OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

CENTRII I CORPURI SUBTILE

aura, plexul solar, centrul Hara, chakrele

colecia IZVOR Nr. 219

Cap. I EVOLUIA UMAN I DEZVOLTAREA ORGANELOR SPIRITUALE

Pose!" un corp #i$ic care e co"pus in or%ane. Chiar &i copiii &tiu asta' (ntre)ai*i une le
sunt ochii, ei +! +or ar!ta, &i %ura, urechile, nasul, picioarele +i le +or ar!ta, e ase"enea. -ai t.r$iu,
la &coal!, ei +or (n+!a c! o"ul are cinci si"uri /+eerea, "irosul, au$ul, %ustul &i si"ul tactil0, a+.n
#iecare #uncii )ine eter"inate' #unciile sen$aiilor tactile nu sunt cele ale %ustului sau ale +eerii,
etc.
1oate raporturile o"ului cu lu"ea sunt )a$ate pe cele cinci si"uri, e aceea el (ncearc! s!
pro#ite la "axi" e posi)ilit!ile lor &i, ease"enea, s!*&i "ultiplice sen$aiile pe care le #urni$ea$!
ochii, urechile, pielea, etc... Printre sen$aii, unele sunt "ai "ult sau "ai puin necesare &i "ai "ult
sau "ai puin intense. 2e exe"plu, %ustul' cine ar ne%a )o%!ia, +arietatea sen$aiilor prouse e %ust,
"ai ales la o "as! suculent!3 4au si"ul tactil... C.n un )!r)at &i o #e"eie se ".n%.ie, ei si"t
sen$aii e o "are intensitate, se spune c! pl!cerea sexual! ! cele "ai puternice sen$aii, ceea ce este
estul e (noielnic. 5n %eneral, a, e ae+!rat, ar nu pentru toat! lu"ea' anu"ii arti&ti, (n$estrai cu
o "are sensi)ilitate a +eerii sau au$ului, tr!iesc cele "ai puternice i"presii %raie culorilor &i
sunetelor, "ai intense ec.t cele in ca$ul actului sexual, care aesea (i las! ini#ereni &i reci.
-a6oritatea oa"enilor nu e (nc! a&a e e+oluat!, pute" spune c! si"ul tactil /(n care inclue"
&i sexualitatea0 &i %ustul sunt, pe "o"ent, cele ou! si"uri care %u+ernea$! lu"ea. Veerea, au$ul &i
"irosul ocup! un loc secunar, sunt oa"eni pe care par#u"urile, sunetele &i culorile (i las! ini#ereni,
cu excepia ca$ului c.n este (n 6oc interesul lor, ca (n ca$ul ani"alelor, une "irosul, au$ul &i +!$ul
sunt extraorinar e e$+oltate, pentru c! au ne+oie e aceste si"uri pentru a se prote6a &i a*&i c!uta
hrana.
V! +or)esc e lucruri pe care le &tii, ar o #ac pentru a +! atra%e atenia asupra conclu$iilor la
care, si%ur, nu ai a6uns. 2e "ilenii oa"enii exersea$! cu" s!*&i "ultiplice, cu" s!*&i a"pli#ice
sen$aiile &i percepiile celor cinci si"uri, &i acest 6oc pe cla+iatura celor cinci si"uri (l nu"esc
cultur! &i ci+ili$aie. 7i )ine, e puin ca" s!r!c!cios acest #el e a +eea lucrurile. Oricare ar #i %raul
e #inee pe care l*ar putea atin%e, cele cinci si"uri r!".n oricu" li"itate, pentru c! aparin lu"ii
#i$ice &i nu explorea$! ec.t planul #i$ic. Natura a pre+!$ut &i alte clape pe cla+iatur!... a, un al
&aselea, al &aptelea si", e o alt! intensitate, e o alt! putere. Nu"ai c!, pe "o"ent, oa"enii s*au
li"itat la cele cinci si"uri, nu +or s! recunoasc! c! sunt &i alte o"enii e explorat, e +!$ut, e atins,
e respirat. Nu este eci e "irare c! nu pot a+ea noi sen$aii, "ai extinse, "ai )o%ate, "ai su)tile.
Cu" se poate explica #aptul c!, #!r! a*&i hr!ni (n nici un #el cele cinci si"uri, anu"ite #iine au
percepii care le uc p.n! la exta$' o l!r%ire a con&tiinei, o i"presie e plenituine, e %ranoare &i
i"ensitate3
Oa"enii tre)uie s! (nelea%! c!, nec!ut.n ec.t acu"ularea &i a"pli#icarea sen$aiilor #i$ice,
+or a+ea "ari ecepii, eoarece sen$aiile acestea sunt li"itate. 2e ce3 Pentru c! #iecare or%an este
speciali$at' el (nepline&te o #uncie eter"inat! &i nu procur! ec.t sen$aii ce corespun naturii sale.
Pentru a si"i noi sen$aii, tre)uie s! ne ares!" altor or%ane, pe care le pose!".
O)ser+ai oa"enii' ei au posi)ilitatea e a +eea totul, e a %usta &i atin%e totul, e a cu"p!ra
totul, &i totu&i le lipse&te ce+a. 2e ce3 Pentru c! ei nu &tiu c!, pentru a cunoa&te plenituinea, a
escoperi sen$aii e o putere &i )o%!ie (ntr*ae+!r excepionale, tre)uie s! (ncep! prin a nu "ai conta
exclusi+ pe cele cinci si"uri. 5n acest o"eniu orientalii sunt capa)ili e a #ace experiene a)solut e
neconceput pentru occientali. 5n Inia sau (n 1i)et, e exe"plu, anu"ii 8o%hini locuiesc (n %!uri
sco)ite (n p!".nt. 5n aceast! o)scuritate, (n lini&te a)solut!, nu exist! nici un #el e hran! pentru cele
cinci si"uri, pe care 8o%hinul reu&e&te s! le a"oreasc! prin "eitaie. Iar c.n si"urile se opresc
in #unciune, ele nu "ai a)sor) ener%ia psihic! estinat! centrilor su)tili' atunci, ace&tia se tre$esc &i
8o%hinul (ncepe s! +a!, s! au! &i s! si"t!, s! atin%! ele"entele #luiice in re%iunile superioare. Iat!
eci scopul pentru care aceste #iine excepionale (ncearc!, unii ti"p e ani e $ile, s!*&i supri"e
sen$aiile +i$uale, auiti+e, ol#acti+e, etc... oprin orice "i&care. R!".ne oar %.nirea, (n continuare,
ei (&i opresc p.n! &i %.nirea, pentru a tr!i (n co"unitate total! cu 2i+initatea.
2u"ne$eu a epus (n su#letul u"an posi)ilit!i pe care o existen! (ntoars! prea "ult spre
exterior le ("pieic! a se tre$i. 2e alt#el, ce #acei atunci c.n "eitai3 5nchiei ochii pentru a +!
putea (ntoarce atenia spre interior... 2ar a& ori s! auc o preci$are la acest su)iect. C.n "eitai, nu
r!".nei prea "ult ti"p cu ochii (nchi&i, alt#el, e +re"e ce nu suntei (nc! 8o%hini hinu&i, riscai s!
aor"ii. 2eschiei in c.n (n c.n ochii, #!r! a +! l!sa atenia istras! e ceea ce +! (ncon6oar!,
(nchiei*i, apoi eschiei*i in nou... 9ine(neles, pentru a "eita se reco"an! (n %eneral e a
(nchie ochii, pentru c! aceasta a6ut! la i$olare &i concentrare. 2ar ac! (i (nchie" prea "ult ti"p,
aor"i"...
Ce se petrece' eschi$.n ochii, ne tre$i", iar (nchi$.nu*i, ne pre%!ti" s! or"i". 7ste un
proces (nre%istrat (n creier e "ilioane e ani, iar natura, care este #iel! &i +eriic!, spune' :;i (nchis
ochii3 5nsea"n! c! orii s! or"ii. <oarte )ine, +o" aran6a asta=> ?i iat!*+!, scu#unat (ntr*o...
:"eitaie> pro#un!= 2i"potri+!, c.n eschiei ochii, este se"nalul e tre$ire' totul se pune (n
"i&care, (ncepe s! #uncione$e, creierul, )raele, picioarele... 2a, o "ic! "i&care, o ni"ica toat! *
eschierea ochilor * eclan&ea$! o lu"e (ntrea%!= ;ceast! pro)le"!, a (nchierii &i eschierii
ochilor, este #oarte i"portant!. Vi se spune uneori' :2ar eschiei ochii=> 7 un #el e a +or)i, pentru
c! ochii +o&tri sunt eschi&i, atunci, espre care ochi este +or)a3 7i )ine, espre ali ochi care sunt "ai
luci$i, care au o +eere "ult "ai pro#un!, "ai spiritual!. Ochii corpului +ostru sunt eschi&i, (ntr*
ae+!r, ar "ai a+ei &i ali ochi, iar ace&tia sunt (nchi&i. 1otu&i uneori, o)ser+!" c! ei exist!, &i c! se
pot eschie.
@neori, pentru a putea eschie ace&ti ochi spirituali, care +! aspecte "ai su)tile ale realit!ii,
tre)uie (nchi&i ochii #i$ici. ;lteori, i"potri+!' (nchi$.n ochii #i$ici (i (nchie" pe cei spirituali &i
eschi$.n ochii #i$ici (i eschie" pe cei spirituali. Veei, sunt nuane #oarte su)tile. 5ncet*(ncet, +ei
reu&i s! istin%ei toate acestea &i s! +! ser+ii e ele (n +iaa cotiian!.
Occientali au us la per#eciune +iaa celor cinci si"uri. 7i (&i i"a%inea$! c! (n acest #el +or
cunoa&te totul... &i +or #i #ericii. 7i cunosc estule lucruri, e ae+!rat, (ncearc! "ulte sen$aii, ar cele
cinci si"uri e+orea$! toat! ener%ia lor psihic! &i nu le r!".ne ni"ic pentru partea spiritual!. 5n
occient, oa"enii tr!iesc prea "ult sen$aiile #i$ice &i nu "ai au ener%ie pentru a o concentra spre alte
#acult!i, care se pot tre$i. Prea "ulte sen$aii= :1r!i">... esi%ur c! tr!i", ar e o +ia! care care
ascune ae+!rata +ia!. 1re)uie s! (nele%ei aceasta, &i s! +! eciei s! eli"inai "ulte sen$aii care
("pieic! o real! percepie a lucrurilor.
Aa ora actual!, #olosirea ro%urilor se extine tot "ai "ult... 2in cau$a orinei e a sc!pa in
insipia +ia! cotiian!, in ce (n ce "ai "uli oa"eni caut! e+aarea (n opiu, ha&i&, "ari6uana,
cocain!, heroin!... 1oi acei care #olosesc aceste ro%uri o)in anu"ite sen$aii e clar+eere, e
clarauiie, etc... care le pot a ilu$ia e a atin%e st!ri e con&tiin! superioare. 2ar se (n&al!, &i (n ti"p
(&i pier chiar &i propriile #acult!i intelectuale &i (&i ruinea$! s!n!tatea. ;ceste ro%uri, e&i sunt
utili$ate e secole (n Orient sau (n ;"erica e 4u, sunt #oarte noci+e pentru siste"ul ner+os.
Hinu&ii &i 1i)etanii au o (nalt! cunoa&tere a ier)urilor, e o &tiin! care se trans"ite e "ilenii.
@nele, se pare, per"it c.n sunt ".ncate a tr!i s!pt!".ni #!r! hran!, altele, e a r!"(ne $i &i noapte (n
$!pe$ile Hi"alaiei #!r! a su#eri e #ri%. ;cestea "i s*au spus, nu le*a" +eri#icat, ar e posi)il. 7u cre
(n puterea ier)urilor. 7xist!, e ase"enea, preparate #oarte puternice %raie c!rora pute" s! ne
pro+oc!" +i$iuni &i eu)lare. Citi", (n anu"ite c!ri, c! (n 7+ul -eiu se cuno&teau po"ae,
un%uente, cu care +r!6itoarele (&i un%eau corpul pentru a "er%e la 4a)at. 5n realitate, ele nu "er%eau
nic!ieri cu corpul #i$ic, ci cu corpul astral. ;nu"ii "eici au +eri#icat realitatea acestor #eno"ene. 7i
au aaptat reetele, care sunt i#icil e reconstituit exact, pentru c! ni"ic nu era spus clar, &i le*au
experi"entat. 5n toate aceste un%uente se introuceau su)stane excitante, care pro+oac! eu)larea.
2ar s! l!s!" aceast! pro)le"!. V*a" spus aceste lucruri nu"ai pentru a +! ar!ta c! exist!
prouse extre" e puternice care +! au acces la planurile "ai su)tile ec.t cel #i$ic, ar aceste
prouse sunt aesea #oarte noci+e. 2e aceea +! s#!tuiesc s! nu +! ser+ii nicioat! e ele. Cea "ai
)un! soluie este e a c!uta toate aceste sen$aii e plenituine, li)ertate, )ucurie, ilatare prin
"i6loace spirituale. Iat!, este aici ru"ul re%al. ;e+!raii iscipoli nu contea$! pe ni"ic in exterior,
ei &tiu c! 2u"ne$eu a epus toate co"orile &i toat! )o%!iile, toate prousele tuturor la)oratoarelor &i
#ar"aciilor (n ei (n&i&i, e su#icient s! le caute &i s! le #oloseasc!. ;r #i p!cat pentru +oi, up! ce ai stat
$ece, ou!$eci e ani (ntr*o &coal! iniiatic!, s! nu #i (n+!at s! punei (n +aloare )o%!iile pe care le
poseai.
<iecare or%an e si" ne procur! o parte in cunoa&terea lu"ii &i e interesant e &tiut cu" sunt
aceste si"uri ierarhi$ate. 4i"ul tactil e speciali$at (n ceea ce este soli, nu atin%e" nici ceea ce este
%a$os, nici ceea ce este eteric, un pic lichiele, ar "ai ales soliele. Bustul e speciali$at pentru
lichie. Vei spune' :9a nu, c.n pun o )o")oan! (n %ur!, ea e soli!, &i a" totu&i o sen$aie e
ulce...: ;h= V! +oi r!spune c! n*ai stuiat )ine pro)le"a' %ustul nu #uncionea$! ec.t cu o
coniie, ca ceea ce punei (n %ur! s! ai)e posi)ilitatea e a e+eni lichi %raie sali+ei. 4! lu!" acu"
"irosul. 7ste un si" care percepe "irosurile, aic! e"anaiile %a$oase. Nasul are (nc! raporturi cu
"ateria, ar cu o "aterie "ai su)til! ale c!rei particule plutesc (n aer. -ai eparte, (n ca$ul au$ului, nu
"ai e +or)a e particule "ateriale, ci nu"ai e une, +i)raii. ?i la #el este pentru +!$. Cu +eerea
sunte" aproape e lu"ea eteric!. 2eci, +eei, cele cinci si"uri sunt ierarhi$ate, e la cel "ai %rosier
la cel "ai su)til.
2ar ac! +re" acu" s! p!trune" (n lu"ea astral!, nu ne "ai pute" #olosi e cele cinci
si"uri. Ne tre)uie un alt si", care s! #ie aaptat, aic! capa)il e a percepe o "aterie &i "ai su)til!.
1oi aceia care nu au e$+oltat acest al &aselea si" nu pot &ti c! exist! o alt! "aterie, o alt! re%iune, ei
nu )!nuie c! uni+ersul e parcurs e alte +i)raii, care ne pot pro+oca sen$aii "ai +aste &i intense.
Pentru a atin%e un o)iect, tre)uie s! te a#li l.n%! el. Pentru a*l %usta, e ase"enea. Pentru a respira un
par#u", pute" #i, e6a, la o anu"it! istan!. Pentru a capta un sunet, istana poate #i puin "ai
"are... ?i pentru +eere, &i "ai "are, pentru c! ochii sunt ast#el alc!tuii (nc.t ne per"it s! pri"i"
in#or"aii &i instruciuni e #oarte eparte. Veei in nou cu" natura a sta)ilit #oarte inteli%ent aceast!
ierarhie (ntre cele cinci si"uri. 2ar ea nu s*a oprit aici, &i acu" alte si"uri tre)uie s! ne pun! (n
contact cu re%iuni "ai +aste &i "ai (nep!rtate.
C.t ti"p #iina u"an! nu &i*a e$+oltat or%anele care pot s! o pun! (n contact cu re%iuni &i
entit!i "ult "ai ele+ate, ea nu +a cunoa&te "are lucru. 7a +a scrie, +a +or)i, +a explica, +a critica, +a
6ueca, ar se +a (n&ela tot ti"pul, pentru c! nu cunoa&te ec.t o parte a realit!ii. 2ac! +rea s!
cunoasc! (ntrea%a realitate, tre)uie s! exerse$e s! tre$easc! (n ea alte #acult!i pe care le posea &i
(nainte, ar care or", a&tept.n s! #ie utili$ate. 5ntr*o epoc! #oarte (nep!rtat!, c.n o"ul nu intrase
cu ae+!rat (n posesia corpului s!u #i$ic, traiia iniiatic! spune c! tr!ia tot ti"pul eu)lat, (n a#ara
corpului s!u... -ai t.r$iu, c.n spiritul s!u a (nceput s! co)oare pro%resi+ (n "aterie, el &i*a e$+oltat
#acult!i care (i per"iteau s! lucre$e asupra "ateriei /cele cinci si"uri0, (n ti"p ce sl!)eau #acult!ile
sale "eiu"nice. 2ar nu le*a pierut, le pose! (nc!.
Pri+ii copiii. P.n! la +.rsta e &apte ani nu sunt co"plet intrai (n corpul lor #i$ic' aceasta
re#lect! perioaa c.n u"anitatea era (n acest staiu e e+oluie. 5n acea perioa!, oa"enii +or)eau cu
spiritele naturii &i cu su#letele "orilor, co"unicau cu ele, le (nt.lneau, &i c.n "ureau ei (n&i&i, nu
&tiau ac! sunt "ori sau +ii. Au"ea in+i$i)il!, lu"ea spiritelor era pentru ei cea "ai "are realitate, ei
pluteau (n at"os#er! ca &i cu" ar #i #ost i"ateriali, &i nu"ai in c.n (n c.n reintrau (n corpul lor
#i$ic. 5n aceste coniii, ei nu erau pre%!tii s! lucre$e asupra "ateriei. Ori, (n e+oluia lor tre)uiau s!
treac! prin aceasta. 5n pre$ent, oa"enii au a6uns s! ai)! "i6loace intelectuale #or"ia)ile pentru a
o"ina "ateria, ar (n acela&i ti"p au uitat e existena lu"ii spirituale, au rupt contactul cu ea. Aa
unii, esi%ur, a r!"as o a"intire, o intuiie, ar "a6oritatea a uitat.
7xist! ou! #or"e e cunoa&tere' intelectual! &i spiritual!, eci ac! le*a" putea e$+olta pe
a".nou!, e cu at.t "ai )ine. Nu tre)uie s! uit!" c! natura (ns!&i, aic! Inteli%ena cos"ic! are
punctul ei e +eere asupra e+oluiei o"ului' ea a pl!nuit e$+oltarea #iinei u"ane (n cele ou!
sensuri, spre "aterie &i spre spirit. 2ar cu" e #oarte i#icil e e$+oltat cele ou! p!ri (n acela&i ti"p,
ea a at o"ului secole &i "ilenii pentru a lucra (ntr*o sin%ur! irecie, l!s.n c.te+a c!i eschise (n
cealalt!, pentru a nu ("pieica e+oluia sa spiritual!. 2eci, pentru epoca actual!, 4piritul cos"ic a
ecis e a per"ite oa"enilor e a se e$+olta (n o"eniul sen$aiilor, al +eerii, al au$ului, etc... 7l (i
las! pe oa"eni s! co)oare (n "aterie pentru a o posea, a o atin%e, a o explora, a o cunoa&te, &i "ai cu
sea"! pentru a lucra cu ea.
Nu +! "irai, a&a este, e un pasa6. 4piritul u"an e o)li%at s! co)oare, in ce (n ce "ai pro#un,
(n "aterie pentru a o cunoa&te, pe punctul e a piere toate a"intirile patriei celeste une tr!ia (n
trecutul (nep!rtat. 2ar, cunosc.n in ce (n ce "ai )ine "ateria, el a #!cut nu"eroase achi$iii, &i "ai
ales a (nceput s!*&i o"ine "ateria lui proprie. Pe "o"ent, esi%ur, nu"ai o "ic! "inoritate este
capa)il! e aceasta, ar pentru o", scopul existenei terestre este e a co)or( (n corpul #i$ic ca s! intre
(n posesia #acult!ilor sale &i s! le utili$e$e pentru a lucra asupra lu"ii exterioare.
C.n spun c! spiritul u"an :co)oar! (n "aterie>, su)(nele% (n pri"ul r.n (n corpul #i$ic,
pentru a se instala, pentru a*l lua (n posesie &i a pentru a*i e+eni st!p.n. ;poi, up! ce s*a instalat, el
lucrea$! la r.nul s!u asupra "eiului exterior. ;ici, e ase"enea, "anipulea$! lucruri' el trans#or"!,
construie&te, istru%e... 7 o perioa! e in+oluie, e co)or.re (n "aterie. 2ar cu" 4piritul i+in are
proiecte %ranioase pentru #iina u"an!, 7l nu o las! s! co)oare ine#init, s! se scu#une co"plet, s!
piar! contactul cu Cerul &i s!*&i uite ori%inile. 2e (nat! ce +a atin%e un staiu su#icient e posesiune
e sine, e st!p.nire a propriului creier, a propriilor "e")re &i tuturor #acult!ile sale, e cunoa&tere a
tuturor propriet!ilor ele"entelor, atunci alte in#luene, alte #ore, ali cureni +or (ncepe s! o poarte, s!
o riice, &i, pro%resi+, ea +a re%!si #acult!ile pe care le posea (n trecut' +a cunoa&te (n acela&i ti"p &i
"ateria &i spiritul.
4e spune (n Bene$! c! ;a" &i 7+a au ".ncat in #ructul ;r)orelui Cunoa&terii 9inelui &i al
R!ului. ;ceasta se"ni#ic! c! nu au +rut s! se "ulu"easc! cu cunoa&terea spiritului, &i c! au +rut e
ase"enea s! co)oare (n "aterie, au (nceput atunci s! co)oare, &i aici, prin )ucurie &i su#erine, prin
s!n!tate &i )oli, stuia$! * "ai "ult r!ul * e "ilioane e ani. 2epinea e ei s! r!".n! sus, (n Parais,
s! nu #i ".ncat ec.t #ructele ;r)orelui Vieii eterne, ar, ("pin&i e curio$itate, au +rut s! +a! ce era
6os, &i atunci au (nceput s! su#ere e #ri%, e o)scuritate, e )oli &i e "oarte.
O"enirea (&i continu!, (nc!, co)or.rea... ;nu"ite reli%ii nu"esc aceast! co)or.re :p!catul
ori%inar>. 2ar o pute" interpreta, e ase"enea, ca un stuiu (n care #iina u"an! a +rut s! se lanse$e.
2a, acest ;r)ore al Cunoa&terii 9inelui &i R!ului, repre$enta ni&te stuii e #!cut, ni&te stuii #orte
i#icile, pentru c! o"ul tre)uia s! (n#runte o "aterie in ce (n ce "ai ens!. 2ar ce era r!u (n asta3 7l a
ales s! co)oare s! se instruiasc!, &i a co)or.t, acu" e a.ncit (n stuiile sale p.n! la %.t, pe cale e a*&i
a sea"a (n ce in#ern s*a )!%at. Pentru "o"ent, el stuia$! r!ul, ar (ntr*o )un! $i +a urca (napoi
pentru a stuia )inele.
7u cunosc proiectele &i planurile Inteli%enei cos"ice, &tiu c! atunci c.n oa"enii +or st!p.ni
&i o"ina "ateria %raie celor cinci si"uri, ei +or (ncepe s! se a+.nte spre (n!li"i pentru a*&i
e$+olta si"urile spirituale. 2eci, cei care oresc s! a+anse$e pe ru"ul e+oluiei, s! (nceap! s!
reuc! in sen$aiile pe care le (ncearc! prin cele cinci si"uri pentru a c!uta e acu" (nainte (n ei
(n&i&i. 5n!untru e +astitate, )o%!ie... tre)uie nu"ai s! c!ut!"=

