1 4 Mediul Inconjurator

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013
60

4. MEDIUL INCONJURATOR

4.1 Descrierea generala a problemelor de mediu inconjurator

Dezvoltarea durabila implica asigurarea unui echilibru optim intre cresterea economica si conservarea si
reconstructia cadrului natural, menit sa asigure o dezvoltare armonioasa, capabila sa satisfaca atat
cerintele actuale cat si cele de perspectiva.

Acest deziderat nu poate fi realizat in cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existentei unor capacitati de
productie supradimensionate, a tehnologiilor uzate moral si fizic, a insuficientei sau lipsei unor mijloace
financiare pentru procurarea unor echipamente de protectie a mediului, precum si datorita unui
management orientat in general spre obtinerea unui profit imediat.

Contextul legislativ actual ofera in cea mai mare parte cadrul general necesar reconsiderarii
problematicii de mediu din perspectiva dezvoltarii durabile.

4.2 Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer, apa, sol, flora,
fauna.

Starea de calitate a factorilor de mediu este relevata prin indicatori specifici, monitorizati prin
laboratoarele Inspectoratelor Judetene de Protectie a Mediului si ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor.

Reteaua de supraveghere si monitorizare existenta la nivelul judetelor s-a extins sub aspectul numarului
sectiunilor si si-a imbunatatit activitatea, inclusiv prin extinderea gamei indicatorilor analizati.

Unele judete din cadrul regiunii, cum sunt judetele Bacau si Neamt, au beneficiat de asistenta tehnica si
financiara prin colaborari intre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si ministerele de resort din Olanda
si Danemarca. Aceste colaborari cu sprijin extern si intern, derulate la nivelul agentiilor de mediu
teritoriale, s-au concretizat prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru Protectia Mediului la
nivel judetean.

Un alt factor pozitiv, care va aduce avantaje pe termen lung, este derularea unor programe complexe
care vizeaza mediul,cum sunt cele derulate pe Programul ISPA pentru urmatoarele orase:
Iasi (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in scopul de
a se alinia standardelor comunitare contributie ISPA 38.533.500 euro, buget total 51.700.000,
care va fi finalizat la sfarsitul anului 2009),
Piatra Neamt (proiect de colectare si prelucrare selectiva a deseurilor menajere contributie
ISPA 10.384.500 buget total 17.309.705 euro si proiectul de reabilitarea sistemului de
alimentare cu apa, canale colectoare, extinderea acestora si modernizarea statiei de epurare cu
contributie ISPA de 21.159.963 euro si buget total de 28.594.545 euro),
Pascani (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in
scopul de a se alinia standardelor comunitare contributie ISPA 20.400.000 euro si valoare totala
27.200.000 euro).
Botosani si localitatile invecinate (reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa
potabila, a retelei de canalizare si a statiei de tratare a apelor menajere - contributie ISPA
70.000.000, buget total 96.000.000 euro).

Ca apreciere generala, tendinta ultimilor ani a fost de reducere a nivelului concentratiilor diversilor
poluanti, in primul rand ca urmare a reducerii/sistarii activitatii desfasurate de unii agenti economici, si
in mai mica masura, ca urmare a modernizarilor sau investitiilor in domeniu.

4.2.1 Indicatori aer

Principalii poluanti ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei sunt: pulberile
sedimentabile, pulberile in suspensie, amoniac, metil-mercaptanii, acidul clorhidric, precipitatiile acide.
Majoritatea zonelor inregistrate ca zone critice sub aspectul poluarii aerului sunt reprezentate de zone
din imediata apropiere a unor mari poluatori industriali sau sunt zone aflate in calea unor curenti
atmosferici importanti.

In Regiunea Nord-Est se contureaza 4 zone potential critice din punct de vedere al poluarii aerului :
platforma industriala Bacau Sud (SC SOFERT SA, SC LETEA SA, SC CET SA BACAU),
platforma petrochimica Onesti Borzesti (fenoli, clor, acid clorhidric),

61

municipiul Iasi (SC FORTUS SA, SC CET SA IASI, SC CERAMICA SA, SC MOLDOMOBILA SA),
municipiul Suceava (mercaptani).

Aciditate
Analizand datele rezultate din monitorizarea continua a concentratiilor de dioxid de sulf (SO
2
), dioxid de
azot (NO
2
) si amoniac (NH
3
) in statiile de monitorizare din regiune, in cursul anului 2004, in raport cu
valorile limita si pragurile inferioare si superioare de evaluare stabilite conform Ordinului MAPM nr.
592/2002 si respectiv cu prevederile neabrogate ale STAS 12574/1987, se constata urmatoarele:
SO2 - cu exceptia judetului Vaslui valoarile maxime zilnice inregistrate in 2004 sunt mai mici
decat pragul inferior de evaluare; de mentionat este faptul ca in Vaslui media anuala a fost cu
83,3 % mai mare dect valoarea limita pentru protectia ecosistemelor 20g/m3 (Ord.592/2002);
NO2 - toate valorile maxime zilnice inregistrate se situeaza intre pragul inferior si cel superior de
evaluare - 30g/mc valoare limita pentru protectia vegetatiei;
NH3 - in toate judetele din regiune se constata valori maxime zilnice care depasesc concentratia
maxima admisibila dar cu o frecventa foarte redusa.

Variatia indicatorilor de aciditate in Regiunea Nord-Est
Judet
Substanta
poluanta
acidifianta
U.M.
Variatia concentratiei anuale
CMA
protectia
sanatatii
Prag
evaluare
Frecventa
depasirii
CMA
( % )
Valoare maxima
zilnica
Valoare medie
anuala
zi an Sup.
(alerta)
Inf.
BACAU SO
2
g/m
3
9,8 1,1 125 * 75 50 0
NO
2
g/m
3
56 8,7 100 60 70 50 0
NH
3
mg/m
3

0,125 0,0223 0,1 * 0,07 0,04 0,26
BOTOSANI SO
2
g/m
3
19,90 5,20 125 * 75 50 0
NO
2
g/m
3
68,39 22,9 100 60 70 50
NH
3
mg/m
3

0,10 0,0477 0,1 * 0,07 0,04 0
IASI SO
2
g/m
3
15,39 1,113 125 * 75 50 0
NO
2
g/m
3
59,19 15,02 100 60 70 50 0
NH
3
mg/m
3

0,1176 0,0235 0,1 * 0,07 0,04 1,4
NEAMT SO
2
g/m
3
25,00 5,00 125 * 75 50 0
NO
2
g/m
3
57,0 15,00 100 60 70 50 0,1
NH
3
mg/m
3

0,121 0,027 0,1 * 0,07 0,04 2,94
SUCEAVA SO
2
g/m
3
5,5 0,155 125 * 75 50 0
NO
2
g/m
3
53,03 15,03 100 60 70 50 0
NH
3
mg/m
3

0,0954 0,018 0,1 * 0,07 0,04
VASLUI SO
2
g/m
3
112,00 44,00 125 75 50 0
NO
2
g/m
3
64,00 24,00 100 60 70 50 0
NH
3
mg/m
3

0,090 0,054 0,1 * 0,07 0,04 0
Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Nord-Est
Nota: * - nu exista valoare limita anuala

Caracterizarea precipitatiilor

Valorile medii ale pH-ului, superioare nivelului de 5,6, indica lipsa ploilor acide in regiune, aceasta
valoare fiind considerata normala pentru precipitatiile din zonele neafectate de poluare. Valorile slab
alcaline inregistrate se datoreaza activitatilor din industria si agricultura generatoare de poluanti cu
caracter alcalin ( NH
4
+
).

