Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Urbanism i Arhitectur

Catedra: Constructii Arhitectonice










Proiect de curs
La disciplina: Transpoturi, trafic i circulaie urban


Tema : Magistral orneasc
de interes de ora








A efectuat: st.gr. U-072 Niculai Mariana

A verificat: Dumitracu Petru










Chiinu 2010

2
Noiuni despre reeaua stradal urban




Strada urbana se numeste fisia de teren urban destinata pentru asigurarea
circulatiei rutiere si pietonilor, cit si pentru trasarea retelelor ingineresti urbane,
de-a lungul careia se insira, de o parte si de alta, trotuarele si casele.
Reteaua stradala a orasului reprezinta schema tuturor strazilor, drumurilor
urbane si strazilor pietonale, care asigura legatura dintre centrul si celelalte zone
ale orasului.
Din punct de vedere a formei, sistemele de strazi in plan a orasului, se
clasifica in mai multe scheme a retelelor stradale, care cu aproximatie pot fi aduse la
urmatoarele scheme principale:
1. dreptunghiulara 2. dreptunghiulara-diagonala









3. radial inelara 4. combinata








5. cu forma geometrica libera

Reesind din destinatia principala a strazii urbane, si anume din necesitatea
asigurarii legaturilor dintre diferite zone ale orasului pe o directie maxim
posibila drept-liniara, schema retelei stradale se caracterizeaza cu ajutorul
urmatorilor 2 indici:
1. Grad de nerectilinietate numeric egal cu raportul distantelor dintre diferite
zone ale orasului masurate pe reteaua stradala catre distantele dintre aceste zone
masurate pe linii drepte.



0 . 1
) (
) (
>
E
E
=
j i L
j i L
K
de
ve
nve
3
2. Gradul de dezvoltare a retelei stradale se caracterizeaza cu ajutorul
indecelui retelei stradale, numeric egala cu raportul sumei lungimilor tuturor
strazilor orasului, catre suprafata teritoriului orasului dat.

Caracteristica schemelor retelelor stradale se poate vedea in tabelul de mai jos.


Schemelor retelelor stradale


K
nrt

% de tranzit
1. dreptunghiulara




1,41



10
2.dreptunghiulara-diagonala





1,2-1,25




25-30
3. radial inelara










1,08-1,12



30-35
4. combinata











1,2 1,30



20-25
4


Calsificarea strazilor urbane

Folosind ca parametric de diferentiere viteza maxima de circulatie admisa,
intensitatea de circulatie, functia pe care trebuie sa o indaplineasca strada luind in
consideratie tipul si frecventa intersectiilor cu alte strazi se obtine clasificarea tehnica
a strazilor.
Dupa destinatie strazile urbane se deosebesc in corespundere cu parametrii lor
si sunt grupate in mai multe categorii:
1. Magistrala de circulatie cu viteza mare (MCVM ) magistrala de
circulatie cu viteza mare; asigura legatura rapida de transport intre orasul centru si
periferii, zonele rezidentiale indepartate intre ele si cu zona de producere; necesita
continuitatea circulatiei.
2. Magistrala orasaneasca de interes orasanesc (MOIO) magistrala
orasaneasca cu circulatie de interes de oras; asigura legatura de transport si pietonala
intre zone rezidentiale, de producere cu centrul orasului; necesita circulatie continua,
intersectii denivelate si treceri pietinale suprastradale sau subterane.
3. Magistrala orasaneasca de interes de cartier (MOIC) magistrala
orasaneasca cu circulatie de interes de cartier; asigura legatura de transport intre
zonele apropiate, intre cartiere, intre microraioane.
4. Strzi urbane locale (SUL) strazi locale urbane; asigura circulatia
locala a transportului si pietonilor.
In dependenta de categoria strazilor exista parametric si indici de caracterizare
fizica si geometrica a lor:
a. viteza de circulatie recomandata;
b. declivitatea longitudinala maximal admisibila;
c. numarul minimal necesar de benzi de circulatie;
d. latimea unei benzi de circulatie;
e. latimea minimala a trotuarului.


