UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA COMUNICARE IN AFACERI SI RELATII PUBLICE
ALE FIRMEI





Firmele romanesti in confruntare cu exigentele interferente
ale pietei nationale, pietei comunitare si pietei globale



COORDONATOR TIINIFIC:
Prof. Univ. Dr. Dr. H.C. Popescu. Dan
MASTERAND:
ANDREI (DRGAN) MIHAELA





SIBIU
2013

1




CUPRINS:
1. Firmele romanesti in confruntare cu exigentele pietei nationale......pag. 2
2. Firmele romanesti in confruntare cu exigentele ale pietei comunitare.....pag. 8
3. Firmele romanesti in confruntare cu exigentele ale pietei globale........................pag. 10
4. Bibliografie.pag. 11





















2

Multe dintre societile transnaionale care ii au sediul in ri dezvoltate ii extind
activitatea dincolo de graniele naionale, ca urmare a existenei unei puternice concurene pe
piaa local. Exigenele mai reduse pe anumite piee pot constitui o motivaie pentru
internaionalizare.
Ocolirea de bariere vamale, exploatarea diferenelor existente in nivelurile de impozitare
din diferite ri, prelungirea duratei de via a produsului, exploatarea avantajului tehnologic pe
care il deine firma la un moment dat, oportunitile oferite de o infrastructur performant, toate
acestea i inc multe altele pot constitui motive de internaionalizare a firmelor.



1. Firmele romanesti in confruntare cu exigentele pietei nationale
Problemele cu care se pot confrunta firmele romanesti pe piata notionala sunt:
Taxe si impozite mari;
Sistemul fiscal din Romania este unul din cel mai incert din Europa;
Birocratie destul de mare, care in unele cazuri poate ingreuna activitatea economica a
firmei;
Procedura de recuperare a TVA este mai complicata.


a) Taxe si impozite mari


Romnia, campioana Europei la numrul de impozite i taxe in 2008
3


Firmele autohtone pltesc 200 de impozite i taxe. Banca Mondial a identificat n
Romnia aproape 100 de taxe i impozite pe care firmele autohtone le pltesc mai mult dect
dublu dect oricare ar din Uniunea European. Este vorba de 12 contribuii sociale pe an, 12
taxe pe valoarea adugat, impozitul pe teren, impozitul pe cldiri, impozitul pe profitul
companiei, taxele de urbanism etc.
Mai mult de jumtate din ele sunt n domeniul forei de munc. Pe lng fiscalitatea
mpovrtoare, destul de greu cntrete i regularitatea cu care se pltesc aceste biruri. Cnd
spune c sunt 12 taxe la omaj, CAS, TVA, de fapt este cte una, numai c sunt pli lunare,
spune avocatul Gabriel Biri, expert n fiscalitate.
n Suedia, de exemplu, firmele pltesc doar dou taxe. Cel mai aproape de noi se situeaz
Polonia cu 40 de taxe i impozite. n afar de aceste obligaii, firmele trebuie s mai plteasc
alte 100 de taxe neevideniate, aa-numitele taxe parafiscale, adic tot felul de tarife,
contribuii, comisioane, timbre i alte obligaii prevzute n nenumrate acte normative.
Acestea sunt percepute de autoritatea public pentru prestarea unui serviciu, precum taxe
notariale, de drum, de eliberare de autorizaii, de mediu, pentru serviciile Registrului Comerului,
comisioane pltite din fondul de salarii ctre Ministerul Muncii etc. Firmele pltesc n jur de
200 de taxe i impozite n Romnia, declar Maria Grapini, preedintele Consiliului de
Administraie i acionarul majoritar al companiei Pasmatex. n urm cu ceva timp, Ministerul
Finanelor estima c, per total, contribuabilii persoane juridice i fizice pltesc 420 de taxe i
impozite.
Reprezentanii mediului de afaceri au reproat de mai multe ori faptul c sunt pui s
plteasc de dou ori pentru acelai lucru. Consiliul Naional pentru ntreprinderile Private Mici
i Mijlocii consider c rovigneta pe care o pltesc anual oferii nu este dect o dublare a taxei de
drum inclus n preul carburanilor. Mai mult, n preul la pomp este inclus i acciza pentru
benzin i motorin. Un alt exemplu de taxare dubl este dat de Maria Grapini. Aceasta spune c
firmele pltesc contribuii la asigurrile sociale, dar i concediul de odihn al salariailor.
Normal ar fi ca aceste concedii s se plteasc din fondul de asigurri sociale, afirm Grapini.
n afar de taxele duble, companiile sunt nevoite s cotizeze pentru servicii de care nu
beneficiaz. Este cazul taxei radio-tv care este obligatorie pentru fiecare firm fie c deine sau
nu aceste receptoare radio sau TV.
n acelai registru al taxrii curioase se ncadreaz i taxa pe apa de ploaie, numit
pompos taxa pentru transportul i epurarea apelor meteorice, care este suportat att de
persoanele juridice, ct i de cele fizice.
Edilii oraelor susin c, de fapt, este un serviciu pltit pentru colectarea i transportul
apei de ploaie prin sistemul de canalizare al localitilor i c n lipsa ei s-ar inunda tot. Consiliul
IMM-urilor se ntreab, bazndu-se pe logica unei astfel de taxe, de ce se pltete n perioadele
secetoase. O alt hib detectat de reprezentanii mediului de afaceri este aceea c firmele care
4