Cap II AURA

1ot ceea ce exist!, oa"enii, ani"alele, plantele, &i chiar pietrele, e"it particule, prouc
e"anaii, &i aceast! at"os#er! #luiic!, su)til!, care (ncon6oar! orice lucru, o nu"i" aur!. 7+ient, ea
nu este +i$i)il!, cu excepia clar+!$!torilor, "ult! lu"e nici nu &tie c! exist!. ;ura este eci acest #el
e halou care (ncon6oar! #iecare #iin! u"an!, cu i#erena c! la unii este +ast!, lu"inoas!, puternic!,
pose! +i)raii intense, (n ti"p ce la alii, in contr!, e "ic!, &tears!, ur.t!.
Pute" co"para aura cu pielea. Cunoa&tei i"portana pielii pentru corpul #i$ic. 7a are
nu"eroase #uncii. -ai (nt.i, are o #uncie e protecie, e un scut, o carapace' protecie ("potri+a
&ocurilor, contra su)stanelor noci+e, contra i#erenelor e te"peratur!, etc... ;poi, o #uncie e
schi"), pentru c! pielea a)soar)e, respir! &i eli"in!. 5n #ine, pielea este un or%an e si", pentru c!
prin inter"eiul ei si"i" te"peratura, contactul, urerea, etc... 2ar, nu "! +oi opri la aceste #uncii,
nu e o"eniul "eu, ac! +rei in#or"aii etaliate, le +ei %!si (n c!rile e anato"ie &i #i$iolo%ie. Ceea
ce "! interesea$! e s! #ac o paralel! (ntre piele &i aur!. ;ura pose! acelea&i #uncii ca &i pielea. Pute"
spune c! este pielea su#letului, ea este cea care*l (")rac!, care (l prote6a$!, care (i ! sensi)ilitatea, &i,
(n #ine, ea e cea care per"ite s! lase s! treac! curenii cos"ici care per"it schi")uri (ntre su#letul
u"an &i toate creaturile, p.n! la astre, (ntre su#letul unei creaturi &i 4u#letul uni+ersal.
Pute", e ase"enea s! co"par!" aura cu at"os#era care (ncon6oar! p!".ntul. 2a, e
extraorinar= P!".ntul pose! o perea e protecie, pielea sa. 7a e un pic "ai (n%ro&at! ca a noastr!,
e ae+!rat, ar 6oac! exact acela&i rol. Braie at"os#erei sale, p!".ntul e+it! "ulte pericole (n cursa sa
prin spaiu= 1oate corpurile ce +in in spaiu &i care ar putea prouce catastro#e ac! ar a6un%e pe
p!".nt, sunt o)li%ate s! intre "ai (nt.i (n contact cu at"os#era une sunt, (n
%eneral, e$inte%rate. ;t"os#era ne prote6a$! e ase"enea e alte pericole cu" ar #i anu"ite raiaii
cos"ice, care ar #i "ortale pentru noi, ar care tra+ers.n at"os#era sunt neutrali$ate e
ele"entele chi"ice cu care e i"pre%nat!.
Prin inter"eiul aurei noastre se prouce un schi") ne(ntrerupt (ntre noi &i #orele naturii.
1oate in#luenele cos"ice, planetare &i $oiacale care se e+ersea$! constant (n spaiu, +in p.n! la noi,
&i up! calitatea aurei noastre, up! sensi)ilitatea sa, puritatea &i culorile sale pri"i" o anu"e #or!
sau nu. ;ura repre$int!, eci, antenele noastre, e un aparat care captea$! "esa6e, une, #ore care ne
+in in uni+ers. 4! presupune" acu" c! exist! (n lu"e anu"ite in#luene ne#aste. 2ac! a+ei o aur!
#oarte puternic!, #oarte lu"inoas!, aceste #ore nu pot trece &i a6un%e la con&tiina +oastr! pentru a +!
atin%e, a +! $runcina, a +! +!t!"a. 2e ce3 Pentru c!, (nainte e a +! atin%e, ele tre)uie, "ai (nt.i, s!
(nt.lneasc! aura +oastr!. ;ceasta este o o )arier!, un $i, sau ca o +a"! la #rontier!, &i la aceast! +a"!
se %!sesc an%a6ai care nu las! s! treac! ni"eni, #!r! s! +eri#ice ce are (n )a%a6e, (n "a&ini. ;ce&ti
+a"e&i acionea$! (n exteriorul con&tiinei noastre, ar ei pot s! ne a+erti$e$e. 2i#erenie" #unciile
aurei, ar (n realitate ele sunt le%ate' sensi)ilitatea, schi")ul &i protecia, toate se #ac (n acela&i ti"p.
;cu", ce #actori acionea$! pentru #or"area aurei3 Aa #el ca la #or"area pielii. 7xist! piele
orinar!, $%runuroas!, uscat!, &i altele, in contr! sunt suple, #ine, pl!cute... ;proape oricine, e
capa)il ca intr*o pri+ire s! 6uece calitatea unei pieli. ?i e ce epine aceast! calitate3 2e tot
or%anis"ul, e )una #uncionare sa #i$iolo%ic! &i #i$ic!. O"ul e cel ce (&i #or"ea$! pielea.
2a, pielea poate s! ne e$+!luie "ulte lucruri. 2ac! ea e #in! &i spiritual!, (nsea"n! c! o"ul e
spiritual, pentru c! ni"eni nu*&i poate #or"a o piele care nu*i corespune. Incon&tient, o"ul lucrea$!
asupra pielii sale, &i, ac! &tie cu" s! &i*o #ac!, poate chiar s! o schi")e. 7+ient, e #oarte %reu, ar e
posi)il &i este #oarte i"portant. 5ntre% estinul o"ului epine e pielea sa, pentru c! relaiile sale cu
oa"enii &i lu"ea exterioar! epin e ea. V! spun acestea pentru a re#lecta. <iecare etaliu al pielii are
o se"ni#icaie. Chiar &i consistena sa /lucioas!, supl!, ur!, #lasc!, "oale0 re#lect! calit!ile,
caracteristicile eseniale ale unei #iine' re$istena sa, +oina sa, acti+itatea sa, sau, in contr!,
sl!)iciunea sa, lene+ia sa &i e#icienele sale.
2estinul o"ului, succesele sale, e&ecurile sale, totul este (n piele. 4tr.n%.n ".na cui+a,
spun.nu*i' :9un! $iua= Ce "ai #acei3> pute" escoperi calit!ile sale eseniale. 2ac! cunoa&te"
coresponenele, str.n%.n ".na cui+a, pute" s! ne #ace" o iee espre calit!ile &i e#ectele sale.
2ar cu" ".inile se str.n% auto"at, #!r! a a atenie la ce+a... nu escoperi" ni"ic. 4tr.n%e" ".na
cui+a pentru a sta)ili un contact, a #ace un schi") cu o alt! persoan! &i, (n acest schi"), tre)uie s!
!" ceea ce a+e" )un, iar cel!lalt, la r.nul s!u, tre)uie s! #ac! la #el. 2ac! acest %est nu auce ni"ic,
"ai )ine s! nu*l #ace".
2ar, s! re+eni" la aur!. Cu" +*a" spus, ea e constituit! in e"anaii, ar nu nu"ai ale
corpului #i$ic, pentru c! acestea nu sunt su#iciente pentru a #or"a aura. ;ura, e "ai co"plex!, e o
co")inaie a tuturor e"anaiilor a tuturor corpurilor su)tile, &i #iecare intre ele, prin e"anaiile sale,
aau%! noi nuane. Corpul eteric al o"ului #or"ea$! o aur! care penetrea$! aura corpului #i$ic &i
aceast! aur! a corpului #i$ic &i eteric ne arat! s!n!tatea &i +i%oarea sa. Corpurile astral &i "ental, prin
acti+itatea lor * sau ineria lor *, calit!ile * sau e#ectele * lor, aau%! alte e"anaii, alte culori la aura
e "ai sus, e$+!luin ast#el natura senti"entelor &i %.nurilor o"ului. ?i ac! corpurile cau$al,
)uhic &i at"ic sunt tre$ite, ele aau%! alte culori, "ai lu"inoase, alte +i)raii, "ai puternice.
7"anaiile celor trei corpuri superioare #or"ea$! corpul e sla+!, pe care apostolul Pa+el l*a
"enionat (n 7pistolele sale. V*a" "ai +or)it espre acest lucru. 5l nu"i" e ase"enea corpul
ne"uritor, corpul lu"inii sau corpul lui Christos. C.n, (n "o"entul schi")!rii la #a! pe "untele
1a)or, Iisus a ap!rut cu -oise &i Ilie iscipolilor Petru, Iaco+ &i Ioan, era at.t e lu"inos &i raios c! ei
nu au putut suporta aceast! str!lucire &i au c!$ut la p!".nt. :<aa sa str!lucea ca soarele, spun
7+an%heliile, +e&"intele sale au e+enit al)e, ca &i lu"ina.> ;ceast! trans#i%urare era o "ani#estare a
corpului e sla+!.
Corpul e sla+!, ca &i aura, este o e"anaie a #iinei u"ane, ar (n ti"p ce aura expri"!
totalitatea #iinei * e#ectele ca &i calit!ile * corpul e sla+! este expresia +ieii spirituale cele "ai
intense. 2e aceea, corpul e sla+! se "ani#est! nu"ai la "ari -ae&trii. Braie acestui corp, cu ae+!rat
pur &i lu"inos ei +inec! )olna+ii, auc )inecu+.nt!ri pe oriune trec &i c!l!toresc prin spaiu.
;ura este eci #u$iunea tuturor e"anaiilor #iinei (ntre%i. 2e aceea, c.n un Iniiat +rea s!
cunoasc! o persoan!, el nu o)ser+! anu"e aparena sa exterioar!' #i$iono"ia, %esturile, li")a6ul s!u,
nu, ci el se str!uie s!*i si"t! aura. 1oate culorile, #orele &i e"anaiile #luiice care o"ul le
r!sp.ne&te (n 6urul s!u, &i pe care nu le poate ascune, nici controla, iat!, ce o)ser+! Iniiatul=
;nu"ite persoane sunt ae+!rai arti&ti (n ca"u#la6' ele (&i st!p.nesc per#ect %esturile, pri+irea, +ocea,
li")a6ul. Ceea ce nu &tiu, este c! ele nu au nici o putere asupra "ani#est!rilor su)tile ale +ieii lor
interioare. B.nurile lor, senti"entele lor, creea$! #or"e, culori pe care ele nu au nici o putere s! le
schi")e sau s! le ascun!. 2e aceea, pentru un Iniiat, totul este clar' ac! #iinele sunt (n ar"onie sau
(n e$orine, ac! e"an! in ele ce+a constructi+, )ene#ic, lu"inos, o at"os#er! care te (nt!re&te sau te
puri#ic!, sau, in contr!, te (").cse&te, el si"te i"eiat. ?i chiar &i s!n!tatea este +i$i)il! pe aur!,
starea #icatului, a pl!".nilor, a creierului, etc... toate acestea sunt +i$i)ile (n aur!.
;ura repre$int! eci o carte, ar o carte at.t e su)til!, (nc.t e i#icil s!*i #aci o iee. ?i a&a
cu" nu exist! ou! creaturi cu acelea&i a"prente i%itale, nu exist!, e ase"enea, ou! creaturi care
au aceea&i aur!, pentru c! aura repre$int! totalitatea #iinei u"ane.
;t"os#era p!".ntului e i"pre%nat! e e"anaiile oa"enilor, ani"alelor, plantelor, pietrelor,
apelor, "unilor &i a tuturor #orelor care +in e la planete &i stele. Aa #el e &i aura u"an!, e o sinte$!
+ast!, #oarte )o%at! a tot ceea ce exist! (n o". 2e alt#el, "ineralele, plantele &i ani"alele au e
ase"enea o aur!, ar o aur! nu"ai #i$ic!. -ineralele, "etalele &i cristalele proiectea$! anu"ite #ore
care #or"ea$! (n 6urul lor un #el e "ic c."p "a%netic, colorat.
Aa plante, corpul eteric aau%! +italitatea, ne+oia e a cre&te &i con#er! o aur! "ai intens!, e
+italitate "ai "are ec.t cea a "ineralelor. Aa ani"ale, aura e &i "ai )o%at! pentru c! ele au e6a un
corp astral, corpul orinelor. 5n %eneral, ele nu au (nceput s!*&i e$+olte corpul "ental, (n ti"p ce la
unele ani"ale, cu" ar #i c.inele, calul, ele#antul, "ai"ua... )iolo%ii %!sesc un (nceput al #acult!ii e a
%.ni. 7 o %.nire rui"entar!, esi%ur, ar (n +ecin!tatea oa"enilor, corpul lor "ental (ncepe s! se
e$+olte, pentru c! oa"enii, ocup.nu*se e ani"ale, iu)inu*le, (n%ri6inu*le, contri)uie "ult la
e+oluia lor. C.t espre oa"eni, ei e$+olt! corpul lor "ental (ntr*un "o proi%ios, ei nu o #ac tot
ti"pul (n sensul #a+ora)il, ar cei ce &tiu s! se conuc! &i s!*&i es!+.r&easc! %.nirea, (&i (nt!resc
enor" aura.
C.t espre s#ini, pro#ei, Iniiai, prin aorarea &i iu)irea lor pentru Creator, ei (&i e$+olt!
corpul lor cau$al, corpul lor )uhic &i corpul lor at"ic care #or"ea$! o aur! e o splenoare
extraorinar! cu culori (ntr*o continu! "i&care, ca #ocurile e arti#icii. ;ura lor este, e ase"enea,
#oarte +ast!, se po+este&te c! aura lui 9uha se (ntinea pe "ai "ulte le%he. 2a, "arii -ae&tri sunt
capa)ili s!*&i "!reasc! aura pentru a putea cuprine o (ntrea%! re%iune su) protecia lor &i s! penetre$e
(n acela&i ti"p aura tuturor oa"enilor ce locuiesc (n acea re%iune pentru a le insu#la o +ia! nou!. 7i nu
au alt! orin! sau scop ec.t e a*&i l!r%i aura pentru a se (ntine &i a prine su) aripile lor, cu" se
spune, un nu"!r c.t "ai "are e creaturi. Iat! iealul lor= 7 %ranios, e su)li". Prin aura lor, ei
puri#ic! at"os#era (n 6urul lor, o (n#ru"useea$!, ilu"inea$! &i re(n+ie creaturile. Prin aur! lucrea$!, e
ase"enea asupra %r.nelor &i +e%etaiei &i schi")! curenii at"os#erici. 2a, aura Iniiailor este ce+a
i+in=
Braie acestei aure i"ense, care le per"ite s! atin%! nenu"!rate re%iuni ale uni+ersului,
Iniiaii a6un% la o (nele%ere pro#un! a lucrurilor, care nu este o (nele%ere intelectual!. 2e aceea, +oi
tre)uie, e ase"enea, s! oprii intelectul +ostru s! ai)! preocup!ri care nu +! auc nici +i$iuni celeste
nici )eatituine &i s! +! a+.ntai, %raie unei aure puternice, lu"inoase, spre re%iuni su)li"e une +ei
(n+!a cu" a creat 2u"ne$eu lu"ea &i ce a scris prin inter"eiul stelelor, "unilor, lacurilor,
p!s!rilor, ani"alelor, plantelor. Pentru a cre&te intensitatea, puritatea &i puterea aurei, esenial este s!
a+e" un ieal (nalt e a "unci aspra nou! (n&ine, s! (neplini" acte no)ile &i 6uste, s! a+e" %.nuri &i
senti"ente pure.
;cei care %!sesc c! natura actelor, %.nurilor &i senti"entelor lor nu are nici o i"portan!
pentru c! "orala &i reli%ia sunt acu" ce+a peri"at, e care tre)uie s! ne e)aras!", (&i ur.esc aura &i
nu prouc ec.t culori sp!l!cite &i "urare, +i)raii haotice &i i$ar"onioase, pe care alii, (n "o
incon&tient, le si"t &i se (nep!rtea$!. Nu iu)i" ec.t ceea ce este pur, lu"inos, ar"onios, &i cel care
+rea s! #ie iu)it tre)uie s! (nelea%! c! nu tre)uie ec.t s! lase s! intre (n el #ore pure &i lu"inoase.
Pentru acei care caut! ra%ostea, puterea, sau lu"ina, nu exist! alt! "eto! ec.t cea e a lucra asupra
aurei lor, pentru a (nl!tura culorile &terse care istru%, prin +i)raiile lor, tot ceea ce este )un (n alii. O
&tii, cine+a st! a)ia cinci "inute aproape e u"nea+oastr!, apoi +! c!utai (n $aar inspiraia,
)ucuria, creina (n 2u"ne$eu. 1otul a isp!rut... ;lii stau cinci "inute cu +oi &i suntei re+i%orai,
+echile +oastre celule au isp!rut &i in nou a+ei crein!, in nou a+ei elan. Cau$a acestor
schi")!ri, tre)uie s! o &tii, este aura lor.
2in acest "oti+, aura este ca un instru"ent "a%ic (n ".na Iniiailor. Cu" ea #ace parte in ei
(n&i&i, oriune "er%, ei (")un!t!esc re%atul "ineralelor, plantelor, ani"alelor &i oa"enilor. ?i aceasta
nu se opre&te aici. Prin aura sa, un -aestru a6ut! chiar &i es(ncarnaii, care sunt "iliare &i "iliare (n
spaiu... 2a, aura sa caut! s! se (ntin!, chiar &i acolo, (n cealalt! lu"e. 7u cunosc aceast! pro)le"!,
a" stuiat*o. @n -aestru a"eliorea$! estinul a nu"eroase #iine in lu"ea astral! &i in lu"ea
"ental!, ac! pe p!".nt el nu se ocup! ec.t e un nu"!r "ic e oa"eni, pe e alt! parte, este, #!r!
(noial!, (n contact cu o "ultituine e creaturi care +in s! se (nc!l$easc!, s! se lu"ine$e la aura sa &i
s! pri"easc! un pic e +italitate pentru a e+olua.
2a, "unca +erita)il! a "arilor -ae&trii nu este aici, printre oa"eni, pe partea cealalt! "unca
lor e "ult "ai intens!, chiar ac! nu +ee" ni"ic. -arii -ae&trii, care au reali$at in toat! ini"a lor,
in tot su#letul lor, in tot spiritul lor acest ieal e a*l ser+i pe 2u"ne$eu, au tre$it corpurile lor
cau$al &i )uhic, ale c!ror +i)raii atin% chiar &i creaturi care tr!iesc pe alte planete. ?i (n acela&i #el,
-ae&trii care tr!iesc pe alte planete atin% creaturile terestre, &i ast#el se #ace un schi"), nu nu"ai (n
siste"ul solar, ar (n (ntre% cos"osul. 2u"ne$eu n*a sta)ilit li"ite, nici #rontiere (n uni+ers, &i ac! se
spune c! ra%ostea este atotputernic!, este pentru c! ea poate tra+ersa spaiul pentru a atin%e astrele,
planetele &i a atin%e entit!ile cele "ai (nep!rtate.
Pentru ce s*au repre$entat s#inii cu o aureol! (n 6urul capului3 5n trecut, exista o (ntrea%! &tiin!
a culorilor care a explicat c! #iecare +irtute se expri"! prin inter"eiul unei culori particulare &i aura e
#or"at! in culorile prouse e aceste +irtui. 4#inii au #ost #iine e o "are puritate, care +oiau s! se
apropie e 2u"ne$eu, s! se topeasc! (n 7l pentru a*A cunoa&te &i a e+eni ase"enea Aui, &i (n aceast!
orin! e cunoa&tere, ei a6un%eau la o anu"e penetrare, o anu"e (nelepciune &i o culoare %al)en! e
aur t.&nea in pro#un$i"ea #iinei lor, (n+!luinu*i. 7xist! tot #elul e nuane e %al)en, e la %al)enul
cel #in, elicat, p.n! la %al)en e aur. <iecare nuan! are o se"ni#icaie, &i se pot spune "ulte espre
acest su)iect care atin%e o pro)le"! alchi"ic!' cu" s! trans#or"i toat! "ateria (n aur #luiic.
2ac! iscipolul nu*&i e$+olt! anu"ite calit!i &i +irtui pentru a se prote6a, ina"icii intr! (n el,
iar el nu "ai poate s! scape e ei. ;tunci, cu" s! ne prote6!"3 Aucr.n asupra aurei, asupra purit!ii &i
%ranorii sale. <iecare intre aceste caracteristici epin e +irtuile asupra c!rora o"ul a lucrat. 2ac!
o"ul este pur, aura sa e+ine li"pee &i transparent!. 2ac! e inteli%ent, aura este in ce (n ce "ai
lu"inoas!. 2ac! tr!ie&te o +ia! intens!, ea +i)rea$! "ult. 2ac! are +oin! puternic!, ea e+ine #oarte
puternic!. 2ac! se concentrea$! spre pro)le"e spirituale, ea se l!r%e&te, se a"pli#ic! &i e+ine i"ens!.
?i #ru"useea, aic! #ru"useea culorilor, epine e ar"onia (ntre calit!i &i +irtui. ;ura "ai are
"ulte nuane, ar +*a" spus esenialul.
2eci, cei care au tot ti"pul %.nuri )une, crein!, speran!, )un!tate, puritate, sunt )ene#iciarii
tuturor )o%!iilor naturii &i ceea ce este r!u nu poate s!*i atin%!, s! intre (n ei. ;st#el, ei sunt prote6ai,
ca e un scut. 4cutul pe care (l poart! ca+alerii (n po+e&ti nu e ni"ic altce+a ec.t si")olul aurei. ?i
sa)ia ca+alerului3 ;cestea sunt proiecii e lu"in! care ies in o". Veei, sunt ou! si")oluri. ;ura,
aceast! incint! care ne (ncon6oar!, repre$int! principiul #e"inin, &i %.nirea pe care o"ul o
proiectea$!, sau spiritul s!u care se lansea$! (n spaiu, repre$int! principiul "asculin, acti+, ina"ic.
;ceste ou! si")oluri, al scutului &i al sa)iei, care +in in antichitate, repre$int!, eci, cele ou!
principii' principiul #e"inin, aura, &i principiul "asculin, acti+, %.nirea susinut! e +oin!, care
$)oar! ca o s!%eat!. 2e alt#el, sa)ia, s!%eata, lancea au repre$entat (ntoteauna principiul "asculin,
acti+. 5n astrolo%ie, 4!%et!torul, care tra%e s!%ei cu arcul, este si")olul Iniiatului care proiectea$!
%.nirea sa. 7l tra%e cu arcul pentru a prote6a ora&ul Iniiailor, pentru ca nici un ina"ic s! nu poat!
intra.
Pri+ii cu", (n plan #i$ic, oa"enii au &tiut s! per#ecione$e unelte &i aparate cu care tre)uie s!
lucre$e sau s! se apere. ;spiratoarele au (nlocuit "!turile, tractoarele au (nlocuit c!ruele, tancurile,
rachetele au (nlocuit s!%eile, l!ncile &i )aionetele. 2ar, (n plan spiritual, oa"enii r!".n s!raci,
e$ar"ai. ?i totu&i, exist! tot #elul e "i6loace &i ar"e. 1ot ce a" putut %!si (n plan #i$ic are
echi+alentul s!u (n plan spiritual. 5n planul #i$ic, pielea &i +e&"intele ne prote6ea$! corpul #i$ic, (n
planul spiritual aura 6oac! acest rol.
Nu exist! protecie "ai e#icace ec.t o aur! pur! &i lu"inoas!. 2esi%ur, toate o)iectele, #i%urile
&i #or"ulele "a%ice "enionate e traiia e$oteric! au raiunea lor e a #i, toate au un sens pro#un,
ar nici o #or"ul!, nici un talis"an nu e a&a puternic ca aura. 5nainte e a ne aresa spiritelor, &i "ai
ales spiritelor in#ernale, un -a% trasea$! un cerc pentru a (nscrie, (n interior, nu"ele lui 2u"ne$eu sau
si")oluri, acest cerc este o repre$entare a aurei. Nu pute" s! ne i"pune" .n orine spiritelor
tene)roase ac! nu a+e" (n 6urul nostru un cerc protector, o aur! puternic!. Aa "oul %eneral, pute"
spune, e ase"enea, c! nu +o" o)ine re$ultate spirituale ac! nu a+e" (n 6urul nostru un cerc e
protecie, aic! aura co"pus! in +irtui &i #ore i+ine care si")oli$ea$! nu"ele 2o"nului (nscris (n
cerc.
2ar "ult! lu"e se a"estec! (n practicile "a%ice #!r! s! cunoasc! ori%inea si")olurilor pe care
le utili$ea$!, #!r! a (nele%e sensul a ceea ce #ac. 7i se "ulu"esc s! se con#or"e$e ritualurilor inicate
(n c!ri, #!r! s! se %.neasc! c! (n interior tre)uie, e ase"enea, s! trase$e un cerc &i s! (nscrie nu"ele
2o"nului, aic! s! o).neasc! +irtui care s! #or"e$e o aur! e puritate, s#inenie, e lu"in! &i e
ra%oste. 7i i%nor! toate acestea, e aceea, (n ciua cercului, ei sunt +ulnera)ili. ;cest cerc nu se
trasea$! (n exterior, iar (n interior ei nu sunt (n re%ul!, eci nu sunt prote6ai.
C.n se spune c! "a%ul, in.n (n ".n! o )a%het! sau o sa)ie, se plasea$! (ntr*un cerc &i
cite&te #or"ule intr*o carte, este exact, ar pentru Iniiat, #iec!ruia intre aceste etalii (i corespune
ce+a care tre)uie s! posee (n interior. Iniiatul tre)uie, "ai (nt.i, s! ai)! )a%heta "a%ic! (n interior,
sa)ia (n interior, &i cartea e ase"enea, (n interior. Iniiatul cite&te, &i cartea repre$int! cunoa&terea
tuturor #orelor &i tuturor spiritelor naturii. 9a%heta "a%ic!, sau sa)ia, repre$int! +oina cu care tre)uie
s! lucre$e. 2ac! nu are aceast! )a%het!, aceasta (nsea"n! c! nu pose! +oin! &i nu +a putea con6ura
spiritele.
?i acu", cu" s! lucr!" asupra aurei3 Pute" s! o #ace" (n ou! "aniere. -ai (nt.i, prin +oina
con&tient!, aic! concentr.nu*ne asupra culorilor, i"a%in.nu*ne c! (nnot!" (n culorile cele "ai
pure, cele "ai lu"inoase. Pentru a a+ea o iee exact! asupra celor &apte culori, tre)uie s! +! ser+ii e
o pris"!. Culorile pe care le +eei (n natur!, ale #lorilor sau ale p!s!rilor nu sunt exact cele ale lu"inii
solare. 5n ti"p ce, cu a6utorul pris"ei +eei exact ce sunt cu ae+!rat ro&ul, portocaliul, %al)enul,
+erele, al)astrul &i +ioletul. ;poi, putei #ace #ace un exerciiu i"a%in.nu*+! cu" culorile ies in +oi
&i se propa%! (n spaiu, c! suntei scu#unat (n aceast! lu"in!, (n aceste culori, c! suntei (ncon6urai e
o s#er! lu"inoas! &i c! tri"itei (n tot uni+ersul ra%ostea +oastr!. ;cestea sunt exerciii #oarte pl!cute,
se poate s! nu "ai +rei s! +! oprii, #!c.nu*le=
; oua "eto! este e a "unci asupra +irtuilor' puritate, r!)are, inul%en!, %enero$itate,
)un!tate, speran!, crein!, s"erenie, reptate, e$interes. ;ceast! a oua "eto! este cea "ai si%ur!.
Aucrai asupra +irtuilor &i +irtuile #or"ea$! aura. 7+ient, putei aplica a")ele "etoe, e &i "ai )ine.
Prin +irtui aceasta se #ace natural, prin +oin! con&tient! aceasta se #ace e ase"enea, ar e "ai puin
e#icace. 2eoarece, s! presupune" c! +! concentrai (n #iecare $i asupra aurei, ar (n acela&i ti"p tr!ii
o +ia! orinar!, c!lc.n le%ile i+ine' pe e o parte construii, ar pe e alt! parte istru%ei. 2e aceea
e "ai )ine s! (")inai cele ou! "etoe' s! tr!ii o +ia! onest!, pur!, plin! e iu)ire, &i (n acela&i ti"p
s! lucrai con&tient asupra aurei, prin i"a%inaie.
Cu" +*a" spus, pe "!sura e$+olt!rii sale, aura +! +a per"ite s! co"unicai cu toate re%iunile
spaiului. 4tuiai planetele siste"ului nostru solar' le separ! "ilioane e kilo"etri, ar (n realitate ele
se atin%, #u$ionea$! &i #or"ea$! o unitate. 2a, nu"ai (n aparen! sunt separate. 4! lu!" exe"plul
P!".ntului' continentele au o anu"it! (ntinere, ar apele sunt (n "ai "are proporie ec.t
continentele, la r.nul s!u, at"os#era %a$oas! care (ncon6oar! planeta ocup! e "ai "ulte ori +olu"ul
s!u, apoi, easupra at"os#erei, 1erra are un corp eteric, un corp astral &i un corp "ental, (nc! &i "ai
+ast... Pentru c! 1erra e o creatur! +ie, inteli%ent!, care are e ase"e"nea su#let &i spirit. ?i cu" e la
#el &i pentru alte planete, atunci, +eei, totul se (ntrep!trune. Corpurile lor #i$ice sunt (nep!rtate, ar
aura lor, e"anaiile lor se atin%, #u$ionea$!. ;st#el pute" explica, (n astrolo%ie, in#luenele planetare,
%raie aurei lor, planetele se (ntrep!trun &i acionea$! unele asupra altora &i asupra creaturilor care le
locuiesc.
-ulte lucruri espre aur! nu sunt (nc! explicate, ar esenialul este s! (n+!ai s! +! ocupai e
aura +oastr!, a&a cu" +! ocupai e piele. <acei )!i, o (n%ri6ii, nu*i a&a3... 2ar, e+ient, pentru aur! e
puin "ai %reu' nu pute" s!*i aplic!" loiuni, cre"e... sau )i#tecuri, pentru a o (nulci= 2e alt#el, chiar
&i pentru piele, re"eiile nu sunt %ro$a+e. 7xist! #e"ei care nu se spal! pe #a!, spun.nu*&i c! nu +or
s!*&i strice pielea. 2ar nu exist! ni"ic "ai "inunat ec.t apa= A!sai toate aceste loiuni &i cre"e care
sunt chiar periculoase' nu &tii ce +! p!trune prin pori.
@"anitatea e acu" e o)i&nuit! s! (")un!t!easc! nu"ai aparena, ar (n +iitor se +a insista
asupra a+anta6elor aspectelor p!rilor interioare, &i, (n loc s! aler%e la toate institutele e #ru"usee
terestre, #e"eile +or intra (n propriul lor institut e #ru"usee spiritual, aic! +or lucra asupra aurei lor.
;cesta e un +erita)il institut e #ru"usee. O aur! intens!, lu"inoas! (n#ru"useea$!... &i, cel puin, e o
#ru"usee ura)il!= Pe c.n, o #e"eie care iese intr*un institut e #ru"usee este +esel! pentru 2C e
ore... ar poi".ine, ce ta)lou +echi= 7i a, aceasta e pentru c! (")un!t!irea nu +ine in interior, iar
tot ceea ce nu +ine in interior, nu urea$!.
Particulele e"anate e un "are -aestru sunt !t!toare e +ia!, intense, lu"inoase, puternice.
Penetr.n aura noastr!, aceste particule intr! (n structura noastr! &i trans#or"! #iina noastr!. ;ceia
care au pri"it cu ra%oste aceste e"anaii, +or (ncepe, (ntr*o $i, s! %.neasc! ca &i "aestrul lor, s! se
poarte ca el, s! e+in! li)eri ca el. 2esi%ur, aceasta nu se (nt."pl! ec.t up! ani e $ile, ar se
(nt."pl!. 2in p!cate, oa"enii nu se opresc nicioat! asupra acestei p!ri in+i$i)ile. 7i nu se )a$ea$!
ec.t pe ceea ce le pute" ar!ta, sau pe ceea ce pot atin%e. Partea in+i$i)il! o ne%li6ea$!. ?i totu&i, e at.t
e i"portant!=
2eci, eciei*+! s! lucrai asupra aurei &i +ei (nele%e "ulte lucruri. C.n suntei #urio&i
suntei (ncon6urai e culoarea ro&ie ca #ocul, ar un ro&u (ntunecos, "urar, #oarte i#erit e ro&ul
trana#iriu ce corespune ra%ostei. ?i ac! nu a+ei crein!, pace, al)astrul aurei +oastre este &ters,
ur.t, pe "!sur! ce creina +oastr! cre&te, culoarea al)astr! in aur! sea"!n! cu al)astrul cerului.
5n #iecare $i #acei acest exerciiu. Auai o pris"!, orientai*o (n lu"ina soarelui, &i pri+ii cu",
tra+ers.n*o, lu"ina se esco"pune (n &apte culori. 2up! ce ai conte"plat ae+!ratele culori,
(nchiei ochii &i i"a%inai*+! c! suntei (ncon6urat e +iolet, apoi e al)astru, e +ere. &i a&a "ai
eparte... 4au, (ncepei cu ro&ul, "er%.n spre +iolet, p!str.n c.te+a "inute #iecare culoare (n 6urul
+ostru. Practic.n (n #iecare $i acest exerciiu, +! +ei puri#ica aura, o +ei (nt!ri &i +! +ei si"i at.t e
)ine, (nc.t +! +ei "ira. Iar c.n cine+a in #a"ilia +oastr! sau intre prietenii +o&tri +a #i )olna+, sau
ne#ericit, escura6at, ac! +ei +rea, cu ae+!rat, s!*l a6utai, #acei acela&i lucru asupra lui, tri"itei*i
cele "ai #ru"oase culori ale pris"ei. 2a, c.te exerciii pute" #ace cu aura &i culorile sale=
1oate aceste exerciii cu culorile le putei #ace i"ineaa "er%.n la r!s!ritul soarelui. Pri+in
soarele, +i$ion.n aura cu care este (ncon6urat &i cu" .&nesc culorile in el &i se propa%! (n spaiu
spunei' :7u, e ase"enea, +reau s!*"i (ncon6ur #iina proprie cu lu"in! e aur, al)astr!, +iolet!...> ?i
sc!lai*+! (nelun% (n aceast! splenoare, (n aceste culori, conte"plai*le, i"a%inai*+! c! "er% #oarte
eparte, c! toate creaturile se "i&c! (n aceast! at"os#er! "inunat!, c! (nnoat! (n aceast! lu"in!, c!
sunt i"pre%nate e aceast! lu"in!... &i aura +oastr! +a e+eni pentru ele o )inecu+.ntare. Putei s!
"er%ei oric.t, nu exist! li"ite. Oa"enii sunt cei care (&i crea$! tot ti"pul li"ite. 1re)uie s! a+e" o
a")iie nes#.r&it! pentru )ine &i s! spune"' >Voi "er%e p.n! acolo=> @n -aestru, un iscipol e+oluat,
tri"it ra%ostea lor (ntre%ii creaii, (ntre%ului uni+ers, &i aceast! ra%oste "er%e "ai eparte ec.t
astrele... 2a, pentru unii, e o realitate= 7i (&i tri"it ra%ostea lor p.n! la astre &i ca un +al, ra%ostea
astrelor re+ine &i se re+ars! asupra lor, iar ei (nnoat! (n ra%oste, tr!iesc (n iu)irea cos"ic!.