Caracteristica strazilor urbane:

Categoria strazii
Viteza
km/h

Declivitaea

n b
(m)
b
tr

(m)
MCVM 100 40 4 3,75 -
MOIO 80 50 4 (3) 3,75 7,5 (6,0)
MOIC 60 60 3 (2) 3,75 6,0 (4,5)
SUL 20 60 70 - 80 1 - 2 3 3,5 1,5-3.00




5

Profil longitudinal al strazii urbane

Numim profil longitudinal al strazii urbane - reprezentarea traseului strazii
pe un plan vertical, care trece prin axa traseului si caracterizeaza cotele de relief si de
proiect la traseul dat declivitatile de sectoare si elementele curbelor verticale pe
traseul dat. La executarea proiectului se recomanda ca sa scara verticala sa fie de 10
ori mai mate decit scara orizontala.

Ordinea proiectarii profilului longitudinal:
1. Se examineaza planul traseului propus spre proiectare cu relieful
existent exprimat prin curbe de nivel si in dependenta de complicitatea reliefului se
alege distanta dintre pichete, de obicei 20, 40, 50, 100m si preventiv se determina
numarul de sectoare posibile cu declivitati constante. Este important ca aceste
sectoare sa aiba distante cit mai mari, ceea ce asigura circulatia continua si lina pe
sectorul dat, aceasta distanta dintre punctele de fringere a declivitatii se numeste pas
de proiectare. Din practica proiectarii si exploatarii strazilor urbane lungimea acestor
sectoare depinde de categoria strazii; si constituie 250m si mai mult.
2. In scara orizontala, data de obicei 1:500, 1:1000, 1:2000, se traseaza
planul traseului cu curbele de nivel existente si se divizeaza in segmente egale prin
puncte de pichet 1, 2, 3, 4, etc.
3. Se calculeaza pentru fiecare pichet cu exactitate maxim posibila cotele
existente (negre) si se inscriu in coloana respective. Se fixeaza pe linii verticale
pentru fiecare pichet in scara verticala punctul ce corespunde cotelor negre calculate.
Cu linii drepte subtiri se unesc punctele pichetelor alaturate, formind profilul existent
(negru) a traseului existent.

4. In corespundere cu ipoteza presupusa de sectoare cu declivitati C
n
si in
corespundere cu cerintele echivalentei volumelor de sapaturi si adaosuri se alege
pozitia optimala a liniei rosii (de proiect) pe aceste sectoare. Se calculeaza cu
exactitate de miimi declivitatile longitudinele i
1
, i
2
, i
3
, i
4
si se fixeaza o cota rosie
initiala; de dorit H
0
r
si in corespundere cu valorile calculate a declivitatilor se
calculeaza cotele rosii pentru fiecare pichet.

5. In punctul de fringere a declivitatii cu scopul asigurarii circulatiei cu
viteza si vizibilitate sporita si pentru micsorarea loviturilor dinamice se inscriu curbe
verticale cu raze anumite, marimea carora depinde de categoria strazii. Evident este
faptul ca se intilnesc cazuri cind in punctul de fringere diferenta declivitatilor este
foarte mica si nu-i necesar de a inscrie o curba.
6. In sectorul proiectat al strazii cuprins de curba se calculeaza cotele
rosii corectate corespunzatoare curbei.
7. Pentru fiecare pichet se calculeaza cota de executie, adica diferenta
dintre cota rosie si cea neagra a pichetului respectiv.
6
8. Razele curbelor verticale a profilului longitudinal.











