1

Aprobat la sedinta catedrei

Psihologie i Asisten#$ social$
din 02.12.08
proces verbal nr. 4
Sef catedra________________



Universitatea de Stat A.Russo
Facultatea Pedagogie Psihologie Asistenta sociala
Anul universitar 2008-2009


Istoria psihologie






Informa#ii despre titularul de curs:
Nume: Carazanu Vasile
Titlu tiin#ific : lector superior
Informa#ii de contact:e-mail, etc
Tel. 7-44-84
Orar consulta#ii: luni 12.30-14.00 bl.nr.6









2
1. Locul si rolul disciplinei in contextul conceptiei formarii specialistului
Istoria psihologie reprezint istoria stiintei, a domeniului pe care aceast stiint
psihologia l cerceteaz. Iar ca disciplin de nvtmnt are ca obiectiv principal formarea la
studentii specialittii de psihologie a unei imagini clare, dar totoadat, globale panoramice
asupra coordonatelor de evolutie ale psihologiei, ncepnd cu antichitatea si terminnd cu
perioada actual, ntelegerea dramatismului genezei si dezvoltrii conceptelor si teoriilor
psihologice ct si retinerea marilor rupturi epistemologice ale stiintei psihologice mondiale.
Cursul de istorie a psihologiei va contribui, de asemenea, la sistematizarea si nglobarea
cunostintelor psihologice, acumulate rzlet (n plan istoric) pe parcursul studiilor la diferite
discipline psiholgice ca Introducere n psihologie , Psihologia general , Psihologia
vrstelor si pedagogic etc ntr-o imagine integr si stabilizat a profilului psihologiei ca stiint
central n sistemul stiintelor. In cadrul cursului exist cea mai optim posibilitate de a consulta
n original operele psihologice ale marilor psihologi ai lumii (Aristotel Despre suflet , Watson
Behaviorismul , Freud Despre psihanaliz , Franel Omul n cutarea sensului vietii ,
J.Piaget Psihologia inteligentei , Fromm Fuga de libertate etc.) cea ce va stimula si cultiva
att interesul stiintific ct si reverenta, veneratia, att fat de naintasi ct si fat de reprezentantii
contemporani.
2.Repartizarea orelor conform planului de studii
Denumirea disciplinei/specialitatea

Istoria psihologiei
Total ore Forma de
invatamint
sem Nr.
credite auditoriale St.ind.dir.
Ore
prelegeri
Ore
seminare
Ore
laborator
Forma
evaluare
Cu
frecventa
la zi

4

4

45



30

15

-

Ex.

3. Descrierea disciplinei:
a) Competen#e :
ntelegerea rolului disciplinei Istoriei psihologiei n sistemul de discipline psihologice
prevzute de programul cadru n pregtirea viitorilor specialisti n domeniul psihologiei
sistematizarea si aprofundarea cunostintelor teoretice, localizarea evenimentelor si
descoperirilor din psihologie n timp (secolul, anul, deci cnd?) si spatiu (tara, unde?) cu
nominalizarea savantului cruia i apartine elaborarea teoriei psihologice, legii, notiunii,
metodicii sau fondarea unui curent ori scoal de psihologie.

Cunoatere i 'n#elegere (cunoaterea i utilizarea adecvat# a no&iunilor specifice
disciplinei).
3
Cunoasterea strii actuale si problemelor dezvoltrii de mai departe a psihologiei n lume
si, n particular, n tara noastr (RM), tendintele actuale n dezvoltarea cunostintelor psihologice
(actualitatea si n perspectiv).
ntelegerea dramei prin care a trecut psihologia n dezvoltarea sa ca stiint a sufletului, a
constintei, a comportamentului, a perioadei de precriz si criz n dezvoltarea sa sinuoas.
Drama psihologie, autor V. Pavelcu.
ntelegerea modificrilor cunostintelor psihologice din momentul dezvoltrii ei ca stiint
independent pn la etapa actual, cunoasterea naintasilor si contemporanilor n evolutia
psihologiei, cunoasterea fondatorilor si reprezentantilor diverselor scoli de psihologie, directii
psihologice.

Explicare i interpretare (explicarea i interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum
i a con&inuturilor teoretice i practice ale disciplinei)

Explic si diferentiaz modalittile de abordare materialist si idealist a
cunoasterii psihologice si aprecierea meritelor fiecrei doctrine pentru progresul, avansarea
psihologiei ca stiint.
Aprecierea priorittilor (alternativelor, meritelor) si limitelor noilor orientri
psihologice care-si fac aparitia n timpul perioadelor de criz de la nceputul sec 20 ct si a celor
ulterioare, locului lor n evolutia istoriei psihologiei, contributiile anumitor savanti concretii n
progresul cunostintelor psihologice.
Argumentarea specificului si deoasebirilor fundamentale dintre directiile
psihologice aprute n a II jumtate a sec. 20.
Instrumental aplicative (proiectarea, conducerea i evaluarea activit#&ilor practice
specifice; utilizarea unor metode, tehnici i instrumente de investigare i de aplicare)