II

@na in #unciile aurei este e a asi%ura schi")urile (ntre astrele exterioare &i astrele care sunt
(n noi. 2ac! aura noastr! e i"pur!, (ntunecat!, nu nu"ai c! nu poate sesi$a curenii )ene#ici, ar ea (i
captea$! pe cei "ale#ici. 4pune" c! exist! planete )ene#ice &i planete "ale#ice. 2ar atunci, e ce
aceea&i planet! acionea$! #a+ora)il asupra unora &i e#a+ora)il asupra altora3 7 si"plu' acela care nu
pri"e&te ec.t in#luenele proaste nu e pre%!tit s! le capte$e pe cele )une. 5n realitate, toate planetele
sunt )ene#ice, ar aciunea lor asupra o"ului epine e aura sa. 2ac! (n aur! se %!sesc ele"ente care
nu per"it ca in#luenele )ene#ice ale unei planete s! intre (n o", curenii pe care aceast! planet! (i
tri"it se alterea$!, se spar% &i prouc e#ecte noci+e. 5n schi"), ac! aura sa e pur!, puternic!, toate
in#luenele, chiar &i cele proaste, e+in )une pentru el.
4! nu #ii "irai c.n au$ii c! planetele exist! e ase"enea (n noi... O"ul este o re#lectare a
cos"osului, toate planetele exist! e ase"enea (n el, ca &i (n uni+ers, ele se rotesc (n 6urul soarelui lui
interior. 4e pot spune "ulte lucruri espre acestea. ;ceast! &tiin! a #ost cunoscut! (n trecut, acu" e
aproape pierut!, ar (n +iitor ea se +a #i in nou (n+!at!.
-arte, 4aturn, @ranus, Pluto sunt consierate "ale#ice, (n realitate, ele sunt a&a pentru
creaturile care nu las! s! treac! +irtuile lor. Calit!ile )une a lui -arte sunt +oina, cute$ana, orina
e a (n+in%e i#icult!ile, e a atin%e scopul #ixat, &i cele rele sunt e+ient cru$i"ea, +iolena, ne+oia
e a istru%e. Calit!ile )une ale lui Venus sunt )un!tatea, #ar"ecul, elicateea, iar cele rele sunt
sen$ualitatea, #ri+olitatea, in#ielitatea. 5n o" se "ani#est! aspectele )une sau rele ale acestor planete,
up! cu" aura sa este pur! sau o)strucionat! e ele"ente care, prin a#initate, atra% in#luenele )une
sau rele.
;ceste le%i sunt +ala)ile e ase"enea pentru celelalte planete. Calitatea aurei noastre este cea
care atra%e +irtuile lui 4aturn /r!)area, sta)ilitatea, orina e a cunoa&te0 sau e#ectele sale
/tristeea, (nc!p!.narea, acri"ea0, +irtuile lui Dupiter /%ranoarea, %enero$itatea, )un!tatea, cle"ena0
sau e#ectele sale /a")iia, +anitatea, orina e a o"ina pe alii, e a*i stri+i chiar0. 2eci, pro)le"a
care se pune pentru iscipol este e a &ti s! lucre$e asupra aurei sale pentru a pri"i nu"ai in#luenele
#a+ora)ile ale planetelor. Pentru c!, contrar opiniei "a6orit!ii astrolo%ilor, in#luenele )une sau rele
ale planetelor asupra unei #iine u"ane nu epin exclusi+ e se"nul &i e casa (n care ele se a#l!, nici
e aspectele care exist! (ntre ele, up! %raul e e+oluie a persoanei, aceste in#luene se +or "ani#esta
i#erit. 2e aceea se spune' :astrele preispun, ar nu ispun>.
Veei, pro)le"a aurei este #oarte i"portant!. 2ac! aura +oastr! nu e pur!, nu pot penetra (n
+oi, nu nu"ai in#luenele planetelor ci &i )inecu+.nt!rile pe care #iinele an%elice le tri"it pe p!".nt,
in cau$a tuturor straturilor %roase care ascun #iina +oastr! ae+!rat!. C.n norii sunt (n%ro&ai, ei
acoper! soarele, care nu "ai poate s! (nc!l$easc!, nici s! lu"ine$e creaturile. 7ste la #el &i pentru
persoanele (n%ri6orate, tul)urate, #urioase sau pline e u&"!nie' exist! nori pe aura lor. 2e alt#el, aura
este e o su)tilitate in#init! a +i)raiilor, ea e ani"at! e "i&c!ri rapie, +aria$! constant up! starea
noastr! e con&tiin! &i chiar up! starea e s!n!tate. O"ul pose!, )ine(neles, o aur! care nu se
schi")!, care arat! ceea ce este el (n pro#un$i"e, ar ea are nuane care +aria$! e la un "o"ent la
altul. Aa #el stau lucrurile cu #aa o"eneasc!' (n ti"pul unei $ile, trece prin tot #elul e expresii, #!r! ca
aceasta s!*i a#ecte$e #or"a nasului, #runii sau %urii. 5n ca$ul aurei, ea e co"pus! in anu"ite raiaii,
in anu"ite culori care re+elea$! ae+!rata natur! a o"ului, care nu se "oi#ic! e*a lun%ul existenei
lui, (n ti"p ce alte +i)raii +in &i pleac!, expri".n st!ri pasa%ere.
2eci, acei care se las! purtai e anu"ite e"oii sau anu"ite sl!)iciuni (&i ar #!r! (ncetare
aura, &i c.n #orele )ene#ice +or s! p!trun! (n ei pentru a*&i #ace cui), ele sunt ("pieicate e
+erita)ile carapace e culoare &tears! &i opac!. 4! presupune" c! tr!ii o +ia! nere$ona)il!, haotic!,
aura +oastr! +a #i atunci tra+ersat! e "ulte tur)ioane &i +i)raii e$oronate, &i ea nu +a "ai putea #i
un ecran su#icient e puternic pentru a re$ista atacurilor &i ostilit!ilor lu"ii in+i$i)ile. ;poi,
schi")urile pe care le #acei cu uni+ersul &i cu toate creaturile nu +or "ai #i ar"onioase. 2up! le%ea
a#init!ilor, nu +ei atra%e in uni+ers nu"ai ceea ce este e$oronat, haotic &i su")ru, iar ceea ce este
lu"inos, +ei respin%e. 2eci, ac! aura +oastr! este i"pur!, &tears!, haotic!, toate #orele ar"onioase,
pure &i lu"inoase +or r!".ne (n a#ar!, &i nu"ai ceea ce este &ters &i ur.t se +a scu#una (n ea, pentru c!
ea nu +a l!sa s! treac! ec!t ceea ce i se asea"!n!. Cu" spune" noi (n 9ul%aria' : -!%arii r.io&i se
aul"ec! (ntre ei, peste &apte ealuri>... &i se re%!sesc=
2eci, ac! aura +oastr! nu e lu"inoas!, ea nu e o )un! perea e protecie, nici un )un aparat
pentru a percepe lu"ea in+i$i)il! &i partea ascuns! a lucrurilor, &i nu +ei a+ea nici intuiie, nici
presenti"ent. Nu +ei "ai putea #ace schi")uri cu Cerul, &i #iinele in re%iunile (nep!rtate nu +or
)!%a (n sea"! existena +oastr!, #iinele lu"ii in+i$i)ile, care locuiesc #oarte sus, nu +! +!. 5n ti"p
ce, ac! aura +oastr! e lu"inoas!, #iinele +! +!. 2e ce3 4! presupune" c! na+i%ai pe ocean (n
ti"pul nopii, ac! +aporul nu e lu"inat, ni"eni nu*l +a +eea. 2ar ac! lansai se"nale, proiectai
lu"ini, +ei #i $!rii e (nat!, &i co"unicarea se +a #ace. ;ceasta e o i"a%ine, e+ient c! (n $ilele
noastre exist! "ulte alte "i6loace e a sta)ili contacte e co"unicare, ar ea +! +a #ace o iee espre
ce +reau s! +! #ac s! (nele%ei.
1erra este ca un ocean pe care noi na+i%!" noaptea, sunte" (n o)scuritate, &i ac! nu
proiect!", e 6os, se"nale lu"inoase, #iinele in+i$i)ile, (n%erii, arhan%helii, nu ne +or percepe.
1re)uie, eci, s! proiect!" lu"ini, &i aceste lu"ini sunt proiectate e c!tre aur!. 2eci, cel ce pose! o
aur! #oarte lu"inoas! este perceput e lucr!torii Cerului &i ac! el (i chea"!, ei se pot iri6a spre el in
cau$a lu"inii sale. ;ceasta, e tot o i"a%ine... eoarece, ac! spiritele an%elice +or s! %!seasc! pe
cine+a, #ii si%uri c! au "ai "ult e un "i6loc la ispo$iie. 2in toteauna se spune c! 1erra e o +ale a
lacri"ilor, a su#erinelor &i a tene)relor. 7i a, nu e e "irare c.n oa"enii trec neo)ser+ai c.n
su#er!, %e", se re+olt!' ei nu e"it nici o lu"in!= 1re)uie s! e"ite" se"nale lu"inoase prin
inter"eiul aurei.
;ura +! ser+e&te, eci, la a atra%e atenia acestor #iine celeste asupra +oastr!. 2ar ea +!
per"ite, e ase"enea, s! a+ei acces la re%iunile une locuiesc aceste #iine. Pentru a putea "er%e (n
anu"ite locuri, tre)uie s! a+ei un pa&aport, e (nat! ce l*ai o)inut, porile +i se echi. ;&a este &i
(n planul #i$ic, &i (n planul spiritual. Pentru a intra (n anu"ite re%iuni ale lu"ii in+i$i)ile, ne tre)uie un
pa&aport, care e e #apt aura, cu culorile care le conine. ;st#el, pentru a #i a"is (ntr*o re%iune
anu"it!, tre)uie ca aura s! posee culorile acestei re%iuni. 2ac! a+ei, e exe"plu, culoarea %al)en!,
e aur, suntei pri"ii (n )i)liotecile naturii &i toate secretele +! sunt re+elate. ;l)astrul +! per"ite
accesul (n re%iunile "u$icii &i reli%iei, ro&ul (n cele in care +ei sor)i esena (ns!&i a +italit!ii. ;ura e
eter"inant! pentru a #i pri"it (n lu"ea in+i$i)il!. Culorile ei sunt un #el e pa&apoarte pentru
re%iunile c!rora le corespun, iar spiritele care locuiesc (n aceste re%iuni +! recunosc &i +in s! +! a6ute.
4tarea aurei, puritatea sa, li"pe$i"ea sa, epin e #elul (n care tr!ie&te o"ul. 2ac! el se las!
pra! tr.n!+iei interioare, e$orinii, +icilor, aura sa (ncepe s! se ase"ene cu o "la&tin! care e"an!
tot #elul e "ias"e +!t!"!toare pe care alii le si"t. Chiar ac! nu +! ni"ic * "ai puin clar+!$!torii
* e i#icil e +!$ut aura oa"enilor, ei si"t o at"os#er! ap!s!toare, o)scur!, ca (n apropierea unei
"la&tini. 5n ti"p ce un Iniiat, un -aestru, care ti"p e secole, "ilenii a "uncit s! e$+olte (n el
ra%ostea, (nelepciunea, puritatea, e$interesul, pose! o aur! i"ens!, (n care creaturile +in s! se
scale &i une se si"t hr!nite, lini&tite, re(nprosp!tate, antrenate (ntr*o irecie i+in!. 2e aceea,
iscipolii pot pri"i "ulte )inecu+.nt!ri in partea aurei -aestrului, ar cu coniia s! #ie con&tieni,
pentru c! ac! nu sunt con&tieni, orice ar #ace -aestrul lor, ei r!".n (nchi&i in#luenei lui.
2ar iscipolul nu tre)uie s! se "ulu"easc! s! )ene#icie$e e aura -aestrului s!u, el tre)uie s!
lucre$e asupra propriei aure, &i pentru aceasta tre)uie s! (&i schi")e +iaa. Pentru c!, ac! nu #ace
ni"ic pentru a*&i schi")a +iaa sa "eiocr!, plin! e sl!)iciuni &i stupiit!i, toate exerciiile e
concentrare asupra aurei pe care ar putea s! le #ac!, nu +or ser+i la "are lucru. 7 exact ce se (nt."pl!
(n ca$ul s!n!t!ii' ac! ne "ulu"i" s! lu!" "eica"ente, #!r! a ne schi")a "oul e +ia!,
"eica"entele nu +or #i ec.t paleati+e. 7 %reu s! #aci oa"enii s! (nelea%! c! sin%ura "eto! cu
ae+!rat e#icace este e a #ace schi")!ri (n "oul lor e a tr!i.
O aur! pur! auce, "ai (nt.i, a"elior!ri (n +oi (n&i+!, ar ea trans#or"!, e ase"enea, &i
a")iana in 6urul +ostru, e aceea unii (ncep s! +! iu)easc!' #!r! a &ti pentru ce, ei se si"t )ine (n
apropierea +oastr!. 5n realitate, ei si"t pre$ena #iinelor lu"inoase pe care aura +oastr! le atra%e.
7ntit!ile celeste iu)esc culorile pure, &i c.n $!resc o #iin! (ncon6urat! e aceast! lu"in! &i aceste
culori, ele #u% spre ea, a&a cu" entit!ile tene)roase "er% up! oa"enii +icio&i &i r!i &i (i #ac
respin%!tori pentru antura6ul lor. 2ar oa"enii sunt at.t e incon&tieni, nu &tiu nici e ce, nici cu"
atra% lucrurile )une sau rele.
;ura e o lu"e or%ani$at!, ierarhi$at!. Ca &i ar)orele +ieii, ea e i+i$at! (n re%iuni une
locuiesc arhan%heli, (n%eri, spirite ale naturii, ar e ase"enea &i entit!i ale in#ernului. ;ceasta
epine e +iaa o"ului. ;cel care are )inecu+.ntarea e a #i locuit e spirite lu"inoase se "ani#est!
prin aruri extraorinare e clar+i$iune, clarauiie, e +inec!tor... #ace "iracole= 5n ti"p ce, pentru
acel care atra%e entit!i "ale#ice se +or)e&te e posesiune, e su)6u%are...
1re)uie #!cut!, eci, o "unc! e es!+.r&ire, (n ani e $ile pentru a #ace in aura noastr! o
anten! capa)il! s! atra%! ceea ce este cu ae+!rat #ru"os &i )ene#ic (n uni+ers. 2ac! +*a& (ntre)a'
:Einei cu ae+!rat la s!n!tatea, #ru"useea, pacea, #ericirea +oastr!3> +ei r!spune' :9ine(neles, nu
le +re" ec.t pe acestea=> ?i atunci, e ce nu #acei ni"ic pentru a le o).ni3 1oate aceste
)inecu+.nt!ri nu pot +eni e sus, prin ha$ar. Cel "ai )un "i6loc e a le atra%e este e a lucra asupra
aurei' prin ra%oste o u"plei e +ia!, prin (nelepciune o #acei "ai lu"inoas!, prin #ora caracterului
o #acei "ai puternic!, printr*o +ia! pur! o #acei "ai li"pee &i "ai clar!. Calit!ile pe care +rei s! le
ai aurei +oastre epin e +irtuile pe care +rei s! le e$+oltai.
Nu e )ine s! se crea! c! e$+olt.n o sin%ur! calitate, +ei o)ine toate )inecu+.nt!rile. Nu,
#iecare lucru e eter"inat (n uni+ers, &i #iecare +irtute atra%e o )inecu+.ntare eter"inat!. ;r #i prea
lun% s! +! +or)esc e toate nuanele, ar putei s! +! %.nii +oi (n&i+!. 2ac! &tii s! o)ser+ai, ar #i
tre)uit s! o re"arcai (n circu"stanele si"ple ale +ieii. C.n cine+a +or)e&te, se expri"! cu #or! &i
con+in%ere, &i aceast! con+in%ere in#luenea$! pe alii. 2ar anali$ai*i )ine cu+intele, poate +! +ei a
sea"a c! spune "ulte prostii. In+ers, exist! persoane inteli%ente &i care +or)esc inteli%ent, ar nu au
capacitate e con+in%ere, nu sunt ascultate. <ora e con+in%ere e un lucru, iar inteli%ena e un altul=
4unt +irtui i#erite care au aurei i#erite calit!i. 1re)uie s! re#lectai la aceasta &i s! (nele%ei c!
"uncin $ilnic pentru a +! (")o%!i aura cu calit!i noi, +ei o)ine tot ceea ce +! orii.

Cap III PLEXUL SOLAR

4iste"ul ner+os si"patic e co"pus in centrii care se eta6a$! e la creier p.n! la )a$a "!u+ei
spin!rii &i intr*o parte peri#eric!, constituit! intr*un ansa")lu e ner+i &i %an%lioni unii (ntre ei
printr*o reea e #i)re ner+oase nu"it plexuri. Plexul solar, situat la ni+elul sto"acului, este unul intre
ele.
Ban%lionii siste"ului si"patic se reparti$ea$! ast#el'
* F perechi e %an%lioni intracranieni a"plasai pe traseul ner+ului tri%e"en.
* F perechi e %an%lioni cer+icali (n relaie cu ini"a.
* 12 perechi e %an%lioni orsali (n relaie cu pl!".nii &i plexul solar
* C perechi e %an%lioni lo")ari (n relaie cu plexul solar &i, prin plexul solar, cu sto"acul,
intestinul su)ire, #icatul, pancreasul, rinichii.
* C perechi e %an%lioni sacrali (n relaie cu rectul, or%anele %enitale &i +e$ica.
;ce&tia #ac (n total 2G e perechi. ;cest nu"!r, 2G, nu este un nu"!r oarecare. @n ka)alist +!
+a spune c! este nu"!rul celor C litere ale nu"elui lui 2u"ne$eu' 7 extraorinar
s! constat!" c! nu"ele lui 2u"ne$eu e construit up! acelea&i le%i ce conuc structura siste"ului
si"patic=
