Muzica (din gr. mousik) este arta combinrii notelor n succesiune
[1] i simultan [2] ntr-o form plcut estetic, organizarea ritmic a acestor note i integrarea lor ntr-o lucrare complet.
Antichitate: s-au pstrat puine exemple de compoziii. Acestea sunt bazate pe moduri. Instrumentele reprezentative ale Greciei Antice sunt lira (cu care este reprezentatApollo) i aulos (vedei figura). Pitagora (aprox. 570 .Hr. - 495 .Hr.) a considerat c esena muzicii este dat de rapoarte de numere simple proporionale cu lungimea coardelor monocordului pentru diferite note. Evul Mediu (500-1400): cntul bizantin i gregorian domin discursul muzical. Leonin, un compozitor asociat cu catedrala Notre Dame din Paris, a organizat aproximativ n anul 1200 primul cor pe mai multe voci. [6] Pentru urmtorii 400 de ani acesta a fost principalul mod de exprimare muzical. [7] Instrumentele muzicale importante au fost orga (iniial portabil, de proveniena bizantin) i luta (utilizat n muzica laic, de exemplu de trubaduri). Renatere (1400-1600): muzica vocal coral domin. Vocile sunt combinate n feluri din ce n ce mai complicate. Cntul gregorian st la baza unei voci, nu a ntregii compoziii polifonice. Baroc (1600-1750): muzica rmne polifonic dar devine tonal (se trece de la moduri la game). Instrumentele din familia viorii sunt perfecionate i muzica instrumental se dezvolt mult. In tradiia vocal apare opera. Rameau (1683-1764) a considerat c esena muzicii const n combinarea vibraiei coardelor cu o frecven invers proporional cu lungimea acestora. Perioada clasic i romantic (1750-1910): muzica rmne tonal dar devine omofon. Pianul capt o importan deosebit. Secolul XX: Noi experiene muzicale atonale, neoclasicism, jazz, blues, rock, etc. La inceputul secolului XX, E. Kurth (1886-1946) a propus idea conform creia muzica este n primul rnd o senzaie psihologic. In Romnia imnuri au fost compuse la mnstirea Cozia n secolele al XIV-lea i al XV-lea. Muzica laic a fost cultivat din secolul al XVII-lea la curile domneti din Bucureti i Iai. Conservatorul de Muzic i Declamaie, cu filiale la Bucureti i Iai, a fost nfinat n anul 1864.
LECTURA SUPLIMENTARA Mic enciclopedie muzical, Iosif Sava, Luminia Vartolomei, Editura Aius, Craiova, 1997 Dicionar universal de muzic, Jean Lupu, Editura Litera, 2008 - recenzie O istorie a muzicii universale: De la Orfeu la Bach. 1, Ioana tefnescu, Editura Fundaiei Culturale Romne, 1995 O istorie a muzicii universale: Opera romantic de la Rossini la Wagner, Ioana tefnescu, Editura Fundaiei Culturale Romne, 1995