Concentratiile de dioxid de sulf si dioxid de azot avand valori mici, iar pH-ul precipitatiilor situandu-se in
jurul valorii de 7 nu se poate vorbi de o aciditate a aerului in Regiunea Nord Est.

Poluarea cu metale grele

Nivelul poluarii cu mercur si cadmiu s-a situat in anul 2004 la aproximativ acelasi nivel cu cel din 2003.
Fata de anul 2003 s-a semnalat o crestere la plumb ca urmare a intensificarii traficului rutier si a
utilizarii, in continuare, a combustibililor aditivati cu plumb. In judetul Iasi, industria prelucratoare

62

determina niveluri mai mari de poluare cu cadmiu si mercur, comparativ cu valorile inregistrate in
celelalte judete.
Emisiile totale de metale grele in anul 2004
Judet
Metale grele Cd (kg/an) Pb (t/an) Hg (kg/an)
Suceava Emisie 2004 12,76 0,192 37,73
Botosani Emisie 2004 11,92 0,0235 0,3954
Iasi Emisie 2004 2198,093 7,096 2198,093
Neamt Emisie 2004 4,388 0,0315 5,917
Vaslui Emisie 2004 1,6 3,156 6,9
Bacau Emisie 2004 56,69 0,910 56,33

Nota: Valori limite pentru metale, conform Ordin nr. 592/2002:
Plumb 0,5g/mc PM 10, valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii;
Arsen - 6g/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru
un an calendaristic;
Cadmiu - 5g/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru
Nichel - 20g/mc PM 10, valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM 10, mediata pentru

Poluarea de impact

Poluantii gazosi, specifici surselor de poluare existente in fiecare judet sunt prezentati in tabelul
urmator:

Judet Surse fixe de poluare a aerului Poluanti gazosi specifici
Bacau
Platforma industriala Bacau Platforma
chimica Onesti
NH3, NO2, SO2 ,
Cl2, HCl, H2S, fenol
Botosani
Platforma industriala
SC TERMICA Botosani
NO2, NH3, SO2, H2S
Iasi
Platforma industriala
SC CET IASI I, II SC ANTIBIOTICE, Ind.
prelucratoare
NO2, SO2, NH3, Cd, Hg
Neamt
Platforma chimica Savinesti
Fabricile de ciment Tasca-Bicaz
NH3, Pulberi sedimentabile si PM10, HCOH
Suceava
Platforma Industriala AMBRO SA, Termica
Suceava si ind. extractiva
NO2,NH3, SO2,H2S, mercaptani, pulberi
sulfat
Vaslui Platforma industriala Vaslui NO2, NH3, SO2

Valori care depasesc CMA pe 24 ore s-au inregistrat pentru urmatorii poluanti:
Mercaptan - poluant specific fabricarii de celuloza si hartie la SC AMBRO SA Suceava; limita
zilnica maxima admisa pentru 24 de ore,conform STAS 12574/1987 (0,00001 mg/mc) a fost
depasita in toate cele 3 statii de monitorizare din orasul Suceava. Valorea maxima s-a inregistrat
la statia Cuza Voda, situata la cca. 1,2 km de sursa, frecventa depasirilor fiind cuprinsa intre
14,84% 30,68%.
Pulberi sulfat - poluant specific fabricarii celulozei si hartiei la SC AMBRO SA Suceava (de la
cuptoarele de var, cazanul de regenerare), dar care poate proveni si din arderea huilei la SC
TERMICA SA, precum si ca urmare a transformarilor suferite de dioxidul de sulf in atmosfera. La
acest indicator limita zilnica maxima admisa conform STAS 12574/1987 (0,012 mg/mc) a fost
depasita cu frecventa de 5,94%. Concentratia maxima inregistrata a fost de 0,0189 mg/m3,
valoarea medie anuala fiind de 0,0069 mg/m3.
NH3 - poluant specific fabricarii ingrasamintelor chimice cu azot. In municipiul Bacau limita
zilnica maxima admisa conform STAS 12574/1987(0,1mg/mc) a fost depasita cu o frecventa de
0,26%, valoarea maxima inregistrata fiind de 0,125 mg/mc. La masuratorile indicative in judetul
Bacau procentul de depasire a CMA = 0,3 mg/mc este de 1,1 % in 2004 (16 din 1429 probe
masurate de ARPM Bacau si SC SOFERT SA Bacau au depasit valoarea CMA ) fata de 3,59 % in
2003.

63

Amoniacul este, de asemeni, poluantul specific platformei chimice Savinesti unde s-au
inregistrat 4 depasiri ale CMA in punctul de masura Socin, valoarea maxima inregistrata a fost de
0,266 mg/m3, cu o frecventa a depasirilor de 2,44% .
HCOH - poluant specific platformei chimice Savinesti. In zona Turturesti, incepand din anul 1996,
se urmareste impactul potential pe care societatea producatoare de lacuri, vopsele, grunduri l-ar
putea avea asupra calitatii factorilor de mediu. Din determinarile efectuate s-au constatat 3
depasiri a CMA la HCOH (0,02920 mg/mc) cu o frecventa a depasirilor de 1,51%.

Pulberi in suspensie
Judet
Pulberi in suspensie UM
CMA pentru
protectia sanatatii
Frecventa
depasirii
CMA 24
ore,( % )
Valoare
medie anuala
Valoare
maxima 24 ore

Media
anuala
24 ore
Vaslui Pulberi totale
0,062 0,136 Mg/mc 0,075 0,15 0
PM10
54 84 g/mc 60 75* <35 ori
Suceava Pulberi totale
0,0633 0,3368 Mg/mc 0,075 0,15 4,56
PM10
40,75 172,19 g/mc 60 75* <35 ori
Bacau Pulberi totale
0,0868 0,195 Mg/mc 0,075 0,15 6
PM10
19,00 53,1 g/mc 60 75* 0
Iasi

PM10
9,133 20,21 g/mc 60 75* 0
PM2,5 9,112 20,03 g/mc Conform OM 592/2002
nu exista valoare limita
-
PM1 6,314 16,38 g/mc Conform OM 592/2002
nu exista valoare limita
-
Neamt Pulberi totale 0,1150 0,320 Mg/mc
0,075 0,15 8,22-9,72
PM10 54,9 347,3 g/mc
60 75* >35 ori
Botosani Pulberi totale - - -
- - -
PM10 41,6 135,6 g/mc
60 75* <35 ori

Conform datelor centralizate din tabelul de mai sus, in anul 2004, in Regiunea Nord - Est s-au inregistrat
depasiri la pulberi in suspensie in judetul Neamt, in localitatile Tasca si Hamzoaia, aflate in zona de
impact a fabricii de ciment SC MOLDOCIM SA Bicaz si in mun. Piatra Neamt si Roman datorita traficului
rutier.