Cele ou! %rupe e F perechi e %an%lioni intracranieni &i cer+icali sunt (n le%!tur! cu lu"ea
i+in!, ei corespun p!rii psiholo%ice ale naturii.
Cei 12 perechi e %an%lioni orsali sunt (n le%!tur! cu lu"ea spiritual!, ei corespun p!rii
#i$iolo%ice ale naturii.
Cele ou! %rupe e C perechi e %an%lioni lo")ari &i sacrali sunt (n le%!tur! cu lu"ea #i$ic!, ei
corespun p!rii anato"ice ale naturii.
4! stuie" #iecare intre aceste %rupe "ai (n etaliu'
2 ori F perechi e %an%lioni intracranieni' F este nu"!rul 2i+init!ii. 7ste nu"!rul Ha))alei,
pentru c! Ha))ala ne rele+! #actorii, principiile care acionea$! (n uni+ers. Ha))ala r!spune la
(ntre)area :cine>' cine a creat3 cine acionea$!3
12 perechi e %an%lioni orsali' 12 este nu"!rul Naturii conus! e a&tri, este nu"!rul
astrolo%iei /cele 12 constelaii $oiacale0, care stuia$! in#luenele corpurilor celeste, #unciile
or%anelor corpului cos"ic. ;strolo%ia este (n le%!tur! cu circulaia &i respiraia. Punctul +ernal, e
exe"plu, retro%raea$! un %ra la #iecare I2 e ani, ori, I2 este e ase"enea nu"!rul )!t!ilor ini"ii
pe "inut. Pentru respiraie, nor"a este e 1J "i&c!ri pe "inut, &i 1J este un s#ert in I2. ;strolo%ia
r!spune la (ntre)area :c.n>3
2 ori C perechi e %an%lioni lo")ari &i sacrali' C este nu"!rul alchi"iei, pentru c! repre$int!
cele C st!ri ale "ateriei' p!".nt, ap!, aer &i #oc. ;lchi"ia r!spune la (ntre)area :ce>3
Cele 2G e perechi e %an%lioni ale siste"ului si"patic sunt eci i+i$ai (n K %rupe. ;ceste K
%rupe e %an%lioni sunt le%ate e K +irtui repre$entate e penta%ra"!' puritate, reptate, ra%oste,
(nelepciune &i ae+!r.
* Puritatea este le%at! e cele C perechi e %an%lioni sacrali ce constitue )a$a lanului e
%an%lioni, pentru c! puritatea este )a$a, #una"entul.
* Dustiia corespune celor C perechi e %an%lioni lo")ari /situai (n re%iunea rinichilor,
la care e le%at! 9alana , si")olul echili)rului0, (n relaie cu toate or%anele nutriiei' sto"ac, #icat,
intestin, etc... 2in cau$! c! o"ul nu se &tie hr!ni cu" tre)uie, echili)rul este rupt, platanele )alanei
sunt ere%late &i neca$urile ce ur"ea$! re+elea$! c! 6ustiia tre)uie s! inter+in! pentru a resta)ili
orinea.
* 2ra%ostea este le%at! e cele 12 perechi e %an%lioni orsali. 2ra%ostea este o #or! care ne
ilat! /&i aceast! ilatare se re%!se&te (n "i&c!rile respiraiei0, care ne lea%! e toate #iinele, e tot
uni+ersul, re$u"at e cele 12 constelaii ale $oiacului.
* 5nelepciunea este le%at! e cele F perechi e %an%lioni cer+icali care prin inter"eiul
ner+ilor cariaci sunt (n relaie cu ini"a, pentru c! ae+!rata (nelepciune +ine in ini"!.
* ;e+!rul este le%at celor F perechi e %an%lioni intracranieni, pentru c! ae+!rul este (n +.r#,
este scopul e atins, este easupra tuturor.
;e+!rul, (nelepciunea, ra%ostea, reptatea &i puritatea ne pot pune (n contact cu toate #orele
ar"onioase in uni+ers e la care pri"i" )inecu+.nt!ri. <iecare +irtute a"eliorea$! #uncionarea
%an%lionilor &i or%anelor e care e le%at!, (n acela&i #el (n care #iecare %re&eal! ("potri+a acestor +irtui
eran6a$! #uncionarea lor.
4*a cre$ut "ult ti"p c! nu exist! nici o le%!tur! (ntre creier &i siste"ul si"patic. 5n $ilele
noastre se &tie c! aceast! relaie exist!, &i este chiar #oarte str.ns!. Creierul nu poate aciona irect
asupra or%anelor, ci acionea$! prin inter"eiul unui conuctor, care e "arele si"patic &i al c!rui cel
"ai i"portant centru este plexul solar. Iniiaii lucrea$! la a con&tienti$a le%!tura intre plexul solar &i
creier, pentru c! o at! reali$at! con&tient, totul e+ine u&or' prin inter"eiul plexului solar, ei pot s!
a6un%! s!*&i controle$e &i s!*&i re(nsprosp!te$e or%anele corpului lor #i$ic.
7xist! o le%!tur! (ntre st!rile psihice &i st!rile #i$ice. 1risteea, e exe"plu, acionea$! asupra
c!ilor si"patice, care, a+.n un rol +asoconstrictor, (ncepe s! contracte siste"ul arterial. ;ceast!
contracie prous! e tristee, ("pieic! eci circulaia s.n%elui, &i, prin ur"are, e ase"enea, &i
i%estia, respiraia, etc... Ne si"i", eci, co"pri"ai, s!r!cii, a)anonai. Nu e chiar a&a, ar e o
i"presie ce r!".ne. Pentru a pune (n aciune, (n sens in+ers, ner+ii care ilat!, tre)uie s! apel!" la
)ucurie, ra%oste, &i, (n #iecare i"inea!, la tre$ire, (n loc s! ne %.ni"' :Nu "ai a" )ani, iu)ita "ea
"! (n&eal!, n*a" pri"it scrisorile pe care le a&tepta"...> tre)uie, in contr!, s! ne str!ui" s! a+e" o
%.nire po$iti+!. 5n #iecare i"inea!, tre$inu*se, un ae+!rat iscipol %.ne&te a&a' :2o"nule
2u"ne$eu, Creatorul nostru, 5i "ulu"esc c! "*a" tre$it (n +ia!, s!n!tos, put.n s! respir, s! "er%,
s! c.nt, s! pri+esc, s! au... pentru c! acestea sunt co"ori inesti"a)ile.> 1re)uie s! ne scul!"
)ucuro&i, "ulu"in 2o"nului. 2ac! oa"enii (")!tr.nesc at.t e repee, este in cau$! c! nu &tiu
cu" s! che"e (n #iecare $i )ucuria.
Plexul solar e un centru extre" e i"portant &i tre)uie s! e+it!" tot ceea ce ar putea s! (l
contracte, pentru c! el (ntreine "ai eparte contracia +aselor e s.n%e &i i#eritelor canale ale
or%anis"ului. ?i c.n s.n%ele sau celelalte lichie circul! prost, se #or"ea$! epo$ite care, cu ti"pul,
s#.r&esc prin a pro+oca tot soiul e pro)le"e. Ceea ce pertur)! "ai "ult plexul solar sunt "ani#est!rile
e$oronate ale corpului astral' #rica, #uria, %elo$ia, ra%ostea pasional!. ?i cu" plexul solar e un
re$er+or e #ore, consecina acestor i$ar"onii e o e"a%neti$are total!. C.n si"ii un #rison sau un
&oc, i"eiat +ei #i %olit e #ore, picioarele nu +! "ai susin, ".inile +! tre"ur!, capul +! este +i.
;ceasta se"ni#ic! c! plexul +ostru solar &i*a epui$at #orele sale.
Plexul solar poate s! se %oleasc!, ar poate s! se &i u"ple, este chiar ceea ce iscipolul tre)uie
s! (n+ee' cu" s!*&i u"ple plexul solar. V! +oi a c.te+a "etoe.
<iecare ar)ore e un re$er+or e #ore n!scute in soare &i p!".nt, &i pute" sor)i aceste #ore.
;le%ei un ar)ore "are, a&e$ai*+! cu spatele la el punei ".na st.n%! la spate, cu pal"a pe trunchiul
ar)orelui, (n acela&i ti"p punei pal"a ".inii reapte pe plexul solar. Concentrai*+! asupra ar)orelui
cer.nu*i s! +! ea o parte in ener%iile sale' le +ei pri"i prin pal"a st.n%! &i le +ei cea prin pal"a
reapt! (n plexul +ostru solar. 7 un #el e trans#u$ie e ener%ie.
Putei s! +! re(nprosp!tai plexul solar ascult.n cur%erea unui i$+or, unei cascae sau unei
#.nt.ni. ;cestea sunt "etoe (n aparen! nese"ni#icati+e, ar care au "ari re$ultate. ;pa care cur%e
in#luenea$! plexul solar care pri"e&te ast#el +ia! &i este ast#el "ai apt s! alun%e "aterialele noci+e.
Pri+i" aesea apa care cur%e, ar incon&tient, nu ne !" sea"a espre lucrarea ce o pute" #ace %raie
ei pentru a e+olua spiritual. ?i ealt#el, ce &ti" espre #olosirea tuturor ele"entelor pe care ni le !
natura3...
2ac! suntei acas!, putei s! +! (ntinei pe un pat, plasai*+! a")ele ".ini pe plexul solar &i
i"a%inai*+! c! sor)ii ener%iile (ntre%ului cos"os.
Putei, e ase"enea, s! +! )!%ai ".inile (n ap!, sau &i "ai )ine, picioarele, e "etoa cea "ai
puternic!. 2e c.te ori +! si"ii e"a%neti$ai, tul)urai, sau contractai, pre%!tii ap! cal!, )!%ai*+!
picioarele con&tient (n ea &i (ncepei s! le sp!lai cu "ult! atenie. Vei aciona ast#el &i asupra plexului
solar, .nu*i #ore, &i starea +oastr! e con&tiin! se +a schi")a i"eiat. 2ac! (ntr*o $i, acas!, nu
putei "eita, #acei o )aie picioarelor &i +ei +eea c! putei s! +! concentrai "ai )ine.
7xist! "etoe pentru a intra (n co"unicare cu plexul solar &i a*i cere e a a orine pentru a
re"eia anu"ite e#iciene. 7 o (ntrea%! &tiin! pe care o +o" stuia (n +iitor. Pentru "o"ent nu este
chiar posi)il e a intra (n co"unicare cu plexul solar, el (&i tr!ie&te +iaa sa inepenent &i o"ul nu
poate ec.t s! acione$e inirect asupra lui, a&tept.n o $i c.n +a putea aciona irect. ?i cu" s! (l
in#luen!" inirect3 4tr!uinu*ne s! tr!i" o +ia! pur!, cu )un si", lu"inoas!. ;ceast! +ia!
acionea$! asupra plexului solar, (l e)lochea$!, (l eli)erea$! e anu"ite opreli&ti, &i c.n e eli)erat, el
re"eia$! repee totul, pentru c! e #oarte puternic.
4e po+este&te espre oa"eni care au aerul extenuat, sunt $ro)ii, sunt cople&ii. 7i sunt (n
aceast! stare pentru c! nu &tiu s! lucre$e cu plexul solar, aceasta se +ee pe #aa lor, care nu are nici o
lu"in!. O #a! &tears!,o)scur!, arat! c! plexul solar nu #uncionea$! corect. 2e aceea, (ncercai +oi, cel
puin, s! utili$ai "etoele ce +i le*a" at pentru a lucra cu plexul solar, ac! nu, +ei sta ani e $ile,
#!r! s! si"ii c! el este acolo, tre$it, +i%lent, &i +! ilat!. 1otul +a r!".ne (n creier &i nu +ei o)ine
nici un re$ultat nici pri+in soarele, nici (n "eitaie, nici #!c.n exerciii, c.t ti"p plexul solar nu se
+a "ani#esta pentru +oi ar!t.n c! con&tiina +oastr! a co)or.t (n #ine (n "!runtaie. Pot s! +! +or)esc
e aceast! sen$aie, ar la ce ar ser+i3 Nu ai (nele%e, pentru c! pentru a (nele%e, tre)uie s! #i #!cut
aceast! experien!. Nu"ai prin intelect nu +! putei #ace o iee. 7 ca &i cu" ai explica urerea e ini
unuia pe care nu l*au urut inii, sau cu" ai +or)i e ra%oste cui+a care n*a #ost nicioat!
(nr!%ostit. Nu putei (nele%e p.n! n*ai trecut prin aceasta. Chiar ac! +*a& explica, nu ai (nele%e.
1re)uie s! lucrai, s! +! schi")ai +iaa, s! tr!ii o +ia! ar"onioas!, nu"ai a&a se a6un%e la "o"entul
eclan&!rii centrilor su)tili (n noi*(n&ine, pentru c! le%ea acestor centri este ar"onia.
2in p!cate, se (nt."pl! rar ca ceea ce tr!ie&te &i si"te o"ul s! r!".n! (n acor cu ar"onia care
o"ne&te (n uni+ers. ?i e %ra+, pentru c! opun.nu*se le%ilor, #orelor, curenilor cos"ici, el se
i$olea$!, e rupe e uni+ers, se (ncon6ur! e )ariere i"penetra)ile, atunci #orele )ene#ice care +in in
cos"os s! ea +ia! tuturor creaturilor, nu pot intra (n el pentru a eli"ina i"purit!ile &i a resta)ili
orinea, &i (l pun (n pericol. 2a, )oala este, #oarte si"plu, o e$orine care se instalea$! (n o" c.n el
rupe le%!tura cu cos"osul &i nu "ai (ntreine cu el schi")uri corecte.
O"ul este o)li%at, pentru a tr!i, s! #ac! #!r! (ncetare schi")uri cu cos"osul' a ".nca. a )ea, a
respira, a a)sor)i lu"ina &i c!lura soarelui, a a)sor)i raiaiile cos"ice... Nu poate supra+ieui nici un
"inut, ac! aceste schi")uri sunt (ntrerupte, ar e chiar incon&tient ac! nu +ee c! +iaa epine e
aceste schi")!ri, el (&i petrece ti"pul t!inu*&i le%!turile cu uni+ersul, ("pieic.n ener%iile s! circule
(n el, stric! ar"onia care exist! natural (ntre el &i cos"os. ?i totu&i, nu"ai aceast! ar"onie (i per"ite
s! tr!iasc! intens, s! (n#loreasc!, s! cree$e.
2e aceea +oi tre)uie s! +! o)i&nuii, (n #iecare $i, s! consacrai c.te+a "inute pentru a resta)ili
(n +oi aceast! ar"onie cu cos"osul &i s! (ncercai s! +i)rai (n acor cu toate #iinele creaiei spun.n'
:Vreau s! #iu (n acor cu +oi, +! iu)esc, +! iu)esc, #ii )inecu+.ntate>... ;cest exerciiu resta)ile&te
circulaia ener%iilor. 4e (nt."pl! chiar celor "ai "ari (nelepi, celor "ari "ari s#ini s! cunoasc!
"o"ente e #r!".ntare, a%itaie, ar ei sunt con&tieni, si"t e (nat! c! +i)raiile lor s*au schi")at &i
resta)ilesc i"eiat ar"onia. 5n ti"p ce "a6oritatea oa"enilor r!".n $ile, s!pt!".ni, ani (n e$orine,
&i s#.r&esc prin a #i co"plet ni"icii.
1re)uie, o at! pentru toteauna, s! +! eciei s! (nele%ei le%ile naturii, s! (n+!ai cu" este
construit o"ul &i care tre)uie s! #ie raportul intre el &i le%ile naturii. 2ac! +rei s! #ii #ericii, ac!
+rei s! (n#lorii, tre)uie s! +! %.nii la ar"onie, s! +! punei (n ar"onie cu uni+ersul (ntre%. 7+ient,
nu o s! reu&ii i"eiat, ar perse+er.n, +ei si"i (ntr*o $i c!, e la picioare p.n! la cap, totul in +oi
intr! (n co"unicaie &i +i)rea$! la unison cu +iaa cos"ic!...
Copilul (n )urta "a"ei e le%at e ea prin coronul o")ilical situat (n re%iunea plexului solar,
prin acest coron ea (l hr!ne&te. 5n "o"entul na&terii, aceast! le%!tur! se rupe, e aceea pute" spune
c! na&terea nu e altce+a ec.t trecerea intr*o stare e epenen! (ntr*o alt! stare, e inepenen!, e
li)ertate. 2ar (n realitate, o"ul nu e co"plet inepenent, plexul s!u solar e le%at cu un alt coron
o")ilical, un coron eteric, e -a"a Natur!, care (l poart!, (l susine &i (l hr!ne&te. 2e aceea exist! (n
Orient anu"ite (n+!!turi care pre+! concentrarea asupra )uricului. 9ine(neles, occientali care +!
totul in exterior (&i )at 6oc e aceste practici, pe care le %!sesc riicole, ar pe nerept. Cei care se
concentrea$! asupra )uricului, le%.nu*se ast#el e cos"os, %.ninu*se c! sunt (nc! epeneni e
-a"a Natur!, tre)uie s! curee acest canal prin care ea le tri"ite ele"entele cele "ai preioase e care
au ne+oie, s! se a#le (n plenituine.
5n "!sura (n care ei p!strea$! (nc! aceast! le%!tur! cu natura, pute" spune c! aproape toi
oa"enii nu s*au n!scut (nc!' nu au (nc! t!iat coronul o")ilical. Pentru a se na&te, ei tre)uie s! ias!
in p.ntecele naturii une sunt pe cale e a or"i... sau e a se $)ate= O"ul se na&te pri"a at! c.n e
aus pe lu"e e "a"a sa #i$ic!, ar na&terea sa ae+!rat!, pe care o nu"i" (n Iniiere a oua na&tere,
nu se poate prouce p.n! nu se a6un%e la ruperea le%!turilor sale cu :natura natur!>, cu" spun
#ilo$o#ii, pentru a intra (n natura i+in!. Nu"ai atunci e cu ae+!rat con&tient, lu"inat, ilu"inat.

