta"ilit o
legatura.
Sunt ani de atunci, dar daca il Intre"i si asta#i, &le4andru stie In fiecare moment ce fac eu. De e4emplu,
le spune oamenilor daca mai vin sau nu In parc, de ce nu vin, cu cine ma Int%lnesc. Pentru el, eu sunt -enea
Omu.6
In articol se vor"este In continuare despre uimitoarele manifestari la care sunt martori numerosi oameni
veniti sa il vada, despre cum pune diagnostic pe fotografii, la telefon, c'iar si postum.
ine la dl. Popa fostul campion la "o4, S.F. si ii arata o po#a5
- Ce-mi spuneti despre fratele meu mai mic 7
- !inti, ?erau mai intimi @ nu e fratele tau. 3a... saracul, e mort de trei #ile, s-a Inecat si nu l-ati mai gasit.
+ra adevarat.
,eporterul, fiind martor la aceste uimitoare performante, Indra#neste sa il supuna si el la un test pe
6olteanul diagnostician6 .
- Spuneti-mi, -enea Omule despre "atrana mea mama.
- Da-mi mana, i-a #is. !ama Floarea, cum o divini#e#i, a dus doua ictere pe picioare. Pentru cei =: de
ani ai sai o duce foarte "ine. Dar... e In cer.
=:
- &sa este, ii raspunde tul"urat #iaristul.
Discutand despre numeroasele afectiuni si suferinte ale oamenilor, .P. sustine ca orice "oala sau
moarte prematura, Inainte de $$$ ani, constituie accidente datorate infractiunii de nerespectare a regulilor
naturale ale vietii, deci "oala putand fi prevenita si remediata. Si tot dupa diagnosticianul In cau#a, principalii
factori incriminati In producerea "olilor sunt5 stresul peste limita de toleranta, respiratia incorecta si In mediu
viciat, nutritia nerationala, mesele la ore neregulate, digestia incorecta, consumul de grasimi animale,
afumaturi, "auturi alcoolice distilate, cafea, dulciuri, p%ine al"a, orice proteine In e4ces, fumatul, o"oseala
cronica, e4cesul se4ual, nerecuperarea prin odi'na, sedentarismul, dantura incompleta sau deteriorata,
neeliminarea re#idurilor si to4inelor din corp la timp, constipatia cronica, lipsa de curatenie corporala,
angajarea In munci neadecvate, munca si convietuirea cu persoane care nu te si nu le agree#i,
automedicamentatia fara prescrieri, etc.
0iaristul ne informea#a ca la !ontreal, romanii si auto'tonii care il vi#itasera deja pe nenea Popa pana la
data scrierii articolului depasisera numarul de :>>> de vi#itatori. Tot din paginile revistei mai aflam ca la
3ucuresti, In cadrul /niversitatii +cologice condusa de prof. univ. dr. Dolp'i Drimmer, acesta a Infiintat, la
initiativa d-lui Popa, Facultatea de Stiinte Cognitive si Parapsi'ologie, unde si dl. Popa activea#a ca profesor.
Dupa revenirea In tara, pentru aceasta facultate, dl. Popa a donat carti aduse din &merica si Canada, valorand
peste $$>>> V. Pe langa acestea, In e4punerile de la conferinte sunt pre#entate casete video , audio, cu
vindecari ?unele ca#uri pre#entate in carte e4ista si ele pe casete video@, cu manifestari asa-#ise paranormale
adunate din Intrega lume, studiate si evidentiate In mod stiintific, sunt pre#entate diferite ipote#e care Incearca
sa e4plice aceste fenomene, care nu mai sunt contestate, dar nu sunt Intelese Inca. Se e4pun si studii stiintifice
Inregistrate pe casete video despre diferite terapii naturiste practicate In lume, despre viata animalelor,
plantelor, insectelor, ipote#e despre originea omului, evolutie, etc.
In timpul c%t a stat In (os &ngeles, dl. Popa l-a Int%lnit si pe &ristide 3u'oiu si In urma discutiilor avute
cu dansul, acesta pu"lica un articol In revista /niversul, al carei director este. Titlul articolului, 6Inginerul
aleriu Popa e tot mai convins - ,O!W-I& PO&T+ D++-I T&,& !I,&CO(+(O,T6
(egat de acest su"iect dansul o"serva 5 6In ultimii doi ani se petrec tot mai multe fenomene ine4plica"ile
In ,omania, de natura paranormala. In acelasi timp apar declaratii ale unor persoane din alte tari, cum e ca#ul
unei "atrane din tri"ul 3a -di"u din 0air, care afirma ca ,omania este un pamant ales de Dumne#eu pentru
minuni ce nu vor Int%r#ia sa apara.
(a aceasta afirmatie aleriu Popa adauga o serie de e4emple despre oameni maturi, adolescenti, copii,
care apar cu maifestari ce deocamdata stiinta nu le poate e4plica, dar a caror realitate este evidenta prin
repeta"ilitatea lor< prin "ioenergia ce iradia#a prin m%inile lor, acestia pot ridica diferite o"iecte, inclusiv
sticle, o"iecte din plastic, carti etc., pot vedea afectiuni ale organelor interne, pot vindeca prin atingerea cu
mana a #onei "olnave, s.a.m.d. O astfel de t%nara, cu reale perspective este si (avinia Tatomir, din Craiova.