Pulberi sedimentabile

La indicatorul pulberi sedimentabile s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise (17
g/m
2
/luna conform STAS 12574/1987) in localitatile Suceava, Radauti, Bacau, Botosani, Iasi, Piatra
Neamt, Roman, Vaslui.

Valorile inregistrate la statiile urbane de trafic se datoreaza traficului auto intens, densitatii populatiei si
starii necorespunzatoare de salubritate a arterelor rutiere si pietonale.

Concluzii:
principalele zone afectate de poluarea atmosferica sunt ariile aflate in apropierea zonelor
industriale, in mediul urban; astfel judetele care se confrunta cu cele mai mari depasiri ale
concentratiei poluantilor atmosferici sunt Bacau, Suceava si Iasi.
concentratiile maxime ale principalilor poluanti atmosferici depind de ciclul productiv al marilor
intreprinderi cat si de neglijenta sau incompetenta factorului uman (poluari accidentale).
ca aspect general pe fondul dotarii cu echipament de control performant al inspectoratelor de
mediu, a aplicarii tot mai drastice a legii la nivelul fiecarui judet, cat si ca urmare a
achizitionarii de catre marii poluatori a unor tehnologii nepoluante si a unor filtre performante se
poate observa o tendinta de scadere a poluarii atmosferice in ultimii ani.


64

4.2.2 Indicatori apa

Ca si in cazul poluarii atmosferice, in ceea ce priveste poluarea apelor de suprafata si subterane,
principalii vinovati sunt tot marii poluatori industriali. Insa la acestia se adauga si o serie de alti factori,
cum ar fi: factorul uman, care in cazul poluarii apelor poate avea un rol negativ mult mai mare decat in
cazul poluarii atmosferice (aici putem mentiona neglijenta umana, necunoasterea si reaua vointa a
factorului uman deversarea in cunostinta de cauza a unor substante chimice deosebit de periculoase,
cum ar fi : otravuri, pesticide, substante organice sau chiar simple deseuri).

Conform Anuarului Statistic al Romaniei, evaluarea calitatii apelor de suprafata consta in masurarea
parametrilor fizico-chimici, biologici si bacteriologici, stabilindu-se pana la ce nivel sunt respectate
normele standard. In fiecare punct de masurare, apa este analizata dupa continutul in materii organice,
toxice si in diversi germeni. Potrivit standardului se disting 4 categorii de calitate: I, II, III si apa care
depaseste limitele categoriei III, avand la baza domeniul de utilizare, astfel :
Categoria de calitate I reprezinta apa utilizata la alimentarea centralizata cu apa potabila,
alimentarea centralizata a unitatilor de crestere a animalelor, alimentarea centralizata a
unitatilor de industria alimentara, precum si alte activitati ce necesita ape de calitatea celei
potabile;
Categoria de calitate II reprezinta apa utilizata pentru reproducerea si dezvoltarea fondului
piscicol natural din apele de ses, precum si alimentarea cu apa a amenajarilor piscicole, a unor
procese tehnologice industriale, precum si a altor activitati care necesita apa de categoria de
calitate II;
Categoria de calitate III reprezinta apa utilizata pentru alimentarea sistemelor de irigatii, a
hidrocentralelor, a instalatiilor pentru racirea agregatelor, alimentarea statiilor de spalare,
precum si a unitatilor cu alte activitati care necesita apa de categoria de calitate III;

Apa care depaseste limitele categoriei III este inapta pentru o mare parte din folosinte si constituie o
amenintare pentru sanatatea publica si mediul natural.

Calitatea apelor de suprafata in Regiunea Nord-Est (km).
SIRET PRUT
An Total Categ.
I
Categ. II
Categ.
III
>Categ.
III
Total
Categ.
I
Categ.
II
Categ.
III
>Categ.
III
1997 4.135 2.587 995 169 384 1.586 214 736 302 334
1998 4.135 2.540 1.119 77 399 1.588 431 490 111 556
1999 4.135 2.377 1.320 70 368 1.588 550 371 313 354
2000 4.135 2.369 1.235 199 332 1.588 356 615 216 401
2001 4.135 2.551 1.006 234 344 1.588 757 181 302 348
2002 4.135 2.915 775 191 254 1.608 840 98 380 290
2003 4.135 2.814 938 129 254 1.642 724 317 348 253
2004 4.135 1.332 1.459 997 347 1.642 - 699 444 499
2005 4.268 1.086 1.444 1.199 539 1.642 - 699 416 527
2006 4.157 1.985 1.387 503 282 1.567 - 843 469 255
Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei 1998-2007

Din analiza perioadei 1997-2003 se constata ca in cei sapte ani s-au inregistrat modificari substantiale cu
privire la calitatea apelor din bazinele geografice Siret si Prut. Astfel, bazinul raului Prut a inregistrat o
crestere cu 510 km categ.I, iar raul Siret cu 227 km la categ. I. In ceea ce priveste poluarea apelor
subterane, ele pot fi afectate atat prin activitatile umane cat si din cauze naturale (datorita straturilor
subterane ale solului pe care le strabat si unde pot fi contaminate radioactiv sau cu alte substante
nocive).

Zone potential critice sub aspectul poluarii apelor

Ape de suprafata
Platforma industriala Bacau Sud pentru raul Siret
R.A.G.C. Bacau deverseaza ape uzate cu specific menajer;
S.C. Letea S.A. agent economic cu profil de fabricare a celulozei si hartiei;
S.C. Sofert S.A. agent economic profilat pe fabricarea ingrasamintelor chimice.
Platforma industriala Borzesti Onesti pentru raul Trotus
S.C. Carom S.A. Onesti profil de activitate fabricarea cauciucului si derivati ale produselor
petroliere;
S.C. Rafo S.A. Onesti profil de rafinare petrol;

65

S.C. Chimcomplex S.A. Onesti profil fabricare pesticide;
S.C. Apa Canal S.A. Onesti deverseaza ape uzate cu specific menajer.
SC Petrom SA Sucursala Moinesti extractie si transport produse petroliere;
Aval Piatra Neamt Frunzeni pentru raul Bistrita
Statia de epurare a apelor uzate menajere Piatra Neamt;
Platforma chimica Savinesti Roznov.
Au fost incadrate tronsoanele de rau care corespund clasei a V-a de calitate:
raul Podriga izvoare Acumularea Mileanca ( jud. Botosani );
raul Bahlui aval Belcesti Acumularea Podu Iloaiei; confluenta cu raul Nicolina confluenta cu
raul Jijia;
raul Bahluiet izvoare confluenta cu raul Bahlui;
raul Nicolina izvoare confluenta cu raul Bahlui.

