Sinteza compusilor cu functii specializate

Aminoacizii servesc drept unitati constitutive ale proteinelor, pe langa aceasta ei sunt utilizati ca
precursori in sinteza unor compusi ce indeplinesc functii specifice in organism.
Dintre acesti compusii vor fi prezentati in cele ce urmeaza: glutationul, cretina si hemul.
Sinteza Glutationului.
Glutationul este un tripeptid -glutamil-cisteinil-glicina care este sintetizat prin atasarea consecutiva a
celor trei amino acizi, cu consumul a 3 molecule de ATP si simultan cu transportul unui aminoacid prin
memrana celulara !vezi ciclul Gama-glutamilului de la digestia si asortia proteinelor".
#etaolismul creatinei
$reatina este sintetizata pe parcursul a doua etape in care intervin pe rand mai intai rinichiul, apoi ficatul,
dupa care este trimisa pe cale sangvina la muschi unde se acumuleaza %$olor Atlas&. Aici creatina su
forma de creatin fosfat serveste drept rezervor energetic suplimentar, pe langa ATP, atunci cand celula
dispune de un surplus de energie. $reatin fosfatul este singurul compus !pe langa ATP" ce contine
legaturi macroergice si care poate fi depozitat, in anumite limite, in muschi. 'n faza de deut a contractiei
musculare ATP-ul se formeaza mai rapid din creatin fosfat !fig.( " decat prin parcurgerea procesului de
glicoliza sau a lantului respirator, asigurand astfel in mod rapid energie muschiului, pentru o scurta
perioada de timp.
Sinteza creatinei
)tilizeaza aminoacizii arginina !Arg" si glicina !Gl*" precum si sulf adenozin metionina !SA#" ca donor
al unei grupari metil !$+
3
" fig .,
-ig , Sinteza creatinei
.olul metaolic al cretinei de depozit energetic este ilustrat in figura (%Pamela&.
-ig (. -ormarea creatininei
Atunci cand in celula se genereaza un surplus de ATP !energie", acesta doneaza o grupare fosfat creatinei
care este convertita la creatin fosfat, compus macroergic care functioneaza ca depozit energetic, in
muschi. .eactia de formare a creatin fosfatului este catalizata de creatin /inaza !$0" sau creatin
fosfo/inaza !$P0" si este una reversiila. .eversiilitatea reactiei face posiila regenerarea rapida a
ATP-ului furnizand energie pentru o perioada scurta in primele momente ale contractiei musculare.
#ici cantitati de creatina si creatin fosfatul sufera reactii neenzimatice de ciclizare in urma carora rezulta
creatinina care nu mai poate fi fosforilata si este e1cretata in urina %Pamela&. -iind in e1clusivitate
produsa de muschi cantitatea de creatinina formata si e1cretata in urina este proportionala cu masa
musculara si constanta de la o zi la alta.
'n metaolismul creatinei doi parametri sunt utili in diagnosticarea unor afectiuni si anume: $0 si
creatinina.
$resterea activitatii creatin /inazei indica o leziune tisulara si izoenzima $0
#2
sau $0
(
!vezi 3nzimele in
diagnosticul clinic" este utilizata pentru diagnosticarea infarctului de miocard.
$reatinina serveste la depistarea olilor musculare si renale.
$reatinina produsa si eliminata este dependenta numai de masa musculara si prin urmare serveste pentru
estimarea acesteia din urma. 'n olile musculare !paralizii, distrofie musculara" in faza de deut
cantitatea de creatinina eliminata in urina creste pentru ca in fazele avansate ale olii cantitatea de
creatinina eliminata in urina sa scada sever.
$resterea concentratiei creatininei in sange este un indiciu al unei afectiuni renale. $reatinina este un
produs de deseu !inutil" pe care organismul il elimina in urina in principal prin filtrare glomerulara si
foarte putin prin secretie tuulara. 3liminarea cratininei e1clusiv pe cale renala permite determinarea
vitezei de filtrare glomerulara cunoscuta si su numele de 4clearance renal5.
#etaolismul hemului
Sinteza hemului
'n organism se gasesc heteroproteine !proteine alcatuite dintr-o parte strict proteica si o parte neproteica"
ce contin in structura lor ca parte neproteica porfirinele.
Profirinele sunt un grup de compusi ciclici formati din 6 nuclee de pirol !notate cu cifre romane ', '', ''',
'7" cu diferiti sustituenti, care impreuna formeaza un inel tetrapirolic, la care este comple1at un ion
metalic !-e, $u,".
$ea mai cunoscuta profirina este hemul. +emul este alcatuit dintr-un inel tetrapirolic la care este atasat
ionul -e
(89
-e
38
. 'n inelul porfirinic, denumit protoporfirina ':, fiecare nucleu pirolic prezinta cate doi
sustituinti care pot fi metil !# -$+
3
", vinil !7 -$+;$+
(
", sau propionil !P -$+
(
-$+
(
-$<<+" fig. 3 .