Consultarea individual si analiza unor lucrri psihologice de mare valoare cu
formularea unui plan bine ntocmit si rezumat al lor.
Organizarea si promovarea unui colocviu de omagiere a unor savanti cu renume
din istoria psihologiei cu genericul Maiestri de vaz ai spiritului.
Aplicarea cunostintelor ce tin de istoria psihologiei (cronologie, evenimente,
personalitti) la rezolvarea unor probleme psihologice viznd cunoasterea savantilor, operelor
lor, a problematicii cercetate etc.
Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive i responsabile fa&# de domeniul
tiin&ific / cultivarea unui mediu tiin&ific centrat pe valori i rela&ii democratice /
promovarea unui sistem de valori culturale, morale i civice / valorificarea optim# i
creativ# a propriului poten&ial 'n activit#&ile tiin&ifice / implicarea 'n dezvoltarea
institu&ional# i 'n promovarea inova&iilor tiin&ifice / angajarea 'n rela&ii de parteneriat
4
cu alte persoane - institu&ii cu responsabilit#&i similare / participarea la propria
dezvoltare profesional#)
Cultivarea unei atitudini responsabile fat de studierea disciplinei date (ntruct
aici se intersecteaz toate cunostintele fundamentale din psihologie) n vederea cunoasterii si
orientrii cu adevrat n multitudinea de evenimente care s-au produs n istoria psihologiei.
Manifestarea spiritului de independent si a criticismului gndirii n analiza
circumstantelor, pozitiilor si disputelor contradictorii generate ntre diferite curente psihologice
prezentate n cadrul prelegerilor, sau ntlnite n procesul lucrului individual cu literatura
original a autorilor psihologi.
A stimula interesul si admiratia fat de problemele noi abordate la timpul lor de
reprezentantii diferitor curente psihologice, de metodicile concrete de cercetare originale
elaborate n cadrul unor sau altor scoli psihologice ( problemele Piaget , fenomenul
Zeigarnie , fenomenul Uznadze etc. si chiar fat de curriculumul vitae al marilor maiestri ai
spiritului, marilor paradigme si rupturi epistemologice, mutatiile produse de unii psihologi n
dezvoltarea psihologiei.
b) Con#inutul cursului:
Gndirea psihologic n perioada antichittii. Reprezentrile despre natura psihicului, linia
materialist si idealist. Invttura despre suflet n evul mediu (Orientul mijlociu si Europa).
Psihologia n Epoca Renasterii (Italia, Spania). Epoca modren si dezvoltarea gndirii
psihologice. Evidentierea constiintei ca obiect de studiu al psihologiei. Psihologia empiric si
meritele ei. Statornicirea psihologiei asociationiste. Psihologia n sec 18 ; psihologia materialist
francez. Conceptiile psihologice progresive din SUA. Cauzele si statornicirea psihologiei ca
stiint independent. Psihologia experimental si succesle ei. Ramurile aplicative ale psihologiei.
Scolile de psihologie: psihologia structural, psihologia functional, psihologia comprehensiv,
scoala de psihologie de la Wiirzburg (Bavaria). Principalele curente psihologice: behaviorismul,
gestaltismul, psihanaliza: contributii si limite. Psihologia la mijlocul sec 20: psihologia umanist,
psihologia cognitiv, logoterapia. Psihologia transpersonal si psihologia transcultural.
Problema unittii psihologiei si tendintele dezvoltrii ei la etapa actual. Noiile curente
psihologice la rspntia mileniilor: psihologia ecologic, psihologia evolutionist, psihologia
pozitiv. Dezvoltarea psihologie n Romnia si RM.
c) Strategii didactice :
Curs: expunere, dezbatere, sinteza cunostintelor.
Seminar: clarificare conceptual, descoperire dirijat, sinteza cunostintelor, comunicri
informationale, analize, recenzii.


5

4.Distribuirea modulara a cursului
Nr. de ore
Frecventa la zi
N
d/r

Unitatile tematice ale cursului
prelegeri sem lab
1. Istoria psihologiei ca stiint.
a. Istoria psihologiei ca parte component a
bazei teoretice a psihologiei si a istoriei
generale a stiintei.
b. Valoarea teoretic si practic a istoriei
psihologiei ca stiint
c. Particularittile dezvoltrii psihologiei.
d. Etapele dezvoltrii psihologiei ca stiint
si caracteristica lor.
e. Statutul psihologiei contemporane:
argumente pro si contra.
f. Tendintele dezvoltrii psihologiei la
etapa actual.
aud.
2
l.i.dir aud Li.dir
2. Gndirea psihologiei n antichitate.
a. evolutia reprezentrilor despre activitatea
psihic n lumea antic.
b. Animismul ca prima nvttur despre
suflet n plan istoric.
c. Problema interactiunii (corelatiei)
corpului cu sufletul (Democrit, Aristotel,
Platon).
d. Linia materialist si idealist n gndirea
psihologic antic, realizrile lor.
(Democrit, Aristotel, Platon, Stoicii,
Epicurienii etc).
e. Problema mecanismelor fiziologice ale
fenomenelor psihice n antichitate
(Hipocrat, Galen, Empedocle, Herofil).
f. Rezumat: valoarea antichittii n
dezvoltatrea gndirii psihologice
Aplicatii seminare: referate b, c, d
4
