nu pot angaja persoane cu handicap datorit specificului muncii sunt nevoite s finaneze
instituiile de protecie social.
n plus, ele trebuie s cotizeze i la nivel local, acolo unde interesul sau toanele unor
primari sau consilii locale duc i mai mult la mpovrarea companiilor.
Tot mai multe firme din Romnia ajung n situaia de a nu-i mai putea achita datoriile. n
2010 au intrat n insolven aproape 21.700 de firme, fa de 19.900 cu un an n urm, potrivit
datelor de la Oficiul Naional al Registrului Comerului (ONRC). Cele mai multe insolvene n
anul care a trecut s-au nregistrat n Bucureti i judeul Bihor. La polul opus se situeaz
Mehedini i Covasna, unde puin peste 100 de firme au intrat n insolven. "Problemele pe care
le reclam cel mai des companiile din Bucureti sunt legate de fiscalitatea excesiv, lipsa de
predictibilitate, ndeosebi n zona financiar, birocraia, impozitarea excesiv a forei de munc.
Alte probleme reclamate sunt neplata arieratelor de ctre stat i lipsa unei politici
coerente de ncurajare a mediului privat", a declarat pentru gndul Sorin Dimitriu, preedintele
Camerei de Comer i Industrie a Municipiului Bucureti.
Romnia ocup ultimul loc n Europa Central i de Est ntr-un clasament mondial
privind numrul de taxe pe care companiile trebuie s le achite ntr-un an la stat. Firmele de la
noi sunt obligate s achite anual 41 de pli. Exist, totui, i veti bune, Romnia a urcat 18
poziii n acelai clasament mondial.
ara noastr se afl pe locul 136 n clasamentul privind numrul de taxe pe care
companiile trebuie s le plteasc anual, potrivit unui studiu realizat de PwC care a analizat 185
de economii la nivel mondial.
Romnia ocup a poziie n Europa Central, dup Slovacia i Slovenia n ce privete
progrese nregistrate. Clasamentul Paying Taxes 2013 a fost realizat de Banca Mondial, IFC i
PwC, iar concluziile arat c cele mai multe dintre statele din regiune au nregistrat un regres n
ultimul an n clasamentul Paying Taxes. Romnia a fcut progrese notabile n ultimul an n
materie de facilitare a plii taxelor. Introducerea mecanismelor online de declarare a taxelor a
redus numrul de pli pe care o companie trebuie s-l fac pe parcursul unui an n Romnia de
la 113 la 41. Spre exemplu, n cazul plilor aferente contribuiilor sociale, de la 84 de pli
necesare pe parcursul unui an s-a ajuns la doar 12 pli anuale dup introducerea declaraiei
unice pentru contribuiile sociale. De asemenea, timpul necesar conformrii cu legislaia fiscal
s-a redus uor, de la 222 de ore anual, la 216 ore, spune Peter de Ruiter, liderul
Departamentului de Consultan Fiscal i Juridic, PwC Romnia.
Romnia este coda ns n Europa Central i de Est din punct de vedere al numrului
de pli pe care o companie trebuie s l fac pentru a achita toate taxele. Spre comparaie, n
Polonia sunt necesare 18 pli, n Bulgaria 15, n Ungaria 12, iar n Cehia 8.
Raportul citat msoar toate taxele i contribuiile obligatorii pentru o companie de talie
medie. Au fost analizate: impozitul pe profit, contribuiile sociale i restul plilor aferente
relaiilor de munc suportate de angajatori, impozitul pe proprietate, taxele de transfer de
5

proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe ctigurile de capital, taxa pe tranzaciile
financiare, taxa pe deeuri, impozitele auto i taxa de drum etc.
O analiz economic efectuat de PwC arat c reducerea complexitii administrrii
fiscale - att n termen de numr de pli i n ceea ce privete timpul necesar conformrii fiscale
- a fost corelat cu o cretere a colectrii fiscale i cu o rat mai ridicat de cretere economic.

b) Sistemul fiscal din Romania este unul din cel mai incert din Europa
Potrivit unui studiu recent realizat de compania de consultan Deloitte, gradul de
incertitudine privind sistemul fiscal din Romnia, mai ales ca urmare a schimbrilor legislative
frecvente i calitii relaiei cu autoritile fiscale, este unul dintre cele mai ridicate.