6Se pare ca deasupra ,omaniei e4ista de c%tiva ani un tunel de energie care In pre#ent pluteste deasupra
muntilor Carpati, influentea#a si da ,omaniei valori imense pe cale parapsi'ologica. De aceea, pregatiti-va si
pentru a doua parte a corpului uman. (asati partea fi#ica, ca nu plecati din aceasta lume dec%t cu doua mari
acu-mulari 5 cunostintele stiintifice din toate domeniile si faptele de iu"ire. 6
=2
Intr-una din conversatiile cu #iaristii americani, Intre"at la un moment dat daca, pe langa capacitatea
e4traordinara de a pune diagnostice e4acte dupa fotografie, prin telefon etc., a mai o"tinut si alte performante
In lucrul cu propriul corp, aleriu Popa raspunde5 6Da, am reusit, si Inca cu mult timp In urma. In tinerete am
fost supus unei operatii de apendicita fara aneste#ie, deasemeni suport e4tractii sau lucrari dentare fara
administrarea In preala"il a vreunui aneste#ic, am facut cure de de#into4icare de $> #ile fara apa si mancare si
9. de #ile fara mancare, consumand doar apa distilata, merg iarna la tara, In picioarele goale pe #apada, iar de
curand, am vi#itat In PensFlvania un centru unde cei care doresc se pot Inscrie pentru a Invata sa mearga
desculti pe car"uni aprinsi. +u am reusit sa merg pe car"uni aprinsi pe o distanta de $> metri, fara sa sufar nici
un fel de arsura la picioare.
Tot de tanar am avut In mine dorinta sa-i cunosc pe asa numitii 6vraci6 din &frica, lucru care a fost
posi"il cand am fost trimis pe linie de serviciu Intr-o delegatie In Congo 3ra#aville. C%nd am ajuns acolo m-
am interesat de e4istenta unui astfel de vraci si am si aflat unul, "ineInteles. &m Incercat sa patrund la el, lucru
reali#at cu foarte mare dificultate caci vraciul nu primea straini. Odata patruns, se pare ca i-am c%stigat
Increderea caci i-am definit pe loc 9 afectiuni de care el Insusi suferea.
Din cele 9 vraciul a recunoscut 2 si astfel pot spune ca ne-am 6imprietenit6. Dupa aceea am asistat la
re#olvarea unui ca#. & fost adus pe targa un "astinas care se afla Intr-o stare grava, cu temperatura de 2>>C.
raciul m-a Intre"at ce are "olnavul, iar eu i-am spus ca respectivul sufera de o into4icatie alimentara
provocata de consumul de peste afumat. Intre"ati daca este adevarat ca omul a mancat peste afumat, cei care il
transportasera cu targa au confirmat. &poi, vraciul a Inceput el Insusi operatiunea de 6vindecare6. In primul
rand, acesta i-a administrat "olnavului un ceai, o infu#ie din diferite plante, dupa care a Inceput sa-l mase#e pe
a"domen. Dupa ce a terminat masajul a"domenului, vraciul l-a apucat pe om de picioare si l-a Inv%rtit pana
cand omul a Inceput sa verse. &poi, i-a administrat acestuia alt ceai, l-a masat pe a"domen si In sf%rsit, omul a
fost In stare sa se ridice In picioare. Odata aflat In picioare, vraciul a luat o frun#a cu tepi ascutiti, cum ar fi
lim"a soacrei de la noi, si i-a trecut-o pe la su"rat de c%teva ori pana cand omul a Inceput sa sangere#e. (a
Inceput sangele era Inc'is la culoare, apoi a Inceput sa se desc'ida. CInd acesta a ajuns aproape de culoarea
limfei, vraciul a luat o alta frun#a, a jupuit-o de pielita si i-a aplicat-o "olnavului pe ranile de la su"rat. Toata
operatiunea a durat doua ore, doua ore si jumatate, iar finalul a fost surprin#ator. Omul care fusese adus pe
targa, cu temperatura de 2>>C, s-a sculat sanatos tun, fara fe"ra si In sunetul to"elor si al tam-tam-ului, a
Inceput sa danse#e.
&cum, o alta calatorie In alta parte a glo"ului, In India si 3anglades', unde deasemeni am avut oca#ia sa
vad niste lucruri foarte interesante. In 3anglades', langa Dacca, se afla tot un astfel de vraci care vindeca cu
ajutorul serpilor si al scorpionilor. Iata cum decurgea aceasta forma ciudata de tratament. raciul avea o cusca
mare In care se aflau Inc'ise co"re si tot felul de serpi, precum si scorpioni. Cand i se aducea un "olnav,
vraciul punea lim"a pe pielea acestuia pentru a Inregistra In acest mod pC-ul pielii ?gradul de alcalinitate sau
aciditate @. &poi prindea o co"ra sau un alt sarpe din cusca pe care il lasa sa muste dintr-o frun#a de "etel,
veninul lui las%nd o aureola pe suprafata acesteia. &stfel, dupa felul aureolei, vraciul isi dadea seama daca pC-
ul veninului sarpelui respectiv este capa"il sa contracare#e pC-ul "olnavului pe care el il testa cu lim"a.
=9
Tre"uie sa stiti ca veninul de sarpe este In general foarte alcalin, mergand uneori pana la pC. $2 si, legat
de acest lucru, daca cineva este muscat de un sarpe, un antidot puternic este sucul de lam%ie< victimei
respective este "ine sa i se taie imediat rana de jur imprejur si sa se aplice pe aceasta suc de lam%ie.
