Cultura cartofului

Cartoful prezinta o deosebita importanta in

alimentatia oamenilor, in furajarea animalelor si
pentru prelucrari industriale.
In alimentatia oamenilor cartoful se foloseste in
stare proaspata sau sub forma de produse uscate si
semipreparate.Datorita gustului placut, a
digerabilitatii si a valorii nutritive ridicate
preparatele din cartofi satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor
populatiei.
In furajarea animalelor cartoful este valoros pentru porcine si bovine dar poate
fi utilizat si la alte specii de animale.Sunt folosite mai ales tuberculii raniti la
recoltare sau cei cu dimensiuni mici, reziduurile ramase de la industrializarea
cartofului.
Cartoful este o planta erbacee din familia solanaceelor, care valorifica solurile
usoare, nisipo-lutoase din zonele mai umede si racoroase acolo unde cerealele nu
reusesc in cultura.
Avand numeroase soiuri cu perioada de vegetatie diferita, recoltandu-se de la
sfarsitul lunii mai pna in octombrie, cartoful favorizeaza esalonarea lucrarilor
agricole, fiind folosit ca planta premergatoare a graului de toamna.
Cartoful contine: amidon, saruri minerale diverse pe baza de calciu, magneziu,
fosfor, fier, mangan, cupru, potasiu!, protide, lipide, vitaminele din grupul " "#,
"$, "%!, vitaminele A si C, acid folic, acid citric, acid malic.
&entru a obtine productii mari de cartof si de calitate buna, cu posibilitati de
mecanizare si irigare, asigurarea transportului fara vatamarea tuberculilor prezinta
o deosebita importanta pentru cultivator.
&lante bune premergatoare pentru cultura cartofului sunt: gramineele si
leguminoasele perene furajere si leguminoasele anuale.
'ucrarile solului au menirea de a asigura un substrat cat
mai afanat cu un regim aero-(idric corespunzator, prin
acumularea apei si elementelor nutritive in sol si distrugerea
buruenilor.
Solul se mobilizeaza la adancimea de $)-*+ cm pe
majoritatea tipurilor de sol, dovedindu-se superioara
aratura cu subsolaj suplimentar de #+-#, cm, facand
posibila o buna dezvoltare a plantei, mai ales a
tuberculilor in cuib.
Aratura se efectueaza
imediat dupa recoltarea plantei premergatoare,
administrarea ingrasamintelor organice si celor
c(imice cu fosfat si potasiu, tocarea eventualelor
resturi vegetale.&ana la venirea iernii aratura se
mentine curate de burueni, nivelata, fara crusta,
permitand plantatul mai devreme in
primavara.-aterialul de plantat trebuie sa fie sanatos
iar marimea tuberculilor sa fie de .+-/+ g.
&entru a obtine sporuri de productie si o timpurietate mai mare tuberculii de
cartofi se pun inainte de plantare la preincoltit.Incoltirea tuberculilor incepe cu *+-
.+ de zile inainte de plantare sfarsitul lunii ianuarie in sud si vest!.
Asigurarea pornirii coltilor in vegetatie se
face prin asezarea tuberculilor in strat de circa
.+ cm in camera incalzite la #%-#) grade Celsius
pana apar coltii in masa, fara ca acestia sa
depaseasca #-$ mm.Incoltirea propriu zisa se
realizeaza folosindu-se solaria sau alte spatii
care beneficiaza de lumina naturala sau
artificiala, cu posibilitati de aerisire in care se
pot mentine temperature de #$-#, grade Celsius
sau c(iar #) grade Celsius in cazul urgentarii
cresterii coltilor.Daca plantatul nu este posibil temperatura se coboara la #$ grade
Celsius pana la plantare.&entru a obtine o incoltire uniforma se sc(imba pozitia
laditelor in stive din / in / zile.
