Raluca

Madalina
Erika
Management de proiect

Incheierea proiectului const n acceptarea formalizat a rezultatelor proiectului i
terminarea ordonat a acestuia. Finalizarea include:
nchiderea administrativ care implic generarea, colectarea i diseminarea informaiilor
pentru a formaliza terminarea proiectului;
nchiderea contractului: terminarea i decontarea contractului, inclusiv rezolvarea
oricror probleme deschise.
nchiderea administrativ const din verificarea i documentarea rezultatelor proiectului,
pentru a formaliza acceptarea produsului proiectului de ctre sponsor, client sau beneficiar.
Rezultatele proiectului pot fi dezvoltate sub urmtoarele forme: rezultate arhivate, rezultate
reutilizabile, rezultate acceptate (predate beneficiarului). Inchiderea administrativ include
colectarea nregistrrilor proiectului, asigurarea c acestea reflect specificaiile finale, analiza
succesului proiectului i a beneficiilor obinute, arhivarea acestor informaii. Trebuie pregtit i
distribuit acceptarea formal sub forma documentaiei care confirm c sponsorul sau clientul
au acceptat rezultatele proiectului, iar acestea sunt n concordan cu specificaiile.
nchiderea contractului este similar cu nchiderea administrativ prin faptul c include att
verificarea produsului final, ct i actualizarea nregistrrilor care reflect rezultatele finale i
arhivarea informaiilor pentru utilizri viitoare.

Exist n literatura de specialitate o serie de autori care consider c ncheierea proiectului
poate fi realizat n trei modaliti diferite, i anume (Meredith&Mantel, 1989):
Extincia este folosit n cazurile n care proiectul se finalizeaz conform termenului final
de execuie prevzut n planul iniial, indiferent dac obiectivele proiectului au fost atinse sau nu.
Aceast modalitate de finalizare poate s fie o surs important de stres, deoarece exist
posibilitateaca proiectul s se ncheie naintea atingerii obiectivelor;
Includerea este ntlnit n cazurile n care implementarea proiectului s-a fcut cu succes
i, n consecin, echipa de proiect este instituionalizat sub forma unui compartiment special n
cadrul organizaiei. n acest caz rezultatele proiectului se transform treptat ntr-un activ al
organizaiei;
Integrarea este cea mai ntlnit i cea mai complex form de ncheiere a unui proiect.
Raluca
Madalina
Erika
Contrar finalizrii prin includere, n cadrul acestei forme proiectul nu mai reprezint un
concurent pentru celelalte compartimente ale organizaiei n lupta pentru obinerea de resurse.
Responsabilitatea managerului de proiect este semnificativ n toate cele trei modaliti de
ncheiere a proiectului, iar sarcina final care-i revine managerului de proiect, n aceast etap,
este de a reuni echipa de proiect n vederea revizuirii activitilor desfurate i de a realiza
raportul final narativ (tehnic) i cel financiar, dou documente care sunt solicitate de fiecare
finanator n parte (Neagu, 2007).
Raportul final al proiectului este folosit ca mijloc de nregistrare a parcursului ntregului
proiect i poate fi consultat de tere persoane n vederea studierii progresului i a problemelor ce
au caracterizat proiectul. n funcie de procedurile finanatorului se pot identifica formulare de
raportare foarte complexe sau, din contr, unele extrem de simple care se completeaz pe
parcursul a dou-trei pagini. Cu toate acestea, exist o serie de elemente specifice care trebuie
prevzute la ntocmirea rapoartelor finale, cum ar fi: succesul sau performanele generale ale
proiectului, organizarea i administrarea proiectului, tehnicile utilizate n vederea atingerii
obiectivelor proiectului, evaluarea punctelor forte i slabe ale proiectului etc.
n cazul proiectelor de mare complexitate, raportul surprinde evoluia proiectului de la
primele etape ale acestuia pn la finalizare i chiar doi-trei ani dup ncheierea proiectului.
De regul, fiecare raport include dou pri, raportul narativ (tehnic), care trebuie s fie o
prezentare fidel a modului n care s-a derulat proiectul i care cuprinde aspecte legate de
obiectivele i activitile din cadrul proiectului, rezultatele atinse, piedici sau probleme aprute
pe parcursul implementrii proiectului, planuri de continuare a proiectului i raportul financiar,
care trebuie s arate clar i precis cum au fost utilizate fondurile n cadrul proiectului i cum au
fost decontate cu exactitate toate sumele primite sub form de finanare.


