1. Tema - prezentata succint.

Ca tema de cercetarea am ales Suicidul in randul adolescentilor din Republica

Moldova. Am ales sa cercetez aceasta problema deoarece suicidul este un fenomen tragic si
constituie a doua cauza a mortalitatii tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani, tinand cont
numai de sinuciderile declarate oficial si excluzandu-le pe acelea deghizate in accidente.
Conform ultimelor date
1
, anual in rezultatul suicidului decedeaza aproximativ 8! """
oameni pe tot globul, inclusiv 1#! """ in regiunea $uropeana. %rintre cauzele de deces, in
regiunea $uropeana, suicidul ocupa locul doi dupa accidentele rutiere.
2. Aria de investigatie
Avand in vedere ca &in 'epublica (oldova in anul )""5 au fost inregistrate #!1 cazuri
de suicid *1,55 la 1"" mii populatie+, comparativ cu #"! cazuri *1#,! la 1"" mii populatie+
in anul )"",-
)
, mi-am propus sa aplic acest proiect de cercetare pe populatia din tara mai sus
mentionata. .u este insa singura cauza, o alta cauza se datoreaza faptului ca desi se
inregistreaza un numar impunator de cazuri, aceasta problema in 'epublica (oldova nu este
cercetata suficient si nu exista un studiu aprofundat al cazurilor de suicid realizat si al
tentativelor de suicid a copiilor si adolescentilor
3. Stabilirea esantionului (numarul de indivizi care fac obiectul cercetarii)
(i-am propus ca esantionul cercetarii sa fie reprezentat de subiectii, internati cu
autointoxicatii in sectia toxicologie a spitalului clinic municipal &/fanta 0reime- din Chisinau
care la momentul dat este de 11) persoane cu varsta cuprinsa intre 1, 1 )" ani2 !, persoane cu
varsta cuprinsa intre )1 1 !5 de ani si 19 persoane cu varsta de peste !# de ani. 3n raport cu
aproximativ 1"" adolescenti alesi prin metoda tragerii la sorti din liceele din Chisinau.
4. Documentare teoretica *scriem 5-1" surse bibliografice care pun in discutie problema pe
care noi o studiem, si mentionam alte cercetari asemanatoare - daca exista+.
1
http455666.ms.gov.md5ministr75press8service58)1 - accesat pe 15."#.)"1".
)
3dem.
1
9erthaut, $., (arcelli, :. *)""+. Depresie si tentative de suicid la adolescenta. 3asi4
%;<3';(.
9utoi, 0., 3ftenie, =., *)""1+. Sinuciderea un paradox. 9ucuresti4 $ditura /tiintelor
(edicale.
Cosman, :., *1999+. Compendiu de suicidologie. Clu> .apoca4 $ditura Casa C?rtii de
/tiint?.
:ur@heim, $. *)""5+. Sinuciderea. 9ucuresti4 $ditura Antet.
:ur@heim, $., *199!+. Despre sinucidere. 3asi4 $ditura 3nstitutul $uropean.
Frecus, Gh., *198+. Dictionarul sanatatii. 9ucuresti4 $ditura Albatros.
Aorgos, ;., *1988+. Dictionar de psihiatrie, vol 33. 9ucuresti4 $ditura (edicala.
Arecu-Aabos, (., *199+. Aspecte epidimiologice, clinico-statistice si de preventie in
suicid si parasuicid 0eza de doctorat, vol. 3-33, Bniversitatea de (edicina si Carmacie
DAr. 3. %opa-, 3asi2
3rimescu, A., *)"")+. ehnici speci!ice in asistenta sociala. 3asi4 $ditura Bniversitatii
Al. 3. Cuza.
(aggie, E. *)""+. Despre sinucidere. 9ucuresti4 $ditura Antet.
(inois , A. *)"")+. "storia sinuciderii. 9ucuresti4 $ditura Eumanitas.
(itrofan, .., Fdrenghea, =., 9utoi, 0. *199)+. #sihologie $udiciara. 9ucuresti4
$ditura Casa de Cultura si presa D/ansa- /.'.<.
.eveanu, %. *198+. Dictionar de psihologie. 9ucuresti4 $ditura Albatros.
%lugaru, E. A. *)""#+. Crestinism si sinucidere. 9ucuresti4 $ditura Cundatia Culturala
3deea $uropeana.
AndrG, C., <elord, C. *)""!+., Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege bine cu
ceilalti. 9ucuresti4 $ditura 0'$3.
!. "biectivele cercetarii4
"b. # $valuarea ratei suicidului complet si a tentativelor de suicid la populatia 'epublicii
(oldova.
)
"b. 2 $valuarea tentativelor de suicid la adolescentii cu varsta cuprinsa intre 15-19.
"b. 3 3dentificarea relatiei dintre ideatie suicidara si depresia la adolescenti.
"b. 4 /urprinderea modului in care nivelul stimei de sine al adolescentilor influienteaza
ideatia suicidara.
"b.! 3dentificarea relatiei dintre tipul de personalitate si ideatia suicidara.
"b.$ $valuarea masurilor necesare pentru profilaxia suicidului la adolescenti pe baza datelor
obtinute.
$. %potezele cercetarii
; ipoteza este &o afirmatie care se supune la problema faptelor-
!
, este scanteia care,
dupa afirmatia lui Craisse, devine motorul intregii cercetari. 3n continuare sunt prezentate
ipotezele4
%p. #. /e presupune ca subiectii depresivi manifesta mai multe tentative de suicid decat cei cu
un nivel scazut al depresiei.
%p. 2. $xista posibilitatea ca tipul de personalitate sa influienteze ideatia suicidara.
%p. 3. /e presupune ca adolescentii cu o stima de sine scazuta sunt mai predispusi la
manifestarea comportamentului de suicid, fata de cei cu o stima de sine ridicata.
&. operationalizarea conceptelor (definirea conceptelor dl 'atar a recomandat un nr de
3 concepte)
Stima de sine
%otrivit dictionarului de psihologie <A';B//$, stima de sine reprezinta &valoarea personala,
competenta, asociata de catre un individ imaginii pe care o are despre sine-.
,
increderea in sine2
conceptia despre sine2
!
Clinciu, A. 3. *)""!+. Metodologia cercetarii psihopedagogice. 9rasov4 $ditura Bniversitatii
0ransilvania.
,
Ardeleanu, A., et al. *)""#+., op. cit., pp. 11 - 118.
!
iubirea de sine.
Depresia
:in punct de vedere psiho-social depresia este considerata o tulburare afectiva a stimei
de sine in contextual realtiilor inter-personale. /3A(B.: C'$B: afirma ca este ,,o furie
indreptata spre interior, ca rezultat al dezechilebrelor biochimice din organism, datorita
abuzului de medicamente sau trairea unor traume. Corma particulara a depresiei este
melencolia.
:epresia se poate operationaliza sub mai multe forme4
/cale de evaluare psihometrica.
File de spitalizare - pentru depresia severa
(odificari biochimice - un deficit la nivelul neurotransmitatorilor.
Suicidul
3n teoria sociologica, suicidul este considerat ca un act de evadare in fata realitatii
sociale cu exces sau lipsa de norme, cu diminuarea functiilor si posibilitatiilor de socializare,
dublate de accentuarea izolarii, anomizarii individului si degradarii calitatii vietii.
/uicidul poate fi operationalizat sub forma de4
/cala de evaluare psihometrica.
(. Alegerea metodelor elaborarea instrumentelor alegerea te)nicilor de aplicare a
instrumentelor.
%n scopul realizarii acestei cercetari vor fi utilizate metodele*
(etoda statistica
Aceasta metoda poate furniza un cadru logic unui rationament sau chiar un model2 ea
confera un caracter experimental si situeaza studiul intr-o perspectiva de cercetare
fundamentala. 0ipurile de statistici utilizate vor fi4 metoda statistica descriptiva si metoda
statistica inductiva.
,
(etoda anchetei pe baza de chestionar
Anamneza

