Cel mai expus obiect al secolului XXI este cu siguranta corpul.

Exploatat prin toate

mijloacele posibile cum ar fi: publicitate, moda, cultura de masa, corpul este obiectul de
consum prin care identitatea poate fi construita.
Nu mai este o noutate faptul ca traim intr-o societate de consum reprezentata de
inmultirea obiectelor, serviciilor si produselor. in pacate, indivizii prefera sa fie
inconjurati mai mult de aceste obiecte decat de oameni. !biectul a devenit stapan pe
oameni, fenomen inexistent in vremurile trecute.
"adioul, televiziunea, industria cinematografica, precum si alte produse ale industriei
culturale ofera modele feminine sau masculine de success sau care esueaza, puternice sau
slabe. #ai mult, ea ofera materiale din care oamenii isi construiesc o viziune despre
clasa, etnie, rasa, nationalitate, sexualitate. Cultura media modeleaza perspectiva asupra
lumii care ne inconjoara si valorile ei prin definirea a ceea ce este bun sau rau, negative
sau pozitiv, moral sau imoral. Cultura media ofera materiale pentru a crea identitati care
sa introduca indivizi in societatile contemporane.
Cultura, in sens larg, consta intr-o activitate prin intermediul careia indivizii isi creaza
societati si identitati. Cu ajutorul ei, oamenii reusesc sa-si modeleze capacitatea de a
actiona, de exprimare si de ce nu, capacitatea de creativitate.
$ceste actiuni se realizeaza din diferite mijloace: mersul la cumparaturi, vizionarea unui
film, ascultarea unui cantec, mersul la teatru, lecturarea unei carti, frecventarea unor
cafenele%restaurante si multe altele.
Corpul reprezinta cel mai frumos si mai stralucitor obiect din societatea de consum. El a
fost redescoperit sub semnul emanciparii fizice si sexuale, uubicuitatea lui in publicitate,
in moda, in cultura de masa& cultul igienei, dietei, obsesia tineretii, elegantei,
feminitatii%virilitatii, regimurile', totul este astazi dovada ca trupul a ajuns obiect al
mantuirii. In aceasta functie morala si ideologica, el a inlocuit treptat sufletul.
(tatutul corpului este un fapt cultural. !r, in orice cultura, modul de organizare a relatiei
cu corpul reflecta modul de organizare a relatiei cu lucrurile si cel al relatiilor sociale.
)
Intr-o societate capitalista, statutul proprietatii private se aplica in general corpului,
practicii sociale si reprezentarii mentale a corpului. In ordinea traditionala, la taran, de
pilda, nu exista investire narcisista si nici perceptie spectaculara a propriului corp, ci o
viziunea instrumental-magica determinate de procesul de munca si raportul cu natura.
(tructurile actuale ale productiei%consumului induc subiectului ideea unei practice duble,
legate de o reprezentare eterogena a propriului corp: accea a corpului drept capital si
aceea a corpului drept fetis sau obiect de consum.
*n exemplu de reapropiere controlata a corpului ne este oferit de revista Elle intitutal
+C,eile secrete ale corpului dumneavostra- cele care va desc,id drumurile unei vieti
complexe.-
+Corpul dumneavoastra este in acelasi timp limita dumneavoastra si ce de-al saselea
simt-, spune textul la inceput, pentru ca apoi sa treaca intr-un registru grav, prezentand
psi,ogeneza romantata a apropierii corpului si a imaginii lui: +Catre varsta de sase luni,
ati inceput sa percepeti , foarte tulbure pentru inceput, ca aveti un corp distinct-. ! aluzie
la stadiul oglinzii, o aluzie timida la zonele erogene si apoi esentialul: +.a simtiti bine in
pielea dumneavoastra/-. Imediat trecem la 0rigitte 0ardot: +Ea se simte bine in pielea
ei-.- 1otul este frumos la ea: spatele, gatul, linia feselor. (ecretul ei/ (tie cum sa-si
locuiasca cu adevarat trupul. E ca un animalut care intra perfect in blana lui. +& 2ocuieste
in corpul, sau in blana ei/ Care ar fi dintre corp si blana resedinta ei de vacanta/ In fond,
tocmai asta e: ea isi poarta trupul ca pe o blana scumpa, ceea ce atribuie verbului +a
locui- semnificatie unui efect de moda, a unui principui ludic subliniat de diminutivul
+animalut-'. aca odinioara sufletul invelea corpul, astazi il acopera pielea, dar nu pielea
ca vesmant de prestigiu si resedinta secundara, ca semn si ca referinta a modei& care
poate, asadar, inlocui blana fara a-si sc,imba sensul, cum se poate observa foarte bine in
exploatarea actuala a nuditatii la treatru si alte parti, acolo unde apare, in ciuda falsului
patetism sexual, ca un termen suplimentar in paradigma modei vestimentare'.
