1

1. Analizati dimensiunea clasei de elevi la o clasa la care ati realizat activitatea de

practica pedagogica.
Dimensiunile managementului de elevi la clasa la care am realizat practica pedagogica se
prezinta astfel:
Dimensiunea ergonomica: sala in care a avut loc activitatea de practica pedagogica a fost
un laborator pentru firma de exercitiu. Dispunerea mobilierului in sala era in forma de U,
ajutand elevii la o mai buna atentie si concentrare catre videoproiector ( in sala nu exista
tabla). Mobilierul din sala era simplu, functional si flexibil pentru desfasurarea diferitor
activitatii ( joc de rol, lucru in echipa, etc). Mai mult decat atat se putea observa ca acesta
este durabil cat si comod pentru elevi. Modul in care erau asezate bancile ajuta elevii sa
aiba o buna vizibilitate catre videoproiector si catre catedra, acestia putand fi in
permanenta atenti.
Clasa era ornata cu diferite planse despre firmele de exercitiu realizate de elevi,
existau cateva dulapuri cu materiale auxiliare necesare desfasurarii activitatii si cel mai
important sala era dota cu un calculator cu ajutorul caruia elevii cat si profesorul isi
prezentau proiectele si lectiile.
Dimensiunea psihologica:se refera la cunoasterea, respectarea si exploatarea
particularitatilor individuale ale elevilor. Factorul principal este dat insa de capacitatea de
munca a elevilor n clasa. Constiinta morala nu este o garantie a comportamentului
elevului. Observam frecvent elevi care, cunosc principiile morale sunt capabili s emit
judecati valorice dar nu actioneaza conform acestora prompt in circumstantele strict
definite. Normele si principiile socio-morale ar trebui sa se transforme in trasaturi
esentiale de caracter.
Am incercat ca sarcinile de invatare atribuite elevilor sa le distribui rational,
organizand timpul si conditiile necesare rezolvarii cerintelor. Mai mult decat atat am
incercat sa ii stimulez in permanenta (fie utilizand incurajarea fie bomboane- premii
utilizate in unele activitati).Elevii au dat dovada pe parcursul lectiilor de practica de multa
vointa si persevernta, fiind activi in desfasurarea activitatilor propuse la clasa. Mai mult
decat atat unii dintre ei au dat dovada de spirit de decizie ( acest lucru l-am putut observa
din lucrul in echipa).
2

Dimensiunea sociala: clasa este ansambluri de indivizi(elevi)constituite istoric, ntre
care exist diverse tipuri de interaciune i relaii comune determinante ( Mielu Zlate).
Punctele de vedere urmarite au fost :
Intinderea claselor la care am realizat stagiul de practica era de aproximativ
29-30 de elevi ( la majoritatea claselor);
Structura grupului clasele erau formate ca numar aproximativ egal din fete si
baieti. Fiecare clasa avea un sef de clasa, care se afla in varful ierarhiei. Mai
mult decat atat am putut observa faptul ca unitatea clasei era divizata in mici
grupulete ( am putut vedea cine a legat prietenii cu cine in clasa) . Grupurile
erau omogene si dispuneau de : a) sarcini de intruire distribuite diferentiat; b)
indrumarea permanenta a cadrului didactic;
Sintalitatea oamenii traiesc organizati in grupuri sociale deoarece sunt fiinte
sociale. Un grup social repezinta un ansamblu de indivizi intre care exista
relatii bine definite si in care fiecare individ are constiinta apartenentei la grup.
Personal consider ca aceste grupuri detin urmatoarele caracteristici: sunt
cooperante, prietenoase, au stiut sa isi rezolve problemele si conflictele
impreuna si cel mai important au stiut sa lucreze in echipa.
Dimensiunea normativa: Specialistii in sociologia clasei de elevi au observat ca acest
univers scolar este o reflectare micro a problematicii unei societati. Particularizand
problematica normativa la specificul clasei de elevi, putem desprinde cateva concluzii
privitoare la rolul constructiv al normelor in ceea ce priveste organizarea interna a
grupului, pe de o parte, si in evaluarea externa a grupului (judecati de valoare cu privire la
comportamentele integrate si la comportamentele deviante - pozitiv si negativ), pe de alta
parte. Normele n clasa de elevi au fost:
normele explicite: norme constitutive:regulile impuse de profesor ( exemplu:
elevii puteau raspunde la o cerinta numai ridcandu-se in picioare pentru a putea fi
vazut de intreaga clasa) si normele - ROI
normele implicite normele ascunse, care se construiesc n cadrul grupului,
produse de viaa n comun a grupului.
Dimensiunea operationala: Dimensiunea operationala este strans legata de dimensiunea
normativa. Am putut observa ca normele si regulile din dimensiunea normativa s-au
3

materializat. De asemenea era vizibila si nepotrivirea intre cultura profesorilor si cea a
elevilor, de unde si nevoia elevilor de a apela la strategii de supravietuire in clasa.