Ape subterane
Zona industriala Valea Sucevei
Depozitele de namol organic si slam mineral ale SC AMBRO SA;
Depozitul de namol al SC ACET SA.
Zona aval de platforma chimica Savinesti in localitatile Roznov, Zanesti, Podoleni, Costisa;
S.C. Rafo S.A. Onesti pe raza zonei de activitate a societatii, cat si in zona de influenta
extrauzinala panza freatica este afectata cu produs petrolier sub forma dizolvata si sub forma
peliculara, gradul de poluare determinand migrarea produsului petrolier spre r. Trotus;
S.C. Chimcomplex S.A. Borzesti apar afectari ale panzei freatice atat in incinta societatii cat si
in afara, pe directia de migrare spre r. Trotus la indicatorii cloruri, amoniu si substante organice;
S.C. Carom S.A. Onesti afectari ale panzei freatice apar atat in incinta societatii cat si
extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre statia de epurare Jevreni, la sustante
organice si anorganice;
S.C. Sofert S.A. Bacau afectarea cu fosfati, amoniu, azotiti, CCOMn a panzei freatice din
perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea calitatii panzei freatice care are directia de
curgere spre r. Bistrita;
S.C. Petrom S.A. Sucursala Moinesti si S.C. Conpet S.A. Filiala Moinesti riscul de afectare al
calitatii panzei freatice il constituie batalul epuizat Gazarie (datorita lipsei de
impermeabilizare) si conductele de transport titei, gazolina, apa zacamant prin poluari
accidentale;
Depozitele de dejectii animaliere de la complexele de crestere a animalelor;
Platforma Antibiotice: freaticul este impurificat cu substante organice, azot, fosfor si fier,
gama indicatorilor analizati cuprinzand in principal indicatorii de poluare specifici rezultati din
activitatea industriala a platformei respective;
Depozitul de deseuri industriale in amestec de la Ciurea catun Zanea apartinand SC FORTUS SA
Iasi contamineaza freaticul cu urmatorii poluanti : metale grele (Pb, Ni), cianuri, fenoli,
substante organice;
S-a continuat monitorizarea post inchidere la depozitul de deseuri industriale de la Holboca
(Copacioaia) apartinand de SC TEROM SA Iasi dezafectat in martie 2002. Calitatea apei freatice
din zona s-a imbunatatit prin scaderea concentraiei de fenoli dar s-a observat mentinerea
ridicata a concentratiilor substantelor organice (CCOCr = 212 mg/l in amonte depozit), amoniu si
fosfor total;
Depozitul de deseuri municipale amplasat in vecinatatea localitatii Tomesti a fost investigat din
punct de vedere al poluarii produse. Monitorizarea depozitului de deseuri confirma poluarea
zonei cu metale grele, cianuri, fenoli, detergenti, sulfuri.

Concluzii:

Calitatea apelor de suprafata s-a mentinut in general constanta in ultimii 4 ani, inregistrandu-se
fluctuatii mici pe cele 3 grupe calitative. Totusi trebuie mentionata cresterea cu 67 km lungime a grupei
de calitate III in bazinul raului Prut.
Situatia calitatii apei din forajele de observatie monitorizate de Sistemele de Gospodarire a Apelor, in
anul 2004, se prezinta astfel:
in jud. Botosani din 27 foraje de observatie monitorizate doar 2 corespund cerintelor Legii nr.
458/2002, modificata si completata de Legea nr. 311/2004, cele mai frecvente depasiri
inregistrandu-se la indicatorii amoniu, azotiti, azotati, sulfati, mangan;
in jud. Iasi 90 % din totalul forajelor monitorizate sunt necorespunzatoare din punct de vedere
al potabilitatii;
in jud. Vaslui din 46 foraje monitorizate, 16 inregistreaza depasiri la indicatorul nitrati.

66

Poluarea apelor este cauzata in general de marii poluatori industriali, fapt la care concura si starea
proasta si capacitatea redusa de epurare a apelor de catre statiile orasenesti. In majoritatea cazurilor
apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate direct in scopuri potabile datorita poluarii
apelor de suprafata, conditiilor si proceselor hidro-geochimice naturale care favorizeaza trecerea in
solutie a diferitilor anioni si cationi, prezenta in sol a pesticidelor, azotului si fosforului, efectelor
conservarii fostelor complexe zootehnice, si mineralizarea materiei organice din sol datorita irigatiilor.

De asemenea, calitatea apelor de suprafata si a celor subterane este influentata in mod negativ de
multitudinea de accidente care s-au petrecut in ultimii ani la mai multe din intreprinderile mari din
regiune aflate inca in activitate sau pe cale de dezafectare, accidente care au ca rezultat distrugerea
echilibrului natural si a biodiversitatii.

Apele de suprafata in regiunea Nord-Est prezinta:
incarcare organica
continut de amoniu, amoniac, nitriti, nitrati, fenoli, produse petroliere, pesticide, cupru, fosfor
etc.
unele rauri prezinta continut bogat in metale grele si uraniu natural datorat conditiilor naturale
din zona.

4.2.3 Solul

In anul 2004, la nivelul Regiunii Nord-Est, au fost inventariate urmatoarele suprafete de teren afectate
de fenomene de eroziune.

Repartitia solurilor afectate de factori limitativi in anul 2004
Factor limitativ Suprafata ( ha )
Eroziune 597 725,26
Alunecari de teren 246 614
Inundabilitate 106 991
Acidifiere 417 267
Compactare 371 383
Deficit de elemente nutritive 340 693
Volum edafic redus 106 812
Saraturare 56 115
Exces de umiditate in sol 283 228
Gleizare 77 659
Pseudogleizare 23 935
Seceta periodica 39 200
Terenuri nisipoase 11 930

Zone potential critice sub aspectul deteriorarii solurilor.

Judetul Bacau
Pe teritoriul judetului Bacau zonele critice sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
zona de agrement Parcul Magura din orasul Tg. Ocna - datorita exploatarilor de sare de catre SC
Salina Tg. Ocna, pe fondul unor conditii naturale nefavorabile (dizolvari necontrolabile ale
zacamantului de sare de catre izvoarele din zona) au fost surpari de teren. Din acest motiv a fost
necesara stramutarea locuintelor din zona; fenomenul este inca activ si s-au luat masuri foarte
stricte de monitorizare a evolutiei fenomenului si amenajari de protectie (imprejmuire, paza
permanenta).
in zona Zemes, in cadrul Schelei de exploatare titei Zemes - exista o suprafata de 2 ha avand
categoria de folosinta pasune ce prezinta fenomenul de aflorimente;

67

activitatea S.C. Petrom S.A. - Sucursala Moinesti si S.C. Conpet S.A. - Sucursala Moinesti ar putea
conduce la aparitia unor zone critice in special pe traseul conductelor de transport titei si apa de
zacamant datorita unor spargeri si avarii ce pot aparea accidental.

Judetul Botosani
Pe teritoriul judetului Botosani zonele critice sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
versantul strazii 1 Mai din municipiul Dorohoi este afectat de alunecari de teren de peste 15 ani;
fenomenul se accentueaza de la an la an si, in afara dezafectarii strazii 1 Mai, care in prezent
este impracticabila pe cca. 500 m, au fost afectate si unle locuinte din zona riverana strazii;
vechea cariera de argila din zona Trestiana, municipiul Dorohoi - terenul supus degradarii face
parte din dealul Trestiana situat in partea nordica a municipiului Dorohoi; acest teren, datorita
structurii sale argiloase, a apelor subterane si a infiltratiilor provenite din precipitatii, prezinta
zone intinse de alunecari de teren care pun in pericol urmatoarele obiective:
- str. Mihai Eminescu, care este deja afectata pe o portiune de peste 500 m;
- reteaua electrica de 20 KV (stalpii din zona carierei);
- 10 locuinte proprietate personala;
- soseaua de legatura intre municipiul Dorohoi si localitatea Ibanesti;
- statia electrica de transformare.