"evenind la textul din revista, el spune in continuare ca: 1rebuie sa fii constient de tine
insuti, sa inveti sa-ti citesti corpul.- +Intindeti-va pe jos, desc,ideti bratele si urmariti
incetisor cu degetul mijlociu al maineii drepte aceasta linie invizibila care urca de la
inelar de-a lungul bratului pana la adancitura cotului, apoi a subsuorii. $ceeasi linie se
afla pe fiecare picior. (unt liniiile sensibilitatii, este ,arta tandretei dumneavoastra. Exista
3
si alte linii ale tandretei: de-a lungul coloanei vertebrale, pe ceafa, pe burta, pe umeri
456. aca nu vi le cunoasteti, atunci corpul dumneavoastra este supus unei refulari
asemenatoare celei psi,ice456. 1eritoriile corpului unde sensibilitatea nu locuieste, pe
care gandurile dumneavoastra nu le viziteaza, sunt zonele defavorizate456. Circulatia
inainteaza cu greu, lipseste tonusul. (au, altfel spus, sunt locuri amenintate de instalarea
definitive a celulitei5- #ai exact: daca nu va indeplinitit sacerdotiul trupesc, daca
pacatuiti prin omisiune, veti fi pedepsite. 1oate bolile de care suferiti nu sunt decat
rezultatul unei iresponsabilitati vinovate fata de dumneavoastra inseva &si fata de propria
dumneavoastra mantuire'. 0asca terorismul moral nemaintalnit pe care-l respira aceasta
,arta a tandretei &ec,ivalent cu terorismul puritan, numai ca aici nu umnezeu este cel
care pedepseste, ci propriul dumneavoastra corp- dintr-o data instanta malefica, represiva,
razbunatoare, daca nu sunteti tandra cu el'. 7utem vedea cum acest discurs, pretinzand ca
doreste impacarea fiecarui individ cu propriul trup, reintroduce, intre subiect si corpul
obiectivat ca dubla amenintare, aceleasi relatii ca si cele care tin de viata sociala, aceleasi
determinari precum acelea care apartin raporturilor sociale: santaj, represiune, sindromul
persecutiei, nevroza conjugala& aceleasi femei care citesc textul prezentat pot citi, cateva
pagini mai departe: daca nu sunteti tandra cu sotul dumneavoastra, va veti face
responsabila de esecul casatoriei'. 7e langa acest terorism latent care se adreseaza in Elle,
mai ales femeilor, este interesanta sugestia de a involua in propriul dumneavoastra corp
de a a-l investi narcisist din interior, nicidecum pentru a-l cunoaste in profunzime, ci
conform unei logici spectaculare, pentru a-l transforma, spre exterior, in obiect, mai
perfect, mai functional. $ceasta relatie narcisista- in masura in care opereaza asupra
corpului ca asupra unui teritoriu, asa cum exploreaza tandru copul ca pe un zacamant care
trebuie exploatat pentru a ridica la suprafata lui semnele vizibile ale fericirii, ale sanatatii,
ale frumusetii, ale animalitatii triumfatoare pe piata modei- isi gaseste expresia mistica in
urmatoare confesiuni ale unei cititoare: +Imi descopeream trupul si o senzatie noua ma
cuprindea, in toata puritatea ei-. #ai mult,: +$ fost ceva ca un fel de imbratisare intre
mine si trupul meu. $m inceput sa-l iubesc. (i, iubindu-l, am vrut sa ma ocup de el cu
aceeasi tandrete pe care o am fata de copii:. Este semnificativa aceasta regresiune a
afectivitatiicatre corpul-copil, corpul- bibelou. In acest sens, corpul devenit cel mai
frumos obiect al solicitudinii, monopolizeaza in favoarea lui orice afectivitate asa-zis
8
normala& fata de alte persoane reale', fara a-si conferi totusi o valoare proprie, pentru ca
in acest proces de deturnare afectiva, orice alt obiect decat trupul poate sa joace un rol
identitc. Corpul ramane doar cel mai frumos dintre aceste obiecte posedate fizic
9