Stiu ca toate aceste povestiri suna "i#ar, Insa sunt reale< eu personal am asistat la doua astfel de
tratamente administrate de vraciul din 3anglades'. In am"ele ca#uri, "olnavi cu temperatura foarte mare
generata de infectii puternice, au fost adusi si Intinsi pe o rogojina, testati cu lim"a de catre vraci, apoi muscati
de serpii alesi de acesta, undeva pe "rat, deasupra cotului. Din fericire, amandoua ca#urile s-au terminat cu
"ine, respectiv, dupa o ora, o ora si jumatate, fostii "olnavi s-au sculat aproape fara fe"ra si capa"ili sa mearga
singuri. Spun din fericire pentru ca tratamentele vraciului erau radicale, 6ori-ori6 < deci "olnavul ori se
vindeca, ori murea pe loc In urma muscaturii sarpelui. &m urmarit pe unul din "olnavi si am o"servat ca dupa
doua saptamani acesta era complet resta"ilit.6
7

IPOTE5E
IDEI PENTRU CEI CARE VOR SINCER BINELE ROMANIEI
!OTI/( P,I-CIP&( C&,+ !-& D+T+,!I-&T S& CO-C+P &C+&ST& FIS& -/ & FOST
C+( PO(ITICO-SOCI&( I- P,I!/( ,&-D, CI ,+F(+CT&,+& PO(ITICO-SOCI&(& I- DO!+-I/(
S&-&T&TII POP/(&TI+I, F&PT CO-ST&T&T &P,O&P+ 0I(-IC (& C+I S/F+,I-0I C&,+ !&
C&/T& C/ DISP+,&,+. DI- CO-ST&T&,I(+ !+(+ , P,I!& C&/0& C&,+ D/C+ (&
I!3O(-&I,I FI0IC+ SI PSICIC+ +ST+ ST,+S/( C&/0&T D+5 I-C+,TIT/DI-+& I- C&,+ S+
&F(& T&,&, (IPS& /-O, -+C+SIT&TI C& &(I!+-T+(+ &CC+SI3I(+ /-O, +-IT/,I !ICI,
C&(D/,&, &SIST+-T& !+DIC&(&, PI+,D+,+& (OC/(/I D+ !/-C& +TC.
FIS& P+,SO-&(& & C&-DID&T/(/I (& F/-CTI& PO(ITIC&, S&/ +CO-O!ICO-SOCI&(& ?idei
si sugestii@
+4plicatii5
- aceasta fisa continand o"ligatii, sarcini si drepturi, se refera la persoana propusa sa candide#e in
alegerile legislative din anul ............
- fisa va fi completata personal de catre orice persoana ce candidea#a la o functie politica, sau
economico-sociala ?de la primul pana la ultimul functionar de stat, inclusiv de conducatorul statului @ .
- fisa va cuprinde o"ligatoriu punctele inscrise mai jos, iar daca se considera necesar , se vor adauga si
altele.
- alegeti raspunsul corect ?taind cu o "ara ru"rica incorecta 6D&H-/6@, pentru a corela afirmatia fiecarui
punct cu realitatea privind propria persoana a candidatului.
- fisa se va data si semnatura.
........................................
Fotografia candidatului,
color,
tip pasaport.
........................................

=8

-,.
C,T
&FI,!&TI& D&H-/
$. Sunt sanatos fi#ic si psi'ic ?dovedit cu acte@. DaH-u
.. Sunt credincios convins in religia de care apartin. DaH-u
:. Sunt casatorit ?confirmare din partea sotiei @. DaH-u
2. -u sunt in divort si in timpul mandatului nu voi divorta. DaH-u
9.
-u am nici un viciu care sa ma degrade#e ca functie si om ?corupti"il, alcoolic, afemeiat,
cartofor etc.@, iar daca sunt inca fumator, ma o"lig sa nu fume# in institutie si sa sustin
propaganda contra fumatului si alcoolismului.
DaH-u
8. Sunt profesionist recunoscut in meseria de 5 TTT DaH-u
B. -u voi admite5 nepotismul, coruptia, mita etc., su" nici o forma. DaH-u
=. -u am facut nici un fel de politica contra legilor statului. DaH-u
1.
-u sunt sectant si nu am relatii ascunse cu sectantii ?grupuri de indivi#i a caror activitate
contravine moralei umane@.
DaH-u
$>. Sunt ecologist cu toata fiinta mea si voi lupta pentru un mediu sanatos. DaH-u
$$.
Toate luarile de cuvant 'otaratoare le voi inregistra pe caseta audio si le voi pastra pe toata
durata mandatului, iar daca este ca#ul si dupa aceea ?in ca#ul parlamentarilor si cu alte
oca#ii mai importante, pe caseta va fi inregistrata si opinia, pe scurt, a celui ce a condus
sedinta@. Copii scrise dupa cuvantare vor fi depuse la dosarul institutiei.
DaH-u
$..
Cuvantarile 'otaratoare vor fi scrise si date celor pre#enti la sedinta, inainte de a fi rostite,
iar in ca#ul cand in cuvantare sunt angajamente, la terminarea alocutiunii se vor mentiona5
in ca#ul in care nu reali#e# angajamentul la termen, calitativ si cantitativ, sunt de acord sa
fiu destituit si tras la raspundere legal, de cei ce m-au ales.
DaH-u
$:.
Sunt de acord ca retri"utia mea lunara sa fie la nivelul salariului mediu pe tara. Pentru
merite deose"ite, statul poate acorda in plus, o suma ajungand pana la triplarea salariului,
prin 'otararea colectivului care a ales candidatul respectiv. Pentru functiile cu o"ligatii
protocolare se vor acorda c'eltuieli deconta"ile ?salariul Presedintelui va fi du"lu fata de
salariul mediu pe tara, cu posi"ilitatea de a fi suplimentat lunar de catre Parlament@, ca# in
care vor fi, o"ligatoriu, cunoscute de pu"lic prin mass-media. Sistemul de salari#are mai
sus mentionat este necesar pentru a intelege concret cel ales, cum traieste populatia tarii.
DaH-u
$2.
oi da, lunar, dari de seama in fata celor care m-au ales. &cestia, prin repre#entantii lor,
vor 'otari, cand este nevoie, daca merit sa indeplinesc mandatul in continuare.
DaH-u
$9.
otarea se va face, prin semnatura, pe o fisa special conceputa, pentru a se intelege ca de
greselile mele vor fi vinovati si cei care m-au ales ?fiecare colectiv isi merita alesul, fiecare
popor isi merita conducatorul@.
