Dificultati de invatare

Caracteristicile copiilor
cu
dificultăţi specifice de învăţare
 Cauzele
Majoritatea autorilor vorbesc de trei categorii de cauze reale
posibile:
 1. Organice
 2. Funcţionale bazale (la nivelul metabolismului
celular)
 3. Educaţionale.
Astfel, sintetizand clasificari numeroase ale cauzelor, Lerner, J.
(1989) considera cele mai elocvente trei posibilităţi:
 Afectiunile cerebrare;
 Variatia echilibrului bio-chimic;
 Calitatea influentelor din mediul ambiant.
Cele mai multe preocupari actuale sunt în identificarea cauzelor
ce tin de mediul de educare şi învăţare tocmai pentru ca
aceasta este premisa unei posibile remedieri.
Caracteristicile copiilor
După Hodder, Waligun, Willard, ( 1986,
p.11 ) domenii funcţionale sau
operaţionale sunt următoarele:
 Coordonarea motorie ;
 Motricitatea perceptiva ;
 Perceptia vizuala ;
 Perceptia auditiva ;
 Limbaj ;
 Dezvoltare intelectuala ;
 Factorii sociali şi personali .
Domeniile dificultatilor de invatare
1. domeniul limbajului rostit- al vorbirii- dislaliile(
incapacitati de pronuntare corecta a sunetelor,
grupurilor de sunete, cuvintelor sau propozitiilor),
logonevrozele (balbaielile sau tulburările de ritm),
disfoniile (tulburări de voce), intarzierile în
vorbire, etc.
2. domeniul limbajului scris- citire şi scriere
(dislexiile ca incapacitati partiale de insusire a
citirii şi disgrafiile ca incapacitati partiale de
insusire a scrisului).
3. domeniul limbajului nonverbal
-psihomotricitate şi expresie(dificultăţi în
efectuarea motricitatii fine sau largi şi ale
coordonarii psihomotorii)
Domeniile dificultatilor de invatare
4. domeniul atentiei şi concentrarii în
activitate şi pe obiect

5. domeniul motivatiei

6. domeniul schemelor de percepţie şi

orientare (deficiente sau incapacitati de
structurare a schemelor de baza
perceptiv-motorii, orientare spatiala şi
temporala)
Domeniile dificultatilor de invatare
7. domeniul structurilor simbolice
matematice (discalculiile ca incapacitati
de operare în mod flexibil cu simbolurile
matematice şi cu schemele de rezolvare)

8. domeniul reactiilor de raspuns şi al

ritmului de rezolvare a problemelor
(dificultăţi de ritm)

9. domeniul relationarii sociale şi al

problemelor de comportament
Domeniile/tipuril inteligentei afectate

 limbajul
 operarea cu spatiul/timpul;
 operarea cu vizualul;
 matematica
 cunoaşterea corpului
 cunoaşterea a ceea ce poate
face social sau practic.
Evidentiem manifestarea
dificultăţilor de învăţare in:

 înţelegerea sau producerea

limbajului,
 înţelegerea şi folosirea spatiului
sau timpului,
 a da sens şi a-şi aminti ceea ce
vede,
 folosirea corpului,
 înţelegerea matematicii
 domenii sociale sau practice.
Caracteristici funcţionale ale
inteligentei cognitive afectate

 1. Complexitatea, care se referă la

capacitatea de a putea folosi informatii complexe
sau sarcini sau de a efectua mai multe sarcini
odata.;

 2. Adaptabilitatea şi flexibilitatea se referă

la a recunoaşte ca pot există alternative şi să le
poata folosi;

 3. Realizarea şi rememorarea unor

diferenţe, care are în vedere capacitatea de a
identifica aspectele importante din informatii şi
reamintirea lor, sau a uita aspecte, neimportante şi
a nu identifica agentii care le insotesc;
Caracteristici funcţionale ale
inteligentei cognitive afectate
 4. Judecata care se referă la capacitatea de
selectare a optiunilor, explicarea alegerilor,
comportamente de utilizare, etc.