Invatare activa
Proces de nvare adaptat pe interesele , nivelul de nelegere i de dezvoltare al
participanilor la proces

Problematizarea
Aceasta este o de comunicare orala preluata din alte stiinte si, la fel ca si metodele
Raluca
Madalina
Erika
expozitive sau interogative.
Problematizarea este o activitate didactica complexa, ce solicita deopotriva si elevii si
profesorul. Specificul acestei metode consta n faptul ca profesorul nu comunica, cel mai
important lucru este crearea situatiilor de o anumita gradatie, alegerea celui mai potrivit moment
de plasare a problemei, n lectie, manifestarea unui interes real pentru reyolvarea temei. ntre
procesul de instruire si demersul cercetarii stiintifice se disting o seama de componente similare,
de analogii; scopurile celor doua genuri de activitate snt asemanatoare: cercetatorul si elevul
urmaresc sa nteleaga un fenomen sau un proces, sa stablieasca relatii cauzale, sa-si
mbogateasca cunostintele etc. Si ntr-un caz si n altul, subiectul cunoscator intra n raporturi
active cu obiectul de studiu, de investigat.
Metodele explicativ-exemplificative, bazate pe comunicarea unor cunostinte gata-facute,
contribuie, mai curnd, la dezvoltarea gndirii reproductive si a memoriei. Instruirea prin
problematizare vizeaza dezvoltarea gndirii independente, productive. Din punct de vedere
psihologic se postuleaza ca problematizarea dezvolta schemele operatorii ale gndirii divergente,
antreneaza aptitudinile creative, asigurnd n acelasi timp si o motivare intrinseca a nvatarii.
Fireste ca sarcinile scolare necesita si memorie, gndire reproduotiva, deci un ansamblu de
cunostinte gata elaborate si operarea dupa modele date. nsa momentele de achizitie a
cunostintelor, de operare dupa un anumit algoritm/model pot fi incluse n contextul rezolvarii
unei sarcini cognitive mai largi, cum este rezolvarea unei probleme.
n privinta definirii problematizarii, parerile snt mpartite. Unii o considera principiu didactic
fundamental, de care depinde nsasi existenta celorlalte principii metodice, n vreme ce altii
definesc problematizarea drept metoda de predare sau o noua teorie a nvatarii. Diversitatea de
pareri se explica prin abordarea problematizarii din unghiuri de vedere diferite, n care nu
ntotdeauna se asigura consensul asupra terminologiei pedagogice.
Datorita efectelor sale instructiv-educative, problematizarea este considerata una dintre cele
mai valoroase metode ale didacticii moderne. Ea si gaseste utilizarea n toate mprejurarile n
care se pot crea situatii-problema, ce urmeaza a fi solutionate prin cercetare si descoperire de noi
adevaruri. Profesorul nu comunica elevilor cunostinte de-a gata elaborate, ci i pune ntr-o
situatie de cercetare, pentru a rezolva problema cu care se confrunta. Prin "problema didactica"
ntelegem o dificultate pe care elevul nu o poate solutiona dect prin implicare si cautare, n
cadrul unei activitati proprii de cercetare. Este vorba, mai exact, de o situatie special organizata
Raluca
Madalina
Erika
de catre profesor, n care elevii cauta sa depaseasca dificultatile ntlnite, dobndind cunostinte si
experiente noi, consolidndu-si priceperile si deprinderile.
Crend o situatie problema oferim elevului posibilitatea sa depaseasca acea practica scolara,
care presupune nvatarea pur si simplu a unor cunostinte nu ntotdeauna ntelese, determinndu-1
sa caute prin efort propriu solutia, orientndu-se dupa anumite repere. In acest fel, nvatarea nu
mai constituie o imitare pasiva, ci un proces intelectual activ, asemanator cu cercetarea
stiintifica. Datorita potentialului sau activizator (subiectul cunoscator se raporteaza activ la
materialul de studiat) metoda problematizarii dezvolta schemele operatorii ale gndirii,
antreneaza aptitudini creatoare, asigura motivarea intrinseca a nvatarii, capteaza atentia si
mobilizeaza la efort, declanseaza interesul cognitiv si pregateste elevul pentru independenta n
gndire.
Elaborarea solutiilor presupune capacitate de a rationa, suplete n gndire, imaginatie si
inventivitate, toate acestea jucnd un rol deosebit de important n procesul de construire a
solutiilor sau ideilor. Cautnd sa solutioneze situatia problema elevii si vor pune n joc toate
fortele lor intelectuale, ingeniozitatea si capacitatea de munca independenta. Cu ct elevul se va
implica mai mult n activitate, demonstrndu-si aptitudinile, cu att va obtine rezultate mai bune.
Situatiile- problema sunt de mai multe tipuri:
- exista un dezacord intre cunostintele elevului si cerintele impuse de rezolvarea
problemei;
- elevul trebuie sa aleaga dintr-un sistem de cunostinte (uneori incomplete) doar pe acelea
necesare rezolvarii situatiei-problema date;
- elevul e nevoit sa integreze cunostintele p e care le-a selectat intr-un sistem si sa
constientizeze ca acesta este inecient op erational deci va trebui completat;
- elevul trebuie sa aplice cunostinte asimilate anterior in conditii noi;
- elevul observa ca solutia teoretica a problemei nu p oate aplicata in practica