DaH-u
$8.
Toate sarcinile 'otaratoare le voi primi si da in scris, su" semnatura, stiind ca in viata nu
am decat un singur prieten adevarat, negru pe al", scris de mana lui.
DaH-u
$B. In ca#ul cand nu pot completa toate ru"ricile cu RDaR, nu voi candida. DaH-u
$=.
In ca#ul cand comisia propusa sa anali#e#e activitatea mea costata ca am gresit si nu ma
scot la timp din functie, mem"rii comisiei vor fi destituiti si con-damnati la fel ca mine.
DaH-u
$1. Fisa a fost completata si semnata de mine personal, li"er si nesilit de nimeni, in
deplinatatea facultatilor mintale, cu dorinta ca prin activitatea ce o voi desfasura pe timpul
mandatului, tara mea scumpa, ,O!&-I&, sa devina cu adevarat, un centru de
DaH-u
=B
spiritualitate si corectitudine umana al omenirii.
.>.
In ca#ul in care, dupa alegeri si in timpul mandatului, mi se va dovedi, cu acte semnate ?nu
anonime@, cercetate de cei in drept, ca am mintit, sunt de acord sa fiu judecat, condamnat si
introdus pe viata in mina de la Praid, judetul !ures, deoarece nu merit sa mai traiesc
printre cei ce m-au ales spre a le repre#enta interesele5 vor fi trasi la raspundere, odata cu
mine si consilierii mei ?sau cei ce imi vor fi su"alterni directi@, pentru a intelege ca si ei
sunt raspun#atori pentru deci#iile mele. &r fi "ine ca televi#iunea sa filme#e mina de la
Praid si alte mine similare pentru a se sti ce-i asteapta pe vinovati.
DaH-u
.$. Inainte de a candida la alegeri am posedat urmatoarea avere dovedita cu acte. DaH-u
... (a terminarea mandatului voi dovedi cu acte averea ce o voi poseda. DaH-u

Data Semnatura
RECOMANDARI SI UNELE MOTIVATII PENTRU INTRODUCEREA .ISEI
$. Fisa completata si insotita de fotografia candidatului va fi pu"licata in presa si la centrele de votare.
.. Pentru fiecare functie tre"uie preva#uta fisa functiei in conformitate cu o"ligatiile ce-i revin
candidatului.
:. Fisa tre"uie sa fie afisata si cunoscuta de alegatori, pentru a conclu#iona daca cel propus corespunde
functiei, avand in vedere ca in final, de greselile candi-datului vor suferi si alegatorii.
2. Cei care nu vor fi de acord sa lucre#e cu aceasta fisa fara sa arate in mod limpede, concret, cu dove#i
si argumente sustinute de fapte, de ce nu sunt de acord si sa propuna alta solutie, mai "una, ce poate fi
aplicata, iar pentru aplicarea ei sa raspunda in fata tarii si a legii, vor fi considerati dusmani nedeclarati ai
,O!&-I+I. +i sunt aceia care vor sa suga din vlaga acestui popor "ogat, dar neinstruit inca.
9. Cele inscrise in fisa sunt foarte dure, dar posi"il de reali#at de cei ce vor cu sinceritate ca ,O!&-I&
sa devina 6!ecca Omenirii6 prin spirituali#are, singura posi"ilitate care ii este pe deplin la indemana, datorita
calitatilor spirituale de care dispune acest popor.
&ceasta depinde de noi, daca vom incepe sa raspundem la cele trei mari intre"ari5 De unde venim7, Cine
suntem7, /nde mergem7 Si daca vom fi convinsi, stiintific si religios, ca de la gand, privire, gest, vor"a, fapta,
totul se inregistrea#a si se computeri#ea#a undeva, fiind direct raspun#atori fata de noi insine, maine ?cand
psi'icul nostru nu va mai fi pe Pamant@, toate acestea ne vor da de gandit ca vom plati tri"ut greu pentru orice
greseala savarsita in decursul vietii.
In ca#ul in care candidatul ales a gresit, sa fie pu"licat in presa, pre#entat la radio, T, impreuna cu
su"alternii directi si consilierii personali, oficial angajati pentru a-l ajuta la indeplinirea mandatului, cu
fotografiile lor, incat si acestia sa cunoasca rusinea impreuna cu el, daca au rusine si stiu cu adevarat ce
inseamna rusinea. Pana nu ne va fi rusine de faptele noastre urate, tara rom%neasca va fi de rasul lumii intregi.
!erita poporul nostru aceasta rusine7 Pana cand sa ne fie rusine sa spunem ca suntem rom%ni, cand mergem
sa ne ca#am la un 'otel din tarile asa-#is civili#ate7 Ce au ei in plus fata de noi7 &u doua capete pe umar7 -u!
+i au invatat de mult ce este rusinea! De cine depinde sa ne spalam de rusine7 De fiecare din noi. Si daca este
asa, 'ai sa o facem cu sinceritate, alegand cu multa atentie si discernamant rom%ni cinstiti si drepti, care sa ne
repre#inte cu cinste si sa ne invete prin e4emplul faptelor lor sa nu ne mai fie rusine.
8. Conducatorii partidelor sunt rugati sa anali#e#e cu foarte mare atentie aceasta fisa, daca sunt rom%ni
==
cu adevarat, sa adauge in plus, daca considera necesar, si alte idei in afara celor trecute in fisa si sa o propuna
de urgenta Parlamentului spre apro"are, pentru a deveni functionala cat mai repede.
Propunand candidatii dupa aceasta fisa, =>J din propaganda electorala actuala se va reduce, si deci, vor
scade c'eltuielile financiare, finante de care avem multa nevoie. Cu "anii economisiti astfel ar putea fi
terminate multe locuinte care spre rusinea noastra stau in paragina, ca si alte lucrari necesare.