'a plantarea tuberculilor neancoltiti epoca optima de plantare este determinata
de zvantarea solului pana la adancimea de plantare, plus inca *-. cm, astfel incat sa
se poata efectua lucrarile de pregatire a solului fara tasari puternice.
0uberculi neincoltiti nu sunt afectati in sol de eventualele scaderi ale
temperaturii, nu pornesc in vegetatie pana cand nu se realizeaza temperature
specifica de %-/ grade Celsius.
Calendaristic cartoful extratimpuriu si timpuriu se planteaza intre ,-#, martie
in zona nisipurilor din 1ltenia si intre ,-$, martie in restul zonelor de cultura.
0uberculi neincoltiti trebuie plantati pana la
$+ martie in zona de campie, pana la #+-#,
aprilie in zona favorabila si pana la farsitul lunii
aprilie in zonele cu clima foarte favorabila.
In stabilirea desimii de plantare trebuie sa
se aiba in vedere urmatoarele aspect:
sa se foloseasca norme de plantare cat mai
reduse si economice prin reglarea desimii
numarul de tulpini principale si tuberculi formati la cuib creste odata cu
marimea materialului de plantare si a spatiului de nutritie si scade datorita reducerii
desimii de plantare, intre soiuri fiind diferente semnificative.
&entru cartoful ce se recolteaza la maturitate se asigura un numar de $$+-$.+
de mii de tulpini la (ectar.Aceasta densitate se asigura cu .,-,, de mii de tuberculi
plantati la (ectar, cu marimea de *+-., mm, respectiv .+-%+ g fiecare, considerand
ca un tubercul asigura pornirea in vegetatie a .-, tulpini initiale viguroase.
&entru culturile de cartof extratimpurii si timpurii se planteaza un numar de %,-
/, de mii tuberculi sau portiuni de tuberculi a cate *-. colti, ceea ce inseamna $.+-
$)+ de mii de tulpini pe (ectar.
2u marimea tuberculilor plantati determina
productia de cartofi cat mai ales desimea de plantare,
productia fiind in corelatie cu numarul de tulpini
principalela (ectar.Daca se planteaza tuberculi mai mici
se mareste desimea de plantare, pentru a se asigura
numarul normal de tulpini principale.
Distanta intre randuri la cartofi extratimpurii si
timpurii cu tuberculi incoltiti inainte de plantare distant intre randuri este de ,,-%+
cm, plantarea efectuandu-se semimecanizat, se desc(id rigole cu ajutorul
cultivatorului prevazut cu corpuri de rarita, in care tuberculii se planteaza manual,
iar acoperirea lor se face fie mecanizat fie manual.&e terenuri nisipoase distant
intre randuri este de /+ cm, distanta intre tuberculi pe rand oscileaza in functie de
distant intre randuri si desimea stabilita, intre #3-$/ cm.
Cartoful se planteaza mecanizat prin
acoperire cu biloane.-asinile de plantat
trebuie sa fie bine reglate astfel incat sa
rezulte un bilon uniform simetric fata de
coama, lat la baza de *)-.$ cm si inalt de
#$-#, cm deasupra partii superioare a
tuberculilor la bilon mic si $+-$, cm la bilon
mare, astfel ca dupa asezarea pamantului in
bilon tuberculii sa fie acoperiti cu un strat de
)-3 cm pamant, respective #%-#3 cm.
4xista doua tipuri de plantare: plantatul in biloane si plantarea pe brazde.
&lantatul in biloane este obligatoriu in cazul
irigarii prin brazde sau in zonele cu ploi abundente
sip e pante mai mari de .-, 5.Adancimea de plantat
variaza intre %-#/ cm in fuctie de adancimea la care
umiditatea si temperature sunt favorabile formarii
tuberculilor.
&lantatul pe brazde consta in
executarea unei araturi, tuberculii punandu-se tot la a doua brazda, in
cazul plugului purtat de tractor, distant intre randuri este de aproximativ
%+ cm.0uberculii se aseaza cu man ape peretele brazdei, la jumatatea
intervalului dintre coama si fundul brazdei.Acoperirea se face prin
rasturnarea brazdei urmatoare, astfel terenul ramane ca o aratura.