Calculul profilului longitudinal

1. Calculul cotelor negre:












2. Calculul cotelor rosii:


















Categoria
strazii
i
(

)
Raza m
convexe concave

1. MCVM 5 10000 2000
2. MOIO 7 6000 1500
3. MOIC 10 4000 1000
4. SUL 15 2000 500
67 . 49
35 . 49
05 . 48
95 . 43
49 . 43
02 . 43
25 . 339
00 . 35
7
6
5
4
3
2
1
0
=
=
=
=
=
=
=
=
n
n
n
n
n
n
n
n
H
H
H
H
H
H
H
H
00 . 36
47 . 38
72 . 40
22 . 44
82 . 44
23 . 47
71 . 47
78 . 49
14
13
12
11
10
9
8
=
=
=
=
=
=
=
=
n
n
n
n
n
n
n
n
k
H
H
H
H
H
H
H
H
038 . 0
337
00 . 38 9 . 50
1
0
1
=

=
L
H H
i
r r
k
31 . 50 037 . 0 * 13 8 . 50
8 . 50 038 . 0 * 37 4 . 49
4 . 49
5 . 47
6 . 45
7 . 43
8 . 41
9 . 39 50 * 039 . 0 00 . 38
00 . 38
1 7
1 6
1 5 6
1 4 5
1 3 4
1 2 3
1 1 2
1 0 1
0
1
= = + =
= + = + =
= + =
= + =
= + =
= + =
= + =
= + = + =
=
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
l i H H
H
r
K
r
r r
k
r r
r r
r r
r r
r r
r r
r
037 . 0
363
50 . 37 9 . 50
2
14
2
=

=
L
H H
i
r r
k
36 . 37 *
21 . 39 *
06 . 41 *
91 . 42 *
76 . 44 *
61 . 46 *
46 . 48 037 . 0 * 50 31 . 50 *
2 13 14
2 12 13
2 11 12
2 10 11
2 9 10
2 8 9
2 7 8
= =
= =
= =
= =
= =
= =
= = =
i l H H
i l H H
i l H H
i l H H
i l H H
i l H H
i l H H
r r
r r
r r
r r
r r
r r
r r
7


3. Inscrierea curbei verticale:

T- distanta de la punctul de fringere pina la inceputul curbei
D- distanta de la punctul de fringere pina la curba

m
i i R
T 150
2
) 037 . 0 038 . 0 ( 4000
2
) (
2 1
=
+
=
+
=

m
R
T
D 81 , 2
4000 * 2
150
2
2 2
= = =

Calculul cotelor de proiect a pichetelor de pe traseul curblinear:



x - distanta de la verticala pichetului pina la inceperea curbei.
y distant de la linia rosie a traseului pina la curba.

Stnga : Dreapta :

4. Calculul cotelor de executie


R
x
y
2
2
=
89 . 1
8000
123
66 . 0
8000
73
066 . 0
8000
23
2
6
2
5
2
4
= =
= =
= =
y
y
y
17 . 0
8000
37
94 , 0
8000
87
74 . 3
8000
137
2
9
2
8
2
7
= =
= =
= =
y
y
y
8

Profilul transversal ale retelei urbane

Numim profil transversal reprezentare traseului strazii pe un plan vertical ce
trece perpendicular pe axa strazii si a tuturor elementelor sale.
Elementele principale ale strazii sint:
- partea carosabila
- trotuarele
- fisii verzi de izolare a trotuarelor si sensurilor de circulatie
- bordurie etc.





9






Capacitatea strzii urbane, gabaritul dinamic al automobilelor in
circulatie

*Calculul latimii partii carosabile a strazii urbane:

- valoarea teoretica a capacitatii unei benzi (aut./ora)

S - distanta parcursa de automobil timp de o ora cu o viteza respectiva.

; s


T - timpul

- gabarit dinamic

=5m - lungimea unui automobil conventional

- distanta parursa de automobil in timpul de reactie a soferului

10
la necesitatea de frinare

- timpul de reactie

- distanta parcursa de automobil din momentul frinarii pina la

oprire.
Acceleratia caderii libere g=9,8

=0.2-0.7 coeficient de aderare a rotii automobilului cu asfaltul

- distanta de siguranta intre 2 automobile.