&tunci vor vedea partidele cat este de greu sa gasesti :-2 candidati, pentru fiecare functie, care sa
indeplineasca conditiile cerute de fisa. &cele partide vor deveni puternice si demne de incredere in fata tarii,
care vor propune cati mai multi candidati de calitate fi#ica si psi'ica.
&r fi "ine ca fisa sa fie discutata si in colectivele de munca din intreprinderi, facultati, etc. si la
televi#iune in special, pentru a cunoaste opinia pu"lica asupra ei.
Cei ce nu sunt inca de acord cu aceasta fisa, sa raspunda in fata tarii de ce nu sunt de acord, dar sa
propuna alta fisa, sau alta forma prin care sa ne garante#e si sa raspunda cu li"ertatea lor pentru deci#iile ce le
iau, sa ne demonstre#e prin fapte ca sunt cu adevarat rom%ni si ii vor tarii "inele, din tot sufletul.
(ucrand cu aceasta fisa, ii vom ajuta sa nu greseasca pe cei care ar dori-o si astfel nu vom mai ajunge sa
strigam, spre rusinea noastra, in fata lumii intregi, 6jos guvernul, jos presedintele6, pentru care noi am semnat
si votat sa ne conduca, si nici sa le cerem moartea si sa-i e4ecutam, in ca# de forta, precum am mai facut-o.
Fisa o vor completa numai cei ce se considera 6oameni potriviti la locul potrivit6. &ceia nu se vor gandi
la ce-i asteapta, ci vor gandi si actiona in fiecare moment urmarind ce tre"uie sa faca sa nu-i astepte raul.
?&mericanii si altii la care noi privim cu admiratie, lucrea#a de mult dupa aceste principii. Sunt sigur ca orice
candidat american ar semna cu am"ele maini aceasta fisa@.
Politicianul Om nu va fi de acord cu aceasta fisa, deoarece el se gandeste ca, prin politica sa sa-si
satisfaca in primul rand interesele sale personale ?si dupa aceea ce va fi@.
Omul politic va fi de acord cu aceasta fisa, deoarece el vrea "inele tarii, constient fiind de greutatile prin
care va trece.
In momentul cand am conceput aceasta fisa, care poate fi im"unatatita de cei care vor intelege mai
devreme ca ,om%nia tre"uie sa se spele de rusinea in care pluteste, am fost constient ca voi fi discutat de unii,
visator, idealist sau mai stiu eu cum, de altii. &ceste aprecieri le vor face cei neinstruiti inca sau care vor ca
,om%nia sa fie inca de rasul lumii sau sa nu mai e4iste. !otivele pentru care procedea#a astfel le cunosc ei
"ine ?deoarece ei stiu ca in spatele incertitudinii isi satisfac interesele lor mesc'ine@.
Dar, toti acei care mai gandesc si procedea#a astfel inca, sa tina minte ca asa #isul "ine de a#i pentru ei,
le va deveni raul de maine si asa mai departe, urmarindu-i oriunde se vor duce, c'iar si dupa ce au plecat din
viata.
Definitia "inelui ?ipote#a mea - nu e4ista "ine, nu e4ista rau@. 3inele este o stare prin care sunt
satisfacute unele interese, insa practic, nu e4ista "ine, nu e4ista rau. +4emplu5 doi frati, unul este gradinar,
altul caramidar. Ploua. )radinarul multumeste Domnului, caramidarul injura ca ii strica caramida. /nde este
"inele7 /nde este raul7 +ste doar interesul, si asa se pot da multe e4emple. 3inele, cand se apropie de apogeu,
este atunci cand, ?#ic eu@, celui caruia i-ai satisfacut interesul, plange, si odata cu el, plangi si tu. De cate ori ai
trait aceste momente de cand e4isti, draga rom%ne7
Tot in ipote#a mea, nu e4ista adevar si dreptate sociala. +4emplu5 suprimarea vietii unui om, in orice
=1
conditii, se considera crima. Cand suprimi viata cuiva pentru interesul tau personal, esti considerat criminal si
condamnat conform legilor in vigoare. Insa cand suprimi viata unora, in interesul colectivitatii, tarii, natiunii,
etc., esti considerat erou. De ce7 ?,aspundeti voi@.
In ipote#a mea, un conducator este "un daca, atunci cand isi satisface interesele personale si de functie,
satisface minimul =>J din interesele celor pe care ii conduce, deoarece dintre cei .>J ramasi nesatisfacuti,
$9J ii sunt inferiori, iar 9J sunt mai destepti decat el, dar, cei =>J, care sunt in majoritate, ii tin in
e4pectativa, atat timp cat conducatorul le satisface interesul pentru care s-a angajat sa ii conduca. O alta
sugestie. Primarii generali, de sectoare, orase, comune, sate, ar fi "ine sa ia o #ona mi#era din teritoriul pe care
il tutelea#a, pe care sa o inno"ile#e din toate punctele de vedere, prestand lucrari, pe cat le sta in putere cu
propriile maini, dupa orele de serviciu, dand e4emplu personal ca vor"ele spuse in timpul propagandei devin
realitati ?primarul general al capitalei sa se ocupe de strada (ipscani si de un parc lasat in paragina@. &tunci il
vom crede pe domnul primar ca este om politic, nu politician om. &celasi lucru ar tre"ui sa-l faca toti cei
alesi, in frunte cu conducatorul statului. 0onele de care se ocupa, ar fi "ine sa fie marcate cu panouri mari,
vi#i"ile, pe care sa fie trecute numele si functia politica a celui responsa"il de curatenia, ordinea si frumusetea
locurilor respective. De asemeni, primariile sa ceara statului ca fondurile pe care le incasea#a de la detinatorii
de autoturisme, pentru intretinerea drumurilor si stra#ilor, sa fie conta"ili#ate separat si sa fie raportat lunar
cum au fost c'eltuite. (ucrarile e4ecutate sa fie receptionate de o comisie formata din specialisti cunoscatori
ai lucrarilor din acest domeniu ?ei tre"uie sa fie detinatori de autove'icule@. In acelasi timp, primarul sa se
angaje#e in fata asociatiilor de automo"ilisti ca, in ca#ul cand nu e4ecuta lucrarile la care s-a angajat, la
termen, corespun#ator, cantitativ si calitativ, sa fie dat in judecata, personal, atunci cand din cau#a gropilor de
pe stra#i, soferii isi accidentea#a masina, sau o u#ea#a prematur. Comisiile sa receptione#e, alaturi de
specialistii din domeniu, lucrarile e4ecutate. Si mai tine minte, draga rom%ne, daca nu vei lucra cinstit si
corect acolo unde esti angajat, fara sa te gandesti intai cat ti se da, ci sa ai pretentii numai dupa ce ai dat
lucrari, produse, "unuri etc., de calitatea si in cantitatea pentru care meriti retri"utia ceruta, nu-l vei ajuta pe
cel ales sa se ac'ite de sarcinile luate, deoarece, el singur, nu o va putea face niciodata. Toti tre"uie sa
devenim unul singur, de la gand, privire, gest, vor"a, fapta, si atunci vom deveni mari si nu vom mai fi de
rasul lumii.