Dimensiunea inovatoare reprezinta o conditie esentiala a optimizarii interactiunilor si a
microdeciziilor educationale in universul grupului. Independenta atitudinala si de
interventie a cadrului didactic in situatii de criza este dependenta de capacitatile
inovatoare ale acestuia. Inovarea in planul relational al clasei de elevi nu este numai
rezultatul presiunii fortelor sociale inovatoare ci si presiunile elevilor care acioneaz din
interior. Jean Thomas lanseaza conceptul educatie in schimbare si defineste inovatia ca:
"Acea schimbare n domeniul structurilor i practicilor nvmntului care are drept
scop ameliorarea sistemului". In ceea ce priveste deciziile inovatoare este de mentionat
necesitatea pastrarii si a identificarii unor spatii pentru eventuale decizii secundare (spre
exemplu in cazul unei interventii corectionale, pedeapsa, reactia elevului la momentul
respectiv a determinat o schimbare atitudinala a cadrului didactic).


























4




2. Propuneri pentru ameliorarea climatului educational in vederea cresterii performantei scolare.
Propuneri pentru schimbarea la nivelul clasei de elevi
Egalitatea de sanse in fata educatiei si asigurarea unui invatamant de calitate pentru toti
sunt, pentru majoritatea sistemelor de invatamant din lume, obiective prioritare. Propuneri:
gestionarea mai atenta a absenteismului scolar- dezvoltarea unui sistem de informare a
parintilor elevilor cu probleme de comportament, privind invatatura si absenteismul
Imbunatatirea relatiei scoala-parinti - implicarea parintilor in educatia copiilor
cresterea nivelului de pregatire al corpului profesoral
acordarea unui sprijin familiilor aflate ntr-o situatie financiara critica, de a preveni
abandonul scolar si familial al copiilor, abuzul intrafamilial, precum si de a
preveni neglijarea grava a copilului
modernizarea bazei tehnico-materiale a institutiilor de invatamant
organizarea de programe educationale extracurriculare sau/si de sprijin educational,
reducerea numrului de elevi dintr-o clasa implicarea familiei, a comunitatii in activitatile
scolii
marketing pentru promovarea scolii romanesti
etc. sunt doar cateva dintre metodele prin care scoala poate interveni in favoarea
imbunatatirii calitatii educatiei si care s-au dovedit in timp a avea efecte pozitive
semnificative. Corpul profesoral, modul de organizare a procesului instructiv-educativ,
relatiile din interiorul scolii, dar si dintre acesta si exterior (familiile elevilor, comunitatea
n care-si desfasoara activitatea), activitatile cu caracter educational organizate in scoala
etc., are un impact semnificativ asupra performantelor educationale ale elevilor.









5


3. Analizati o situatie conflictuala intalnita fie ca student practicant, fie ca elev, fie
student la facultate, fie o relatie profesionala prof-elev, elev-elev, prof-prof
Conflictul este omnipresent chit ca vrem chit ca nu vrem. In viata de zi cu zi oamenii sunt
tot mai tensionati, nemultumiti si de cele mai multe ori intra in disputa cu apropiatii sai.
Un conflict intalnit de mine pana acum a avut loc in timpul liceului, mai exact in clasa a
X-a. Este vorba de doi colegi si prieteni foarte buni ( pe care o sa ii numim in continuare B si
Z) care s-au certat din cauza unei probleme aparent banale - absenteismul. B simtea nevoia sa
chiuleasca de la o ora de matematica stiind ca urmeaza sa fie ascultat, in timp ce Z voia sa
ramana. Aceasta a fost si scanteia conflictului care a dus la un schimb dur de replici. Dupa
acest schimb de replici situatia s-a deteriorat si a dus la violenta. Chiar daca Z a incercat sa
aplaneze acest conflict explicandu-i lui B ca vrea sa ramana in scoala si ca nu e nevoie sa
absenteze ( in special pentru ca aveau nevoie de note pentru incheierea situatiilor scolare),
aceasta incercare de comunicare nu a avut succes.
Din ideea de stare conflictuala se degaja mobilizarea si concentrarea unor forte care nu
mai accepta ordinea instituita anterior in anumite circumstante spatial - temporale. Fiecare are
ceva de exprimat si de impus, fiecare parte are un interes individual ce se manifesta prin
conditionarea satisfacerii propriei trebuinte de ctre cealalta parte. Si atunci cand interesul
starneste ambitii care nu raman izolate, conflictul este inevitabil. Conflictele nu surprind
niciodata. Acesta, a avut intriga bine definita care a mocnit si, la un moment dat a izbucnit.
Numai ca subiectii care au participat nu pareau deloc surprinsi. Fiecare si-a luat in primire
postul de lupta, stiind foarte bine ceea ce are de fcut. Este cu siguranta o dovada clara c
surprinsi sunt doar cei care nu iau parte( respectiv noi ceilalati colegi), pentru ca pentru ei
totul parea normal.
La nici 5 minute dupa actul de violenta, apare si diriginta, care aflase deja de conflictul
dintre cei doi. Bineinteles ca s-au luat si masuri: amandoi au fost amenintati cu scaderea notei
la purtare, iar la ora de matematica au fost ascultati. Mai mult decat atat la ora de dirigentie s-
au purtat diferite discutii de ce nu e bine sa ne certam si de ce trebuie sa fim un grup unit. In
ciuda acestor lucruri, starile conflictuale au persistat pana la terminarea liceului.