 5. Gandirea simbolica are în vedere abilitatea

de a gandi şi de a alege limbajul, punctuatia,
simbolurile matematice, gesturile, etc. dar şi
reprezentarea acestora pe plan mental şi
posibilitatea de a vedea generalizarile intre sferele
cunoaşterii, ca şi perceperea schemelor de legatură
intre cunoştinţe;
Caracteristici funcţionale ale
inteligentei cognitive afectate
 6. Perceperea schemelor şi ritmurilor
care caracterizeaza formele de cunoastere
care are în vedere competenţele legate de
producerea şi distribuirea adecvata a
conţinuturilor, de realizarea schemelor chiar
când lipsesc anumite parţi;

 7. Reflecţia care este abilitatea de a

gandi dinainte la o actiune, în process şi
secvente de derulare; abilitatea de a face
inferente legate de succese şi nereusite
Dizabilitatile de învăţare ca modalitati
speciale sau specifice prin care
persoana:
 Poate opera complexitatea,
 Poate utiliza abordarile alternative,
 Prezinta şi isi aminteste informatii
importante,
 Foloseste judecatile adecvate,
 Gandeste abstract,
 Retine scheme în cunoastere
 Reflectă realitatea în functie de ceea
ce face, a facut sau trebuie să faca.
Atentie
 Nuun defect ci un
SPECIFIC in cunoaştere şi
operare.

 UNICITATEA este
principala caracteristica a
dificultăţilor de invăţare
Puncte de reper
 Perspectiva pozitiva asupra
dificultatilor de invatare

 Fiecare copil este unic

 Fiecare invata in stilul lui

 Fiecare invata si se dezvolta

Esenţa :Dificultatile de
invatare
se manifesta in
 Dificultăţi de ordin general

 Dificultăţi vizuale

 Dificultăţi afective sau de

comportament

 Dificultăţi de ordin social.

Dificultăţi de ordin general
Comportamente depistate
 hiperactivitatea
 slaba capacitate de a fi
atent
 orintarea confuză în
spaţiu şi timp
 incapacitatea de a urmări
instrucţiunile orale
 poftă necontrolată de
dulce
 hipoglicemie
 ambidextrie după vârsta
de 8 ani
 inversează literele sau
cuvintele
 face constant greşeli
ortografice
 prinde greu o minge şi o
loveşte greu cu piciorul
 nu poate sari coarda
 dificultăţi în încheierea
nasturilor
 dificultăţi în legarea
şireturilor
 mod defectuos de a ţine
creionul în mână
 caligrafie mediocră
 mers dificil
 incapacitate de a sari
 stângăcie
 eşecuri frecvente
 ezitări la coborârea scarilor
 dificultăţi în a sta într-un
picior
 dificultăţi în a merge cu
bicicleta şi a merge de-a
lungul unei linii.
Dificultăţi vizuale
Comportamente

 capul foarte aplecat

 tensiune vizuală remarcată în
strabism, clipire des, işi freaca
ochii, îi fug ochii, sare cuvinte
sau rânduri când citeşte, îşi
apropie mult ochii de pagină
când scrie sau citeşte, etc.
Tulburările de comportament şi sau
afective

 imagine greşită-şovăielnică de
sine,
 accese colerice sau de ostilitate,
 impulsivitate excesivă,
 închidere în sine sau
dezorientare.
Dificultăţi de ordin social
Comportamente

 tendinţa de a se juca cu copii

mai mici decât ei
 dificultatea de a stabili raporturi
cu colegii
 evitarea situaţiilor sociale noi.
Comun cu alte probleme pot fi:
 asemanarea comportamentelor
de tip intelectual cu cele
specifice deficienţelor de
intelect,
 învăţarea în ritm lent
 tulburările de comportament