Ingrijirea cartofului fara utilizarea erbicidelor. De la plantare la
rasarire intervalul este de peste *+ de zile la cartofi neincoltiti iar la
cartofi preincoltiti este de #)-$, de zile.In acest interval se distrug
buruenile si crusta care se poate forma mai ales pe terenurile grele si cu
vreme ploioasa.
Cele mai bune rezultate se obtin cand lucrarile se fac imediat ce apar
buruenile.&rima lucrare se efectueaza la #+-#. zile dupa plantare.6rapa distruge
buruenile si crusta de pe coama biloanelor, dar si de pe intervalul dintre
biloane.Dupa #-. zile se lucreaza din nou dar cu cultivatorul ec(ipat cu piese tip
rarita.
In cazul infestarii culturii cu burueni perene se va executa o prasila manuala
complete pe rand sau una doua lucrari de plivit.
'a culturile irrigate lucrarile de ingrijire se coreleaza cu udarile, mai intai se
face udarea apoi se efectueaza prasitul sau bilonatul, afanand solul si refacand
biloanele.
0ot in perioada de vegetatie se fac tratamente contra bolilor si daunatorilor.
Ingrijirea culturii de cartofi cu ajutorul
erbicidelor.
"uruenile din lanurile de cartofi se
combat cu multa greutate, deoarece primele
faze de vegetatie a plantei corespund cu
perioadele ploioase din lunile mai si iunie,
cand nu se poate intra cu mijloacele
mecanice pentru distrugerea lor.
"uruenile produc pagube mari, determinand diminuarea recoltei cu $+-*, 5,
acestea consuma cantitati mari de apa si elemente nutritive si scad eficienta
tratamentelor impotriva bolilorsi daunatorilor, de asemenea recoltarea mecanizata
devine dificila sau imposibila.
4xista doua tipuri de erbicide care se pot folosi in cultura cartofului: erbicide
preemergente care se folosesc inaintea infiintarii culturii si erbicide postemergente
care se folosesc dupa infiintarea culturii.
Amintim cateva erbicide care se pot utiliza preemergent in cultura cartofului:
Dual 6old 3%+ 4C se utilizeaza in cantitate de #,+-#,, l 7(a impotriva buruenilor
monocotiledonate anuale.
In functie de umiditatea din sol exista doua posibilitati de aplicare:
inainte de semanat, urmat de incorporare superficiala pe sol uscat,si in
regiunile unde sunt asteptate perioade de seceta Dual 6old 3%+ 4C se aplica inainte
de insamantare si apoi se incoporeaza in stratul superficial al solului la $-* cm, cu
ajutorul combinatorului.
imediat dupa semanat in conditii normale de umiditate Dual 6old 3%+ 4C se
recomanda a fi aplicat dupa semanatul culturii,sau in aceeasi zi, pana inainte de
rasarirea acestuia.
8n alt erbicid care se poate utiliza este Sencor /+ 96 in cantitate de +,/-#,$
:g 7(a impotriva buruenilor anuale si unele monocotile.
Sencor /+ 96 poate fi administrat atat preemergent cat si postemergent pana
cand lastarii au inaltimea de maximum #+ cm.
Stomp **+ 4C se poate utiliza preemergent in cantitate de ,,+ l7(a impotriva
buruenilor monocotiledonate si unele dicotiledonate anuale. 0ratamentul se poate
aplica intr-un interval de , zile dupa semanat.
4rbicide postemergente utilizate in cultura cartofului sunt: ;usilade ;orte in
cantitate de +,)-#,+ l7(a impotriva buruenilor monocotiledonate anuale, siimpotriva
buruenilor monocotiledonate perene in cantitate de #,* l7(a.