4

3. Perioada medieval si Epoca Renasterii n
dezvoltarea nvtturii despre suflet:
a. Atmosfera si spiritual cultural al epocii.
b. Dezvoltarea ideilor psihologice n
cultura arab (Ibn sina (Aviciena), Ibn
Rosd).
c. Ideile psihologice n Europa medieval
(R.Bcon).
d. Reprezentrile despre viata psihic n
epoca Renasterii (Leonardo Da vinci,
T.Bernardino, H.Vives si H.Uarte).
e. Introducerea termenului de Psihologie
(Goclenius, 1590, sec.16).
1
4. Psihologia n epoca modern-
a. Caracteristica general a epocii moderne
4


6
si realizrile fundamentale pe trmul
psihologiei.
b. Succesele din stiintele naturale
(mecanica) si influenta lor asupra
psihologie: nvttura despre reflex,
despre asociatii si mecanismul lor
corporal.
c. Dualismul corpului si sufletului
(Descartes, Spinoza).
d. Psihologia empiric ca o nou directie n
psihologie interpretarea psihologiei ca
stiint despre experienta interioar,
despre constiint (J.Lock).
e. Aparitia psihologiei introspectioniste, a
metodei introspectiei ca metod de baz
n cercetarea psihologic (Lock,
Descartes).
f. Nastera asociationismului ca curent
stiintific si nsemntatea lui istoric
(Hobs, Spinoza, Lock).
g. Teoria despre afecte ca forte stimulatorii
a comportii omului.
Aplicatii seminare: d, e; referate d, g, c.






















4
5. Psihologia n sec. 18 si prima jumtate a sec. 19.
a. Consolidarea pozitiilor psihologiei
empirice si asociationiste.
b. Psihologia asociationist empiric
englez (D.Hortley), teoria vibratiilor.
c. Psihologia capacittilor (Cr.Wolff).
d. Psihologia materialist francez n sec.
18 (Condiliac, Lametri, Cabanis).
e. Aparitia asociationismului afiziologic,
interpretarea asociatiei ca insusire
interioar a constiintei (Braun, Millir).
f. Psihologia pe continental American (B.
Ras).
g. Psihofiziologia organelor de simt: teoria
despre energia specific a organelor de
simt I.Miiller, H:Helmtholtz)
2
6. Dezvoltarea psihologiei ca stiint independent
a. Premizele stiintifico-naturale ale
transformrilor psihologiei n stiint
independent.
b. Programele de construire a psihologiei
ca stiint despre constiint (Wundt,
Brentano, Secenov).
c. Dezvoltatea psihologiei experimentale.
Meritul lui W.Wundt (1832-1920).
d. Psihologia structural (E.Titchener) si
psihologia functional. Psihologia
comprehensiv. (Diltei).
e. Scoala de la Wiirzburg si metoda
3













7
introspectiei experimentale (O. Kiilpe,
H.Watt, R. Buhler, N.Ach, O.Zelt).
f. Dezvoltarea psihologiei experimentale n
Anglia. Psihologia diferential,
pedagogic, psihotehnic.
Aplicatii seminar: p. a+b+c; p. d+e; referate: p.
a, f, g.






2
7. Psihologia obiectiv si behaviorismul american.
a. Cauzele si esenta crizei psihologiei din I
jumtate a sec. 20. Aparitia noilor
curente psihologice.
b. Pragmatismul american-fundamentul
filozofic al behoviorismului, cauzele
aparitiei.
c. Psihologia ca stiint despre
comportament, metode strict obiective
(J.Watson 1878-1958). Operele
principale.
d. Valente si limite ale behaviorismului
clasic.
e. Renovarea behaviorismului (E.Tolman,
C.Hull, B.Skinner).
f. Disputa dintre behaviorism si psihologia
cognitiv (n perspectiv)
Aplicatii seminare: p. a, b, c, d; referate: p. c, e.

