II

4e spune aesea c! ini"a este cea care (nele%e &i se +or)e&te e inteli%ena ini"ii... Chiar &i
7+an%heliile #ac alu$ie la ini"! ca un or%an e (nele%ere. 2ar espre ce ini"! e +or)a3 7+ient c! nu
e +or)a e cea #i$ic!, or%anul care po"pea$! s.n%e. Nu, ae+!rata ini"!, ini"a iniiatic! este plexul
solar, el este cel care si"te, (nele%e, sesi$ea$! "ari ae+!ruri cos"ice. Creierul &tie nu"ai s! stuie$e,
s! scrie, s! +or)easc!, s! xxx, chiar #!r! a a+ea o iee clar! espre lucruri. Pri+ii cu" se petrec
lucrurile (n lu"ea actual!' se iscut!, se scrie, ar (n realitate nu s*a (neles ni"ic, pentru c! e
i"posi)il e a se (nele%e corect cu creierul. Aucrurile tre)uie tr!ite pentru a le (nele%e, tre)uie tr!ite
cu toat! #iina.
C.n tr!ii un senti"ent, c.n si"ii (n +oi tea"a, (n%ri6orarea, ra%ostea, nu le si"ii (n
creier, nici (n ini"a #i$ic!, ci (n plexul solar. 2eci, plas.n ini"a (n plexul solar, Iniiaii ar!tau c! ei
cuno&teau "ult "ai )ine ae+!rata anato"ie &i #i$iolo%ie u"an! ec.t )iolo%ii care nu +! ec.t ce e
#i$ic &i "aterial. 7i supri"! ae+!rata realitate a #iinei u"ane, (n ti"p ce Iniiaii sunt interesai "ai
(nt.i e aceast! parte in+i$i)il! &i su)til!. ;ce&tia in ur"! poseau o &tiin! proi%ioas!, ar ineau
"ulte lucruri ascunse, pentru c! re+elarea lor ar #i #ost periculoas!, atunci nu spuneau nu"ai unele
lucruri &i toi ceilali tre)uiau s! le escopere pe celelalte.
1re)uie &tiut c! plexul solar controlea$! "a6oritatea #unciilor corpului #i$ic, ar &i c! tot el a
creat &i ali"entea$! creierul. 2a, creierul e o creaie a plexului solar, e copilul s!u, e aceea plexul
solar (l hr!ne&te, iar c.n (ncetea$! s!*i "ai tri"it! hrana, o"ul (&i piere posi)ilit!ile' e+ine
so"nolent, sau (l oare capul &i nu "ai poate s! %.neasc!.
Creierul nu e separat e plexul solar, ar nu poate s! )ene#icie$e tot ti"pul e susinerea sa
pentru c! nu &tie (nc! s! intre (n co"unicare cu el. Ori, e6a +*a" explicat, plexul solar e un creier, ar
un creier in+ersat, pentru c!, ac! (n creier su)stana %ri e la exterior &i su)stana al)! la interior, e
in+ers pentru plexul solar. 4u)stana %ri, care e constituit! in celule ner+oase, per"ite %.nirea, (n
ti"p ce su)stana al)!, constituit! in #i)re ner+oase, prelun%in celulele, per"ite s! si"i". 2eci,
atorit! su)stanei al)e situat! (n exterior, plexul solar si"te tot ce se petrece (n or%anis", (n toate
celulele, e aceea poate s! se ocupe #!r! (ncetare s! resta)ileasc! echili)rul. Creierul nu si"te ni"ic,
cu excepia #aptului c.n totul "er%e #oarte r!u, ar el nu &tie cu" s! re"eie$e acestea. 2ac! ini"a
noastr! )ate prea repee sau prea lent, sau ac! +! oare sto"acul, creierul e incapa)il s! #ac! ce ar
tre)ui, &i e alt#el, acestea nu epin e el. 2eci, ac! +ei a plexului solar coniii )une e a
#unciona nor"al, el +a echili)ra totul. 7l pose! o #ar"acopee #or"ia)il!, pe care nici nu +*o putei
i"a%ina, &i cu" e (n relaie cu toate celulele, poate s! inter+in!. 7l este "ult "ai )ine echipat ec.t
creierul. 2ar toate acestea nu sunt )ine explicate, chiar &i (n &tiina "eical!.
Oat! cu e$+olarea creierului, o"ul a atins con&tiina e sine, %raie c!reia este ini+iuali$at.
Plexul solar, in contr!, e le%at e su)con&tient, pune o"ul (n le%!tur! cu oceanul +ieii uni+ersale, e
le%at e (ntre% cos"osul, ceea ce nu e ca$ul creierului. 5n realitate, aceast! co"unicaie poate #i
sta)ilit!, ar creierul nu este (nc! su#icient e e$+oltat pentru aceasta, pentru c! este e #or"aie
recent!, plexul solar, e e #or"aie "ult "ai +eche. Creierul s*a e$+oltat #oarte t.r$iu la ani"ale &i la
oa"eni, &i chiar &i creierul #urnicilor, e exe"plu, e "ai )ine or%ani$at ec.t cel al oa"enilor pentru
c! #urnicile sunt "ai +echi ec.t el= Creierul u"an nu e (nc! )ine or%ani$at, ar el +a #i "ai t.r$iu,
pentru c! are "isiunea e a (nre%istra totalitatea cuno&tinelor &i e a (nele%e noiuni (nc! ne)!nuite.
2ar, o repet, cel ce iri6ea$!, co"an!, &i e care epine totul, este plexul solar, cu centrul Hara,
situat un pic "ai 6os, &i care sunt (n co"unicare.
@"anitatea conte"poran! este pe cale e a se istru%e pentru c! esenialul acti+it!ilor sale e
situat (n creier' stuiile, calculele, neca$urile, etc... Cu" nu e pre%!tit s! re$iste la tensiuni "ari, "ulte
)oli ner+oase apar pe "!sur! ce creierul e supra(nc!rcat. 1re)uie s! (n+!ai s! reparti$ai "unca (ntre
cei oi centri' cel care este 6os, (n p.ntec, &i cel care este sus, (n cap. 5n acel "o"ent, nu"ai, +! +ei
%!si echili)rul. 7ste o le%e a "ecanicii' pentru a o)ine echili)rul, nu tre)uie (nc!rcat nu"ai un sin%ur
platan, ci a".nou! platanele unei )alane.
Creierul nu este ec.t un instru"ent, &i acest instru"ent nu este inepenent. Pentru a a+ea un
)un instru"ent, tre)uie s!*l (ntreine". Auai orice "a&in!, sau chiar nu"ai o la"p!' ac! oprii sau
i"inai curentul, rana"entul ei nu +a #i acela&i. Creierul u"an e ca o la"p! care lu"inea$!, care
raionea$!, care +ee. 2ar, la "a6oritatea oa"enilor, la"pa nu e )un!, e o lu".nare care nu lu"inea$!
estul. 1re)uie eci )ran&at! la sursa inepui$a)il! care (i +a a toate posi)ilit!ile, aic! la plexul solar.
2e ce cei in +echi"e (l nu"eau :solar>3 Pentru c! e le%at e soare, &i soarele e ini"a uni+ersului
nostru.
Ce sunt plexul solar &i creierul unul #a! e altul3 7i repre$int! cei oi poli' unul "asculin,
e"isi+, &i cel!lalt #e"inin, recepti+. B!si" aceast! polaritate (n toat! natura. Pri+ii nu"ai ce se
(nt."pl! (ntr*un cuplu' soul e ocupat aproapre nu"ai s! c.&ti%e )ani pentru a o#eri soiei sale "i6loace
e a se (")r!ca, a se par#u"a, a se acoperi e )i6uterii, &i iat*o ele%ant!, so"ptuoas!, atracti+!, (n ti"p
ce )ietul so, 6os, (n haine ponosite, "unce&te pentru a*i putea a toate acestea. 7+ient, poate #i &i
in+ers, eu +or)esc oar si")olic.
Plexul solar &i creierul sunt le%ate (ntre ele &i se pot a6uta sau, i"potri+!, s!*&i cree$e
o)stacole. 2u"ne$eu n*a at toat! puterea unuia sau altuia. Ca &i (n ca$ul )!r)atului &i #e"eii'
2u"ne$eu n*a at toate puterile )!r)atului &i niciuna #e"eii, 7l a at puteri #e"eii &i puteri )!r)atului,
ar sunt puteri i#erite, care nu se pot "ani#esta (n plenituine ec.t c.n cele ou! principii sunt unite
&i lucrea$! (n ar"onie, (n acela&i scop. Ceea ce poate o#eri )!r)atul, #e"eia nu poate, &i ceea ce poate
o#eri #e"eia, )!r)atul nu poate, e ase"enea, ar c.n (&i unesc puterile, re$ultatele sunt #antastice. Iar
pentru cele ou! creiere, care sunt plexul solar &i creierul in cap, e i"portant s! (nele%ei cu" sunt
polari$ate (n "asculin &i #e"inin, cu" acionea$! unul asupra altuia &i care sunt puterile lor asupra
"ateriei.
Cunoa&tei experiena cu tu)ul Crookes... C.n curentul circul! prin tu), catoul e"ite un #lux
e electroni (n irecia anoului, ar el r!".ne o)scur, iar (n re%iunea anoului apare o lu"iniscen!.
;ceast! experien! nu este altce+a ec.t o ilustrare a raporturilor care exist! (ntre principiul
"asculin &i principiul #e"inin. Oriune (n natur! nu +eei altce+a ec.t aceste ou! principii la lucru.
;ceast! &tiin! iniiatic! a celor ou! principii a #ost re+elat! e -elkhitsek lui ;)raha"' cu" aceste
ou! principii, "asculin &i #e"inin, se re%!sesc (n uni+ers su) #or"e i#erite &i lucrea$! ("preun!.
Creierul se "ani#est!, +or)e&te, co"an!, or%ani$ea$!, prouce a%itaie, stri%!te, %esticulaie.
2ar cine (i ! posi)ilitatea3 Plexul solar, el (i tri"ite ener%iile. Nu*l +ee", ar e acolo, ascuns,
silenios, nu*&i #ace apariia, ni"eni nu*i )!nuie existena. 7 )!r)atul s"erit, ac! +rei... 2e&i are (n
realitate o #uncie #e"inin!, pentru c! el este "a"a hr!nitoare, )o%!ia in#init!, re$er+orul inepui$a)il
al naturii. C.t espre creier, este o creaie a plexului solar, e copilul s!u... 4au e soul, ac! +rei, soul
care +or)e&te, iscut!, tun! &i #ul%er!, (n ti"p ce soia lui, t!cut!, #ace toat! partea ascuns! a "uncii.
1re)uie s! (nele%e" aceste schi")!ri e polaritate.
Creierul e acti+, ina"ic, ar o)ose&te repee ac! plexul solar nu (i tri"ite a6utoare. 2e aceea,
(nainte e a (ntreprine o acti+itate intelectual! i"portant!, iscipolul tre)uie s! lucre$e cu plexul
solar. Creierul e capa)il e "ulte lucruri, cu coniia ca plexul solar s!*i tri"it! ener%ie. 2eci,
ori%inea, sursa, este plexul solar, &i creierul e ecranul pe care tre)uie s! se "ani#este, s! se expri"e &i
s! pre$inte lucrurile, (n ti"p ce plexul solar (i ! aceast! posi)ilitate. 2in plexul solar +in i"a%inile
care sunt proiectate sus, pe ecranul creierului. 9une sau rele, ele sunt proiectate. 7ste ca la cine"a.
Nu"ai c!, (n ca$ul cine"ato%ra#ului, principiul "asculin, operatorul sau aparatul e cel care proiectea$!
i"a%ini pe ecran, &i ecranul e principiul #e"inin, "ateria asupra c!reia spiritul proiectea$! #orele &i
ener%iile sale. 5nc! o schi")are e polaritate.
C.n tre)uie s! "eitai sau s! #acei o "unc! intelectual! intens!, nu (ncepei prin a +!
concentra )rusc asupra su)iectului e "eitaie sau asupra "uncii +oastre, pentru c! ast#el +! +ei
)loca creierul &i nu +ei a6un%e la ni"ic. 5ncepei s! +! concentrai asupra plexului solar, &i c.n si"ii
c! ai intrat (ntr*o stare e pace, e ilatare, #acei*+! "unca' creierul +ostru +a #i ali"entat &i susinut
e ener%iile care +in in plexul solar. ?i ac! (n ti"pul "uncii si"ii c! creierul +ostru se )lochea$!,
"asai*+! plexul solar (n sens in+ers acelor e ceasornic' up! c.te+a "inute +ei si"i c! %.nirea +!
este in nou e%a6at! &i c! +! putei repune la trea)!.
1re)uie s! (n+!ai s! reparti$ai acti+itatea (ntre creier &i plexul solar, ca (ntr*o ae+!rat!
c!snicie, une )!r)atul &i #e"eia tr!iesc (n ar"onie &i (&i ("part "unca, atunci creierul poate s!
"ani#este toate puterile acu"ulate (n plexul solar. Plexul solar conine (n arhi+ele sale toate
cuno&tinele trecutului cel "ai (nep!rtat, &i epine e creier s! le #ac! s! ias! &i s! le expri"e.
Creierul nu e altce+a ec.t un instru"ent cu sarcina e a scoate la lu"in! )o%!iile ascunse (n
pro#un$i"ea #iinei noastre.
Plexul solar este eci e ase"enea un creier, ar in+ersat. 4u)stana al)! a plexului solar, care
e la exterior, co"unic! cu su)stana al)! a creierului, care e (n interior, &i cu "ateria %ri a creierului,
care este la exterior. Iat! o in+ersare, o (ncruci&are, care trece prin %.t. 2e aceea, c.n si"ii c! nu se
#ace )ine co"unicarea, tre)uie s! +! "asai %.tul (n re%iunea +erte)relor cer+icale, pentru a resta)ili
curenii care "er% in plexul solar la creier. B.tul e o cale e trecere extre" e i"portant!. C.n
str.n%e" #oarte +iolent %.tul cui+a (l o"or.", pentru c! +iaa pe care plexul solar o tri"ite nu "ai
poate a6un%e la creier. Veei c.i centri ner+o&i sunt i"portani, ar &tiina "eical! nu s*a oprit (nc!
asupra acestor (ncruci&!ri care au loc la ni+elul %.tului /e"is#era reapt! a creierului care co"an!
partea st.n%! a corpului, &i e"is#era st.n%! co"an! partea reapt!0 pentru a o apro#una in punct e
+eere a coresponenelor cos"ice.
5n+!.n s! +! concentrai asupra plexului solar cu "ult! ra%oste +ei a6un%e s! ispunei e
toate ener%iile sale pentru a #i tri"ise creierului. Cu" creierul este ca un ecran pe care se #ac proiecii,
cu c.t creierul p.ntecului, ac! pute" spune a&a, proiectea$! "ai corect i"a%ini pe ecranul celuilalt
creier, cu at.t o"ul e+ine capa)il s! acione$e "ai ener%ic.
Iat! (nc! un #eno"en pe care (l (nt.lni" (n toate o"eniile existenei. -ai e"ult +*a" +or)it
espre :soarele ne%ru>, e la care soarele nostru pri"e&te ener%ia sa. ;cest soare ne%ru care ! #!r!
(ncetare e principiul "asculin, iar soarele nostru, care pri"e&te ener%ia &i care str!luce&te, e principiul
#e"inin... Nu +*a" spus c! a" +!$ut (n "o real soarele ne%ru, ar l*a" +!$ut interior, e acolo, exist!,
&i #!r! el n*ar exista soarele str!lucitor. Iat!, (nc! o at! catoul &i anoul, iat! tu)ul Crookes (ntins la
i"ensiunile uni+ersului.
C.t e e clar, c.t e e si"plu= Peste tot, peste tot, re%!si" cele ou! principii. Vrei s! +! "ai
au &i un alt exe"plu3 4! lu!" un ar)ore' el pose! r!!cini, trunchi &i ra"uri. R!!cinile tri"it
ener%ia pentru a ap!rea #run$e, #lori &i #ructe. R!!cinile nu se +!, ar riicai*le, &i s*a ter"inat cu
ceea ce se +ee. 1ot ceea ce se +ee este re$ultatul a ce+a in+i$i)il care este #oarte )ine ascuns. 5n noi,
plexul solar repre$int! r!!cinile, &i trunchiul nostru &i "e")rele repre$int! trunchiul &i ra"urile
ar)orelui. O"ul e ca un ar)ore' are r!!cini, trunchi, ra"uri &i, (n creier are #lori &i #ructe. Plexul solar
repre$int! r!!cinile creierului, &i el e cel "ai i"portant, r!!cinile sunt "ai i"portante, pentru c!
ac! se (nt."pl! ce+a (n r!!cini, tot restul este (n pericol. Iat!, (nc! un ar%u"ent pe care ni"eni nu
poate s!*l respin%!. 2ac! t!iai r!!cinile ar)orelui, el "oare.
C.n +rei s! "eitai, ale%ei un su)iect spiritual asupra c!ruia +! +ei concentra, putei apoi
ur"!ri erularea %.nurilor, (nl!nuirea lor, contururile lor' creierul +ostru e cel ce lucrea$!. 2ar ac!
a6un%ei s! urcai "ai sus (n aceast! "eitaie, +ei si"i creierul +ostru oprinu*se in #uncionare,
plexul solar e+enin acti+' nu "ai (nele%ei lucrurile (n "o intelectual, analitic, ci +ei a+ea o
(nele%ere sintetic!, +i)rai (n ar"onie cu ea, o sen$aie e plenituine +! +a cuprine, iar "eitaia
e+ine conte"plare, nu "ai %.nii e loc, conte"plai ce+a spleni &i tr!ii intens. 5nele%ei alt#el
lucrurile, "ai )ine ec.t prin %.nire, ar nu &tii cu" le (nele%ei, este nu"ai o e+ien! a)solut!, a,
pentru c! ai reu&it s! atin%ei ini"a uni+ersului.
4tuiin, %.nin, (nele%.n lucruri, aceasta nu se"ni#ic! (nc! c! a" atins ini"a uni+ersului,
nu, acestea sunt coniii preala)ile. Ini"a uni+ersului nu o putei atin%e ec.t cu ini"a. C.n ini"a
+oastr!, aic! plexul solar +a (ncepe s! si"t!, s! iu)easc!, s! tr!iasc! cu "are intensitate, atunci, a,
+ei atin%e, +ei "i&ca ini"a uni+ersal!, ini"a lui 2u"ne$eu, &i in aceast! ini"! +or +eni la +oi
ener%ii, #ore, cureni !t!tori e +ia!, care +! +or lu"ina. 2a, c.n +ei a6un%e s! proiectai in ini"a
+oastr! o i"ens! ener%ie e ra%oste, prin le%ile a#init!ii &i ecoului, o alt! ini"! +! +a r!spune. ;
atin%e ini"a uni+ersului (nsea"n! a cunoa&te, a si"i, a intra (n proiectele &i planurile 7ternului,
4u#letului uni+ersal. 2ar nu putei a6un%e la acestea nici prin &tiin!, nici prin cuno&tine li+re&ti, nici
prin iscursuri, oric.t e eloc+ente ar #i.
Pentru a atin%e ini"a uni+ersului tre)uie s! +i)re$i la aceea&i lun%i"e e un! cu el, aic! s!
!ruie&ti aceea&i ra%oste e$interesat!. C.n ceea ce cerei, ceea ce +! orii nu pri+e&te nu"ai
interesul +ostru personal, ci )inele u"anit!ii &i uni+ersului (ntre%, (n acel "o"ent orina +oastr!
+i)rea$! pe aceea&i lun%i"e e un! ca &i ini"a uni+ersului. ?i cu" ini"a uni+ersului este sursa e
+ia!, sursa #ericirii, #ru"useii, poe$iei, "u$icii, sursa a tot ce e spleni &i i+in, atunci +ei pri"i
aceast! +ia!, aceast! #ericire, aceast! splenoare... Vei %usta plenituinea.
C.n ai atins ini"a cui+a, o)inei e la el tot ce +! orii. Cel c!ruia i*ai atins ini"a +!
eschie porile &i +! ! tot. 5n anu"ite $ile ru%ai Cerul, pentru a*l (nuio&a, a*l i"presiona, ar
aceasta nu ser+e&te la ni"ic, el r!spune' :Nu (nele% ce spui> &i +! (nchie u&a (n nas. 5n alte $ile nu
spunei ni"ic, pri+ii nu"ai, iar el +! spune' :Vino, intr!= Iat!, ia asta=> Cu" se explic! aceasta3
1re)uie a#lat secretul.
V*a" +or)it oat! e receptorul cu %alen!. ;cu" c.te+a $eci e ani, c.n aparatele e raio nu
erau a&a per#ecionate &i a&a e r!sp.nite, "ult! lu"e (&i #!cea un receptor cu %alen!. Pentru a capta o
e"isiune e raio tre)uia eplasat un +.r# e ac pe un cristal e %alen!, pentru a sta)ili un contact.
C.n acul atin%ea anu"ite puncte, i"eiat se au$eau (n c!&ti cu+inte, "u$ic!, (n ti"p ce pentru alte
puncte nu se au$ea ni"ic. ;cest #eno"en "i*a at "ult e %.nit... Pli")ai acul la st.n%a &i la
reapta pe cristal &i nu au$ii ni"ic. 2e&i atin%ei cristalul. nu*i atin%ei ini"a... pentru c! are &i el o
ini"!, cristalul, aceast! piatr!= 2e (nat! ce*i atin%ei ini"a, i"eiat au$ii "u$ic!. 7xist! e ase"enea
o ini"! (n uni+ers, ar noi nu (i cunoa&te" le%ile, e aceea nu reu&i" s! sta)ili" un contact pentru a
capta unele sale &i s! a+e" re+elaii.
Pentru a atin%e ini"a uni+ersului, tre)uie s! +! intensi#icai ra%ostea. 7 o "unc! care se #ace
(n plexul solar. 5n acel "o"ent, +*a" spus, nu "ai %.nii eloc, proiectai o putere, o ener%ie e
ra%oste pe care o iri6ai, ar creierul +ostru se oihne&te. 5nele%ei, suntei con&tient &i iri6ai
ener%iile, ar creierul nu e (n acti+itate. Cu" explic!" aceasta3 7xist! o alt! #or"! e %.nire, o alt!
#or"! e (nele%ere pe care tre)uie s! o escoperi"