Studiul de caz
Reprezinta o metoda de confruntare directa a participantilor cu o situatie reala, autentica,
luata drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situatii si evenimente problematice.
Scopurile acestei metode interactive constau in:
Raluca
Madalina
Erika
- realizarea contactului participantilor cu realitatile complexe, autentice dintr-un domeniu
dat, cu scopul familiarizarii acestora cu aspectele posibile si pentru a le dezvolta capacitatile
decizionale, operative, optime si abilitatile de a solutiona eventualele probleme;
- verificarea gradului de operationalitate a cunostintelor nsusite, a priceperilor si
deprinderilor, a comportamentelor, n situatii limita;
- sistematizarea si consolidarea cunostintelor, autoevaluarea din partea fiecarui participant
n parte, a gradului de aplicabilitate a acestora n situatiile create;
- educarea personalitii, a atitudinilor fa de ceilali participani i fa de cazul respectiv,
tratarea cu maturiate a situaiilor;
- exersarea capacitilor organizatorice, de conducere, de evaluare i decizie asemeni unei
situaii reale;
Regulile desfurrii metodei au n vedere n special cazul ales. Astfel, pentru ca o situaie
s poat fi considerat i analizat precum un caz reprezentativ pentru un domeniu, ea trebuie
s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s fie autentic i semnificativ n raport cu obiectivele prefigurate, condensnd
esenialul;
- s aib valoare instructiv n raport cu competenele profesionale, tiinifice i etice;
- s aibe un caracter incitant, motivnd participanii la soluionarea lui, corespunznd
pregtirii i intereselor acestora;
- s solicite participarea activ a tuturor elevilor/studenilor n obinerea de soluii,
asumndu-i responsabilitea rezolvrii cazului;

SIMULAREA PE CALCULATOR
In lumea contemporana, simularea pe calculator este intalnita in domenii foarte variate si
utilizata pentru scopuri diferite. Ne putem gandi atunci cand vorbim desprea aceasta, atat la
jocuri care permit oamenilor sa interactioneza prin intermediul unor avatare in diferite medii
virtuale, cat si la modul in care este aplicata in cercetare. Avand in vedere influenta pe care o are
asupra societatii in general, dar si asupra stiintei in special este firesc sa ne intrebam daca aceasta
modalitate de simulare duce la aparitia unor probleme sociale si filosofice noi.
Dac privim termenul n ansamblu, Eric Winsberg ne spune c n sens restrns, o simulare
pe calculator este un algoritm ce este rulat pe un computer care exploreaz comportamentul unui
Raluca
Madalina
Erika
model matematic i este utilizat de obicei pentru c acesta din urm conine ecuaii ce nu pot fi
rezolvate n mod analitic.
Crearea unei simulari pe calculator presupune parcurgerea urmtoarelor etape. ncepem cu
fenomenul de interes guvernat de o anumita teorie. Ulterior construim un model al acestuia, care
const ntr-o descriere abstract a modului n care el se comport n realitate i un numr de
ecuaii difereniale furnizate de teoria aplicat, care descriu felul n care ansamblul reacioneaz
la schimbarea unei variabile. Ulterior alocm nite valori parametrilor i asociem valori iniiale
variabilelor. Urmtoarea faz const n crearea unui algoritm care s aproximeze ecuaiile
modelului construit i care va fi implementat pe un calculator pentru a produce soluii.
Lund n considerare aceste observaii, putem extinde sensul termenului.Acesta nu se mai
refer doar la algoritmul utilizat de calculator, ci i la procesul de alegere a modelului, de
implementare a acestuia i de studiere a outputului rezultat n urma rulrii algoritmului de
simulare.
Si nu in ultimul rand, nu trebuie s uitm faptul c simularea pe calculator nu mai este doar
o unealt utilizat de oamenii de tiin, i prin urmare inaccesibil populaiei de rnd. Astzi ea
este accesibil unui numr din ce in ce mai mare de oameni.