Judetul Iasi
Pe teritoriul judetului Iasi zonele critice sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
decopertarea solului in zona balastierelor si a gropilor de imprumut pentru fabricile de caramida:
- balastierele din comuna Bivolari (3 ha), Probota (4 ha), Gorban (1 ha) pe raul Prut;
- balastierele din Halaucesti (5 ha), Stolinecni Prajescu (6 ha), Pascani (9 ha) pe raul Siret;
- balastierele de la Motca (5 ha), Miroslovesti (3 ha) pe raul Moldova;
- decopertarile de la Vladiceni (Tomesti) (32 ha) pentru SC Ceramica SA si de la Ciurea pentru
SC PHOENIX SA ;
- decopertarile de la lucrarile de constructie a tunelului CFR Harlau.
depozite de deseuri menajere orasenesti si rurale:
- depozitul Tomesti (30 ha) pentru municipiul Iasi;
- depozitul de la Valea Seaca (4 ha) pentru municipiul Pascani;
- depozitul Tg. Frumos (2 ha);
- depozitul Harlau (1 ha);
- depozitele rurale Letcani, Movileni, Popricani, Podu Iloaiei, Tibanesti si Ciortesti.
halde de deseuri industriale:
- halda CET II Iasi (40 ha) - zgura si cenusa, slam, tratare chimica apa;
- halda catun Zanea Ciurea SC FORTUS SA (16 ha) zgura, nisip uzat, deseu caramida, praf
de la epurare gaze;
reziduuri zootehnice: (38 ha)
- STATIUNE DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU BOVINE DANCU - 0,8 ha;
- AVICOLA SA IASI - Ferme Letcani - 18,5 ha;
- AVICOLA SA IASI - Ferme Razboieni - 0,6 ha;
- SC AVITOP SA - 0,1 ha;
- SC AGROCOMPLEX Lunca Pascani 5 ha;
- SC LATINI Belcesti - 2,5 ha ;
- - SC IASI NORD Popricani si Prutet - 5 (2,5 + 2,5) ha;
- SC AGROINDUSTRIALA BUCIUM 5 ha;
- SC COMTOM Tomesti - 0,5 ha.

Judetul Neamt
Pe teritoriul judetului Neamt au fost inventariate 746,696 ha afectate de procese de eroziune si
fenomene de poluare. Acestea se regasesc in:
nordul judetului, in apropierea comunei Pipirig;
pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz;
in nordul municipiului Piatra Neamt, pe raza com. Gircina;
pe raza comunei Faurei.

Zone afectate de alti factori distructivi:
alcalinizari Tasca - Bicaz;
acidifieri Savinesti.


68

Judetul Suceava
Pe teritoriul judetului Suceava zonele critice sub aspectul deteriorarii solurilor sunt:
zona fostei exploatari miniere Calimani - activitatea de exploatare a fost sistata in anul 1997; in
timp s-a produs o extindere a arealului afectat, ploile abundente conducand la antrenarea de sulf
tehnic degradat de pe platforma industriala uzina de preparare pe versantii naturali si ai
haldelor de steril, destabilizarea treptelor din cariera si antrenarea de catre apele meteorice de
material din haldele de steril pe solul din exteriorul suprafetei lor initiale de influenta si in
cursurile de apa;
iazul de decantare Tarnicioara - inactiv din anul 2002, a deservit Uzina de Preparare Tarnita din
comuna Ostra, subunitate a SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei;
iazurile de decantare ale fostei Uzine de preparare a minereurilor neferoase Fundu Moldovei:
- iazul de decantare a sterilului uzinal Dealu Negru - activitatea este oprita din anul 2001;
fenomenul de ravenare este permanent, cu toate lucrarile de intretinere efectuate in timp;
iazul este amplasat pe malul drept al raului Moldova, fiind un iaz de coasta;
- iazul de decantare Paraul Cailor - in cursul anului 2002 s-a remarcat aparitia unor izvoare cu
incarcare mare de fier care degradeaza calitatea apei paraul Cailor care subtraverseaza
depozitul de steril;
cariera de barita Ostra - intrucat halda de steril din decopertari si cel provenit din exploatarea in
cariera a baritei necesita lucrari de stabilizare, deoarece pe la baza depozitului de steril trece
paraul Brateasa, existand riscul obturarii sectiunii de curgere a acestuia;
zona haldelor de namol ale SC AMBRO SA Suceava - zona poluata istoric cu substante organice,
substante alcaline, sulfuri, sulfati, calciu etc., fiind afectate solul si panza freatica.;
alunecarile de teren - predominante in Podisul Falticenilor (Preutesti, Vulturesti, Radaseni,
Falticeni, Forasti) si in Podisul Dragomirnei (Adancata).

Judetul Vaslui
La nivelul intregului judet, in 2004 se inregistreaza o suprafata de 71.650 ha de terenuri degradate,
reprezentand 13,7 % din suprafata totala.

Degradarea din cauze naturale a solului este favorizata de potentialul geomorfologic ridicat al unor zone
din judetul Vaslui. Caracterul solurilor favorizeaza procesul de eroziune de suprafata a solului 26.447 ha
(reprezentata prin siroiri si rigole). Se mai adauga torentialitatea apelor, zonele cu torentialitatea cea
mai mare situandu-se pe versantii dealurilor in zonele cu eroziune de adancime 3.860 ha (reprezentata
prin ogase si ravene).

Alunecarile (7.922 ha) se manifesta in aceleasi zone in care se manifesta si fenomenele de eroziune.
Zone care necesita reconstructie ecologica:
in incintele si in jurul societatilor GOSCOMLOC HUSI , RAGCL Barlad, Salubritatea Negresti;
platforma de deseuri industriale de la SC RULMENTI SA Barlad;
batalurile de la SC AVICOM SA Vaslui.
0
5
10
15
20
25
30
35
Concentratia in sol a ingrasamintelor chimice si a
pesticidelor(kg/ha)
ingrasaminte
chimice pe terenuri
agricole
pesticide pe terenuri
agricole

69

Din analiza graficului se constata ca ponderea o detin terenurile bonitare din clasele bonitare de calitate
3,4 si 5. O situatie speciala o reprezinta judetul Vaslui, unde suprafata totala afectata de fenomene
naturale de degradare reprezinta aproximativ 70,5 din suprafata agricola a judetului.

Situatia concentratiei in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor in cadrul regiunii Nord-Est, a
judetelor componente si comparatia cu nivelul national este prezentata in graficul de mai sus.

Se observa ca regiunea Nord-Est se situeaza sub media pe tara la continutul de ingrasaminte chimice si la
aprox. 50% din media nationala la continutul de pesticide in sol.