2

8. Psihologia configuratiei (gestaltismul)
a. Conceptul de gestalt si cauzele aparitiei
curentului gestaltist (M.Wertheimer,
K.Koffka, W.Kohler, K.Levin).
b. Integritatea vietii psihice ideia central
a acestei scoli (n contrast cu psihologia
atomist a lui Wundt.
c. Cercetrile experimentale ale
gestaltismului (perceptia, memoria,
inteligenta la animale, personalitatea)
d. Disputele dintre gestaltism si
behaviorism (modul de rezolvare a
problemelor).
e. Importanta gestaltismului n dezvoltarea
psihologiei. Neajunsurile gestaltismului
ca curent psihologic.
f. Neagestaltismul (Maier, K.Duncker).
2
9. Psihanaliza ca directie psihologic si evolutia ei.
a. Cauzele aparitiei psihanalizei. S.Freud
(1856-1939)
b. Acceptiunile termenului de psihanaliz.
c. Istoria miscrii psihanalitice.
d. Structura psihismului uman n conceptia
freudian.
e. Psihanalistii disidenti (destrmarea
psihanalizei).
f. Mutatiile produse de freudism n
2




















8
psihologie.
g. Neofreudismul, caracteristici comune
ale curentelor neofreudiste. (K.Horney,
H.Sullivan, E.Fromm)
Aplicatii seminare: p. a, b, d, f, g; referate: p. d,
g.




2





10. Psihologia umanist o psihologie a vietii.
a. Cauzele aparitiei psihologiei umaniste,
dezacordul ei cu behaviorismul si
psihanaliza.
b. Programul psihologiei umaniste
(A.Maslou, C.Rogers)
c. Principiile psihologice ale psihoterapiei
si instruirii umaniste centrarea pe
client, pe elevi.
d. Reactiile fat de psihologia umanist.
e. Continuatorii programului psihologiei
umaniste: logoterapia (1963) si
psihologia pozitiv (SUA, 1999).
2
11. Psihologia cognitiv.
a. obiectivele psihologiei cognitive:
studierea proceselor psihice si problema
cunoasterii.
b. Cauzele interioare si exterioare ale
aparitiei psihologiei cognitive ca directie
principal n psihologia contemporan
(U.Neiser, D.Brodbent, A.Fodar,
J.Caverni).
c. Psihologia ca stint despre procesarea
informatiei.
d. Teoria disonantei cognitive
(L.Festingher).
e. Teoria cognitiv-informational a
emotiilor (Festingher, Sehter,
P.Simonov)
f. Meritul si limitele psihologiei cognitive
(n perceptie, memorie, atentie)
g. Psihologia cognitiv si aparitia unor noi
teorii despre inconstient (G.Miller).
h. Continuarea problematicii psihologiei
cognitive n psihologia evolutionist ca o
nou orientare n psihologie (fondatori
Cosmides si Tooby)
Aplicatii seminar: p.a, b, c, d, f; referate: p.a,
b, d, e.
2























2

12. Scolile moderne de psihologie
a. Scoala de la Geneva. Psihologia genetic
a lui J.Piaget. Contributiile originale si
operele principale.
b. Scoala rus de psihologie. L.S.Vgotski.
scoala de la Moscova. Scoala de la
2
9
Leningrad.
c. Scoala francez de psihologie,
problematica ei. Reprezentantii: T.Ribot,
A.Binet, H.Wallon, R.Zazzo, P.Fraisse,
J.Lacan, M.Reuchlin, S.Moscovici.
d. Scoala georgian de psihologie si teoria
montajului psihologic. Reprezentantii:
D.Uznadze, R.Natadze, Pranghisvili,
N.Eliava.
13. Curente ale psihologiei contemporane.
a. Specificul curentelor din psihologia
contemporan.
b. Psihologia transpersonal si
problematica ei: strile exceptionale ale
constiintei, planul transpersonal,
psihoterapia transpersonal.
c. Psihologia transcultural: verificarea
universalittii teoriilor psihologice
despre perceptie, gndire, memorie.
Reprezentantii si contributiile ei
(Bruner, Cmpbell, Sternberg, Luria)
d. Psihologia ecologic, evolutionist si
cea pozitiv noi curente la rspntia
mileniilor.
2
14. Dezvoltarea gndirii psihologice n Romnia si
Republica Moldova.
a. psihologia romneasc n perioada 1890-
1920, primele laboratoare de psihologie
experimental (E.Gruber, 1893).
b. Dezvoltarea psihologiei n perioada
intrebelic: scoala de la Bucuresti,
scoala de la Cluj, scoala de la Iasi.
Reprezentantii si opera.
c. Contributiile psihologilor romni n
dezvoltarea psihologiei mondiale.
d. Dezvoltarea psihologiei n R.Moldova,
problematica cercetrilor, reprezentantii
de baz si operele lor (A Ghebos,
I.Negur, V.Gutu, A.Bolboceanu,
A.Silvestru).
2