FOCUS-GROUP
Un focus grup reprezinta o forma de cercetara calitativa prin care un grup de persoane este
interogat in ceea ce priveste atitudinile fata de un produs, serviciu, concept, reclama, idee sau
amabalaj. Intebarile se pun intr-un cadru interactiv in care participanti sunt liberi sa vorbeasca cu
alti membrii ai grupului. In mod special, tehnica focus group permite companiilor care doresc sa
dezvolte, sa ambaleze, sa numeasca sau sa testeze un produs nou pe piata discutia, vizionarea si
testarea noului produs inainte ca acesta sa devina disponibil publicului larg.
Cu totii dorim ca lumea sa ne asculte, vrem ca partenerii de viata, copiii, colegii, profesorii,
sefii, politicienii, pana si vanzatorul de la magazine sa ne asculte. Interviurile de tip focus group
au in vedere ascultarea celorlalte persoane. Lucrurile spuse nu trebuie sa fie judecate. Se creeaza
o atmosfera placuta de care persoanele implicate se pot bucura impreuna.
Participantii trebuie sa fie atenti si metodici in legatura cu ceea ce spun celelalte persoane.
Atunci cand este folosit asa cum trebuie, acest proces poate duce la imbunatatirea capacitatilor
de ascultare si rezultatele pot si folosite in favoarea persoanelor care au impartasit respectiva
Raluca
Madalina
Erika
informatie.
Focus-grupul nu are o definitie precisa, termenul desemneaza de fapt o varietate de tehnici (
Carey, 1994: 226). Acesta este un tip special de grup, scopul fiind acela de a asculta si de a
aduna informatii. Definitia cea mai potrivita ar fi urmatoarea: un interviu realizat cu un grup
construit, care e focalizat pe o anumita tema si pe o anumita categorie de subiecti. ( Stanciulescu,
2006 : 4) Richard Krueger ( citat de Patton, 2002:386) il definea in 1994 ca pe un interviu de
grup pregatit cu grija pentru a obtine informatii cu privire la o arie de interes determinate, intr-
un cadru permisiv, lipsit de amenintari. Este condus de un intervievator antrenat. Discutia e
confortabila, iar adesea chiar placuta pentru participanti, deoarece ei isi impartasesc unii altora
idei si perceptii. Membrii grupului se influenteaza unii pe altii, raspunzand la ideile si
comentariile formulate in cursul discutiilor.
Este o modalitate de a intelege mai bine cum se simt oamenii sau ce parere au fata de o
anumita problema, fata de un produs sau de un serviciu. Participantii sunt alesi pentru ca au
anumite caracteristici comune care au legatura cu tema focus grupului.

