UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR, FACULTATEA STIINTELE EDUCATIEI

Aspecte ale predarii substantivului in clasele I-IV

Propunator student : Andreea Ghita
Profesor indrumator : Mihaela Jianu
Cuprins
1. Definitie substantiv
2. Clasificarea lexico-gramatical a substantivelor
3. Clasificarea flexionar a substantivelor. Genul
4. Categoriile gramaticale. Numrul
5. Categoria determinrii. Articolul substantival
6. Cazul
7. Funciile sintactice ale substantivului
8. Elemente de joc incorporate in lectii.




















Argument














1. Substantivul este partea de vorbire care denumete fiine, obiecte, substane, locuri,
evenimente i o serie de noiuni abstracte.
Substantivele sunt cuvinte flexibile. Ele se declin, adic i schimb forma dupa numar, caz si
determinare. Astfel avem:
- forma-tip (pentru majoritatea substantivelor este forma de nominativacuzativ, singular
nearticulat);
- formele flexionare care servesc la exprimarea categoriilor de numr, caz, determinare.
Substantivul raspunde, de obicei, la urmatoarele intrebari: cine este acesta / aceasta?; ce este
acesta / aceasta?
2. Clasificarea lexico-gramatical a substantivelor
Dup neles i dup anumite trsturi lexico-gramaticale, substantivele se mpart n:
- Substantive comune - ele denumesc obiecte fcnd parte dintr-o clas de obiecte de
acelai fel (om, urs, munte, stejar, cas, punte etc.), substane, materii (carne, cear,
petrol, ulei), noiuni abstracte (nelegere, linite, pace, toleran).
- Substantive proprii - denumesc anumite obiecte spre a le deosebi de altele din aceeai
categorie sau de acelai fel: Ion, Sadoveanu, Marte, Orhei, Siret etc.
3. Clasificarea flexionar a substantivelor. Genul
Substantivele sunt de trei genuri :
- substantive masculine (nuc, lup, frate, leu, unchi, tei etc.)
- substantive feminine (masa, casa, tara, floare, stea etc.)
- substantive neutre (mal, lucru, stilou, grai, nume etc.)
4. Categoriile gramaticale. Numrul
Substantivele au doua numere : singular si plural. La singular, substantivul denumete un singur
obiect (stejar, mare, drum), iar la plural, denumete mai multe exemplare ale aceluiai obiect
(stejari, mri, drumuri).
Dup capacitatea lor de a exprima opoziia de numr, substantivele se mpart n urmtoarele
clase:
- substantive care au ambele forme de numr (denumesc obiecte ce pot fi numrate): fecior
feciori, ar ri, ora orae;
- substantive defective de numr. La rndul lor, ele pot fi de dou feluri:
a) substantive care au numai forma de singular (singularia tantum): dreptate, studenime,
snge, Daciaetc.
b) substantivele care au numai forma de plural (pluralia tantum): aplauze, tieei,
ochelari, Filipine etc.
5. Categoria determinrii. Articolul substantival
Articolul substantival este un cuvnt auxiliar care nsoete substantivul i exprim genul,
numrul i cazul acestuia. Avem:
- Articolul nehotrt (un, o, nite) se folosete pe lng un substantiv care denumete un
obiect necunoscut vorbitorilor: un copac, un sat, o crare, nite case.
- Articolul hotrt (-l, -a, -i, -le) se ntrebuineaz pe lng un substantiv care semnific un
obiect individualizat ntr-o anumit privin, deci un obiect cunoscut vorbitorilor n
situaia dat de comunicare:copacul, satul, crarea, casele.
6. Cazul
Cazul exprim relaiile substantivului cu celelalte cuvinte din propoziie; este deci un indice
al funciilor sintactice ale substantivului.
Substantivul are cinci cazuri:
Cazul ntrebarea cazual Funcia sintactic cea mai frecvent
N Cine? , Ce? Subiect, nume predicativ, apoziie
G Al, a , ai, ale cui? Atribut
D Cui? Complement indirect
A Pe cine? , Ce? Complement direct
V - Cazul adresrii directe

7. Funciile sintactice ale substantivului