Definitia simbolismului

Simbolismul a fost o micare artistic i literar de la finele secolului XIX, aparuta in

Franta,care se opunea naturalismului i parnasianismului, potrivit creia valoarea fiecrui obiect
i fenomen din lumea nconjurtoare poate fi exprimat i descifrat cu ajutorul simbolurilor; mod
de exprimare, de manifestare propriu acestui curent. Numele curentului a fost dat de Jean
Moreas in articolul-manifest intitulat "Le symbolisme" (1886). Simbolismul are meritul de a
reface sensibilitatea poeziei, apeland la simbol, aluzie, sugestie. Poetul francez Mallarme (1842-
1898) a definit rostul si rolul poeziei simboliste: "A numi un obiect inseamna a suprima trei
sferturi din bucuria poemului care e facuta sa ghiceasca putin cate putin; a sugera, iata visul".
Poezia simbolista pune accentul pe starile indefinite, neclare este o poezie ce valorifica
conceptele de reverie si nostalgie in creatia lor, simbolistii manifesta preferinte pentru culori,
pietre pretioase, utilizand foarte des conceptul de corespondenta (transfer de sens),sugestia.
Definit n sens strict, simbolismul reprezint un cerc literar restrns din care fceau parte poei
cum ar fi Stuart Merrill, Albert Samain i Jean Moras. Ultimul a publicat manifestul micrii n
1886, n ziarul Le Figaro. Adesea se consider c poei ca Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud i
Paul Verlaine fac parte din acest curent, dar Stephane Mallarm e cel care l ncarneaz cel mai
bine n poezie. Precursorul simbolismului universal este considerat Charles Baudelaire, cel care
scrie un volum intitulat Florile raului in care valorifica estetica uratului. In literatura romana
precursorul simbolismului este considerat Alexandru Macedonski, cel care in 1880 pune bazele
revistei Literatorul in paginile careia vor publica toti reprezentantii acestui curent literar.
Reprezentantii romani ai simbolismului au fost: Ion Minulescu, George Bacovia, Stefan Petica,
Dimitrie Anghel, Traian Demetrescu, Elena Farago.