Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si

servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor mari prin
multiple canale de distributie: unitati bancare (peste 284 n ntreaga tara), retele de !M ,
p"one-ban#ing si mobile ban#ing$
%aiffeisen &an# %om'nia a rezultat prin fuziunea, nc"eiata n iunie 2((2, a celor
doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) n %om'nia -
%aiffeisenban# (%om'nia), nfiintata n )**8 ca subsidiara a +rupului %,& si &anca
gricola, ac"izitionata n 2(()$
-n 2((4 banca a obtinut un profit net de 28,. milioane /0%, de sase ori mai mare
dec't n anul 2((. (4,1 milioane /0%)$ ctivele totale s-au dublat fata de 2((., depasind
2$((( milioane /0%$ -n 2((2, banca a continuat sa implementeze un plan de investitii
semnificativ, destinat n principal infrastructurii si sistemelor , modernizarii retelei de unitati
si e3tinderii retelelor de !M $ &anca are peste ),8 milioane de clienti$
In anul 2()(, %aiffeisen &an# a raportat dup4 primele 5ase luni un profit net de 4*,*
milioane de euro, in sc4dere cu 26 fa74 de ianuarie-iunie 2((* 5i 5i-a redus la 8um4tate
costurile cu provizioanele, la 22,1 milioane de euro$ 9rofitul opera7ional al b4ncii a fost de
8.,8 milioane euro, in sc4dere cu 2) 6 fa74 de primul semestru al anului trecut$ u sc4zut 5i
c"eltuielile opera7ionale cu .,:6 in euro$ ;enitul net al %aiffeisen &an# a sc4zut in primul
semestru cu )26 fa74 de 2((*, pan4 la 2)(,4 milioane de euro, ca urmare a diminu4rii
veniturilor ob7inute din activitatea de trezorerie$ <"iar dac4 veniturile au sc4zut, banca a reu5it
s4 r4man4 profitabil4 printr-un control mai eficient al costurilor$
<alutii incrucisati reprezinta emblema %aiffeisen$ =ar ce simbolizeaza aceasta emblema>
In vec"ime, calutii incrucisati completau varful unui acoperis de casa, prote8and ocupantii
acesteia de orice tip de pericol$ ?rganizatia %aiffeisen a transformat acest simbol al protectiei
in propria marca deoarece membrii acesteia se prote8eaza reciproc de dificultatile economice,
colaborand unul cu celalalt$

<apitalul social @ocietate pe ac iuni av'nd un capital social de )$2(( mil$ lei, integral
v4rsat, administrat n sistem dualist$
Aig ) &anca se situeaz4 pe prima pozi7ie in ceea ce prive5te m4rimea capitalului social,
urmat4 apoi de &anca !ransilvania, cu un capital de )$(2*,1*: milioane lei, de &<%-/%@!/,
cu un capital de :*2,41* milioane lei 5i de &%=-+@+, cu un capital de 1*1,*2 milioane lei$
Aig 2In func7ie de provenien7a capitalului b4ncii, %aiffeisen &an# este o banc4 cu
capital ma8oritar str4in, in propor7ie de **,4*6, restul de (,2)6 reprezentand capitalul
auto"ton$
n ceea ce prive5te participarea str4in4 la capitalul social, banca se afl4 tot pe prima
pozi7ie, urmat4 apoi de &ancpost (84,:26), &<%-/%@!/ (1*,.(6), &%=-+@+ (1.,.46) 5i
&anca <arpatica(.2,:)6)$
Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in
procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul si beneficiarul$!itlul este creat
de subscriitor sau emitent in calitate de debitor care se oblige sa plateasca o suma de bani
fi3ate, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane denumita beneficiar care are
calitatea de creditor$
&iletul la ordin este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata$ /l se transmite
prin girare$
&iletul la ordin poate fi transmis n urmatoarele moduri :
a) prin gir$ +irul este un act prin care posesorul biletului la ordin numit girant,
transfera altei persoane numita girator, toate drepturile izvor'nd din biletul la
ordin $ +irul poate fi facut n folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al
tragatorului sau al oricarui obligat$ cestia pot sa gireze din nou cambia$ +irul
trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre girant$
b) prin cesiune de creanta ordinara$ =aca tragatorul a nscris n biletului la ordin
mentiunea B nu la ordin C, titlul se transmite prin cesiune de creanta ordinara$
c) cesiunea de creanta este un act prin care creditorul numit cedent transfera dreptul
sau de creanta unei alte persoane numita cesionar$ @pre deosebire de gir, cesiunea
de creanta devine valabila numai ncep'nd din momentul notificarii lui debitorului
sau din momentul n care debitorul l accepta prin act autentic$
&iletul la ordin este scadent : la vedere, la un anumit timp de la vedere, la un anumit
timp de la data emiterii, la o data fi3a$ @cadenta este mentionata cu precizie n interiorul
biletului la ordin$ 9lata biletului la ordin se face n ziua scadentei sau la cel mult doua zile de