Cel ce a conceput si a intocmit aceasta fisa iti spune56Draga rom%ne, daca e4isti cu adevarat, tine minte
ca oricine vine din afara sa te ajute, nu o face fara interes. Cai sa facem ce putem, cu propriile noastre forte, ca
rom%nul a dovedit de atatea ori ca este mult mai destept si istet decat cei ce au venit sa-l ajute, si numai dupa
ce am epui#at sincer toate resursele noastre sa apelam la cei ce stiu si pot mai mult decat noi si sunt cat mai
putin interesati in ajutorul ce ni-l acorda.
&r mai fi multe de spus. In inc'eiere, draga rom%ne, citeste cu atentie cele scrise in fisa cat si cele aduse
in completare, nu cu superficialitate, nu cum esti de multe ori o"isnuit sa o faci, ca de aceea ne aflam in
situatia de asta#i.
Intr-adevar, e4igentele impuse de aceasta fisa sunt e4trem de severe, dar si importanta acestor functii
pentru viata acestui popor, pentru viitorul sau, este covarsitoare. De aceea, impunerea unor criterii severe, de
1>
moralitate si profesionalism, maresc mult sansele alegerii unor candidati cat mai competenti.
Semenul si contemporanul dvs,
doritor de "ine al ,omaniei,
din toate punctele de vedere,
ing. aleriu Popa.

P.S. Toti cei care si-au pre#entat la televi#iune programele ce le vor indeplini daca vor fi alesi, sa
complete#e fisa, alaturand toate ideile declarate in emisiunile televi#ate, su" forma de angajament, in fata tarii.
?Daca sunt cinstiti si au curaj@. Tuturor celor care vor fi de acord si vor actiona pentru aplicarea acestei fise, le
multumesc in numele sanatatii, a linistei si prosperitatii poporului rom%n!

K K K

,evenind in tara dupa calatoria facuta in &merica, Canada si +uropa, dl. Popa a conceput si reali#at
impreuna cu pictorita Staicu Tudora un set de peste 9> de planse ce pre#inta in detaliu procesul nasterii in
du"la iposta#a, atat din punct de vedere "iologic, asa cum stiinta a pus in evidenta prin ultimile cuceriri ale ei,
cat si al fenomenelor spirituale ce au loc inainte de conceptie si pana dupa nasterea fi#ica.
O alta grupa de planse ilustrea#a si e4plica cum are loc procesul mortii, al desprinderii formei energetice
de trupul fi#ic si ce se intampla cu partea spirituala dupa separarea de corpul fi#ic.
&ceste planse vor fi pre#entate intr-o e4po#itie ce se va tine pro"a"il in cadrul /niversitatii +cologice.
De asemenea, dl. Popa intentionea#a sa reali#e#e si un al"um in care fiecare plansa va contine e4plicatii
detaliate referitoare la continultul ei si trimiteri la diferite lucrari care tratea#a acest su"iect Sursa principala
de inspiratie a descrierii fenomenelor spirituale o constituie lucrarea RDI- T&I-+(+ I+TII SI &(+
/-I+,S/(/IR de Scarlat Demetrescu.
Pentru a oferi cititorului o cat de mica idee despre aceste planse, care pana in pre#ent, prin continutul de
idei, sunt unicat in lume, am pre#entat sapte dintre ele in ane4a acestei carti. Desi ele necesita o e4plicare mult
mai detaliata, cateva amanunte despre fiecare sunt totusi "ine venite, avand in vedere spatiul lucrarii de fata.
In plansa $ este pre#entat Pamantul cu #onele sale fluidice, locurile in care vietuiesc oamenii in forma
spirituala si de unde vin la viata in planul fi#ic al planetei.
Plansa . ilustrea#a persoanele fi#ice si spirituale pre#ente la momentul conceptiei in urma careia se va
de#volta viitorul trup fi#ic al candidatului la o noua viata in corp fi#ic.
Plansa : ilustrea#a un moment din perioada de evolutie intrauterina, activitatea entitatilor spirituale la
desavarsirea acestui proces si spiritul candidat la intrupare, stand in jurul mamei, in stare fluidica, su" forma
de trunc'i de con.
Plansa 2 arata cele trei #one situate pe corpul mamei unde spiritul fiu se leaga de corpul ei. !ai este
pre#entata si modalitatea in care spiritul fiu preia din energia mamei in timpul noptii si din cea a tatalui in
timpul #ilei.