Cap IV CENTRUL HARA

Vei #i, poate, "irai s! +eei (n Inia c! anu"ii sau, anu"ii 8o%hini au re%iunea p.ntecului
#oarte e$+oltat!, cu toat! c! nu "!n.nc! aproape e loc=... ?i "a6oritatea statuilor (l repre$int! pe
9uha &i ali (nelepi cu un p.ntec proe"inent. 2e ce3 Pentru c!, la Iniiai, un p.ntec #oarte e$+oltat
e$+!luie puterea, #ora, re$er+ele spirituale acu"ulate %raie exerciilor e respiraie. Pentru c!
exerciiile e respiraie prelun%ite uc la e$+oltarea acestei p!ri a corpului une se aun! ele"ente
care per"it +inecarea, e$a%re%area a tot ce e noci+. P.ntecul poate #i re$ultatul "aterialis"ului
o"ului sau spiritualit!ii sale. 2ac! #aa sa arat! c! el nu se %.ne&te ec.t la a ".nca, a )ea &i a or"i,
e+ient, opulena sa repre$int! ce+a r!u' el este o #iin! %rosier!, "aterialist!, sen$ual!. 2ar ac! el are
calit!i ca puritatea, clar+i$iunea, inteli%ena, p.ntecul s!u e"onstrea$! c! el are re$er+e &i c! poate
trans#or"a aceste re$er+e +inec.nu*i pe alii &i #!c.n "ulte lucruri pe care cei pl!p.n$i, sla)i nu ar
putea s! le #ac!, pentru c! nu au aceste resurse.
Pri+ii, e alt#el, 6apone$ii. @nii au un p.ntec enor", ar (n acela&i ti"p, o "are suplee, #or! &i
inteli%en!. ;ceasta, eoarece ei lucrea$! s!*&i e$+olte ceea ce ei nu"esc centrul Hara. ;ceste centru
e situat la C centi"etri su) )uric. Hara (nsea"n! :p.ntec> (n 6apone$!, &i e aici +ine expresia :a*&i
#ace hara*kiri>, aic! a se sinucie eschi$.nu*&i p.ntecul. Pentru (nelepii 6apone$i, centrul Hara
este centrul +ieii, al echili)rului, centrul uni+ersal. ?i c.n o"ul se concentrea$! pe el &i a6un%e s!*l
e$+olte, e+ine neo)osit, in+inci)il. 1oi acei care lucrea$! asupra centrului Hara se istin% (n +ia!
printr*un echili)ru extraorinar.
@n "are nu"!r e ano"alii care se "ani#est! ast!$i la Occientali , +*a" "ai spus*o, apar in
cau$! c! ei au rupt echili)ru, aic! (n loc s! plase$e centrul +ieii la locul s!u, ei (l plasea$! (n creier,
care e la peri#eria #iinei u"ane. ;tunci, prea "ulte %.nuri, prea "ulte neca$uri, prea "ult! acti+itate
cere)ral! &i o"ul se e$echili)rea$!. 2e aceea, atunci c.n pri"e&te &ocuri, el nu "ai poate s! se
resta)ileasc!, pentru c! centrul in el care ar putea re"eia orice nu #uncionea$!. 2ac! ar &ti s! se
concentre$e asupra centrului Hara &i s!*l e$+olte, oricare ar #i cheltuielile sale e ener%ie ner+oas!, el
nu s*ar si"i nicioat! o)osit.
7+ient, e o pro)le"! pentru Occientali, in cau$! c! centrii situai (n partea in#erioar! au #ost
consierai "ult ti"p ca nee"ni e a participa la +iaa spiritual!. ?i chiar &i eu, (n ti"pul anilor, c.n
+! +or)ea" e acest centru, su)(nele%ea" aproape tot ti"pul Centrul supre", 2u"ne$eu*5nsu&i,
Cau$a pri"orial!. Nu +*a" spus nicioat! c! (n corpul #i$ic, ae+!ratul centru al o"ului este acolo,
eesu)tul )uricului, c! +or tre)ui ani &i ani pentru a +! pre%!ti s! (l penetrai, s!*l explorai &i s!*l
e$+oltai pentru a cunoa&te ori%inea #iinei +oastre. Pentru c! ori%inea acolo este. 2e c.te ori +*a"
spus' :Nu c!utai (n exterior, nu c!utai la supra#a!, ar s!pai, s!pai, &i +ei %!si aur sau petrol=>
7+ient, +or)in si")olic. Voia" s! +! spun c! tre)uie s!pat chiar (n acest o"eniu, al
su)con&tientului.
Centrul Hara este "enionat (n "ulte c!ri e$oterice, ar (n "aniere #oarte i#erite, &i chiar
anu"ite re"arci ale autorilor cre&tini in +echi"e o+eesc c! ei (l cuno&teau. ;lchi"istul 9asile
Valentin (n cartea sa' :Cele ou!spre$ece chei>, in+it! aeptul s! co)oare (n centrul p!".ntului pentru
a %!si acolo piatra #ilo$o#al!. 7l spune' Visita Interiora Terae; Rectificando Invenies Occultum
Lapidem, Veram Medicinam ;ic!' Vi$itai "!runtaiele p!".ntului, corect.n, +ei %!si piatra
ascuns!, ae+!ratul "eica"ent>. 2ac! lu!" pri"ele litere ale acestor cu+inte, +o" %!si'
VI1RIOA@-. Visita Interiora Terae... (n realitate nu e +or)a e a co)or. (n interiorul planetei, ci
e a penetra (n acest p!".nt, corpul nostru #i$ic, pentru c! acolo +o" %!si "ateriale, +o" %!si )o%!ii,
te$aure.
Cele trei i+init!i "ai i"portante ale panteonului hinus sunt 9rah"a, Vishnu &i 4hi+a, &i se
spune (n C!rile sacre c! 9rah"a e situat (n p.ntec, Vishnu (n re%iunea ini"ii &i a pl!".nilor, &i 4hi+a
(n creier. 2e ce toc"ai 9rah"a, creatorul, e situat (n p.ntec3 2ac! p.ntecul este o re%iune cu ae+!rat
e ispreuit, &i creierul, in contr!, a&a e no)il!, 9rah"a ar #i tre)uit plasat (n creier. 7i nu, (n creier
e plasat 4hi+a, care e ienti#icat cu istru%erea. 2a, 9rah"a este creatorul, Vishnu, reparatorul,
conser+atorul, cel care susine, "enine, hr!ne&te, (n ti"p ce 4hi+a este istru%!torul. ?i ac! 4hi+a
corespune toc"ai creierului, aceasta e eoarece creierul, "entalul in#erior, i+i$ea$!, isec!,
e$a%re%!, este istru%!torul realit!ii. 7l este cel care (i esparte pe oa"enii &i (i inuce (n eroare.
2e +re"e ce p.ntecul este re%iunea corpului une se crea$! &i se #or"ea$! #iine, el este e o
extre"! i"portan! &i nu are ni"ic ru&inos. 2e ce +iaa se na&te (ntr*un loc ru&inos3 2ac! Inteli%ena
cos"ic! a ales acest loc, este pentru c! ea (l consier! sacru, atunci e ce o"ul tre)uie s!*l
ispreuiasc!3 7+ient, nu e chiar estetic * cel puin up! estetica oa"enilor * ar, pentru ce "oti+
+iaa +ine e acolo3 Nu nu"ai c! "a"a (&i poart! copilul (n acest loc, ar copilul, le%at prin coronul
o")ilical, (&i tra%e #orele tot e aici &i se hr!ne&te. Ru&ii nu"esc aceast! re%iune a plexului solar &i a
centrului Hara :6i+ot>, &i :6i+ot> (n )ul%ar! (nsea"n! :+ia!>. 2a, +iaa +ine e aici, &i ast#el se
propa%! &i se istri)uie (n celelalte or%ane. 2eci, creierul este e ase"enea tri)utar acestui centru care
pri"e&te +iaa. 7ste ca pentru un ar)ore. Re%iunea cea "ai i"portant! a ar)orelui, r!!cinile, sunt
acolo, in+i$i)ile, ascunse, (n%ropate (n p!".nt. 7i )ine, e ase"enea, centrul Hara ca &i plexul solar
sunt r!!cinile noastre. ?i ac! co)or." (n r!!cini pentru a &ti ce a plasat natura acolo, +o" escoperi
o lu"e e o extraorinar! )o%!ie e "ateriale &i ener%ie. Iat!, este o "in!, o surs!.
P.ntecul este locul une se creea$! +iaa. 2a, sursa +ieii este acolo, (n p.ntec. 4e spune (n
7+an%helii' :2in s.nul s!u a t.&nit ap! +ie>. 2e ce in s.nul s!u3 2e ce nu in creier sau in pl!".ni3
Ce se a#l! (n p.ntec, #!c.n apele s! .&neasc!3 ;colo locuie&te 1at!l, 9rah"a, creatorul. 2ar pentru a*
l si"i, pentru a putea co"unica cu el, ne tre)uie "uli ani e "unc!. 7l e acolo, ar nu )ene#icie" e
nici un a+anta6, pentru c! lucr!" nu"ai cu 4hi+a. 2e alt#el, (n Inia, prea puine te"ple sunt
consacrate lui 9rah"a, "ai "ulte lui Vishnu... &i &i "ai "ulte lui 4hi+a. 2e ce3 4hi+a este
istru%!torul, &i e tea"!, pentru a*l lini&ti, ne ocup!" at.t e "ult e el3 5n ti"p ce pentru 9rah"a,
creatorul, nu ne pute" te"e c! #ace r!u, &i e aceea, poate, (l ne%li6!"...
2e ani e $ile +! instruiesc pre$ent.nu*+! nu"ai lu"ea in 5nalt, aic! lu"ea con&tiinei, a
lu"inii, ar aceasta nu e (n realitate ec.t o pre%!tire pentru a putea co)or( apoi (n pro#un$i"ile #iinei
+oastre. Pentru c!, pentru a ne cunoa&te cu ae+!rat, tre)uie s! cunoa&te" cele ou! re%iuni' ceea ce e
sus, &i ceea ce e 6os. Ceea ce este sus, sunt centrii creierului, &i ceea ce este 6os, este toc"ai acest centru
pe care (nelepii 6apone$i (l nu"esc Hara.
Hara repre$int! su)con&tientul, pro#un$i"ile o)scure ale #iinei u"ane. 2ar aceste re%iuni sunt,
esi%ur, #oarte periculoase, e aceea tre)uie (nceput explor.n terenul e sus, &i apoi, c.n sunte"
(nt!rii, c.n a+e" ar"e &i tot echipa"entul, pute" co)or( (n a)isuri pentru a escoperi ce conin.
1oate )o%!iile sunt su) p!".nt' a, aurul, pietrele preioase, "etalele preioase, &i c!r)unele, petrolul,
asupra c!rora lucrea$! o "ultituine e entit!i &i spirite. 5n lu"ea psihic!, ca &i (n cea #i$ic!, totul e
acolo, 6os, nu (n (nalt. 2ar 6os este e ase"enea in#ernul &i "on&trii s!i, e aceea, (nainte e a co)or(,
tre)uie s! (n+!!" s! ne prote6!", ac! nu, +o" #i (n%hiii. Iat! "oti+ul pentru care, (n (n+!!".ntul
nostru, ne ocup!" la (nceput e lu"ea superioar!. Pentru a (n#runta tene)rele, ne tre)uie lu"in!.
Nici cu plexul solar o"ul nu poate s! ai)! un contact irect cu centrul Hara, pentru c! nu are
nici un "i6loc s! atin%! su)con&tientul s!u. Nu*l poate atin%e ec.t pe c!i ocolite, aic! prin #elul s!u
e a tr!i. 2eci, ac! acest centru nu e corect ar"oni$at cu uni+ersul, in cau$a +ieii sale e$oronate,
haotice, neraionale, o"ul ("pieic! )una sa #uncionare, nu "ai poate pri"i e#lu+iile 4u#letului
uni+ersal.
Pentru a +! echili)ra, a +! (nt!ri, putei, (n ti"pul "eitailor +oastre, s! +! punei ".inile pe
a)o"en, concentr.nu*+! asupra centrului Hara. 2ar s! nu #acei acest exerciiu ec.t suntei (ntr*o
stare e puritate, a)ne%aie &i e$interes, pentru )inele u"anit!ii, ac! nu, ali centri care sunt al!turi
se +or tre$i &i +ei #i antrenai (n re%iunile tene)roase ale #iinei +oastre. 2e aceea, (nainte e a lucra cu
centrul Hara tre)uie s! +! pre%!tii. C.n suntei %ata, putei s! plon6ai #!r! pericol (n a.nc, pentru c!
acestea sunt pro#un$i"ile, a)isurile #iinei u"ane.
Psihanali&tii, esi%ur, au escoperit o parte a su)con&tientului, ar sunt (nc! eparte e a
cunoa&te toate "isterele centrului Hara &i e a &ti cu" acest centru, xxx (n pro#un$i"ile
su)con&tientului, e le%at la supracon&tiin!. C.n Iniiaii +or)esc e unirea co$ii cu capul &arpelui, ei
su)(nele% unirea centrului e 6os cu centrul superior situat (n creier, chakra 4ahasrara in +.r#ul
capului. 2ar ac! nu ai lucrat (n preala)il asupra ae+!rurilor "ai accesi)ile, cu" +ei putea lucra (n
aceste $one3 Viaa spiritual! are, e ase"enea, pro%ra"ul s!u. 1re)uie, "ai (nt.i, s! +! puri#icai, s! +!
(nt!rii, &i apoi, c.n +! si"ii pre%!tii, +! putei per"ite s! "er%ei s! #acei o incursiune (n aceste
pro#un$i"i. 4unt experiene care +! a&teapt!, ar tre)uie s! +! pre%!tii.
;lchi"i&tii +or)esc e :lu"ina ce iese in tene)re>. 1ene)rele sunt in#init "ai +aste ec.t
lu"ina, ele (")r!i&ea$! &i in+aea$! totul. 5n ti"p ce lu"ina e ca o sc.nteie, pe care tene)rele o
(ncon6ur!. 1ene)rele sunt r!!cina #iinei. 1ot ceea ce apare pe p!".nt ca #eno"en, ca "ani#estare, ca
o concreti$are, iese in tene)re, &i ase"eni copiilor (n p.ntecul -a"ei Natur!, aceste ener%ii le sunt
co"unicate printr*un un #el e coroane o")ilicale %raie c!rora a)sor) #orele 4u#letului cos"ic.
:Au"ina ce iese in tene)re>... 7 aceea pe care o +ee" (n pro#un$i"ea si")olului ieslei (n
care s*a n!scut Iisus. 2e ce Iisus s*a n!scut (ntr*o iesle, pe paie, (ntre un )ou &i un "!%ar, &i nu (ntr*un
palat, (ntr*un te"plu, (ntr*o locuin! +ast! &i so"ptuoas!3 2eoarece, ca &i na&terea unui copil #i$ic,
na&terea unui copil spiritual, na&terea lui Cristos (n o" se #ace acolo, chiar (n aceast! re%iune a
centrului Hara. Na&terea e acolo, ieslea cu "!%arul &i )oul care nu sunt alii ec.t #icatul &i splina. ?i,
(n (nalt, (n%erii c.nt!, pentru c! aceast! na&tere, pe care o nu"i" a oua na&tere este un e+eni"ent la
care tot Cerul particip!.
Ceea ce s*a prous (n "o"entul na&terii lui Iisus se reprouce e #iecare at! c.n o #iin!
u"an! este capa)il! s! se nasc! a oua oar!. 7xist! in nou "!%arul, )oul, "a%ii, (n%erii, <ecioara &i
copilul (n iesle... ;cest e+eni"ent nu s*a prous nu"ai acu" 2LLL e ani (n Palestrina, ci se repet!
etern. ?i pentru a #or"a copilul (n +oi, tre)uie s! cunoa&tei "ulte lucruri' cu" s!*l atra%ei, cu" s!*l
purtai, cu" s!*l hr!nii...
5n aceast! iesle, (n "!runtaie, (ntre )ou &i "!%ar, aic! #icat &i splin! se na&te copilul i+in.
Na&terea lui Iisus (ntr*o iesle are eci o (nc!rc!tur! iniiatic! e cea "ai "are i"portan!. ;ici, (n
centrul Hara, iscipolul tre)uie s! #ac! s! se nasc! (n el aceast! nou! con&tiin!, Copilul Iisus. /; se
+eea &i :Cr!ciunul &i Pa&tele (n traiia iniiatic!> cap I * colecia I$+or0
Her"es 1ris"e%istul a spus' :Ceea ce e 6os e ca ceea ce este sus, &i ceea ce este sus e ca ceea
ce este 6os.> Nu e o si"ilituine, o ase"!nare exact!, cu" au cre$ut unii, pentru c! (n realitate ceea ce
este 6os nu e ientic cu ceea ce este sus. Ceea ce este 6os este ca &i ceea ce este sus, (n sensul (n care
le%ile, #unciile sunt acelea&i. 4pun.n acest :Ca &i> aceasta nu se"ni#ic! si"ilituinea. C.n o cas! se
re#lect! (n ap!, ceea ce e sus, (n lu"ea realit!ii, este ca &i ceea ce este 6os (n lu"ea re#lexiei, ar cele
ou! lu"i nu sunt ientice.
7xist! eci o lu"e a re#lexiei, a ilu$iei, care e 6os, &i o lu"e a realit!ii care e sus. ;poi, (n
#iecare intre aceste lu"i, exist! un sus &i un 6os, atunci, ceea ce e 6os (n lu"ea ilu$iilor corespune la
ceea ce este sus (n lu"ea realit!ii. ?i cu" (n ierarhia i+in!, Creatorul se a#l! sus, e ase"enea aici, (n
noi, 7l se a#l! 6os, pentru c! noi sunte" o re#lectare. ; trecut "ult ti"p e c.n +*a" +or)it e aceast!
in+ersare, spun.nu*+! c! pietrele, cristalele, "etalele, care sunt 6os, sunt o re#lexie a lu"ii i+ine, e
sus. ?i (n o", p.ntecul, care e 6os, corespune la ceea ce e (n sus (n 2i+initate, pentru c!, (n raport cu
"acrocos"osul, "icrocos"osul, aic! o"ul, e in+ersat. 2e aceea 9rah"a, Creatorul, e plasat (n
p.ntec.
Iat!, aceasta e tot pentru "o"ent espre acest su)iect, cu toate c! e +or)a e o lu"e in#init!.
Ceea ce +*a" spus e e6a prea "ult. 2ac! +*a& spune "ai "ult n*ai &ti ce s! #acei, +ei #i cople&ii.
Vre" tot ti"pul s! &ti" totul... in curio$itate, e+ient. 7i )ine, nu, (ntr*un ae+!rat 5n+!!".nt
iniiatic, tre)uie s! pune" (n practic!, tre)uie s! ne o)i&nui" s! "o)ili$!" propriile #ore, #acult!i
pentru a #ace o "unc! ae+!rat!. 7u &tiu )ine c! ceea ce +! cer aici nu +a %!si un ecou #a+ora)il,
pentru c! (ntrea%a lu"e, in contr!, e instruit! s! caute totul (n exterior. Iat! e ce centrii interiori nu
#uncionea$!, sunt ru%inii &i curenii nu circul!. 2esi%ur, exist! c.i+a "istici, c.i+a #ilo$o#i, c.i+a
spirituali&ti care sunt o)i&nuii cu aceast! "unc!, ar, (n acest o"eniu, "a6oritatea oa"enilor sunt ca
&i in#ir"ii, nu au nici #ora, nici +oina e a (ntreprine o "unc! asupra lor (n&i&i.
4punei c! lucrai, ar c! nu o)inei re$ultate. 7+ient, nu e u&or, &i aici, e ase"enea, apare
pro)le"a re(ncarn!rii. 2ac! a)ia (n aceast! existen! +ei (ncepe aceast! "unc!, cu" +rei s! a6un%ei
s! "i&cai centrii i"o)ili$ai e secole3 Pentru cei care au "uncit (n alte re(ncarn!ri &i continu!,
e+ient, totul e i#erit, ei o)in re$ultate.
2e aceea, pre%!tii*+! s! (ncepei aceast! "unc! (n aceast! (ncarnare, &tiin c! ac! nu +ei
(ncepe (n aceast! (ncarnare, nu +ei a6un%e la ni"ic nici (n ur"!toarea. Pentru "o"ent nu +ei reu&i
ec.t "ici succese, ar nu e ni"ic, cel puin ai (nceput. Vei continua "ai eparte (n ur"!toarea
(ncarnare, iar atunci +ei o)ine si%ur re$ulate. Ceea ce contea$! e e a (ncepe s! eclan&ai curenii
i+ini, (n aceast! (ncarnare.