"Acum trei ani, identificam dou neajunsuri importante care contrabalansau avantajele
competitive ale sistemului fiscal romnesc (n principal cota unic de 16%). Aceste neajunsuri
erau incertitudinea cauzat de frecvena modificrilor legislative i calitatea relaiei cu
autoritile fiscale (inclusiv transparena, nivelul de pregtire i disponibilitatea acestora). Din
pcate, aceleai preocupri se regsesc i n studiul actual, de data aceasta accentuate de
comparaiile de cele mai multe ori nefavorabile nou cu percepia mediului de afaceri din restul
regiunii", a declarat Alexandru Reff, partener coordonator Deloitte Tax & Legal Romnia.
El a precizat c Romnia este menionat n raport de cele mai multe ori n zona nemulumirilor
extreme.
Studiul Deloitte analizeaz totodat gradul n care autoritile locale implementeaz
sistemele informatice la nivel operaional, modul n care respondenii din diverse ri percep
disensiunile cu autoritile locale i sistemul de soluionare fiscal anticipat.
n acest sens, Reff a precizat c raportul vizeaz calitatea general a relaiei cu
autoritile fiscale, eficacitatea recursurilor administrative, ncrederea ntr-un tratament
echitabil din partea fiscului n caz de disput, plngerile mpotriva tratamentelor incorecte sau
neprofesioniste, impactul incertitudinii fiscale i modificarea abordrilor fiscului n absena
unor schimbri legislative. Se confirma nc o dat c sistemul fiscal romnesc necesit
reformare suplimentar."\
Potrivit sursei citate, cel mai ridicat nivel de ncredere se regsete n Elveia, consider
80% dintre respondeni. La polul opus se situeaz Ungaria, Polonia, Romnia i Rusia, cu cel
mai mare grad de incertitudine, conform opiniilor a peste 55% dintre respondeni.


c) Birocratie destul de mare, care in unele cazuri poate ingreuna activitatea economica a
firmei
Romanii petrec intr-un an 200 de ore la administratiile financiara si trebuie sa efectueze
96 operatiuni de plata a obligatiilor fiscale, in timp ce suedezii au de facut numai doua astfel de
6

operatiuni, releva un raport al Bancii Mondiale (BM).
Romania, cu 96 operatiuni de plata a obligatiilor fiscale pe an, se situeaza printre cele mai
birocratice tari din lume, alaturi de Ucraina, Uzbekistan si Belarus, mentioneaza raportul Bancii
Mondiale, "Doing Business 2008".
Romania ocupa locul 175 la nivel mondial si ultimul loc din cele 17 state din Europa de
Est, in topul taxelor. Campionii in materie sunt suedezii, care au de platit anual doar doua
operatiuni, in timp ce la noi este nevoie de 96 de operatiuni ca sa fii cu taxele si impozitele la zi.
Numarul de operatiuni pentru plata taxelor si impozitelor este unul dintre cele trei criterii
luate in considerare la capitolul Plata taxelor, din raportul "Doing Business 2008", alaturi de
timpul alocat intr-un an pentru plata taxelor si ponderea acestora in profitul anual.
Expertii BM arata ca numarul mare al platilor din timpul unui an se reflecta intr-o
diminuare a numarului de companii, precum si a numarului de afaceri nou infiintate dintr-o tara.
In ce priveste timpul petrecut la coada pentru plata taxelor, Romania se inscrie intre
primele cinci state est-europene, cu 202 ore anual (peste opt zile), pe prima pozitie fiind Estonia
cu 81 de ore, iar pe ultimul loc Cehia cu 930 de ore. Emiratele Arabe Unite conduc clasamentul
mondial, cu un numar total anual de numai 12 ore destinate platii taxelor.
Raportul BM calculeaza, pe de alta parte, procentul din profit reprezentat de taxe. Din
acest punct de vedere, Romania se afla pe un loc 11 in Europa de Est, din 17 state, cu o rata de
46,9%.
Spre deosebire de Romania, rata taxelor pe profit variaza de la 31,6%, in Muntenegru, la
55,1%, in Ungaria. Cea mai mica pondere a taxelor in profit, la nivel mondial, este in Vanuatu,
de numai 8,4%.
"Doing Business 2008" a facut aceasta evaluare prin chestionarea contabililor din cele
178 de tari si inregistrarea numarului de taxe pe care trebuie sa le plateasca o companie, precum
si costurile administrative impuse de acestea.
Potrivit documentului BM, Romania a urcat cu un loc in 2007 in clasamentul statelor care
au cel mai favorabil mediu de afaceri fata de anul precedent si ocupa pozitia a 48-a, ca urmare a
reformelor din sectorul creditelor si platii taxelor. Din cele zece domenii dupa care se realizeaza
clasamentul, Romania a facut reforme in doua, usurinta de a lua un credit si plata taxelor, si a
regresat intr-unul - demararea unei afaceri.
In celelalte opt segmente - protejarea licentelor, angajarea personalului, inregistrarea
proprietatii, protectia investitorilor, comertul exterior, aplicarea contractelor si lichidarea unei
afaceri - Romania nu a inregistrat nici progrese, dar nici nu a regresat.
Romania sta cel mai bine in clasamentul BM la capitolul usurintei de a lua un credit
(locul 13 in lume) si dupa criteriul facilitatii deschiderii unei afaceri (26). In schimb, se afla
printre tarile codase in lume la capitolul angajarii fortei de munca (locul 145 in lume) si in
domeniul platii taxelor (134).
7