BRAINSTORMING
Brainstormingul este o tehnic de creativitate n grup, menit s genereze un numr mare
de idei, pentru soluionarea unei probleme.
Exist patru reguli n brainstorming, menite s reduc inhibiiile care apar n grupuri i prin
urmare s stimuleze generarea de noi idei. Rezultatul ateptat este o sinergie dinamic, care va
mri n mod semnificativ creativitatea grupului.
1. focalizarea pe cantitate. Ideea este c din cantitate poate rezulta calitate, aceast regul
favorizeaz creativitatea divergent, cci dac ar crete numrul de idei, ar crete i
probabilitatea unei soluii eficiente pentru problema existent.
2. fr critici. Critica n aceast etap este descurajat; n loc s se gndeasc la ce ar fi ru
la acea idee, membrii sunt ncurajai s se gndeasc la idei ct mai neobinuite i s creeze o
atmosfer constructiv.
3. ideile trznite sunt binevenite. Pentru a se obine o list bun i lung de idei, ideile
neobinuite sunt binevenite ntruct ele ar putea inspira soluii mai bune dect ideile obinuite, de
asmenea ele pot crea noi perspective sau diminua prejudecile.
4. combin i mbuntete ideile. Ideile bune pot fi combinate pentru a obine o idee
Raluca
Madalina
Erika
foarte bun, dup cum sugereaz i sloganul "1+1=3". Aceast abordare conduce la idei mai
bune i complete dect lucrul individual i se crede c stimularea ideilor se face prin asociere.
Metoda de brainstorming cuprinde urmatoarele etape:
a) Stabilirea problemei aceastra trebuie sa fie clara si concisa;
b) Background memo reprezinta o invitaie trimis participanilor i conine numele
edinei, problema care va fi discutat, data, ora i locul. Memo-ul este folosit i n cursul
discuiilor, n caz c se ajunge la impas sau se deviaz de la subiect;
c) Selectarea participantilor - directorul elaboreaz planul brainstorming-ului, alege
participanii i moderatorul.
Un moment important in procesul de brainstorming il reprezinta evaluarea, astfel ca in urma
acestui proces, grupul va evalua si selecta singur ideea finala:
Soluia nu ar trebui s necesite aptitudini pe care membri grupului nu le au sau nu le pot
obine.
Dac resursele sau aptitudinile suplimentare sunt necesare, atunci obinerea lor ar trebui
s fac parte din prima parte a soluiei.
Trebuie s existe o metod de a msura progresul i succesul.
Paii trebuie s fie clari tuturor i sarcinile distribuite astfel nct fiecare s aib un rol
important.
La procesul de luare a decizilor trebuie s participe toi, astfel nct efortul s fie
coordonat spre scopul stabilit.
Ar trebui meninut interesul participanilor, astfel nct acetia s-i continue eforturile
depuse.











Raluca
Madalina
Erika


Metoda PRINCE

PRINCE descrie managementul de proiect prin opt procese majore:



.
Prima parte prezinta procesul de directionare a proiectului, pe care echipa de proiect il desfasoara pe
toata durata proiectului. Se prezinta modul in care cele patru procese conduse de echipa comunica cu
acestea: lansarea proiectului, initierea proiectului, managementul frontierelor etapei, inchiderea
proiectului. Aceste patru procese reprezinta activitatile de nivel inalt ale managementului de proiect, prin
urmare, este de asteptat sa existe interactiune cu comitetul. Un proces legat de managementul frontierelor
etapei este controlul etapelor, ce reprezinta un proces de control curent executat de managerul de proiect.
La nivelul cel mai detaliat, managementul predarii produsului este procesul de administrare a diferitelor
pachete de lucru individuale.
Procesul de planificare este oarecum diferit de celelalte sapte procese, pentru ca poate fi folosit in
mod repetat de unele dintre ele.
In metoda PRICE exista doi termeni esentiali: etapa si produsele. Etapa reprezinta o diviziune a
proiectului, definita din ratiuni manageriale. Comitetul de proiect aproba derularea proiectului etapa dupa
Desfasurarea proiectului
Lansarea proiectului Initierea proiectului Managementul
frontierelor etapei
Inchiderea
proiectului
Planificarea
Controlul etapei
Managementul
predarii produsului
Raluca
Madalina
Erika
etapa. Produsele se refera la rezultatele unui proiect; aici nu se includ doar rezultatele finale, ci si orice
alte produse care deservesc scopuri de management sau de calitate. O intrare in sensul de input intr-un
proiect, poate fi numita si ea produs.
Metoda PRINCE trebuie analizata din perspectiva a trei elemente: componente, procese si tehnici