Cap V FORA KUNDALINI

;pocalipsa se ter"in! cu +i$iunea unei cet!i celeste, Noul Ierusali", a c!rei perei, te"elii,
pori sunt escrise e 4#.ntul Ioan 1eolo%ul. Prin acet ora& cur%e un #lu+iu' :?i "i*a ar!tat un #lu+iu e
ap! +ie, li"pee ca un cristal, care ie&ea in 1ronul lui 2u"ne$eu &i al -ielului. 5n "i6locul ora&ului
&i pe cele ou! "aluri ale #lu+iului era ;r)orele Vieii ce proucea e ou!spre$ece ori #ructe, .n
#ructul s!u (n #iecare lun! &i ale c!rui #run$e ser+eau la t!"!uirea popoarelor.>
Cu" se #!cea c! ar)orele se %!sea pe a")ele "aluri ale #lu+iului3 2ac! a" (nele%e lucrurile
literar, aceast! escriere nu are nici un sens. 5n realitate, acest ar)ore easupra unui #lu+iu e un si")ol,
exist! (n noi, &i #lu+iul, e ase"enea, trece prin noi. Pentru c! ora&ul sunte" noi, &i (n centrul acestui
ora& * (n plexul solar * cur%e un #lu+iu cu un ar)ore al +ieii pe "alurile sale. Plexul solar repre$int!
ar)orele pe cele ou! "aluri ale #lu+iului, ar e ase"enea &i #lu+iul (nsu&i, aceast! #or!, aceast!
+italitate care circul! prin el. ?i une sunt r!!cinile acestui ar)ore3 ;cestea sunt cele ou!spre$ece
perechi e ner+i &i e %an%lioni orsali' ou!spre$ece ra"uri care prouc ou!spre$ece #ructe pe an.
;ceste ou!spre$ece #ructe sunt le%ate e cele ou!spre$ece se"ne ale $oiacului.
4! +ee" acu" propriet!ile acestor #ructe. Pri"ul #ruct, /9er)ecul0 #ace o"ul acti+, ina"ic
&i ecis. ;l oilea /1aurul0, ! o "are sensi)ilitate, "ult! %entilee &i )un!tate. ;l treilea /Be"enii0,
("pin%e la stuiu, incit! la a se interesa e tot &i e a c!l!tori. ;l patrulea /Cancer0, ! o "are
"eiu"itate pentru a capta unele &i pre$enele cele "ai su)tile. ;l cincilea /Aeul0, inspir! o "are
no)lee &i cura6ul necesar pentru a*i a6uta &i a*i sal+a pe alii. ;l &aselea /<ecioara0, puri#ic! &i cur!!.
;l &aptelea /9alana0, ! posi)ilitatea e a se uni la o cau$! i+in! &i e a sta)ili (n sine echili)rul
cos"ic. ;l optulea /4corpionul0, lu"inea$! asupra "orii &i +ieii e apoi. ;l nou!lea /4!%et!torul0, !
%ustul (ntre)!rilor #ilo$o#ice &i reli%ioase. ;l $ecelea /Capricornul0 inspir! putere, autoritate pentru a
o"ina pe alii &i pe sine (nsu&i. ;l unspre$ecelea /V!rs!torul0, ! sensul uni+ersalit!ii, #raternit!ii
(ntre naiuni. ;l oispre$ecelea /Pe&tii0, ("pin%e la sacri#iciu, la a suporta su#erina &i chiar la a +eea
partea )un! &i a se +eseli.
Iat! calit!ile #ructelor acestui ar)ore al +ieii, care nu e altul ec.t ;r)orele 4e#irotic e care
+or)e&te Ha))ala, cu se#iroturile' Heter, Hok"ah, 9inah, Hese, Be)ourah, 1ipheret, Net$ach, Ho,
Ieso, -alkout. Hether e s!".na care conine toate posi)ilit!ile ar)orelui, Hok"ah, e s.")urele care
care se i+i$ea$! pentru a l!sa s! ias! "ica plant!' 9inah, Hese, este trunchiul, Be)ourah, ra"urile,
1ripheret, "u%urii, Net$ach, #run$ele, Ho, #lorile, Ieso, #ructul, ?i -akout, s!".na, care, plantat!
(n p!".nt, +a a un nou ar)ore. ;ici, in nou, +eei o aplicaie a le%ii' ce e 6os e ca ce e sus, &i +ei
(nele%e e ase"enea e ce Iisus a co"parat 5"p!r!ia lui 2u"ne$eu /-alkout0 cu %r!untele e
sene+e, care e "inuscul, ar e+ine un ar)ore "are, une +in s! se a!posteasc! p!s!rile cerului.
4#.ntul Ioan spunea c! #run$ele ar)orelui +or ser+i la t!"!uirea popoarelor. Vei +eea, nu
nu"ai #ructele ar)orelui #ac "iracole, ar &i #run$ele e ase"enea, &i chiar &i r!!cinile.
R!!cinile, (n#ipte (n cele ou! "aluri ale #lu+iului +ieii e care +or)e&te 4#.ntul Ioan, sunt
eci ansa")lul ner+ilor &i %an%lionilor situai e o parte &i e alta a coloanei +erte)rale. Coloana
+erte)ral! lea%! cerul &i p!".ntul, cerul nostru &i p!".ntul nostru. I$+orul #lu+iului se a#l! pe cul"ea
"untelui' :<lu+iul, e spus, iese in 1ronul 2o"nului>. Capul, e cerul &i p.ntecul p!".ntul. Pe p!".nt
are un #oc care pro+oac! in ti"p (n ti"p erupii +iolente +ulcanice. Ori, acest #oc se %!se&te, e
ase"enea, la )a$a coloanei +erticale. ;cest #oc su)teran, le%at e p.ntec &i e sex, este #ora
Hunalini. Pentru "o"ent, coloana +erte)ral! nu are la oa"eni ec.t #uncie anato"ic! &i #i$iolo%ic!,
puterea ei spiritual! nu e tre$it!. Nu"ai Iniiaii au reu&it s! ani"e coloana lor +erte)ral! pentru o
i"ens! "unc! spiritual! &i "a%ic! %raie tre$irii #orei Hunalini.
<ora Hunalini oar"e la )a$a "!u+ei spin!rii, ea este "a"a care a creat uni+ersul, :cea "ai
puternic! intre #ore> cu" o nu"ea Her"es 1ris"e%istul. O at! tre$it!, ea se poate iri6a (n sus, sau
(n 6os. 2ac! ea se iri6ea$! (n sus, #iina +a )ene#icia e o "are e$+oltare spiritual!, ar ac! ea se
iri6ea$! (n 6os, aceasta poate s! antrene$e re$ultate #oarte sup!r!toare. ;cel care, #!r! a #i pur &i st!p.n
pe el, tre$e&te #ora Hunalini, e+ine pra! unei pasiuni sexuale e$l!nuite, care*l antrenea$! cu o
+ite$! +erti%inoas! spre a)is, &i unei a")iii ne"!surate care (l #ace s! se opun! lu"ii (ntre%i. 2e aceea
este e s#!tuit iscipolii s! nu #ie tentai s! tre$easc! #ora Hunalini (nainte e a #i lucrat asupra
purit!ii &i s"ereniei. Pentru c! aceast! #or!, cea "ai puternic! intre toate, poate la #el e )ine s!
istru%! ec.t s! cree$e. 5n realitate, Hunalini poate #i tre$it! la "ai "ulte ni+ele' pute" s! o tre$i"
e &apte ori pentru c! ea oar"e &apte so"nuri, ea e ascuns! su) &apte (n+eli&uri ale "ateriei.
5ntr*un anu"e #el, e u&or s! tre$e&ti Hunalini, ar une &i cu" s! o iri6e$i e "ult "ai i#icil &i
e chiar esenialul. 2irecia pe care o +a lua Hunalini nu epine e +oina o"ului, ci e calit!ile &i
+irtuile sale. C.n &arpele Hunalini se tre$e&te, el se (nreapt! spre partea care (i o#er! hran!. 2ac!
partea in#erioar! (i o#er! aceast! hran!, acolo se (nreapt!, &i totul e pierut, e pr!pastia, ae+!rata
pr!pastie. 5n ti"p ce ac! &arpele e atras e partea superioar!, el se (nreapt! (n sus.
@rcarea #orei Hunalini se #ace prin canalul 4ushu"a situat (n interiorul "!u+ei spin!rii. 2e
o parte &i e alta a canalului 4ushu"a, cele ou! canale Ia /polari$at ne%ati+ &i le%at la Aun!0 &i
Pin%ala /polari$at po$iti+ &i le%at e soare0 se riic! (ntr*o "i&care e spirale (ntret!iate. Curentul Ia
a6un%e la nara st.n%! &i curentul Pin%ala la nara reapt!. 2e aceea, exerciiile e respiraie sunt
consierate ca cele "ai e#iciente pentru a pro+oca tre$irea #orei Hunalini.
Pentru c!, astup.n nara reapt!, aspirai aer prin nara st.n%!, proucei ast#el un curent care
trece prin canalul Ia. ;cest curent tra+ersea$! &i centrul une oar"e Hunalini, centrul -ulahara,
&i prouce +i)raii u&oare care tin s! o tre$easc! un pic. ;stup.n nara st.n%!, aspirai aer prin nara
reapt!, curentul +a trece prin canalul Pin%ala, &i el, e ase"enea, +a a c.te+a i"pulsuri #orei
Hunalini. ?i a&a "ai eparte... 2eci, practic.n (n #iecare i"inea! exerciiile noastre e respiraie,
putei, (ncet, s! tre$ii #ora Hunalini. 2ar nu tre)uie prelun%ite aceste exerciii.
C.n era" (n Inia, a" au$it +or)inu*se e tot #elul e "etoe pe care le #oloseau 8o%hinii
pentru tre$irea Hunalini. @nele erau increi)ile, p.n! la introucerea unui #ir e ar%int (ntr*un loc pe
care nu a" s!*l nu"esc. @nii #!ceau toate ne)uniile pentru tre$irea acestei #ore=
Cel "ai )un s#at e at Occientalilor este e a nu #i tentai s! tre$easc! Hunalini, ci e a tr!i
o +ia! pur!, (n acor cu le%ile i+ine. 7a se +a tre$i atunci c.n +a +eni "o"entul, nu tre)uie %r!)it
acesta. Orice alt #el e a procea e riscant, pentru c! aceast! #or! e ase"enea unui #oc, care poate #ace
ra+a%ii istru%.n unele or%ane ale corpului. C.n totul se es#!&oar! natural, #!r! &ocuri, o"ul se
tre$e&te (n ar"onie la con&tiina lu"ii i+ine.
... 7u si"t (n +oi o i"ens! orin! e a #ace e#orturi pentru a a6un%e la aceast! tre$ire a
con&tiinei. Putei (ncepe lucrul, ar tre)uie s! #ii #oarte prueni, #oarte raionali, &i s! nu +! lansai
#!r! o irecie, ac! nu, riscai s! +! e$echili)rai, s! +! istru%ei. 2eci, nu +! %r!)ii, aceasta +a +eni
cu )l.nee, (ncet*(ncet. 1ot ce a+e" aici ca exerciii, practic!, sunt exerciii in 8o%a, care +! +or
per"ite (ntr*o $i s! tre$ii #ora Hunalini. -uli cre c! pentru a %!si spiritualitatea ae+!rat! tre)uie
s! "ear%! (n Inia, ar tre)uie e ase"enea s! &tie c! (n+!!".ntul <raternit!ii ;l)e @ni+ersale, care
e ae+!ratul (n+!!".nt a lui Cristos, ne auce o 8o%a "oern!, aaptat! Occientalilor.
5nelepii Iniei spun c! (nainte e tre$irea &arpelui Hunalini 8o%hinul tre)uie s!*&i eli)ere$e
canalul central, 4ushu"a. Printr*o +ia! pur!, prin exerciii potri+ite, el cur!! acest canal. ;ceast!
cur!ire e necesar! pentru c!, oat! cu tre$irea &arpelui Hunalini, el (ncepe s! acti+e$e (ntrea%a +ia!
psihic! a o"ului, este un #oc a&a e intens, care are tot. 2e aceea ru"ul s!u tre)uie s! #ie eli)erat e
toate i"purit!ile &i o)stacolele, pentru ca el s! poat! trece rapi, #!r! stric!ciuni pentru o" &i s! atin%!
centrul coronal, chakra 4ahasrara.
?i ce spune Iisus (n 7+an%helii3 :4tr!uii*+! s! intrai prin poarta str."t!>, sau :-ai repee
trece o c!"il! prin urechile acului ec.t un )o%at prin poarta 5"p!r!iei Cerurilor> /pentru co"entarii
asupra acestor +ersete, a se +eea :@n nou (neles al 7+an%heliilor * colecia I$+or0. ;ceste ou! #ra$e
au o se"ni#icaie #oarte pro#un!' ele arat! c! (ntr*ae+!r canalul central e a&a e (n%ust, (nc.t #ora
care auce ilu"inarea nu poate s! treac! ac! #iina nu e pur!. 2ac! a+ei prea "ulte lucruri (n
)u$unare, nu putei )!%a ".inile, tre)uie s! +! e)arasai e toate acestea. Veei, 8o%hinii Iniei,
7+an%heli&tii spun acelea&i ae+!ruri. 7i )ine, acestea sunt ae+!rurile pe care le apro#un!" (n
5n+!!".ntul <raternit!ii ;l)e @ni+ersale.