&antera .+ 4C se utilizeaza in cantitate de +,/,-#,+ l7(a impotriva buruenilor
monocotiledonate anuale .-ai combate pirul tarator si costreiul in cantitate de $,+
l7(a,de la #+ cm pana la /+ cm inaltime.4fectul deplin este obtinut la #.-$# de zile
de la aplicare.
0itus $, D; se utilizeaza in cantitate de .+-%+ g7(a impotriva buruenilor
monocotiledonate anuale si perene si unele dicotiledonate.
Descrierea si combatere bolilor la cultura de cartofi.
Descrierea si combaterea manei cartofului (Phytophthora infestans).
-ana cartofului poate ataca toate organele aeriene ale plantelor precum si pe
cele subterane, cu exceptia radacinilor.
Atacul se manifesta pe frunze, pe fata superioara a limbului, apar pete galbui,
la inceput mici, cu contur difuz, mai numeroase catre marginea foliolelor. &etele se
maresc treptat, devin brune, apoi brun negricioase si sunt inconjurate de o dunga
galbena, cu margini regulate si difuze.&etele pot sa conflueze, brunificarea se
intinde pe toata suprafata frunzelor, care se usuca si se rasucesc de parca ar fi
arse.0ulpinile, petiolii si pedunculi florali atacati prezinta pete alungite, brune-
negricioase pe care ciuperca nu fructifica.
Atacul de pe tulpini, prin extinderea petelor, poate cauza uscarea prematura a
partii aeriene a plantelor.
0uberculii atacati, apar cu pete brune-plumburii, adancite, iar in sectiune se
observa zone de tesut brunificat, de la care pornesc prelungiri neregulate spre
central pulpei.
Ciuperca ierneaza in tuberculi, sub forma de miceliu de rezistenta, precum si in
resturile vegetale bolnave ramase pe sol.
&atogenul prefera temperaturile de #%-$$ grade Celsius, avand doua varfuri ale
curbei de evolutie, la inceputul lunii iulie si la inceputul lunii septembrie.
&revenirea aparirtiei manei se poate realiza prin: sortarea riguroasa a
tuberculilor, inainte de depozitare si plantare, distrugerea tuberculilor infectati,
utilizarea soiurilor cu rezistenta ridicata.
Combaterea c(imica se realizeaza prin tratamente cu fungicide in timpul
perioadei de vegetatie, amintim cateva substante utilizate: Acrobat -< 3+7%++ 9&
in concentratie de +,$ 5 $,+ :g7(a!, Antracol /+ 9& in cantitate de #,,-$,, :g7(a
$+ g in /-#+ l apa!, "ravo ,++ SC in cantitate de #,,-$,+ l7(a, C(amp // 96 in
concentratie de +,* 5 *,+ :g7(a!, Consento .,+ SC in cantitate de $,+ l7(a $+ ml
in $+ l apa!, Curzate -anox in cantitate de $,, :g7(a, Dit(ane --., in cantitate de
$,+-$,, :g7(a,Dit(ane 2eotec /, 96 in cantitate de $,+-$,, :g7(a, 4=uaction &ro
in cantiate de +,. :g7(a % g in % l apa!, ;anion 96 in cantitate de $,, :g7(a in
$++-*++ l7(a apa, ;olpan )+ 9D6 in concentratie de +,#, 5 #,, :g7(a!,
;unguran 1> ,+ 9& in cantitate de *,+ :g7(a, ?ocide $+++ in cantitate de #,,
:g7(a, &ol@ram D; in cantitatete de #,) :g7(a, Aidomil 6old -< %) 96 in
cantitate de $,, :g7(a, Aidomil 6old &lus .$,, 9& in cantitate de *,+ :g7(a,
<etanil "lu in cantitate de *,+ :g7(a.
Descrierea si combaterea rizoctoniozei (Rhizoctonia solani).