Saltul realizat de Romania in clasamentul pentru 2007, a fost de 22 de pozitii, de pe locul
71 pe care statul il ocupa in raportul pe 2006.

d) Procedura de recuperare a TVA este mai complicata
Oamenii de afaceri critic modalitatea greoaie de recuperare a TVA n Romnia. n plus,
Bulgaria are o cot unic de impozitare de 10%, cea mai mic din Uniunea European.
Presai de criza economic, tot mai muli oameni de afaceri se gndesc s-i nregistreze
firmele n Bulgaria! Patronii spun c sunt atrai de ara vecin pentru c percepe impozite mai
mici, iar Guvernul de la Sofia i pltete mai repede datoriile ctre mediul de afaceri. n
Romnia, firmele pot intra n posesia banilor chiar i dup civa ani.
Patronii din Romnia se plng de faptul c statul a pus pe butuci cele mai multe firme, de
cnd a nceput criza. i asta pentru c nu i-a pltit datoriile ctre mediul de afaceri. n plus,
modalitatea de recuperare a TVA este foarte greoaie. Nu n ultimul rnd, oamenii de afaceri
acuz autoritile c modific legislaia fiscal foarte des, astfel i mpiedic s-i fac planuri de
dezvoltare pe termen mediu. n plus, mediul de afaceri romnesc nu d not de trecere
Guvernului de la Bucureti n ceea ce privete msurile luate pentru a limita efectele crizei
economice.




2. Firmele romanesti in confruntare cu exigentele pietei comunitare

Problemele cu care se pot confrunta firmele romanesti pe piata comunitara sunt:
Lipsa activitatilor innovative;
Abuzul de poziie dominanta;
Interzicerea acordurilor i practicilor restrictive ntre firme (politica n domeniul
cartelurilor i a altor practici restrictive);
Stabilitatea macroeconomic;
Tehnologia.


a) Lipsa activitatilor innovative
8

O treime dintre firmele din Romania au avut, in perioada 2006-2008, activitati inovative,
mult sub media la nivelul UE, potrivit unei anchete statistice care arata ca in cele 27 de state
comunitare plus Norvegia si Croatia mai mult de jumatate dintre companii au realizat astfel de
activitati, anunta Mediafax.
"Rezultatele anchetei statistice comunitare de inovare (Community Innovation Survey -
CIS2008) au aratat ca, in perioada 2006-2008, mai mult de jumatate din numarul intreprinderilor din
industrie si servicii, din cele 27 de state membre UE, din statele Asociatiei Economice a Liberului
Schimb-AELS (Norvegia) si din state candidate la UE (Croatia) au intreprins activitati inovative (51,6%).
In Romania, intreprinderile cu activitati inovative detin o pondere de 33,3%", se arata
intr-un comunicat al Institutului National de Statistica. Analiza contine un set de indicatori
specifici referitori la activitatile inovative ale intreprinderilor si furnizeaza pentru prima data date
despre inovatiile cu beneficii pentru mediul inconjurator.
In perioada de referinta cele mai mari ponderi ale intreprinderilor care au desfasurat
activitati inovative au fost inregistrate de Germania (79,9%), Luxemburg (64,7%), Belgia
(58,1%) si Portugalia (57,8%) iar cele mai mici ponderi inovative au fost in Polonia (27,9%),
Ungaria (28,9%), Lituania (30,3%) si Bulgaria (30,8%).
Campionii inovatorilor tehnologici, respectiv de produs si de proces, au fost Germania
(63,8%), Portugalia (50,1%), Belgia (47,9%) si Estonia (47,9%). Cele mai mici ponderi au fost
inregistrate de Romania (19,7%), Polonia (19,8%) si Letonia (20,1%).