5. Bibliografia
1. Ion Mnzat Istoria universala a psihologiei Bucuresti 1994
2. V. Pavelcu Drama psihologiei, Bucuresti 1994
3. I. Mnzat Curs de curente si teorii psihologice moderne, Bucuresti1993
4. M. Zlate Introducerea n psiholgie B.2007
5. M. Ralea, C Botez Isotria psihologiei, Bucuresti 1958
6. E. Fromm Scrieri alese Bucuresti 1983
7. J. Piaget psihologia inteligentei Bucuresti 1998
8. Aristotel Despre suflet, Oradea 1996
9. Dictionarele de psihologie (N. Silamyy, Doron, U Schiopu)
10
10. Revista de psihologie (romneasc si basarabean)
11. M. pomencxn Hcropnx ncnxonornn, Mocxna 1985
12. A. Xan Hcropnx ncnxonornn, Mocxna 1990
13. H. Iantnepnn, A. Xan, Xpecromarnn no ncropnx ncnxonornn, Mocxna 1980
14. H. Btrorcxn, Cop. coc: n 6r. T.2, Mocxna 1982
15. H. upecc, X. Hnaxe 3xcnepnmenrantnax ncnxonornx (ntnycx 1-2) Mocxna 1990
16. B. upanxn, uenonex n noncxax cmtcna, Mocxna 1990
17. Hcnxonornuecxn cnonapt, Mocxna 1985
18. Hcnxonornuecxn xypnan, Mocxna
19. Bennuxoncxn F. Conpemennax xornnrnnnax ncnxanornx, Mocxna 1992
20. M. Miclea Psihologia cognitiv, Bucuresti 1999
21. A. Pospai: Schit de istoria psihologiei, Chisinu. 1994


6. Lucrul individual dirijat

Timpul total (ore pe semestru) al activ ittilor de studiu individual dirijat pretinse studentului

1. Descifrarea si studiul notitelor
de curs
5 8. Pregtire prezentri orale
2. Studiu dup manual, suport de
curs
5 9. Pregtire examinare final 4
3. Studiul bibliografiei minimale
indicate
15 10. Consultatii 2
4. Documentare suplimentar n
bibliotec
4 11. Documentare pe teren
5. Activitate specific de pregtire
Seminar si/sau laborator
12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri,
traduceri etc.
8 13. Alte activitti
7. Pregtire lucrri de control 2 14. Alte activitti
TOTAL ore studiu individual
(pe semestru) =

45
7.Evaluare:(forma, exigente regulament, chestionar, tematica tezelor de an )
a. evaluarea cunostintelor se va desfsura n form de examene scris;
b. formula: bilete, 3 ntrebri n bilet (2 de ordin teoretic, 1 de ordin practic problem);
c. exigente regulament: cunoasterea temeinic a materialului cu mentionarea contributiilor
n plan teoretic, metodologic si aplicativ ale tuturor personalittilor n cadrul fiecrui
curent sau scoal psihogic;
d. Tematica tezelor de an
1. Teoria montajului psihologic n viziunea scolii georgiene de psihologie;
2. Analiza operei savantului romn V. Pavelcu Drama psihologiei;
11
3. Teoria disonantei cognitive (L.Festinger) si locul ei n psihologia motivatiei;
4. Teoria informational a emotilor (P.Simonov) si cognitiv-fiziologic (S.Sehter);
5. Viata si activitatea stiintific a savantului elvetian J.Piaget.
6. Psihanaliza si mecanismele de aprare psihologic;
7. Conceptul si teoria atributiei cauzale;
8. Viata si activitatea stiintific a psihologului rus L.Vgotski;
9. Teoriile cognitive ale motivatiei;
10. Psihologia gestaltist si legile perceptiei.
8. Detalii organizatorice, gestionarea situa#iilor excep#ionale:
Activittile solicitate studentilor pentru evaluarea pe parcurs intr obligatoriu n nota
final. Sarcinile de lucru pe parcursul semestrului trebuie predate la termenele fixate de
ctre cadrul didactic si comunicate din timp. Lucrrile (proiectele, referatele, etc.)
predate dup termenul fixat nu se iau n considerare.
Fraudarea examenului sau a sarcinilor de lucru de pe parcursul semestrului se penalizeaz
Discutiile sau colaborrile n timpul examenelor se sanctioneaz cu nota 1. Nepredarea
lucrrii scrise de ctre un student care se prezint la examen este sanctionat cu nota 1.
Contestarea notei primite la examen se face n scris, , n termen de 48 ore de la afisarea
rezultatelor. Nota final la disciplina respectiv este cea obtinut n urma contestatiei.


Exemple de sarcini de semestru i de seminar:
realizarea unei analize critice n 2 pagini (de computer) a unui articol dat;
realizarea unei sinteze n 5 pagini pe o tem dat;
realizarea unui proiect aplicativ de educatie pentru sntate;
realizarea unui proiect aplicativ de interventie pentru reducerea/eliminarea unor factori de
risc pentru sntate;
realizarea unui proiect de cercetare;( stil de viata si sanatate)
participare activ la dezabaterile de seminar.