- declivitatea longitudinala maxima pentru sectorul proiectat

=3 distanta de securitate dintre doua automobile oprite

Reesind din aceasta:

) ( 2
5 . 1 8
3600
2
1
l
tr
i g
v
v
v
N

+ +

2. Coeficientul de micorare a capacitatii unei benzi la intersectii:

- distanta dintre intersectii

v - viteza in m/s de pe strada calculata.
a - acceleratia automobilului -

b - deceleratia automobilului -

t durata medie a timpului de asteptare a automobilului
in faza semaforului

- durata fazei rosii a semaforului.
1
*
2 2
2 2
int
int
int
<
A + + +
=
v t
b
v
a
v
L
L
K
11

- durata fazei galbene a semaforului.

3. Valoarea real a capacitii unei benzi :

N
r
1
=N
1
k
int


4. Calculm numrul necesar a benzilor de circulaie:




- fluxul de automobile pentru perspectiva.

- valoarea reala a capacitatii unei benzi.

Calculm numrul de benzi al magistralei orneti de interes de ora:

Numim capacitate a strazii urbane numarul maxim de automobile care pot
trece pe strada data intr-o directie in timp de o ora, respectind regulile de circulatie.
Intensitatea circulatiei pe strazile urbane reprezinta numarul real de automobile
ce trec pe strada data timp de o ora.
Pentru calculul limii carosabilului vom folosi urmtoarele formule :

1.Capacitatea unei benzi de circulatie :







2.Intensitataea circulatiei:

Datele le lum din urmtorul tabel:
Categoria

Ktr

Nr.

A
1 Autoturism 1.0 40 40
2 Camion P<3t 1.5 120 180
3 Camion P3-5t 2.0 60 120
4 Autobuze 2.5 80 200
5 Troleibuze 3.0 90 270
6 Autotren 4.0 80 320
7 Motociclete 0.5 60 30
8 Bicicleta 0.25 40 10

EA=40+180+120+200+270+320+30+10=1170
=
= +

|
.
|

\
|
+ + =
|
.
|

\
|
=
802 3
) 06 . 0 56 . 0 ( * 81 . 9 * 2
3600
60000
3600
80000
* 5 . 1 5
3600
60000
* 3600
2
1
N
r
N
A
n
1
E
=
12

3.Numarul benzilor de circulatie:











Din calcul reese ca avem nevoie de 3 benzi de circulatie.

Reeind din repartizareacapacitii posibile a diferitor benzi de circulaie
numrul real al benzilor pentru strzile proiectate, n dependen de valoarea
numrului convenional, n va fi:
n =1,0-----1,9 avem 2 benzi
n =1,91-----2,6 avem 3 benzi
n =2,61-----3,1 avem 4 benzi
n =3,11-----3,6 avem 5 benzi
n =3,61-----4,11 avem 6 benzi

Calculul trotuarelor:

In calculul latimii trotuarelor vom deosebi doua tipuri de trotuare:

a) Trotuarele plasate alaturi de spatii verzi si cladiri de locuit capacitatea unei
benzi a carora = 1000 pietoni/ora

b) Trotuarele plasate in lungul magistralelor, bordurilor, stadioanelor, cladiri cu
informative de publicitate s.a. ,capacitatea unei benzi a carora este =700-800
pitoni/ora





Calculam latimea trotuarelor:
b
1
=3*0.75=2,25m adoptam 3m
b
2
=7*0.75=5,25m adoptam 6m

74 . 0
5 , 9
2 * 2
6 , 16
5 . 1 * 2
6 , 16
500
500
2 2
int
=
+ + +
= K
s
t t
t
g r
5 , 9
2
2 * 6 7
2
2
=
+
=
+
= A
3 97 , 1
74 . 0 * 802
1170
* /
int 1
1
'
~ = = =

K N A n
3 9 , 2
1000
2900
1
1
1
~ = =
E
=
tr
N
A
n
7 12 , 6
800
4900
2
2
2
~ = =
E
=
tr
N
A
n