Aizoctonia se manifesta pe tuberculi, stoloni, radacini si tulpini.&e radacini si
stoloni boala apare sub forma de pete brune, acoperite cu o retea fina constituita
din miceliul ciupercii. &lantele atacate prezinta la baza tulpiniilor mature un
mucegai alb-cenusiu.
Atacul la nivelul tuberculilor consta in formarea de cruste de mici dimensiuni,
albicioase la inceput, apoi brun-negricioase, compacte, care formeaza pe suprafata
tuberculului escavatii de dimensiuni variabile."oala este periculoasa daca atacul pe
tuberculi apare timpuriu.0uberculii bolnavi dau nastere la plante fragile, care pier
foarte repede.
In afara de cartofi agentul patogen paraziteaza: sfecla, tutunul, rapita,
castravetele, ardeiul, morcovul, mazarea, fasolea, ridic(ea, tomatele, varza.
&revenirea aparitiei rizoctoniozei se poate realizeaza prin: asolament rational
dupa o cultura atacata nu se infiinteaza o noua cultura cu plante care fac parte din
cercul de plante gazda al ciupercii!, plantarea optima si in soluri usoare, sistem de
nutritie ec(ilibrat in azot, fosfor, potasiu.
Combaterea c(imica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi:
Dit(ane --., in cantitate de +,, :g 7t tuberculi $+ g pentru .+ :g tuberculi!,
Dit(ane 2eotec /, 96 in cantitate de +,, B #,+ :g7 #,+-#,, t tuberculi $+ g pentru
*+-.+ :g tuberculi!.
Descrierea si combaterea alternariozei (patarea bruna) (Alternaria solani).
Alternarioza se manifesta pe frunze, mai rar pe tulpini si frecvent pe tuberculi,
mai ales in perioada de depozitare.
&e frunze boala debuteaza la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie, prin
aparitia de pete circulare, ovale sau colturoase, de culoare bruna cu zone
concentrice. &etele se maresc, conflueaza, cauzand uscarea unor portiuni mai mari
de frunza.
"oala apare la inceput pe frunzele bazale, treptat producandu-se infectii pe
verticala, la frunzele din etajele superioare.
&e tuberculi petele sunt brune-negricioase si sunt usor adancite.4volutia
atacului duce la putrezirea pulpei.
&revenirea aparitiei alternariozei se poate realiza prin: sortarea riguroasa a
tuberculilor atat la plantare cat si la depozitare, evitarea plantari pe terenuri grele
bogate in apa, recoltarea la timp, pe vreme insorita evitarea traumelor si sortarea
tuberculilor infestati inainte de depozitare.
Combaterea c(imica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi:
Antracol /+ 9& in cantitate de #,,-$,, :g7(a $+ g in /-#+ l apa!, "ravo ,++ SC in
cantitate de #,, l7(a, Curzate -anox in cantitate de $,, :g7(a, 4lectis /, 96 in
cantitate de #,) :g7(a, ;anion 96 in cantitate de $,, :g7(a in $++-*++ l7(a apa,
&ol@ram D; in cantitate de #,) :g7(a, S(avit ; /$ 9& in concentratie de +,$ 5
$,+ :g7(a!.
Descrierea si combaterea daunatorilor din cultura de cartofi.
Descrierea si combaterea nematodului tulpinilor si tuberculilor de cartofi
(Ditylenchus destructor).
2ematodul poate dezvolta ,-% generatii pe an, iernand in toate stadiile in
tulpinile diferitelor plante cultivate si spontane, in bulbi, in tuberculi si uneori c(iar
in sol.
&rimavara larvele migreaza in sol, patrund in radacini, tuberculi sau bulbi prin
leziuni mecanice sau orificii naturale, dizolvand peretii celulari cu ajutorul unor
secretii ale tubului digestiv.2ematodul ataca tulpinile, bulbii, tuberculii, rizomii si
radacinile diferitelor plante cultivate si spontane.