Componente
Denumirea Descriere
Organizare Structura organizatorica a proiectului
Planuri
Tipuri de control Verificari si rapoarte
Etape Subset de activitati conduse ca tot unitar
Managementul riscului Analiza si management
Calitate Satisfacerea cerintelor clientului
Managementul configuratiei Instrument de urmarire a produselor proiectului
Controlul schimbarii Autoritatea privind schimbarea si integritatea
acesteia
Procesele
Lansarea proiectului Activitati pre-proiect
Initierea proiectului Atragerea implicarii in prima etapa
Directionarea proiectului Procesele care au loc in comitet
Managementul frontierelor etapei Ofera comitetului date pentru procesul decizional
cu privire la etape
Controlul etapei Managementul curent al proiectului
Managementul predarii produsului Executarea si furnizarea produsului prevazut in
contract
Incheierea proiectului Inchidere controlata a proiectului
Planificarea Proces folosit in cadrul mai multor procese
Tehnicile
Planificare pe produs Tehnici pe baza de produs: planificare, descrieri ale
modului de redactare, diagrame ale fluxului de
productie
Controlul schimbarii Etapele controlului schimbarii
Tehnici de verificare a calitatii Procedura de verificare
Tehnici de arhivare a proiectului Discuta tipurile de fisiere necesare


n concluzie, finalizarea ntr-o manier organizat a proiectului permite tuturor
participanilor s nvee din greeli i s valorifice beneficiile obinute prin participarea la
Raluca
Madalina
Erika
realizarea proiectului. Nu n ultimul rnd, finalizarea proiectului vizeaz o serie de aspecte
legate de ncheierea formal a relaiilor contractuale cu toi actorii implicai n proiect i a
responsabilitilor echipei de proiect, de obinerea unor avize din partea beneficiarilor
direci ai proiectului cu privire la activitile i rezultatele proiectului, de verificarea
ncadrrii activitilor n limitele de buget i n specificaiile tehnice, de colectarea
informaiilor i completarea documentaiei ce poate fi utilizat n viitor pentru
mbuntirea altor proiecte i, nu n ultimul rnd, de elaborarea i semnarea
documentelor finale care demonstraz c obiectivele proiectului au fost finalizate.


Proiect de succes :
SC TRANSGEX SA
- Activeaza in domeniul resurselor geotermale
- Alimenteaza cu apa calda menajera si cu energietermica (produse prin valorificarea
resurselor geotermale existente in zona), consumatori casnici, companii private si institutii
publice.
- Obiectivul este modernizarea sistemului dealimentare centralizata cu energie termica
(SACET) din municipiul Oradea, prin constructia unei bucle termice geotermale dotata si cu
cazane pe gaze naturale pentru preluarea vrfurilor sarciniitermice pentru incalzire, racordarea a
5 puncte termice din cartierul Iosia Nord la sonda geotermalanr. 4767 si modernizarea acestora
prin echiparea cu schimbatoare de caldura cu placi, cu pompeactionate electric, cu motoare cu
turatie variabila si cu instalatii de masura si de automatizare.
- Pentru realizarea proiectului, Fondul Romn pentru Eficienta Energiei a acordat
societatiiTRANSGEX S.A. Oradea un imprumut de 425.000 dolari SUA pentru o perioada de 3
ani, cu o perioada de gratie de 6 luni.
- proiectul s-a dovedit a fi oportun din punctde vedere tehnico-economic, prezentnd un
termen brut de recuperare a investitiei estimat la 2,5 anisi o rata interna de rentabilitate de 39%.
- Pe lnga economia de combustibil, proiectul duce la diminuarea emisiilor de poluanti,
inspecial pe cele de bioxid de carbon, gaz ce contribuie la incalzirea climaterica.
Proiect esuat:
Infochioscuri in Capitala
Raluca
Madalina
Erika
- Valoarea acestui proiect este de 7.495.563,06 lei inclusiv TVA conform Contractului de
Prestare Servicii / Furnizare Produse care a fost incheiat pe data de 24.03.2006.
- Montarea acestora a inceput in Decembrie 2010 in prezent fiind instalate 34 de terminale
pe teren
- Sumele necesare punerii in functiune a tuturor celor 100 de terminale nu au fost aprobate
in Consiliul General al Municipiului Bucuresti
- Contractul nu prevede servicii de paza, astfel ca acestea sunt murdarite de trecatori, iar
multe sunt pline de grafitii. Totusi, constructia lor a tinut cont, prin elementele folosite, sa
reziste la acte de vandalizare.
- se vroia ca prin aceste terminale sa se poata achita amenzile, taxele chiar sa se
achizitioneze bilete de teatru si pentru mijloacele de transport in comun, iar oamenii puteau afla
unde sunt consultand o harta interactiva.
- Proiectul a fost suspendat deoarece banii destinati lui au fost alocati pentru altceva.