Concluzii:
In regiunea Nord-Est solul este caracterizat de o serie de factori specifici tipului de clima din
aceasta zona, cu diferente mari de temperatura zi-noapte cat si de la anotimp la anotimp.
Astfel, suprafete foarte mari de sol sunt afectate de eroziune (ravene, ogase, cornise de
desprindere), alunecari de teren, exces de umiditate de natura freatica, acidifieri, etc.
De asemenea, pe suprafete mari de teren se poate constata o lipsa acuta a unor elemente
esentiale, componente caracteristice ale solului, cum ar fi: azotul, fosforul mobil, potasiul etc.
Aceste doua aspecte coroborate cu accidentele si poluarile accidentale si voite datorate
factorului uman, fac ca solul regiunii NE sa fie mai greu exploatabil in regim agricol decat al altor
regiuni.
In ceea ce priveste poluarea industriala, ea are aproximativ aceleasi cauze, factori si actori
principali ca si in cazul poluarii atmosferice si apelor, respectiv pe fondul imbatranirii
echipamentelor (uzura fizica si morala, subdimensionare a acestora) de prelucrare si filtrare a
reziduurilor industriale, rezulta de cele mai multe ori deseuri cu grad inalt de nocivitate care, in
lipsa unor mijloace adecvate de distrugere si reciclare/depozitare, ajung de cele mai multe ori
sa fie deversate in albiile raurilor sau direct pe sol (accidentul de la Metadet - Falticeni).
Totodata, trebuie mentionat faptul ca in ultimii cinci ani s-au intreprins unele lucrari de
anvergura pentru regenerarea unor suprafete mari de sol, aceste lucrari vizand mai ales judetul
Vaslui, care prezinta o degradare naturala pe aproximativ 71% din suprafata agricola totala a
judetului. Ca semn benefic pentru anii urmatori putem considera si dotarea Directiilor agricole
judetene cu aparatura de masurare a caracteristicilor chimice ale solului, fapt care va ajuta la
depistarea mai rapida si la rezolvarea mai facila a problemelor ce vor aparea in viitor.
Cu privire la continutul de ingrasaminte chimice, se poate spune ca regiunea Nord-Est se situeaza
sub media pe tara la continutul de ingrasaminte chimice si la cca. 50% din media nationala la
continutul de pesticide in sol.

4.2.4 Flora si fauna

La nivelul regiunii Nord-Est, nu se inregistreaza o afectare grava a vegetatiei si faunei. Cu toate acestea,
nivelul de poluare ridicat din unele zone ale regiunii a dus la reducerea efectivului de specii (cursurile de
apa Vasluiet si Barlad, judetul Vaslui) si asociatii floristice acvatice (valea Barladului-Delea, judetul
Vaslui), specii pe cale de disparitie din fauna (randunica, lastunul, cocosul de mesteacan judetul Bacau,
rasul, capra neagra, vulturul negru, cocosul de munte, acvila de munte, lostrita, zimbrul judetul
Neamt) si din flora (Papucul Doamnei, Laleaua Pestrita - judetul Bacau, Floarea de Colt, Ghintura
Galbena, Sangele Voinicului, Bulbucii de Munte, Crucea Voinicului, Ruscuta de Primavara, Deditelul,
Angelica judetul Neamt).

Pentru a respecta realitatea, trebuie sesizat faptul ca reducerea faunei regiunii se datoreaza in mare
masura si braconajului.

In Regiunea Nord-Est exista patru parcuri nationale: Ceahlau (17.391 ha), Bicaz - Chei Hasmas (6.026
ha), Rodna si Calimani si numeroase rezervatii naturale floristice, forestiere, peisagistice,
paleontologice, geologice, acvatice, faunistice, parcuri dendrologice si monumente ale naturii.

Arealele ocupate de paduri afectate de fenomenul de uscare se regasesc cuantificate in tabelul urmator:


70

Gradul de afectare al padurilor(%):
Unitate
teritoriala
Neafectat Usor Mediu Sever Uscat
Bacau 68,78 23,61 5,74 0,77 1,10
Botosani 76,37 19,24 4,18 0,05 0,16
Iasi 32,88 43,52 22,47 0,79 0,34
Neamt 53,47 24,78 19,42 1,88 0,45
Suceava 69,50 21,20 8,90 0,31 0,09
Vaslui 73,62 15,88 7,32 1,28 1,90
Regiunea
Nord-Est
63,68 23,96 11,20 0,83 0,53
Romania 65,6 21,7 11,4 0,8 0,50
Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, 1998 (datele se refera la anul 1996).

In muntii Calimani din judetul Suceava, prezenta poluantilor acizi in atmosfera a determinat ofilirea
plantelor tinere (cloroze si necroze la arbori si arbusti), afectand fondul silvic pe o suprafata de cca.
1.500 ha, cu o rata anuala a uscarilor de 0,5-3%, la distanta de 1-2 km de sursa si pierderi de crestere a
arborilor de la 20% la 50% in ultimii 20 ani.

4.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri, contaminari.

Aer
Exploatarea miniera Calimani afecteaza un areal insemnat prin emisii de noxe de bioxid de sulf, hidrogen
sulfurat, aerosoli de acid sulfuric si de sulfati, cu impact negativ direct, cat si prin precipitatii acide in
arealul Vatra Dornei - Calimani.

Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA Borzesti (emisii de acid
clorhidric si clor), SC Sofert SA Bacau (amoniac si acid sulfuric), SC Rafo SA Onesti (hidrogen sulfurat si
bioxid de sulf), SC Letea SA Bacau, CET I-Iasi, CET I-Holboca, SC Fortus SA Iasi, CET Botosani, SC Ambro
SA Suceava, centralele termice orasenesti sau industriale care functioneaza utilizand combustibil lichid
sau solid.

Apa
Apele reziduale orasenesti si comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate in ape de suprafata
sau prin infiltrare in panza freatica, constituie o sursa importanta de afectare a calitatii acestui factor de
mediu, regasita la nivelul intregii regiuni.

Referitor la sursele industriale, mentionam SC Chimcomplex SA Bacau (cloruri), SC Rafo SA Onesti
(produse petroliere), SC Letea SA Bacau, SC Sofert SA Bacau, SC Comtom SA, SC Fortus SA Iasi, SC
Antibiotice SA Iasi, Tomesti-fermele Razboieni incarcare organica), SC Ambro SA Suceava, SC Famos SA
Suceava, platforma chimica Savinesti-Roznov (ion amoniu), exploatarile miniere din judetul Suceava
(Crucea, Ostra, Calimani, Lesu Ursului, Vatra Dornei- cu emisii de metale grele si pH acid).

Sol
Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatarile petroliere (Zemes-Bacau), miniere
(Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei, Brosteni-steril de cupru, exploatarea
miniera Calimani-sulf - toate din judetul Suceava, CET II Holboca (cenusa, zguri), SC Fortus SA Iasi
(nisipuri turnatorie), SC Antibiotice SA Iasi, SC Terom SA Iasi (halde namoluri), fermele zootehnice
Razboieni (dejectii), SC Petrotub SA Roman (reziduuri petroliere, nisipuri turnatorie, tunder uleios).

O problema deosebita o constituie deseurile menajere si industriale care rezulta in cantitati mereu
sporite si care sunt preluate in vechile halde orasenesti si comunale, dar care afecteaza si alte suprafete
de teren prin depozitari necontrolate.

Un caz particular il constituie numeroasele depozite de rumegus, caracteristice zonelor forestiere. Unele
sunt deja folosite, cum este cazul centralei termice de la Tasca care furnizeaza agent termic si apa calda
menajera prin folosirea a aprox. 18% din rumegus produs in judetul Neamt. Astfel, din totalul de 80.000
mc de rumegus produs in judetul Neamt, aproximativ 55% este folosit in centrale termice, 5% este
materie prima pentru instalatii de brichetare, iar 20% este comercializat catre agenti economici.