Cap VI CHAKRELE

4iste"ul Chakrelor

2e une +ine o)iceiul e a repre$enta (n%erii cu aripi3... ;6un%e s! +ee" o pictur! sau o
sculptur! care pre$int! o #iin! (naripat! pentru a &ti c! este un (n%er. 2e ce aceste aripi3 Care e sensul
lor3 5n%erii au cu ae+!rat aripi3 Nu, ar acest #el e a*i repre$enta pro+ine intr*o &tiin! #oarte +eche
pri+in #iina u"an! &i centrii s!i su)tili. -arii Iniiai ai trecutului &tiau c! pe spate, la ni+elul
u"erilor, #iina u"an! pose! oi centri #oarte puternici. ;ce&ti centri situai (n corpurile eteric &i
astral sunt capa)ili s! prouc! tur)ioane care per"it celui care a &tiut s!*i e$+olte a se eplasa (n
spaiu. 5n traiia %reac!, $eul Her"es e repre$entat cu aripi, ar la c!lc.ie, pentru c! &i c!lc.iul pose!
un centru #oarte i"portant care e e ase"enea (n le%!tur! cu puterea e a se eplasa (n spaiu.
5n realitate, ace&ti centri su)tili sunt (ntr*un "are nu"!r (n corpul nostru. 2e exe"plu, (n ti"p
ce conte"plai r!s!ritul soarelui, a)sor)ii lu"ina sa printr*un centru care e situat easupra splinei.
4oarele ne tri"ite ener%ia sa care sose&te la noi su) #or"! e "ici s#ere lu"inoase. ;cest centru
a)soar)e eci lu"ina solar! &i o ("parte (n &apte culori ca cele ale pris"ei. ;poi tri"ite aceste &apte
ra$e (n or%anis", reparti$.nu*le ast#el' ro&ul &i oran6ul spre or%anele sexuale, %al)enul spre ini"! &i
pl!".ni, +erele spre sto"ac, #icat, intestine, rinichi, al)astrul spre %.t &i nas, +ioletul spre cap. Ro&ul
poate re("prosp!ta &i siste"ul ner+os. @nei persoane o)osite (i lipse&te ro&ul &i ea poate s!*&i
a"eliore$e starea concentr.nu*se pe aceast! culoare.
<uncia #i$iolo%ic! a splinei este, o &tii, e a #or"a %lo)ulele ro&ii ale s.n%elui. Nu e e "irare,
eci, c! centrul eteric al +italit!ii e plasat chiar easupra ei. Pentru a capta particolele e +italitate care
+in e la soare, tre)uie ca i"ineaa s! +! %.nii la acest centru pentru a*l acti+a, a*l #ace "ai
recepti+, &i a a)sor)i ast#el "ai )ine lu"ina soarelui pentru a a"eliora s!n!tatea &i +i%oarea +oastr!.
Prin o)ser+aie, isecie, cu a6utorul aparatelor in ce (n ce "ai per#ecionate, anato"i&tii care
stuia$! e secole corpul u"an au a6uns la o cunoa&tere #oarte etaliat! a structurii sale #i$ice, ar sunt
eparte e a %!si ceea ce au %!sit Iniiaii, care %raie clar+i$iunii lor &i experienei lor spirituale au
escoperit anato"ia su)til! a o"ului. ?i una in escoperirile cele "ai i"presionante este cea pe care
au #!cut*o Iniiaii Iniei pri+in siste"ul celor &apte chakre. 2e "ai "ulte "ilenii, ei (n+a! c!
easupra corpului #i$ic, (n corpurile eteric &i astral, o"ul pose! centrii su)tili situai pe axa coloanei
+erte)rale. 7i (i nu"esc ace&tri centri Chakre /(n sanscrit! (nsea"n! :roat!>0 sau lotu&i.
2e 6os (n sus ace&tia sunt'
* la )a$a coloanei +erte)rale' -ulahara, lotusul cu patru petale.
* easupra or%anelor %enitale' 4+ahishana, lotusul cu &ase petale
* (n re%iunea )uricului &i al plexului solar' -anipura, lotusul cu $ece petale
* (n re%iunea ini"ii' ;nahata, lotusul cu oispre$ece petale
* (n partea in #aa %.tului' Vishua, lotusul cu &aispre$ece petale
* (ntre cele ou! spr.ncene' ;6na, cu ou! petale "ari, i+i$ate (n CJ e petale #iecare' (n total
9G petale
* (n cre&tetul capului' 4ahasrara, lotusul cu o "ie e petale. 5n realitate el are 9GL petale, iar (n
"i6loc are o corol! e 12 petale, (n total are 9I2 petale. Cele 12 petale in "i6loc sunt %al)en aurii,
cele 9GL sunt +iolete, iar cele ou! corole se (n+.rt (n sens in+ers.
Nu se pot %!si ur"e ale acestor centri spirituali (n corpul #i$ic, pentru c! ei sunt situai (n corpul
eteric. Or%anele corpului nostru sunt su)oronate in#luenei lor.
;ce&ti centri su)tili sunt inacti+i la aproape toi oa"enii. Pentru a*i sti"ula, un 8o%hin tre)uie
s!*&i tre$easc! #ora Hunalini care oar"e la )a$a coloanei +erte)rale, &i s! o #ac! s! urce str!)!t.n
chakrele une ea eclan&ea$! &i eli)erea$! puterile pe care le conin. <ora Hunalini e repre$entat! ca
un &arpe (n#!&urat e trei ori (n 6urul s!u (n interiorul unei #i%uri triun%hiulare, (n centrul ceakrei
-ulahara. C.n se tre$e&te, e ca o #la"!, un #oc care (ncepe s! urce (n spiral! (n lun%ul coloanei
+erte)rale, &i (n urcare ea (nt.lne&te &i sti"ulea$! celelalte chakre. Cu li")a sa, spune traiia, &arpele
Hunalini acionea$! asupra #iec!rei chakre pentru a sua &i a le%a i#erite ele"ente care (i per"it s!
se (n+.rt!. O chakr! e un siste" #oarte elicat cu un an%rena6 e o extre"! #inee &i nu"ai &arpele
Hunalini poate re%la aceste roi &i a le pune (n #unciune. 5n "o"entul c.n chakra (ncepe s! se
roteasc!, se "ani#est! #acult!ile &i puterile care sunt le%ate e ea.
Chakrele se eose)esc unele e altele prin culoarea lor, nu"!rul e petale, aic! nu"!rul &i
intensitatea +i)railor lor, i+init!ile care locuiesc (n ele, &i "ai ales prin +irtuile &i puterile pe care
tre$irea lor le con#er! o"ului' -ulahara (i ! ener%ie +ital!, 4+ahishana (i ! #ora creatoare,
-anipura (i ! con&tiina colecti+!, ;nahata (i ! iu)irea uni+ersal!, Vishua (i ! (nelepciune, ;6na
(i ! clar+i$iune, 4ahasrara (i ! atotputernicia &i li)ertatea. 4e spune c! o i+initate sau 4hakti
locuie&te (n #iecare chakr!. Nu"ele lor, (ncep.n e 6os, sunt' 2akini 4hakti, Rakini 4hakti, Aakini
4hakti, Hakini 4hakti, 4hakini 4hakti &i Hakini 4hakti. ;6uns! la s#.r&itul c!l!toriei sale, #ora
Hunalini atin%e 4hi+a, principiul "asculin. Reunirea celor ou! principii "asculin &i #e"inin, capul
&i coaa &arpelui, se #ace (ntr*o lu"in! or)itoare. 2in acel "o"ent, 8o%hinul, a6uns pe cul"e, e li)er
e orice constr.n%ere.
Hinu&ii au chakrelor o repre$entare #oarte etaliat!. ;r ura prea "ult s! ne opri" asupra
#iec!reia, &i "! +oi opri nu"ai asupra Chakrei ini"ii' ;nahata. 7 #oarte i"portant pentru e$+oltarea
+oastr! spiritual! s! purtai (n ini"! i"a%inea acestei chakre, care este centrul iu)irii uni+ersale, pentru
c! acesta repre$int! aceast! ra%oste e$interesat!, at.t e +ast!, care tre$e&te (n +oi inteli%ena
ae+!rat!, intuiia.
C.t espre cele trei chakre ale capului, Iniiatul le e$+olt! (n ulti"a #a$! a e+oluiei sale, c.n
totul (n el este %ata, &i toat! #iina sa e e$+oltat! ar"onios. 2ac! +rei o i"a%ine pentru a (nele%e "ai
)ine aceste trei chakre, pute" spune c! ele sea"n! cu acele aparate pe care le utili$ea$! su)"arinele'
un periscop, un ochi care +ee easupra apei, un raar, care in#or"ea$! espre pre$ena altor +apoare
in 6ur, &i un raio, %raie c!ruia se pot capta &i e"ite "esa6e, apeluri... 7i )ine, #iina u"an! e otat!
cu acelea&i aparate, cu acelea&i antene.
Cele trei chakre ale capului sunt trei antene pe care plexul solar le poate utili$a ca &i un
su)"arin a#lat su) ap!. :2ar, +ei spune, e ce aceste antene sunt plasate pe cap3 2e ce plexul solar nu
e otat el (nsu&i cu ochi &i urechi3> 7l le are, ar pentru e+oluia #iinei u"ane, Inteli%ena cos"ic! a
a"plasat altele (n creierul s!u.
;cu", +! pot a un exerciiu #oarte si"plu pentru a e$+olta chakra %.tului, Vishua. Putei,
in c.n (n c.n, s! +! plani#icai ca (n ti"pul "eitaiei s! nu #acei altce+a ec.t s! ascultai nu"ai,
#!r! s! %.nii... &i s! (ncercai s! au$ii +ocea (nelepciunii, +ocea spiritelor lu"inoase. 7+ient,
pri"ele $ile, s!pt!".ni, nu +ei au$i poate ni"ic, ar ac! perse+erai (n acest exerciiu, +ei au$i
+ocea interioar!, ulcea +oce a lui 2u"ne$eu... O nu"i" uneori +ocea lini&tii, at.t e e #in! &i e
su)til!, ar (n $iua c.n +ei reu&i s! o au$ii, toat! #iina +oastr! se +a cutre"ura... nu sunt cu+inte
pentru a expri"a ceea ce este aceast! +oce.
Pentru a e$+olta ;6na chakra, +! i"a%inai c! +eei cu ochii interiori p!".ntul, cerul, spaiul,
cu creaturile nenu"!rate care (l locuiesc, toate lu"ile +i$i)ile &i in+i$i)ile. Ae pri+ii a&a, #oarte
si"plu, cu "ult! ra%oste, &i e6a suntei pe cale s! tre$ii +eerea +oastr! spiritual!.
Pentru chakra cre&tetului capului, este e ase"enea un exerciiu e #!cut, ar ar putea #i
periculos pentru unii &i o s! +! +or)esc alt! at! espre el. 5n ti"p ce pri"ele ou! sunt ino#ensi+e'
#acei*le, putei s! le practicai #!r! nici un pericol. Ni"ic r!u nu +i se +a (nt."pla ac! c!utai s! au$ii
+ocea i+in!. <acei ca &i cu" ai asculta cu a".nou! urechile, ar (n realitate, se tre$e&te o a treia
ureche. ?i e la #el ac! (ncercai s! conte"plai "inunile lu"ii in+i$i)ile, un al treilea ochi se +a
eschie. ;st#el, (n #iecare $i, c.te puin, +ei parcur%e un ru" extraorinar care, ac! &tii s!
perse+erai, +! +a conuce la ilu"inare.
5n %ene$! se spune c! ;a" &i 7+a tr!iau (n %r!ina 7enului, une, printre toate soiurile e
ar)ori, cre&teau ;r)orele Vieii &i ;r)orele Cunoa&terii 9inelui &i R!ului. 2u"ne$eu le*a inter$is s!
"!n.nce in #ructele ;r)orelui Cunoa&terii 9inelui &i R!ului. 2ar iat! c! &arpele a reu&it s! o con+in%!
pe 7+a, care l*a con+ins pe ;a" s! "!n.nce in #ructul inter$is... ?i cunoa&tei continuarea.
7i )ine, acest ;r)ore al Cunoa&terii 9inelui &i R!ului nu e altul ec.t siste"ul cheakrelor (n
lun%ul coloanei +erte)rale, &i &arpele care era la )a$a ar)orelui, (n#!&urat (n 6urul lui (nsu&i, este #ora
Hunalini. ?arpele i*a +or)it 7+ei, spun.nu*i' :2ac! +ei ".nca in #ructele acestui ar)ore /aic! ac!
tre$e&ti chakrele0, +ei e+eni ca &i 2u"ne$eu, +ei a+ea o"niscien!, clar+i$iune, puterea (ntrea%!.>
7+ient, 7+a a #ost tentat! &i ;a" la #el. 7i a, ar era pre"atur, ei nu erau pre%!tii s! suporte
puterea acestor #ore puse (n aciune. 7i ar #i tre)uit s! continue s! "!n.nce #ructele ;r)orelui Vieii,
aic! e a a)sor)i ener%ia plexului solar, care e (n le%!tur! cu cos"osul (ntre%. Pentru c!, %raie acestei
ener%ii, nu ar #i cunoscut nici o)oseala, nici su#erina, nici "oartea. 2a, ;r)orele Vieii e plexul solar,
(n ti"p ce cel!lalt ar)ore, ;r)orele Cunoa&terii 9inelui &i R!ului, este coloana +erte)ral!. ;a" &i 7+a
au #ost prea %r!)ii s!*i "!n.nce #ructele, ar #i tre)uit s! a&tepte p.n! c.n 2u"ne$eu le*ar #i spus s! o
#ac!, s! +in! "o"entul.
;cu", acela&i lucru se petrece cu oa"enii. Cei care &tiu s! se hr!neasc! cu plexul solar, care e
le%at e soare, a6un% in nou s! "!n.nce #ructele ;r)orelui Vieii' ei a)sor) prana, elixirul +ieii
+e&nice. 5n ti"p ce aceia care +or s! "!n.nce pre"atur #ructele celuilalt ar)ore (nainte e a se #i (nt!rit
su#icient, se expun celor "ai "ari pericole. 7i (ncearc! s! tre$easc! #ora Hunalini, ei +or)esc cu
&arpele, iar acesta (i ("pin%e spre "oarte. 2a, "oartea spiritual!.
1re$irea chakrelor #!cut! e #ora Hunalini tre)uie s! se #ac! cu "ult! precauie. V*a" at
c.te+a "etoe si"ple pentru a lucra asupra chakrelor Vishua &i ;6na, &i pot acu" s! aau% o alta care
e +ala)il! pentru toate chakrele' c.ntecul. C.ntatul prouce une care #ac s! +i)re$e centrii su)tili ai
o"ului. 7+ient, nu e +or)a a c.nta orice &i oricu". Nu"ai +i)raiile prouse prin c.ntece pro#une,
"istice, pe care le executai cu con&tiina #orei spirituale care o repre$int!, pot (ncepe tre$irea acestor
centri aor"ii.
Noi a+e" (n <raternitatea ;l)! @ni+ersal! un (ntre% repertoriu e c.ntece "istice co"puse e
-aestrul Peter 2euno+. C.ntatul e un act sacru, ac! le c.ntai con&tieni, unele c.ntece +or tre$i (n
coloana +oastr! +erte)ral! o #or! +ie, aceast! #or! care se riic! sose&te p.n! la cap, pentru a ie&i prin
centrul superior. 2ac! (n ti"pul c.ntatului, si"ii un #rison care +! parcur%e in picioare p.n! (n cap,
(n lu"in! &i puritate, aceasta arat! cu" corpul +ostru +i)rea$! o clip! (n ar"onie cu uni+ersul. 2ar
aceasta e o )inecu+.ntare pe care poate nu o cunoa&tei, (nc!, sau pe care n*ai experi"entat*o ec.t
#u%iti+. C.n +ei cunoa&te cu ae+!rat aceast! sen$aie (n plenituinea sa, +ei (nele%e )o%!ia &i
puterea c.ntatului pentru e$+oltarea +ieii spirituale.

4iste"ul Chakrelor

II

7xist! un o)icei "ilenar e a are esene sau alte su)stane par#u"ate (n te"ple &i )iserici.
<u"ul, care se riic! (n spirale, e un si")ol al urc!rii #orei Hunalini prin chakre. C!elnia cu
6!raticul repre$int! chakra -ulhahara, &i #u"ul repre$int! &arpele e #oc, Hunalini. ;cest si")ol al
c!elniei arat! c! tre)uie s! arunc!" anu"ite "aterii (n c!"in, &i s! ali"ent!", pentru ca #ora s! se
poat! riica. -enin.n traiia e a are esene (n )iserici, cre&tinis"ul a conser+at ritualuri care i*au
#ost trans"ise intr*un trecut (nep!rtat, chiar ac! sensul lor s*a pierut.
2ac! arunc!" o pri+ire asupra altor traiii spirituale, +o" %!si aceast! &tiin! Hunalini su) o
alt! #or"!. 5n traiia %reac!, e exe"plu, ea apare su) #or"a cauceului lui Her"es cu cei oi &erpi
("pletii (n 6urul )a%hetei centrale. Cei oi &erpi sunt Ia &i Pin%ala, cei oi cureni care (ncon6oar!
canalul 4ushu"a &i pe care 8o%hinii (i acti+ea$! prin respiraie pentru a tre$i #ora Hunalini.
5n traiia Ha))alistic!, re%!si" aceea&i &tiin! (n ;r)orele 4e#irotic cu cei oi st.lpi ai ri%orii
/po$iti+0 &i cle"enei /ne%ati+0 situai e o parte &i e alta unui st.lp central sau al echili)rului. 2oi
cureni co)or.n in se#irotul Hether trec prin Hok"ak &i 9inah, se (ncruci&ea$! (n 2aath, trec prin
Net$ach &i Ho &i se (ncruci&ea$! (n #ine (n Ieso care, si")olic, repre$int! or%anele %enitale.
2ac! "er%ei (n 1i)et, +ei +eea c! arhitecii ti)etani au ascuns aceast! &tiin!, Hunalini &i
chakrele, (n #elul e a construi ei#icii sacre pe care le nu"esc :stupas>. Peste tot, la intrarea
sanctuarurilor, "!n!stirilor, pe "ar%inile ru"urilor, +ee" aceste construcii care au toate aceea&i
structur!' o )a$! (n #or"! e cu), apoi o parte rotun!, s#eric!, apoi o parte conic!, triun%hiular!,
easupra c!reia se %!se&te un ele"ent (n arc e cerc ca o se"ilun!, iar pe el un orna"ent (n #or"! e
#la"! pe care poate #i co"parat cu un e%et riicat, sau litera Io a al#a)etului e)raic.
1oat! &tiina o"ului &i uni+ersului este ascuns! (n structura acestor ei#icii. 5ntrae+!r, cele
cinci #or"e %eo"etrice corespun, up! traiia ti)etan!, celor cinci ele"ente' cu)ul * p!".ntului,
s#era * apei, conul * #ocului, se"icercul * aerului &i #la"ei * eterului. Cele cinci #or"e &i cele cinci
ele"ente corespun (n o" celor cinci chakre, pentru c! ti)etanii au reus e ou! ori ou! chakre la
una sin%ur!. ;st#el, cu)ul repre$int! -ulahara &i 4+ahisthana reunite, pentru c! sunt a")ele le%ate
p!".ntului, "ateriei cele "ai conensate. 2easupra se a#l! chakra o")ilical! -anipura, repre$entat!
e cerc, apoi ;nahata, chakra ini"ii, repre$entat! e triun%hi. -ai sus, chakra %.tului, Vishua, e
#i%urat! e lun!, &i ulti"ele ou! chakre ;6na &i 4ahasrara sunt reunite e ase"enea (ntr*o sin%ur!
#i%ur!, cea a #la"ei.
<iecare in cei cinci centri este seiul unui 2h8ani*9ua sau 9ua e "eitaie. ;ce&tia sunt,
(ncep.n in centrul in#erior' ;"o%hasihi, Ratnasa")ha+a, ;ksho)hia, ;"o%hasihi &i
Vairocana. Cele cinci 2h8ani*9ua au #iecare calit!ile, +irtuile proprii. 4e "ai nu"esc &i 9ua ai
celor cinci (nelepciuni, pentru c! #iecare +irtute e consierat! ca o (nelepciune.
Cele cinci 2h8ani*)ua sunt +enerate (n 1i)et, ar easupra tuturor e +enerat 9ua
;+alokitesh+ar. 2up! le%en!, el e #iul lui 9ua ;"itha)ha, &i a #ost pri"ul care a pronunat pentru
pri"a oar! sila)ele sacre' OM MANI PADME HUM. Ae%ena po+este&te, e ase"enea, c! (ntr*o $i,
pe c.n pri+ea lu"ea oa"enilor, (n #aa su#erinelor &i "i$eriei lor, a si"it pentru ei o a&a
co"pasiune, (nc.t capul s!u s*a #!cut !n!ri. 1at!l s!u, 9ua ;"itha)ha, i*a at atunci $ece capete
plus al s!u propriu, (n ti"p ce in corpul lui ;+alokitesh+ar ie&eau "ii e )rae. ;st#el, el e repre$entat
cu unspre$ece capete &i "ii e )rae +enin (n a6utorul oa"enilor.
Iat!, (n re$u"at, cu" ti)etanii, care au pri"it aceea&i (n+!!tur! espre chakre ca &i hinu&ii, au
expri"at toat! aceast! &tiin! (n structura ei#icilor lor sacre care re#lect! structura #iinei u"ane &i cea
a uni+ersului.

Chakrele ;6na &i 4aharara

1re)uie s! p!str!" o parte in noi (n&ine trea$!, seara, (nainte e a aor"i, tre)uie s! +! %.nii
s! l!sai pe cine+a s! +e%he$e asupra +oastr! (n ti"pul so"nului. Iisus a spus' :Ve%heai &i ru%ai*+!.>
-uli au cre$ut c! e +or)a e a +e%hea nu"ai (n planul #i$ic, atunci, cei s!raci, ca s! poat! aplica acest
percept pe care nu l*au (neles )ine, se tre$eau (n plin! noapte, se extenuau, lupt.n ("potri+a
so"nului, &i s#.r&eau stric.n rit"urile naturale ale corpului lor... Nu, (n alt plan tre)uie s! #ii tre6i, (n
ti"pul nopii tre)uie s! or"ii, pentru a l!sa celulele corpului s! se oihneasc!, ar, (n acela&i ti"p,
tre)uie s! +e%heai (n plan spiritual, aic! s! +! asociai cu cel ce +e%hea$! tot ti"pul, cu cel care nu
oar"e nicioat!...
;)solut i"o)il &i i"pasi)il, exist! (n +oi un Ve%hetor etern care +ee tot, (nre%istrea$! tot.
Aocuina sa este (ntre cele ou! spr.ncene, (n chakra ;6na. 2e ce spun i"pasi)il3 Pentru c!, orice +i s*
ar (nt."pla, el nu #ace ni"ic pentru a +! sal+a. 2ac! suntei o)inuii s! o)ser+ai +iaa +oastr!
interioar!, +ei si"i c! (n cele "ai rele "o"ente, cine+a in!untrul +ostru o)ser+! totul, (nre%istrea$!
i"placa)il ceea ce se petrece, ar nu #ace ni"ic pentru a +! a6uta... nu e rolul s!u, &i chiar &i su#erinele
+oastre (l #ac s! sur.!. 7 inutil s!*l ru%ai, el pri+e&te, o)ser+!, (nre%istrea$!... &i sur.e.
Pentru a putea e+eni +i%ilent, luci, tre)uie s! +! concentrai in c.n (n c.n asupra centrului
;6na intre spr.ncene, s! +! ienti#icai cu acest Ve%hetor etern. ;tunci, chiar &i (n so"n, r!".nei
tre6i' corpul +ostru +a or"i, ar spiritul +ostru +i%ilent, trea$, +a c!l!tori, +a (nt.lni alte #iine &i +a
stuia "inun!iile uni+ersului.
Pute" co"para chakra ;6na cu un ochi, cu o )ul! e cristal, cu o o%lin! "a%ic!. 7a are o
+irtute pasi+!, #e"inin!' pe aceast! o%lin! se re#lect! toate e+eni"entele uni+ersului. Braie ei, putei
+eea totul, ar nu putei aciona cu" +rei, nu +i se ! posi)ilitatea. 7a +! ! +i$iunea, pri"ii
i"a%ini, ar nu putei schi")a cursul e+eni"entelor sau #orelor. Pentru aceasta, tre)uie s! a6un%ei la
ulti"a chakr!, 4ahasrara, care este e"isi+!, ina"ic!, "asculin!, &i care +! ! puterea e a aciona.
C.n #ora Hunalini atin%e chakra ;6na, Iniiatul are +i$iunea clar! asupra lucrurilor, ar nu e
atotputernic' r!".ne (nc! +ulnera)il, expus #orelor contrare, penul.n (ntre )ine &i r!u. Iat! e ce ea
tre)uie s! "ear%! p.n! sus la 4ahasrara.
C.n intr!" (n te"plele hinuse, %!si" aproape peste tot si")olul lin%a"ului. Ain%a"ul nu e
altce+a ec.t o piatr! ori$ontal! pe care se riic! o piatr! +ertical!. Piatra ori$ontal! repre$int!
principiul #e"inin, (n ti"p ce piatra riicat! +ertical repre$int! principiul "asculin. 1oi aepii,
)!r)ai, #e"ei, )!iei, #ete se roa%! &i se (nclin! cu +eneraie (n #aa acestui si")ol pe care (l ornea$! cu
%hirlane e #lori, pentru c! e repre$entarea %ener!rii, a #ertilit!i oa"enilor &i a $eilor.
Ain%a"ul e un si")ol e o "are pro#un$i"e. 7l arat! c! principiile "asculin &i #e"inin nu
tre)uie s! #ie separate ci unite. Ori, la oa"eni, ele sunt separate. 9!r)aii, #e"eile nu &tiu s! %!seasc!
cel!lalt principiu (n ei (n&i&i, e aceea (l caut! (n exterior &i se #r!".nt! pentru c! nu (l %!sesc, sau ac!
(l %!sesc, nu le auce plenituinea. 9!r)aii &i #e"eile nu pot %!si plenituinea c!ut.n (n exterior, ci
unin cele ou! principii (n ei (n&i&i, #iin #e"eie &i )!r)at (n acela&i ti"p. 5n acel "o"ent, ei nu "ai
au ne+oie e a se uni exterior cu o #iin! co"ple"entar!, sunt co"plei' ei au (nelepciunea, #ora,
puterea )!r)atului &i au tanreea, elicateea, puritatea, sensi)ilitatea #e"eii, sunt ei (n&i&i si")olul
lin%a"ului, nu le lipse&te ni"ic, totul li se supune, pentru c! &tiu s! #ie (n acela&i ti"p e"isi+i &i
recepti+i.
Re%!si" aceast! polaritate, "asculin &i #e"inin, (n chakrele ;6na &i 4ahasrara. Piatra
ori$ontal!, principiul #e"inin, este chakra ;6na, chakra care recepionea$!, captea$!, care re#lect!. Iar
cealalt!, piatra +ertical!, e principiul "asculin, e chakra acti+!, ina"ic!, cea care creea$!,
proiectea$!' 4ahasrara. ?i c.n Iniiatul a6un%e s! uneasc! ;6na &i 4ahasrara, e+ine per#ect,
atotputernic, e ca &i 4hi+a, pose! lin%a"ul +iu.


Cuprins

Cap I 7+oluia u"an! &i e$+oltarea or%anelor
spirituale

Cap II ;ura
Cap III Plexul solar
Cap IV Centrul Hara
Cap V <ora Hunalini
Cap VI Chakrele
4iste"ul chakrelor
Chakrele ;6na &i 4ahasrara