Plansa 9 ilustrea#a ce se intampla in planul energetic in momentul nasterii si influentele ce se e4ercita
asupra noului nascut in acele clipe.
Plansa 8 pre#inta procesul mortii, al desprinderii partii spirituale de trupul fi#ic.
Plansa B arata cum are loc RGudecataRde la sfarsitul ciclului evolutiv de apro4imativ .8>>> de ani de pe
acesta planeta.
1$
7I

NOI
In urma activitatii desfasurate In &merica, de ajutorare a unor semeni aflati In suferinta si a re#ultatelor
o"tinute de acestia, revista 0um din -eS PorA ii solicita un interviu inginerului Popa, aparut pe data de $9
oct. $11:, su" titlul 6aleriu Popa, un +dgar CaFce al romanilor6. Iata c%teva fragmente din el5
+ste iarna. O #i a lui decem"rie $119. Dimineata, dupa ce m-am tre#it, iau treningul pe mine si ies sa
alerg. &fara e #apada si ninge linistit, parca vrea sa se opreasca. Fulgii scanteia#a in caderea lor molcoma,
cand trec pe langa luminile inca aprinse. Imaginea iti da impresia ca face parte dintr-un "asm. Imi aduce
aminte de copilarie, cand traiam fara nici o grija. Dupa ce imi termin setul de e4ercitii, o iau spre casa in
alergare usoara.
Pe drum ma intalnesc cu un prieten din copilarie, &iloaie Octavian, acum inginer de calculatoare la
Institutul de !edicina Sportiva. -e salutam si, din vor"a in vor"a ajung sa ii povestesc de intentia mea de a
un post de 2> de #ile, in cola"orare cu un grup de medici care sa o"serve si sa anali#e#e reactiile si evolutia
organismului in aceasta perioada si in timpul revenirii la alimentatie, inca .> de #ile. Ideea i s-a parut
interesanta si mi-a promis ca o sa discute la institut cu sefa la"oratorului de cercetare, dr. ,osseti &na, daca
e4ista o posi"ilitate de cola"orare pe aceasta tema.
Dupa .-: #ile, Octavian ma anunta ca a o"tinut acordul colectivului de cercetatori de la institut, dar
propunerea mea tre"uie mai intai adusa la cunostinta d-lui director, prof. dr. Ioan Dragan si, daca isi da
consimtamantul, putem apoi intocmi protocolul dupa care se va desfasura e4perimentul.
(uni dimineata ma pre#int la dl. director si ii pre#int, in cateva minute, propunerea mea si scopul
urmarit. Dansul se arata desc'is si interesat intr-o cola"orare stiintifica pe o asemenea tema, dar isi pastre#a o
re#erva de scepticism, sfatuindu-ma ca totusi sa nu e4agere# si ca ar fi mai prudent sa ma opresc pe la .>-.9
de #ile. +u raman insa 'otarat in deci#ia luata si sta"ilim inceperea e4perimentului pentru data de $$ ianuarie
$118.
Conditiile de lucru au fost sta"ilite in contractul de cola"orare si fata de acestea am adus unele
modificari, in sensul ca din a .=-a #i si pana la sfarsitul postului, la apa distilata am adaugat #ilnic o cana de
suc de de legume si fructe si o cana de #er de lapte crud ?de preferinta de capra rosie@, in care am lasat la
macerat coaja de ou rosu de gaina de la tara, indulcit cu putina miere.
Pe durata e4perimentului am venit periodic la institut, unde circa :>-2> de cadre medicale din 1 ca"inete
de specialitati diferite, m-au supus la anali#e si teste specifice domeniului lor de cercetare. (a fiecare termen
mi se faceau, in medie, intre $.>-$9> de masuratori, anali#e si teste.
In primele .$ de #ile am mers la serviciu, iar in perioada urmatoare am luat concediu de odi'na. Pe toata
durata e4perimentului am facut #ilnic plim"ari de 2-= Am., indiferent de vremea de afara, cu e4ceptia #ilelor
.2-.8, cand mi-a fost rau si nu prea am putut sa ma ridic din pat.
Cola"orarea cu personalul medical a fost "una, unii aratan-du-se in mod real interesati de evolutia
e4perimentului, altii fiind insa mai sceptici si fara sa ia prea in serios ceea ce faceam. Citind conclu#iile finale,
care de altfel sunt riguroase din punct de vedere stiintific, in afara unor mici neconcordante privind
modalitatea de revenire la o alimentatie normala, "a#ata in principal pe cruditati, am fost surprins sa constat ca
1.
in privinta starilor psi'ic-afective, multe din conclu#iile medicilor de specialitate reflectau intr-o masura
foarte saraca si incompleta trairile mele. +ste insa adevarat ca in toata aceasta perioada am fost concentrat
foarte mult pe interiorul meu, netinand prea mult cont de felul cum sunt va#ut din afara si fara sa caut
sc'im"area parerilor celor din jur fata de mine astfel incat sa corespunda intr-o masura mai mare cu realitatea
starilor mele, gandurilor si trairilor pe care le aveam.
In urma acestei cure de de#into4icare am ajuns la o cunoastere de sine mai "una, am aflat noi lucruri
despre mine, e4perientele traite mi-au oferit certitudini care pana atunci erau pentru mine doar ipote#e aflate
din carti sau au#ite de la altii, noi intre"ari si teme de reflectie ma preocupa.
Din intamplarile traite pe durata celor 8> de #ile ale e4perimentului, doresc sa va impartasesc doua
dintre ele, pe care le consider mai importante pentru cititor deoarece sunt confirmate de martori oculari,
e4clu#ind astfel su"iectivitatea mea.