Statii de tratare a apei si managementul deseurilor

Ca o caracteristica regionala, se evidentiaza faptul ca, atat capacitatile statiilor de epurare ape
reziduale cat si capacitatile haldelor de depozitare deseuri, sunt insuficiente fata de cerinte.

71

Referitor la dotarile existente si modul de exploatare a acestora, numai localitatile urbane si
principalele localitati rurale sunt echipate cu sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare, iar
numarul statiilor de epurare este si mai redus, multe dintre acestea functionand necorespunzator ca
urmare a:
capacitatilor insuficiente;
dotarilor nesatisfacatoare;
exploatarii necorespunzatoare.
In consecinta, apele uzate, insuficient epurate sau neepurate, sunt deversate in cursuri de apa de
suprafata sau infiltrate in subteran, afectand calitatea acestora.In acest sens pot fi evidentiate judetele
Vaslui, Botosani, Iasi si Neamt.

In toate judetele regiunii, managementul deseurilor urbane nu se realizeaza la standardele europene,
acestea fiind colectate in amestec in recipiente de diferite capacitati amplasate in spatii destinate
acestui scop, de catre agentii de salubritate si transportate la depozitele de deseuri existente in fiecare
localitate. Cu exceptia depozitului Piatra Neamt, restul sunt neconforme cu cerintele legislatiei actuale.

In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in mod organizat, prin intermediul
serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate. La nivelul anului 2003, acest
sistem acoperea numai 83,41% din totalul generatorilor de deseuri municipale din mediul urban si 1,81,%
in mediul rural. In vederea dezvoltarii sistemului de colectare selectiva, in unele orase s-au amplasat
containere pentru colectarea deseurilor de ambalaje din PET si hartie.

In mediul rural, cu putine exceptii, nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor,
transportul la locurile de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori.

Deseuri municipale si asimilabile

Compozitia deseurilor municipale pentru Regiunea Nord-Est, in anul 2003


Valorificarea deseurilor municipale

Deseuri reciclabile colectate in perioada 2002 2004
Judet Tip deseu Cantitatea colectata (tone)
2002 2003 2004
Bacau Deseuri de hartie si carton 4 773 7 647 6 599
Deseuri din PET - 9 26,7
Botosani Deseuri de hartie si carton 2 036,7 2 497,15 2 610
Deseuri din PET - 14,55 131,7
Iasi Deseuri de hartie si carton 6202,3 7 105
Neamt Deseuri de hartie si carton 2356,2 2706,1 2 910
Suceava Deseuri de hartie si carton 5 059,5 10 197,5 14 146
Anul 2003 Cantitate (mii tone) %
Hartie si carton 50,837 6,87
Textile 29,423 3,98
Materiale plastice 14,433 1,95
Sticla 55,01 7,44
Metale 36,138 4,89
Deseuri biodegradabile 426,17 57,61
Deseuri inerte 76,661 10,36
Alte deseuri 51,106 6,91
Total 739,777 100

72

Deseuri din PET 0 32,74 105,2
Vaslui Deseuri de hartie si carton 1 105 1 468 1 722

Cantitati de deseuri preluate de catre societati comerciale in vederea reciclarii, - tone-
Societati 2002 2003 2004
AMBRO SA Suceava 13 472 29 904 43 340
PETROCART SA Piatra Neamt 1 817 2 088 15 005
LETEA SA Bacau 2 014 6 791,4 5 546,8

Deseuri medicale

In Regiunea Nord-Est exista un incinerator autorizat la SC MONDECO SRL Suceava, care preia deseurile
spitalicesti de la diverse unitati sanitare, pe baza de contract. Transportul acestor deseuri este facut de
diverse firme autorizate in acest scop, inclusiv de catre Ministerul Sanatatii Publice.

Evolutia cantitatii de deseuri medicale periculoase colectate si eliminate

An
Cantitatea de deseuri medicale periculoase (tone)
Nord-Est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui
2002 852,8 209 - 205 195,3 291,1 147,7
2003 1190,1 291,2 37,7 303 157,9 287,4 112,9
2004 1192,2 195,6 39,7 309 299,1 234,6 114,2

Namoluri

Cea mai mare parte din namolurile de epurare provin din statiile de epurare orasenesti. Acestea sunt
depozitate pe paturi de uscare sau pe depozitele de deseuri.

Namolurile rezultate sunt depozitate in paturi de uscare si in batale, la statiile de epurare orasenesti, iar
la statiile rurale sunt depozitate in depozitele de deseuri menajere.

Cantitati de namoluri provenite de la epurarea apelor uzate

An
Cantitatea de namol (tone s.u./an)
2000 36 886,1 8 033 3 368,6 4 034 2 900,0 13 264 5 286,5
2001 41 221,2 8 028 2 923,8 4 287 3 107,5 13 312 9 562,9
2002 39 165,4 7 891 2 800,4 3 467 2 343,5 13 631 9 032,5
2003 35 517,7 5 635 2 435,2 3 793 713,1 9 268 7 193,4

Cantitati de namoluri reziduale generate in industrie

An
Cantitatea de namol (tone s.u./an)
2000 52 218,8 49 021,3 15 - 2 216 966,5
2001 48 680 43 050,0 36 2 012,2 3 424 157,8
2002 42 946,8 32 039,1 18 1 460,0 7 677,9 1 751,8
2003 25 549,8 15 942,8 13 985,9 7 696,4 911,7

Depozite de deseuri periculoase

Judetul Bacau
La nivelul judetului Bacau, deseurile de pesticide sunt gestionate astfel:

73

SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti - agent economic ce are ca profil de activitate fabricarea
produselor chimice organice si anorganice are depozitate 33,2 tone deseuri de ambalaje de la
fabricarea pesticidelor. Aproximativ 70% din aceste deseuri de ambalaje sunt returnate de catre
beneficiarii produselor, conform legislatiei in vigoare. Aceste deseuri sunt depozitate in doua
depozite tip hala, organizate in exclusivitate pentru deseuri de produse fitosanitare, fiind
incuiate, sigilate si supravegheate permanent.
Directia Fitosanitara Bacau - detine un depozit tip fosa betonata in Sascut (7,25 tone). Depozitul
este pazit de personal propriu.
Serviciul Public de Protectie a Plantelor are doua depozite tip fosa betonata in Bacau (18,049
tone pesticide solide si 1 690 litri pesticide lichide) si Podu Turcului (5 tone). Aceste depozite
sunt sub paza permanenta asigurata de gardieni publici.

Judetul Botosani
In judetul Botosani se gasesc 29,850 tone deseuri de uz fitosanitar expirate sau degradate si 40 mc de
ape reziduuale provenite de la spalarea ambalajelor. Toate aceste deseuri de pesticide apartin de
Directia Fitosanitara Judeteana Botosani si sunt depozitate temporar in vederea eliminarii prin
neutralizare, in magazii sigilate sub paza si supraveghere stricta la Centrele de Protectia Plantelor
Botosani, Dorohoi si Saveni.