In urma atacului frunzele plantelor se ingroasa si se scurteaza, decolorandu-se
treptat, pentru ca, in final, sa se ingalbeneasca. 0uberculii sau bulbii atacati se
deformeaza, prezentand crapaturi, plantele atacate se usuca.
'a o infestare tardiva, desi plantele nu prezinta simptome exterioare vizibile,
tuberculii sau bulbii acestor plante prezinta pete, la inceput albicioase, apoi brune,
cu aspect mucilaginos si in mod practic fara posibilitati de valorificare sau de
pastrare.
&revenirea aparitiei nematodului se poate realiza prin: respectarea stricta a
masurilor de carantina fitosanitara externa si interna, realizarea unei rotatii a
culturilor, se recomanda in acest caz utilizarea rapitei, a canepii, mustarului a caror
secretie radiculara stimuleaza eclozarea larvelor din c(isti, care mor in lipsa
gazdei, cultivarea unor soiuri rezistente.
Combaterea c(imica se poate realiza cu tratamente c(imice cu nematocide cum
ar fi: 2emat(orin #+ 6 in cantitate de #+-#, :g7(a.Se recomanda administratrea
produsului la o adancime de maxim #+-#, cm.In conditii de seceta se recomanda
irigarea in momentul aplicarii, pentru a facilita performantele substantei.
Descrierea si combaterea iermilor sarma (gandaci pocnitori) (Agriotes sp.).
Ciermii sarma sunt raspanditi in toate regiunile tarii dar mai ales in zonele de
stepa si silvostepa.
Adultii au corpul alungit si ingustat posterior.4litrele sunt prevazute cu patru
dungi caracteristice.
Caracteristic pentru acest grup de insecte este dispozitivul de sarit, situat la
punctul de insertie intre prostern si mezostern.Culoarea variaza de la brun roscat la
brun inc(is. 'arvele ating la maturitate lungimea de #)-$% mm.Corpul este
cilindric, puternic c(itinizat, ceea ce le imprima o anumita rigiditate, de unde le
vine si denumirea de Dviermi sarmaD.Din varsta a doua, culoarea corpului se
transforma din alb-transparent in galben-portocaliu lucios, iar capul este brun.
Ciermele sarma prezinta o generatie la *-, ani si ierneaza in sol ca insecte
adulte si ca larve de diferite varste, sunt polifage, larvele (ranindu-se cu partile
subterane ale plantelor.
Ataca de preferinta cerealele paioase, porumbul, floarea-soarelui, cartoful,
sfecla, morcovul, tomatele, tutunul, pomii fructiferi, vita de vie.
Adultii se (ranesc cu elementele florale din inflorescentele cerealelor si
umbeliferelor.
'arvele provoaca rosaturi ale radacinilor producand galerii in profunzimea
acestora. In timpul atacului plantele aflate in primele faze se ingalbenesc si se
usuca. Adultii sunt omnivore, se (ranesc cu insecte mici, rame, boabe de cereale
germinate.
&revenirea aparitiei viermilor sarma se poate realiza prin: rotatia culturilor,
aratura adanca de toamna pentru distrugerea larvelor, adunarea si distrugerea prin
ardere a tuturor resturilor dupa recoltare.
Combaterea c(imica se poate efectua cu Sintogril Super in cantitate de *+
:g7(a printr-o usoara incorporare, inainte de plantare.
Descrierea si combaterea la gandacul din Colorado (!eptinotarsa
decemlineata).
6andacul de Colorado este unul dintre cei mai prezenti daunatori ai agriculturii
in perioada de vara.Are #-$ generatii pe an si ierneaza ca adult in sol, la *,-.+cm
adancime. Ataca numeroase specii de plante din familia Solanaceae, atat cultivate
cartoful, vinetele, tomatele!, cat si spontane ciumafaia, zarna, maselarita,
matraguna!.
In stadiul de adult, gandacul are corpul de 3-#$ mm lungime si un
colorit galben-portocaliu.Cele doua elitre prima perec(e de aripi, cele tari!
prezinta cate cinci dungi longitudinale negre.