-ig 3. Structura hemului
+emul intra in alcatuirea hemogloinei, miogloinei, citocromilor si a unor pero1idaze= structura chimica
detaliata a acestuia este prezentatat in figura 6
-ig 6. Structura chimica a hemului
Sinteza henului are loc din punct de vedere tisular in ficat si maduva osoasa iar ca localizare
intracelulara ea se desfasoara atat in citozol cat si in mitocondrie.
Procesul de sinteza a hemului are loc in mai multe etape si are loc plecand de la succinil-$oA si glicina
!Gl*":
, sinteza acidului delta amino-levulinic ! A>A" !reactia numerotata , din figura ?a"
(. sinteza porfoilinogenului !reactia numerotata ( din figura ?a"
3. sinteza protoporfirinei ': !reactiile numerotate de la 3-@ din figurile: ?a, ?"
6. sinteza hemului !reactia numerotata A din figura ?c"
Sinteza acidului -aminolevulininc !-A>A" este prima reactie si in acelasi timp limitanta de viteza din
calea de sinteza a hemului !reactia numerotata , din figura ?a". .eactia este catalizata de enzima
denumita -amino levulinat sintaza !-A>AS" care utilizeaza drept coenzima vitamina 2B !pirido1al
fosfatul"
-ig ?a Sinteza hemului
-ig ? Sinteza hemului
-ig ?c Sinteza hemului
3nzima -A>AS este o enzima localizata in mitocondrie, limitanta de viteza, a carei activitate este
reglata prin doua mecanisme: a" mecanism alosteric si " prin mecanismul de inductie 9represie
a" #ecanismul alosteric este unul de inhiite prin produs final. $resterea concentratiei hemului inhia
alosteric prin mecanism de feed-ac/ activitatea enzimei, actiune favorizata de faptul ca atat enzima
cat si produsul final se gasesc in acelasi compartiment celular.
" #ecanismul de inductie9represie.
Efect represor asupra enzimei au cresterea concentratiei intracelulare a hemului si cresterea
concentratiei glucosei.
$resterea concentratiei hemului peste limita normala inhia sinteza de noi molecule de enzima -
A>AS. +emul se leaga de o proteina numita aporepresor cu care formeaza un comple1 care are rol in
represia enzimei.
Efect inductor asupra enzimei au:
scaderea concentratiei hemului are ca efect anularea represia enzimei= acest mecanism se
numeste mecanism de derepresie.
o serie de medicamente ca fenoaritalul, sulfamidele, insecticide, estrogeni. Acesti
compusi sunt metaolizati printr-un sistem hepatic numit citocromul P
6?C
care contine o
hemoproteina. 'n timpul metaolizarii 1enoioticelor necesarul de hem pentru citocrom
P
6?C
este crescut ceea ce duce la scaderea concentratiei intracelulare a hemului, scadere ce
declanseaza sinteza de noi molecule de enzima.
hipo1ia !doar la nivelul maduvei osoase nu si la nivel hepatic"
Porfiriile
Porfiriile sunt un grup de afectiuni cauzate de deficitele enzimatice ale unor enzime ce actioneaza in
calea de sinteza a hemului. Porfiriile sunt caracterizate de sinteza scazuta de hem si de acumularea si
eliminarea e1cesiva a unor intermediarilor ai acestei cai metaolice !intermediari porfirinici".
Trasatura comuna a porfiriilor este sinteza scazuta de hem. Deoarece hemul actioneaza ca represor al
A>AS, lipsa acestuia cauzeaza o crestere a sintezei de noi molecule de enzima printr-un efect de
derepresie. Derepresia are ca urmare cresterea sintezei intermediarilor ce apar inaintea reactiei locate de
deficitul enzimatic. Astfel compusii situati inaintea enzimei deficitare se accumuleaza, in timp ce
intermediarii situati dupa enzima deficienta in lantul metaolic si produsul final scad.
Porfiriile pot fi eritropoetice, hepatice sau mi1te functie de localizarea enzimelor deficiente.
Porfiriile hepatice sunt: porfiria acuta intermitenta, variegata, cutanee tarda, coproporfiria ereditara si au
ca simptome clinice comune:
durerile adominale
fenomenele neurologice !paralizii, depresie, atacuri de furie"
sensiilitatetea cutanata
inchiderea culorii urinei in timp
Porfiriile eritropoietice sunt : porfiria congenitala si protoporfiria si au ca simptome clinice comune:
hepatomegalia
fotosensiilitatea marcata cu formare de vezicule si cicatrici
urticare in urma e1punerii la soare