12
Co#inutul lec#iilor seminar la obiectul Istoria psihologiei


Tema nr. 1 Psihologia antic$ i 'nv$#$tura materialist$ despre suflet

1. Antichitatea si nceputul psihologiei stiintifice.
2. nvttura despre suflet ca form initial de dezvoltare a reprezentrilor psihologice
3. Ideile psihologice ale materialismului atomist antic:
a. Democrit si nvttura sa despre suflet ca material.
b. nvttura materialist a lui Democrit despre senzatii si perceptii.
c. Lucretii, Epicur si stoicii despre procesul de cunoastere.
d. Democrit, Epicur si stoicii despre afecte si voint.
Literatura:
1. M. Ralea, C. Botez. Istoria psihologiei. Bucuresti, 1958, p. 29-35
2. A. Xan. Hcropnx ncnxonornn. Mocxna, 1990, c.55-56, 47, 72-74
3. M. pomencxn. Hcropnx ncnxonornn. Mocxna, 1985, c. 55-56, 47, 72-74, 81 83, 85-88.

Tema nr. 2 Aristotelfondatorul tiin#ei psihologice.

1. Notit biografic. Tratatul Despre suflet si nsemntatea lui.
2. Aristotel despre esenta psihicului (sufletului)373-74, 385-86, 394-95, 402.
3. Teoria lui Aristotel despre esenta senzatiilor si perceptiilor ( 420-22, 424, 440, 445-46).
4. Esenta gndirii si deosebirea ei de senzatii (386, 429, 433,440).
5. Aristotel despre natura reprezentrilor (imaginatiei)-( 430-31, 432-33).
6. Aristotel despre capacittile sufletului (397, 399, 401).
Literatura:
1. Aristotel Despre suflet, Oradea1996.
2. Apncrorent Counnennx, r. 1 M.,-1976, c. 369448,5062. (prefata de V- Asmus).
3. M- Ralea si C- Botes Istoria psihologiei, B., 1958. P. 29-35, 59-70, 76-80, 82-89, 93-95.
4. pomencxn M.I Hcropnx ncnxonornn. M., 1985, c. 52-53, 70, 75, 77-79, 80-81.
5. uantmen A.H. Apncrorent M., 1987, c. 122.28, 162.63, 168
6. A. Xan Hcropnx ncnxonornn M., 1990, c. 44.54.
7. Binet A. Sufletul si corpul, B, 1996, p. 129-136


Tema nr. 3 *nv$#$tura idealist$ despre suflet 'n antichitate

1. Tendinte idealiste n interpretarea sufletului n Grecia Antic (Fales, Pitagorieni, Anaxagor,
Socrat).
2. Platon fondatorul idealismului obiectiv
a) nvttura lui Platon despre idei si critica ei de ctre Aristotel.
b) nvtarea lui Platon despre suflet, structura lui, relatiile cu corpul
c) Viziunea lui Platon asupra cunoasterii
Literatura:
1. M. Ralea, C.Botez. Istoria psihologiei. Bucuresti, 1958, p. 13-17, 18-19, 47-53, 54-70;
2. A. Xan. Hcropnx ncnxonornn. Mocxna, 1990, c. 37-44;
3. M. pomencxn. Hcropnx ncnxonornn. Mocxna, 1988, c. 48.-50, 69.

Tema nr. 4 Psihologia empiric$ i evolu#ia ei 'n istoria psihologiei.

1. J.Lockefondatorul psihologiei empirice. Notiune biografic.
2. nvttura despre procesele psihice n secolul XVII.
13
3. J. Locke despre experienta interioar, reflexia. Metoda de studiere.
Literatura:
1. J. Locke Opere filozofice alese, ed. rus, M. vol. I.
2. Cnonapt no ncnxonornn Kparxn ncnxonornuecxn cnonapt.
3. pomencxn M.I. Hcropnx ncnxonornn M., 1985, c. 117-118, 123-24, 133-34, 139, 222-
224.
4. M. Ralea, C. Botes Istoria psihologiei B., 1958.
5. A. Xan Hcropnx ncnxonornn. M., 1990, c. 92-118.

Tema nr. 5 *nv$#$tura psihologic$ despre asocia#ii i evolu#ia ei 'n psihologie

1. Asociationismul ca conceptie psihologic.
2. Asociatia ca fenomen si legile ei.
3. Schema general a constiintei n viziunea asociationismului si priorittile ei.
4. Conceptia empirisrilor englezi Hobbs si Locke si rationalistului Spinoza despre asociatii.
5. Psihologia asociationist n secolul 18:
a) sistemul materialist asociationist al lui D. Hartley.
b) Psihologia empiric francez (sensualistul Condillac)
c) Sistemul asociationist idealist (D. Hume, B. Berkeley)
6. Teoria psihologic asociationist n sec. 19-20
a) cercetarea experimental a asociatiilor (G. Ebbingauz, T. Ribot, G. Muller)
b) experimentul asociativ (Z. Galton)
c) falimentul asociationismului clasic, critica lui.
7. Asociationismul n actualitate. Neoasociationismul. Psihologia cognitiv contemporan.
Literatura:
1. M. Ralea, C. Botez. Istoria psihologiei. Bucuresti, 1958;
2. I. Mnzat. Istoria universal a psihologiei. Bucuresti, 1994, p. 24-26;
3. Dictionarele de psihologie (A. Sillamy, P. Popescu Neveanu (p.65-67), U. Schiopu, V.
Davdov;
4. M. pomencxn. Hcropnx ncnxonornn. Mocxna, 1985, 133-135, 145-148, 179-183, 21218.
5. A. Pospai. Schite la Istoria psihologiei, cap. Asociationismul. Ch.1994