Dupa perioada de (ibernare, ies din pamant la sfarsitul lunii martie.Dupa o
(ranire intensa, specifica indivizilor ajunsi la maturitate sexuala, are loc copulatia
si ponta.
;emelele depun ouale in grupe de cate #+-#$+ exemplare, pe partea inferioara
a frunzelor.Incubatia dureaza intre patru si cinci zile, urmand ca larvele sa apara la
jumatatea lunii mai.'arva se dezvolta intre #, si *+ de zile.
'arva, in stadiul maxim de dezvoltare, atinge o lungime de #$-#, mm, fiind
colorata in rosu-portocaliu, pe partile laterale prezentand puncte negre bine
definite.In acest stadiu larvele parasesc plantele, patrund in sol si se transforma in
pupe.In acest stadiu vor petrece intre #$ - $+ de zile urmand sa devina adultii din
prima generatie.&rima generatie se dezvolta in maxim *, de zile, adultii aparand in
a doua jumatate a lunii iunie. Datorita aparitiei esalonate a adultilor, generatiile se
suprapun.
'arvele tinere perforeaza, iar mai tarziu consuma in intregime limbul foliar.'a
atacuri puternice plantele sunt complet sc(eletizate, ramanand numai resturi de
tulpina, culturile de cartof fiind complet compromise.
Adultii rod frunzele, incepand de la margine, la un atac puternic putand
produce defolierea plantelor.Cand nu mai gasesc plante verzi pentru (rana,
gandacul ataca tuberculii de cartof, mai ales daca acestia se afla la suprafata
solului, atacand si fructele de vinete.
&revenirea aparitiei gandacului din Colorado se poate realiza prin: controlul
riguros la punctele de frontiera in cazul importului de tuberculi de cartof pentru a
impiedica patrunderea unor daunEtori de carantina, crearea unor conditii favorabile
inmultirii si activitatii dusmanilor naturali ai gandacului din Colorado, cultivarea
de soiuri rezistente sau tolerante la atacul gandacului din Colorado, intretinerea
culturilor prin prasile repetate, fertilizare rationala pentru stimularea dezvoltarii
plantelor.
Combaterea c(imica se poate realiza prin tratamentul tuberculilor inainte de
plantat cu &restige $3+ ;S, tratamentul se efectueaza cu ajutorul unei instalatii
amplasate pe masina de plantat, care pulverizeaza produsul in doza de +,) l7t in
amestec cu cca. ., l apa! direct pe tuberculi, concomitent cu plantarea lor. &restige
nu se va utiliza pe o samanta cu vigoare slaba sau infectata cu diverse ciuperci
patogene ;usarium, 4rFinia! si la culturi amplasate pe soluri reci, cu exces de
umiditate sau semanate la adancime prea mare. 1 alta substanta care se poate
folosi in tratamentul tuberculilor de cartof este Cal@pso .)+ SC in cantitate de +,+)
l7(a #+ ml in ,+ l apa.
In perioada de vegetatie combaterea gandacului din Colorado se realizeaza cu
ajutorul insecticidelor cum ar fi: Actara $, 96 in cantitate de +,+%-+,+) :g7(a #,,
g in #, l apa!, Decis -ega in cantitate de $ ml in %,, l apa, ?arate <eon in cantitate
de $ ml in %,+ l apa, 'aser $.+ SC in cantitate de +,# l7(a, -ospiln $+ S6 in
cantitate de +,# :g7(a #,, g in #+ l apa!, Coragen in cantitate de ,+-%$ ml7(a,
2uprid $++ SC in cantitate de +,*-+,. l7(a.
Descrierea si combaterea la paduchele negru al sfeclei (Aphis fabae).