la aceasta n locul desemnat pe un bilet la ordin$
9osesorul biletului la ordin o poate prezenta la banca pentru scontare prin care aceasta i
ac"ita contravaloarea, nainte de scadenta, mai putin ta3a scontului$ -n urma scontarii banca
respectiva devine beneficiarul cambiei$
-n caz de neplata la scadenta de catre tras, posesorul unui bilet la ordin trebuie sa faca
un protest nainte de a putea face recurs mpotriva celorlalti semnatari ai sai (care sunt solidari
obligati fata de el)$ =aca un bilet la ordin este B ncasat C de catre o banca, aceasta trebuie sa
faca protestul n caz de neplata$
vanta8ele utiliz4rii biletului la ordin:
D intrucat biletul la ordin se pl4te5te la o anumit4 dat4, clientul are posibilitatea de a-5i
mobiliza fondurile in cuno5tiin74 de cauz4, asigurandu-5i la timp, resursele necesare efectu4rii
pl47ii
D biletul la ordin primit de la un partener de afaceri poate fi girat in favoarea altuia, in
vederea ac"it4rii obliga7iilor de plat4 E
D clientul poate solicita b4ncii informa7ii despre poten7ialii parteneri de afaceri, prin
consultarea <entralei Incidentelor de 9l47i, in cazul in care ace5tia inten7ioneaz4 s4-5i ac"ite
obliga7iile prin bilete la ordin, evitand par7ial riscul neincas4rii acestora$
9rincipalele dezavanta8e ale biletului la ordin sunt riscul de pierdere, furt, falsificare$
(1) F -nc"eie contractul
(2) F /mite biletul la ordin
(3) F 9rezinta la plata biletul la ordin
(4) F Ga scadenta ac"ita suma$
Cecul reprezinta dovada pe care platitorul o face n fata partenerului sau ca sumele
sale necesare onorarii platii sunt asigurate$
<a intrument de plata este utilizat de titularii de conturi bancare care detin
disponibilitati banesti acoperitoare n aceste conturi$
<ecul, ca instrument de plata, pune n legatura, n procesul crearii sale, trei persoane:
tragatorul, trasul si beneficiarul$
<ele trei persoane care sunt puse n legatura prin </< fac toate operatiile legate de
acest instrument n nume propriu: tragatorul emite cecul, posesorul legitim l ncaseaza iar
trasul l plateste$
CEC-ul n alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului,
iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art$ ) din Gegea asupra cecului$
Mentiunile care lipsesc trebuie sa fie completate atunci c'nd posesorul prezinta cecul
la plata$ /ste obligatoriu ca cecul n alb sa aiba completat numele ultimului posesor n
momentul platii$
9entru ca posesorul cecului sa nu depaseasca ntelegerile initiale dintre semnatarii
cecului, n cazul cecului n alb, se va adauga o clauza care sa contina una din urmatoarele
formulari:
H I-naintea platii posesorul va completa ceculJ- n cazul dreptului nelimitat al
posesorului cecului n alb privind completarea acestuiaE
I-naintea platii posesorul va completa cecul, fara a depasi$$$J- n cazul dreptului limitat
al posesorului cecului n alb privind completarea acestuia$
%aiffeisen &an# si societatile bancare nu vor primi cecuri n alb necompletate$
<ecul este platibil numai la vedere (la prezentare)$ !ermenele de prezentare la plata a
cecurilor emise si platibile n %om'nia sunt de 8 zile, daca cecul este platibil c"iar n
localitatea n care a fost emis, de )2 zile, daca cecul este platibil n alta localitate si de .( de
zile, n cazul cecului circular si se calculeaza ncep'nd cu ziua urmatoare emiterii cecului$
9rezentarea cecului dupa e3pirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de
actiune (regres) mpotriva girantilor anteriori, n cazul n care cecul nu ar fi platit$
vata8e si dezavanta8e
sigur'ndu-5i disponibilul necesar ac"it4rii filelor de cec, partenerii clien7ilor le
vor acorda ncrederea necesar4 5i i5i vor putea l4rgi aria utiliz4rii acestui instrument de
plat4 E
<lien7ii pot depune la g"i5eele b4ncii, spre a fi remise la ncasare, cecuri emise de
partenerii lor de afaceri E
9ot solicita b4ncii informa7ii despre poten7ialii parteneri de afaceri, prin consultarea
<entralei Incidentelor de 9l47i, n cazul n care ace5tia inten7ioneaz4 s4-5i ac"ite obliga7iile
prin file cec$
<ec-ul primit de la un partener l pot gira n favoarea altuia, n vederea ac"it4rii
obliga7iilor de plat4$
9rincipalele dezavanta8e ale cecului sunt costul ridicat al prelucr4rii fa 4 de costul
transferurilor electronice i incertitudinea pl4 ilor$
(1) @e elibereaza carnetul de cecuri
(2) -nc"eie contractul de v'nzare-cumparare
(3) @$<$JtlasJ@$$ trage un cec asupra bancii K
(4) %emite cecul tras asupra bancii K
(5) 9rezinta cecul la banca L
(6) 9rezinta cecul la plata
() @e stinge creanta
() c"ita cecul$