Postul a inceput "ine si a decurs normal, fara pro"leme deose"ite pana in a .2-a #i. &tunci, in timpul
#ilei mi-a fost cam rau, au inceput sa apara dureri de cap si stari de voma. Spre seara s-au accentuat si au durat
aproape toata noaptea. +ram 'otarat sa am ra"dare, asteptand diminuarea treptata a durerilor. Totusi, noaptea
starile de rau au persistat si nu am reusit sa dorm. !a simteam tot mai sleit de puteri. Dimineata, cam pe la ora
2, am 6murit6. &m iesit din corp si durerile au disparut. Dupa vreo ora m-am reintors, dar nu stiam cum sa
intru din nou in corpul meu fi#ic. 0acea acolo in pat, nemiscat si nu stiam ce sa fac. &tunci, asa cum ma aflam
in corpul energetic, m-am dus la usa la dormitorul lui nenea Popa, am reusit sa "at si am intrat. I-am spus ca
nu stiu cum sa intru in corpul fi#ic si dansul m-a ajutat.
Cand mi-am simtit corpul fi#ic, era greu ca un "olovan. -u puteam misca nimic. Incet, am reusit sa
intredesc'id putin oc'ii, sa misc putin degetele de la maini, de la picioare, apoi am adormit usor, pe nesimtite,
un somn profund si odi'nitor. Cand m-am tre#it, eram mult mai "ine. &ceasta intamplare mi-a relatat-o
intocmai si nenea Popa, cateva #ile mai tir#iu, fara ca eu sa-i fi spus ceva despre ea.
Pe la sfarsitul postului, in #iua a 2>-a, cand am inceput sa introduc in alimentatie si #eama de ore#, am
plecat cam pe la pran# dupa apa distilata, caci era pe sfarsite. &colo m-am intalnit cu )elu si cu o doamna
care venisera tot pentru apa distilata. Dupa ce am stat de vor"a cateva minute, doamna a plecat acasa, iar )elu
m-a condus pana la statia de masina, ajutandu-ma sa car cei .2 de litri de apa pe care ii cumparasem. Pe drum
mi-a povestit ce i s-a intamplat cu vreo .-: #ile in urma. In jurul pran#ului, se afla impreuna cu sotia sa in
"ucataria apartamentului unde locuiesc, pregatind niste legume pentru masa. Sedeau amandoi pe cate un
scaun, iar )elu curata niste ceapa. (a un moment dat simte ca cineva priveste din pragul usii de la "ucatarie.
Instinctiv ridica oc'ii si se uita intr-acolo. ,amane cu oc'ii atintiti spre 'olul din apartament. &colo eram eu,
materiali#at de la nivelul capului pana la "rau, privindu-l insistent. Oc'ii ni s-au intalnit, ne-m uitat unul la
altul, iar dupa o vreme am disparut. +l a ramas in continuare cu privirea atintita in gol. Dupa un timp, sotia,
o"serv%n-du-i atitudinea ciudata, il intre"a ce s-a intamplat. )elu i-a raspuns5 6& fost Ovidiu aici, a stat putin,
ne-a privit si apoi a plecat.6 Fiind o"isnuita cu relatari neo"isnuite din partea lui, sotia a luat ca atare raspunsul
primit, dupa care si-au va#ut mai departe de trea"a.
&r mai fi multe de povestit, dar aceste trairi sunt in mare parte noi si pentru mine, de aceea am nevoie de
timp sa le inteleg mai "ine, sa mi le pot e4plica mai amanuntit, sa le repet si poate atunci voi mai vor"i despre
1:
ele. Oricum, cei care doriti sa faceti acest post, ar fi "ine sa va pregatiti temeinic inainte, din punct de vedere
psi'ic si fi#ic ca sa inlaturati teama, unul din cele mai mari o"stacole.
In continuare voi pre#enta contractul de cola"orare, o parte din anali#ele efectuate, iar in ane4a si citeva
po#e facute in perioada postului si la aproape : luni dupa terminarea e4perimentului
Stiinta s-a impus in lumea contemporana datorita pro"elor materiale dovedite cu repeta"ilitate. De aceea,
din $9 ianuarie $11B am tinut din nou un post de 2> de #ile, de data aceasta injumatatind apa distilata cu
sucuri. Pe .2 fe"ruarie $11B am facut anali#ele la Spitalul /niversitar 3ucuresti. ,e#ultatele sunt pre#entate la
sfarsitul capitolului. Conclu#iile se desprind de la sine.
A),intit/a)ait

Intr-o #i de raga#, nenea Popa sta de vor"a cu fiul d%nsului cel mic, ,odi ?pe atunci un "aietel de vreo 9
ani @.
- /nii oameni stiu face sa se vor"easca despre ei prin faptele lor "une sau rele. Tu din care categorie vrei
sa faci parte7
- Dintre cei cu fapte "une, raspunde ,odi, dar dupa citeva clipe de g%ndire, mai adauga5 6Da, da e g'eu
6? greu, asa pronunta el atunci @.
- De ce e greu mai ,odisor, intre"a tatal.
- + g'eu, ca tre"uie sa muncesti mult!
......................................................................
Cartea e de mult gata.....
+ste primavara. &nul .>.... Incet, dupa-amia#a cuprinde intreg orasul. Soarele straluceste "l%nd si
m%ng%ietor. Parcul e invaluit intr-o vi"ratie odi'nitoare. Gucause, pasarelele ciripesc in ra#ele de soare,
stropindu-se cu margaritare de apa.
Pe aleea ce duce de la de"arcader spre teatrul de vara, pe la jumatate, se afla un rond mare de flori. Din
mijlocul lui se inalta impunatoare si senina, o statuie. (a picioarele ei, sculptat din acelasi material, un catel
priveste atent in #are. O lumina imateriala scalda in apele-i sclipitoare c'ipul senin al Omului. Capul c%inelui
este ridicat, privirea atenta, concentrata, parca ar asculta daca nu cumva il striga cineva5 6T.....!6
12