Tema nr. 6 Psihologia introspec#ionist$

1. Conceptia introspectionist a psihicului si metoda ( R. Descartes, J. Locke, W. Wundt, Ed.
Titchener).
2. Scoala psihologic a lui W. Wundt si metoda introspectiei. Notit biografic despre W.
Wundt.
3. Psihologia structural a lui Ed. Titchener si metoda introspectiei. Conceptia introspectionist
a psihologiei functionale.
4. Scoala psihologic de la Wiurtzburg si metoda introspectiei experimental-sistematic.
5. Falimentul psihologiei introspectioniste si consecintele nefaste ale metodei introspectiei.
Critica introspectiei (A. Comte, A. Lalande).
Literatura:
1. pomencxn M.I. Hcropnx ncnxonornn M., c.222-23, 310-14, 314-318.
2. M. Zlate ntroducere n psihologie B., 1994, p. 59-62.
3. Petrovschi A.V. Psihologia general, Ch., p. 54-56
4. Dictionar Kparxn ncnxonornuecxn cnonapt, M., 1985, c. 126, 346.
5. Istoria universal a psihologiei de I. Mnzat, B., 1994, p. 45-46.
6. A. Xan Hcropnx ncnxonornn M., 1990, c., 189.194
7. Toate dictionarele de psihologie (n l.rom) la termenul Introspectionistul
8. A. Pospai. Schite de istorie a psihologie. Ch.1994
14

Tema nr. 7 Psihologia ca tiin#$ independent$.

1. Premisele devenirii psihologiei ca stiint independent:
a) Cauzele separrii psihologii de filozofic;
b) Izvoarele de dobndire a cunostintelor psihologice.
2. Caracteristica programelor de construire a psihologiei:
a) Programul lui W. Wundt;
b) Programul lui F. Brentano,
c) Programul lui I.M. Secenov.
3. Congresele psihologice si problematica lor (sec. XIX si nceputul sec. XX).
4. Tematica cercetrilor n psihologia experimental.
Literatura:
1. M. Ralea si C. Botes Istoria psihologiei B., 1958.
2. M.I. pomencxn Hcropnx ncnxonornn M., 1985.
3. M.I. pomencxn Hcnxonornx n 20-om cronernn M., 1974, c. 98-101, c. 58, c. 56.
4. A. Xan Hcropnx ncnxonornn M., 1990, c. 180-211.

Tema nr. 8 Behaviorismul i evolu#ia lui.

1. Situatia ideinico - teoretic de aparitie a behaviorismului.
2. Continutul programului behaviorismului.
3. Problema nvtrii si legile ei ( Torndike B.)
4. Evolutia behaviorismului (B- Tolmen, K. Hall).
Literatura:
1. M. Ralea si C. Botez Istoria psihologiei B., 1958.
2. M.I. pomencxn Hcropnx ncnxonornn M., 1985.c. 334-352, 390-412.
3. Dictionarele de psihologie.
4. Pynnmren C.H. Hpnnnnnt n nyrn pasnnrnx ncnxonornn M., 1959
5. A. Xan Hcropnx ncnxonornn M., 1990, c. 239-252.
6. I. Mnzat Istoria universal a psihologiei M., 1994, p. 53-57.
7. A. Pospai. Sghite la istoria psihologiei. Ch.1994
8. Crestomatie la ist.psihologiei. (red. Galperin P si A. Jdan, ed. rus) M, 1980, p. 17-83

Tema nr. 9 Psihanaliza

1. nvttura lui Freiud despre psihicul inconstient.
2. Corelatia dintre constiinta si psihicul inconstient.
3. Rolul motivelor inconstiente n reglarea comportrii omului.
4. Caracteristica metodelor aplicate de Freiud (hipnoza, transferul, asociatiile libere,
psihanaliza)
5. Conceptia despre structura personalittii omului.
6. Neopsihanaliza.
Literatura:
1. Z. Freiud, Hcnxonornx eccosnarentnoro, M. 1989, 3-39, 346-382, 425-440.
2. M. Ralea si C. Botez. Istoria psihologiei, B, 1958.
3. Dictionarele de psihologie. (litera P)
4. M.I. pomencxn Hcropnx ncnxonornn M., 1985.c. 366-386, 425-440.
5. Ionescu Serban Mecanismele de aprare, 2007.
6. Revista nonpot ncnxonornn N5 2000 (despre Freud)
7. A. Pospai. Schite de istorie a psihologiei. Ch.1994
8. Galperin P. Crestomatie la istoria psihologiei, ed.rus, M, 1980, p. 148-211.
15
9. I. Nasio Conceptele psihanalizei, 2001
10. E. Fromm Fercrno or cnoot M.