b) Abuzul de poziie dominant
Articolul 82 din Tratatul CE i Regulamentul (CE) nr. 1/2003 interzic ntreprinderilor
care ocup o poziie dominant pe pia orice fel de abuz care poate afecta relaiile comerciale
ntre statele membre.
Scopul este de a interzice ntreprinderilor care ocup o poziie dominant n sectorul
economic s abuzeze de acest statut i s denatureze concurena n comerul intracomunitar.
Acest obiectiv presupune adoptarea unor msuri preventive n vederea investigrii fuziunilor
economice, ntruct acestea pot crea poziii dominante.

c) Interzicerea acordurilor i practicilor restrictive ntre firme (politica n domeniul
cartelurilor i a altor practici restrictive)
Articolul 81 (fost art. 85) al Tratatului UE (TUE) introduce principiul interzicerii
acordurilor ntre firme, decizii i practici concertate, care au ca obiect sau efect
9

mpiedicarea, restrngerea sau denaturarea concurenei n interiorul spaiului comunitar i
care sunt susceptibile de a afecta comerul ntre statele membre.

d) Stabilitatea macroeconomic

Este considerat a fi esenial pentru creterea economic. Dei majoritatea economitilor
argumenteaz c stabilitatea n sine nu genereaz cretere economic, instabilitatea idicatorilor
macroeconomici poate pune sub semnul ntrebrii orice potenial de cretere. Firmele nu pot lua
decizii de investire n medii economice n care avem hiperinflaie, iar o fiscalitate excesiv poate
face ca proiecte de investire profitabile prin natura lor economic s devin nerentabile

e) Tehnologia

Creterea unei economii nu se poate realiza pe termen lung dect n condiiile progresului
tehnologic.








3. Firmele romanesti in confruntare cu exigentele pietei globale
Numeroase tipuri de firme actioneaza pe piata globala, fiind implicate in producerea
bunurilor de consum si a bunurilor industriale, in comert si servicii. Printre aceste firme se
numara: firmele multinationale, corporatiile globale, exportatorii si importatorii de bunuri si
servicii. Toti acesti participanti pe piata globala se confrunta cu o serie de elemente
necontrolabile specifice mediului international.
Firmele reomanesti se poate confrunta cu urmatoare situatii:
Cresterea dependentei fata de firma straina prin furnizarea de capital, tehnologie si
experienta.
Reducerea suveranitatii prin pierderea controlului guvernului tarii gazda asupra firmei
straine.
10

Impactul negativ asupra sistemelor economice, sociale si politice prin incurajarea
consumului local, impunerea valorilor vestice in locul celor traditionale sau sprijinirea
unui anumit partid politic.
Cresterea exploatarii prin utilizarea unor resurse neregenerabile, repatrierea profiturilor in
locul reinvestirii.
Furnizarea de multe ori a unei tehnologii depasite sau prea avansate de catre firma
multinationala.
Inlaturarea unor firme locale, posibili concurenti in anumite domenii.
Iesiri de fonduri pentru plata unor componente si echipamente importate si prin
repatrierea profiturilor prin plata dividendelor si alte transferuri intre firme.

Printre dezavantajele sau obstacolele cu care se confrunta o firma globala se numara
restrictiile comerciale, diferente in disponibilitatea mediilor, diferente in nevoile consumatorilor
si in modelele de consum precum si diferentele culturale. De multe ori firmele realizeaza o
cercetare insuficienta a pietei sau au tendinta de a suprastandardiza si demonstreaza lipsa de
flexibilitate in planificarea si implementarea programelor globale. De exemplu, firma daneza
producatoare de jucarii Lego a decis sa transfere tehnicile de promovare a vanzarilor care au avut
succes pe piata americana in Japonia, insa aceste tehnici au fost considerate de consumatorii
japonezi costisitoare si neatragatoare.




Bibliografie:
www.businesscover.ro
www.gandul.info.ro
http://media.imopedia.ro/
www.money.ro
Muntean, C., Vlsan, C. (1995). Investiii internaionale, Editura Oscar
Print, Bucureti, pp. 21-83