&aduc(ele negru al sfeclei prezinta )-#$ generatii pe an, iernand ca ou de iarna
depus de femelele formei sexuate pe ramurile unor arbusti din flora spontana, cum
ar fi: lemnul cainesc, calinul sau iasomia.In primavara, din oul de iarna rezulta
larve, care apoi se transform in femele adulte, asa numitele fundatrix si care vor da
nastere, pe cale asexuata, la cateva generatii de fundatrigene nearipate care vor
popula gazdele primare pe care s-a realizat iernarea in stadiul de ou.Incepand cu
generatia a $-a apar si formele aripate, care parasesc gazdele primare, colonizand
frunzele si tulpinile diferitelor gazde secundare cultivate sfecla, floarea soarelui,
salata, etc.! si spontane loboda, palamida, stirul, etc.! provocand efecte
daunatoare.
&aduc(ele negru colonizeaza frunzele, lastarii si florile plantelor gazda,
atacand prin inteparea si sugerea sucului celular.Sunt preferate plantele de sfecla,
floarea soarelui, cartof, mazare, fasole,trifoi, spanac, salata.
;runzele atacate se rasucesc, se brunifica si se usuca.'a seminceri, in urma
atacului florile avorteaza, productia de seminte fiind serios afectata. Daunatorul
este totodata un important vector pentru numeroase viroze, la speciile de plante
cultivate carora le provoaca daune.
&revenirea aparitiei paduc(elui negru se poate realiza prin: rotatia culturilor
semanaturile unei anumite plante sa nu urmeze pe parcele care anul precedent au
fost cultivate tot cu aceeasi planta!, intretinerea culturilor in cele mai bune conditii
prin distrugerea plantelor spontane, adunarea si distrugerea prin ardere a tuturor
resturilor dupa recoltare.
Combaterea c(imica se poate realiza prin tratamentul tuberculilor cu &restige
$3+ ;S in cantitate de +,) l7(a.
In timpul perioadei de vegetatie se pot face tratamente cu : Actara $, 96 in
cantitate de +,+%-+,+) :g7(a, Cal@pso .)+ SC in cantitate de +,+) l7(a, Decis -ega
,+ 49 in cantitate de $ ml in %,, l apa,-ospilan $+ S6 in cantitate de +,# :g7(a.
Irigarea cartofului s-a dovedit foarte eficienta in
toate zonele.In primaverile secetoase se recomanda sa
se faca o udare de aprovizionare sau o udare imediat
dupa rasarire.
8miditatea solului trebuie mentinuta in tot timpul
perioadei de vegetatie la minim /+-)+ 5 din capacitatea
pentru apa a soluluiConsumul de apa la cartof are valori
de *,++-/+++ m* de apa la (ectar,%+-/+ 5 din acest
consum realizandu-se in perioada de formare si crestere
intensa a tuberculilor iunie,iulie,august!.
Aecoltarea cartofului incepe cu soiurile
extratimpurii si timpurii incepand din luna mai,
atunci cand greutatea tuberculilor a deposit *+ g.
Aecoltarea se face manual prin smulgere pe
terenurile nisipoase, iar pe celelalte soluri folosind
sapa sau plugul.Se incearca evitarea ranirii
tuberculilor, sortarea facandu-se concomitant cu
recoltarea.
&entru consumul de vara recoltarea se face pe
masura necesitatilor, de obicei in luna iulie-august,
cand peridermul nu este inca bine format recoltarea
se poate realiza mecanizat.
Cartoful pentru consum de toamna-iarna si pentru
industrializare se recolteaza cand $7* din tulpini vrejuri! s-au uscat, restul de #7*
avand inca culoare galbena.Aecoltarea se face numai pe vreme buna si la
umiditarea corespunzatoare a solului.
&astrarea tuberculilor se poate realiza fara pierderi daca au o stare fitosanitara
buna, recoltarea s-a facut la maturitate deplina, pe vreme fara ploi si relative calda,
s-au indepartat impuritatile, iar eventualele rani s-au vindecat in totalitate.