Tema nr. 10 Psihologia cognitiv$.

1. Semnificatiile sintagmei psihologie cognitiv.
2. Psihologia cognitiv si stiintele cognitive, caracteristicile ei.
3. Sistemul cognitiv si nivelurile de analiz ale lui.
4. Paradigmele psihologiei cognitive.
5. Inconstientul cognitiv.
6. Arhitectura sistemului cognitiv uman.
7. Critici la adresa psihologiei cognitive.
Literatura:
1. M. Miclea Psihologie cognitiv B., 1999.
2. Bennuxoncxn F. M. Conpemennax xornnrnnnax ncnxonornx M., 1992
3. Kornnrnnnax ncnxonornx M., 1986, Homon F.u.


Alt literatur
1. Despre A. Binnet si G. Celpanov n Bonpot ncnxonornn N2 si 3 a.1999
2. Despre sensul vietii n Bonpot ncnxonornn N1, a.1999






Chestionarul pentru examen la Istoria psihologiei,
( facultatea Pedagogie si Psihologie), anul IV.

1. Istoria psihologiei ca stiint. Etapele dezvoltrii psihologiei ca stiint si caracteristica lor.
2. Psihologia ca stiint si starea ei la etapa actual.
3. Antichitatea si realizrile gndirii psihologice.
4. Aristotel. Tratatul Despre suflet, problematica abordat.
5. Conceptia psihologic a lui Democrit, importanta ei.
6. Gndirea psihologic n epoca modern, realizrile fundamentale.
7. Descartes, Laibnits si Spinoza n istoria psihologiei.
8. Psihologia empiric si psihologia rationalist.
9. Esenta psihologiei asociationiste. Asociatia si legile ei.
10.Asociatia si mecanismul psihologic al memoriei.
11.Psihologia n secolul XVIII.
12.Psihologia n prima jumtate a sec.XIX.
13.Cauzele separrii psihologici de filozofie si devenirii ei la stiint independent.
14.W. Wundtfondatorul psihologici experimentale. Institutul de psihologic din Liptig
meritul lui istoric.
15.Conceptia introspectionist despre psihic si metoda introspectiv de cercetare. (virtutii si
limite)
16. G. Ebbinghauz si meritul lui n istoria psihologiei.
17. F. Galton si dezvoltarea psihologiei experimentale n Anglia.
18. Psihologia structural a lui Titchener.
16
19. Psihologia functional european si american. W. James si teoria periferic a emotiilor.
20.Psihologia diferential.
21. Scoala de psihologie de la Wurzburg si introspectia experimental.
22. Istoria psihologiei introspectioniste.
23. Psihologia gestaltist.
24.Psihologia comprehensiv (descriptiv).
25. Behaviorismul ca orientare psihologic, valente si limite.
26. Critica behaviorismului si aparitia neobehaviorismului.
27. Psihanaliza. Conceptia despre inconstient ca baz a psihanalizei. Virtutiile si limitele
psihanalizei.
28. Psihanaliza social sau freudizmul psiho-cultural. Miscarea psihanalitic n a II jumtate
a sec. XX.
29. Terminologia psihologic a psihanalizei.
30. Anotare la lucrarea lui Z. Freid Despre psihanaliza
31. Anotare la lucrarea lui Z. Freid Eu si sinele
32. Anotare la lucrarea lui Watson Psihologia din punctul de vedere al behavioristului
33. Psihologia umanist.
34.Psihologia cognitiv ca o nou abordare a fenomenelor psihice si a psihologiei ca stiint.
35.Psihologia transpersonl ca orientare n psihologia contemporan si directiile ei de
investigatie.
36.Psihologia pozitiv.
37.Logotarapia ca directie psihologic contemporan si cutarea sensului vietii.
38.Psihologia transcultural.
39.Scolile moderne de psihologie: scoala de la Jeneva si psihologia genetic.
40.Scoala rus de psihologie si scoala gruzin de psihologie.
41.Scoala francez de psihologie n sec. XX.
42.Congresele psihologice internationale ale psihologilor si problematica lor.
43.Istoria gndirii psihologice n Romnia.
44.Scurt istoric al dezvoltrii psihologiei n RMoldova.
45.Psihologia n stadiul actual de dezvoltare a societtii umane. Problema unificrii psihologiei.
46.Tendintele dezvoltrii cunostintelor psihologice la etapa actual.
47.Psihologia ecologic, problemele abordate.
48.Psihologia evolutionist, obiective de cercetare.


Not$: La fiecare ntrebare se va atrage atentia la problema cronologiei, reprezentantii
scolilor psihologice, cauzele aparitiei lor, esenta conceptiilor lansate, critica conceptiilor, meritul
si limitele scolilor si orientrilor psihologice.