Judetul Iasi
Nr.
crt
Detinatorul
depozitului
Localitatea Supravegheat/
nesupravegheat
Tipul
deseurilor
Cantitate
(tone)
Amenajari
1 CJ Iasi -Serviciul public de
protectia plantelor Iasi
Pascani Supravegheat Pesticide 65 Special amenajat
2 SC TEHNOTON SA Iasi Copacioaia-
Holboca Iasi
Supravegheat Slamuri
cromice
4,26 Depozit subteran,
betonat

Judetul Neamt
La nivelul judetului Neamt, deseurile periculoase sunt gestionate astfel:
Halda IPS Cianuril amplasata in perimetrul S.C. Fibrexnylon S.A. Savinesti Divizia Chimica.
Compartimentul cianuril, cu o suprafata de cca.1088 m2, destinat depozitarii catalizatorului de
carbune activ si a sarjelor rebutate provenite de la instalatia Clorura de cianuril, a fost oprita
in anul 1991;
Spatiile de stocare, in deplina siguranta si protectie, la detinatori, a condensatoarelor si
bateriilor de condensatoare cu PCB;
In cadrul depozitelor de produse de uz fitosanitar (magazii sau beciuri) ale unitatilor cu profil
agricol de pe raza judetului se gasesc stocate, in conditii de securitate, si deseurile de pesticide
ramase de la fostele structuri organizatorice din agricultura.

Judetul Suceava
La nivelul judetului Suceava, deseurile periculoase se gasesc in:
Depozitul de acetoncianhidrina - proiectat si construit in anul 1980 pentru depozitarea
acetoncianhidrinei (ACH) materie prima folosita la fabricarea metacrilatului de metil la SC
METADET SA Falticeni. Capacitatea de depozitare - 4.000 tone acetoncianhidrina depozitate in 4
rezervoare. In urma accidentului chimic care a avut loc in anul 1988, in depozitul de ACH s-au
produs cca. 240 tone deseuri de acetoncianhidrina, in rezervoarele D1 si D4. La sfarsitul anului
2004, depozitul de ACH al fostei METADET Falticeni a fost desfiintat.
Depozitul de pesticide - depozitul Unitatii Fitosanitare Suceava, str. Universitatii, nr.3. Aici este
stocata, in conditii de securitate, cantitatea de cca. 40,653 tone deseuri de pesticide (26483 kg
solide si 14170 litri lichide). In anul 2005 aceste deseuri urmeaza sa fie eliminate, prin
incinerare, de catre firma SAVA din Germania, printr-un program Phare, ce se va derula de catre
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Depozitul Unitatii Fitosanitare Suceava, va fi centru
zonal de receptie si transport pentru judetele din regiunea Nord Est si jud. Vrancea, Galati,
Harghita si Covasna.

Judetul Vaslui
In prezent, pe raza judetului Vaslui, nu exista depozite de deseuri periculoase.


74

Impactul depozitelor de deseuri industriale si municipale asupra mediului

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara
printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in
ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
modificari de peisaj si disconfort vizual;
poluarea aerului;
poluarea apelor de suprafata;
modificari ale fertilitatii solurilor.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in
zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu
materiale inerte.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea
acestora cu substante organice si suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati
si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti
influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce
poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe
durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (20-
30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (minimum 30 ani).

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri
specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie
sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

4.4 Evaluarea comparativa fata de tendintele la nivel national in domeniul protectiei mediului.
Concluzii

Regiunea Nord-Est nu se confrunta cu fenomene de poluare deosebit de grave. In pofida acestui fapt, pot
fi enumerati o serie de factori cu impact negativ imediat asupra mediului, factori care favorizeaza
degradarea rapida a mediului.

Astfel, la nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de:
proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare neselectiva, gradul redus de
revalorificare si/sau tratare a deseurilor, depozitare inadecvata sub aspectul amplasarii si
amenajarii haldelor, existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa, de-a lungul
cailor rutiere);
dezafectarea unor foste intreprinderi de stat care produceau sau utilizau agenti chimici deosebit
de nocivi, combinata cu solutiile tehnice necorespunzatoare si cu experienta scazuta a
personalului implicat, au dus adesea la poluarea mediului inconjurator cu substante extrem de
toxice. (cianuri incidentul Falticeni).
despaduriri, cu implicatii in accentuarea alunecarilor de teren;
fenomenele de eroziune a solului care afecteaza, in principal, partea de est a regiunii;
poluarea locala sau zonala determinata de :
activitati industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului;
exploatari miniere (carbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu impact asupra
aerului, apei, solului, vegetatiei;
trafic (insuficienta sau inexistenta unor cai rutiere ocolitoare) cu impact asupra aerului si
nivelului de zgomot;
aglomerari urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice pe combustibil lichid),
apelor (statii de epurare de capacitate insuficienta) si solului (deseuri);
fermele zootehnice, cu impact asupra apei si solului.


75

Exista si unele semnale pozitive legate de mediu, cum ar fi:
reducerea/restrangerea activitatii marilor poluatori industriali si inlocuirea lor treptata cu
intreprinderi mici si mijlocii mult mai flexibile si cu posibilitati mai mari de abordare a
dezvoltarii lor durabile, in conformitate cu prevederile legislatiei actuale, indeosebi a celei de
mediu.
accederea la programe de finantare si colaborarea cu state ale UE pe probleme de mediu.
sustinerea in gradinite si scoli a unor ore de instruire specifica. Partea negativa o reprezinta
faptul ca grupul vizat pentru instruire este unul restrans, iar temele abordate nu acopera
intreaga problematica de mediu.

Unele judete din cadrul regiunii au beneficiat de programe si proiecte cu cofinantare externa in
domeniul protectiei mediului.

Astfel, se deruleaza (in diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizari ale sistemelor de
alimentare cu apa (judetul Iasi), modernizari, retehnologizari si dezvoltari ale unor statii de epurare
orasenesti (Iasi, Suceava, Piatra Neamt, Roman), de colectare selectiva a deseurilor si amenajare a unei
halde ecologice (Piatra Neamt), de reducere a riscurilor datorate activitatii industriale (zona Bacau-
Onesti si platforma chimica Savinesti S.C. Fibrex S.A.), de reducere a emisiilor de pulberi (S.C.
Moldocim S.A. Bicaz Fabrica Tasca), de conservare a biodiversitatii si reconstructie ecologica a Parcului
National Ceahlau, proiect demonstrativ de utilizare energetica a rumegusului generat de instalatii de
debitare a lemnului (pe vaile raurilor Bicaz si Damuc-finalizat), centru de brichetare a rumegusului din
zona Hangu, aflat in faza de executie, implementarea tehnologiei nepoluante la SC Petrocart SA,
managementul conservarii biodiversitatii in Parcul Forestier Vanatori-Neamt, programul CREDO de
colaborare transfrontaliera pentru monitorizarea raurilor Prut si Siret (judetul Botosani).

Probleme cheie mediu:

Capacitatea insuficienta de tratare a apelor reziduale in statiile de epurare (70% din necesar) si a
deseurilor haldelor de depozitare a deseurilor (60% din necesar);
Poluare atmosferica constanta, mai ales in marile orase si in jurul centrelor industriale, cu
depasiri frecvente ale valorilor maxime a indicatorilor specifici de monitorizare a factorilor de
mediu.

1 4 Mediul Inconjurator

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 4 Mediul Inconjurator

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza socio-economica Nord-Est 2007-2013

S-ar putea să vă placă și