=or fi folosite urmatoarele instrumente4
#. Suicidal "deation %uestionnaire - H. (. 'e7nolds *198+
2. Re&nolds Adolescent Depression Scale - H.(. 'e7nolds *198#+
3. Chestionarul pentru stima de sine +osenberg - Sel!-'steem Scale *19#5+.
4. Chestionarul de tendinte accentuate (. Schmieschec) *19"+. 0radus si
experimentat in limba romana de 3. .estor 195.
5
,apitolul % S-%,%D-.
#.#. Definitii conceptii teorii sociologice si psi)ologice
0ermenul de sinucidere de etimologie latina Dsui- *de sine, pe sine+ Det caidere- *a
ucide+ are semnificatia de Ducidere de sine- si a fost folosit pentru prima data de catre
:esfontaines in 1!. Cuvantul mentionat a fost utilizat pentru denumirea actelor unor
persoane care si-au provocat moartea in mod voluntar.
:ictionarul $xplicativ al <imbii 'omane
5
releva faptul ca verbul -sinucidere-
semnifica Da-si lua viata , a se omori2 %otrivit lui Aorgos
#
;rganizatia (ondiala a
/anatatii specifica4 Dsuicidul este actul prin care un individ cauta sa se autodistruga cu
intentia mai mult sau mai putin autentica de a-si pierde viata, fiind mai mult sau mai putin
constient de motivele sale-. %rin termenii de Dcomportament suicidar- si Dconduite suicidare-
se inteleg atat tentativele suicidare cat si suicidul *autoliza, auto@irie sau autoagresiune+.
3n teoria sociologica, suicidul este considerat ca un act de evadare in fata realitatii
sociale cu exces sau lipsa de norme, cu diminuarea functiilor si posibilitatiilor de socializare,
dublate de accentuarea izolarii, anomizarii individului si degradarii calitatii vietii.
:intre teoriile sociologice mentionam teoria existentialista subliniata si de Camus
*191!-19#"+, in eseul Dmitul lui Sisi! unde afirma ca Dexista doar o singura problema
filosofica serioasa si aceasta este suicidul- si ca principala sarcina a omului este de a
raspunde la disperare. %rin prisma existentialismului suicidul apare ca o criza morala a
individului, reflectand in planul gandirii conflictele dintre individ si societate, care uneori il
fac incapabil de a se mai adapta la conditiile existentiale.
%lecand de la conceptele teoriei clasice dur@heimiene au fost elaborate noi teorii moderne4
I teoria trifactoriala a lui Eenn7 si /hort *195,+

inglobeaza in determinismul suicidogen

urmatoarele trei categorii de factori4 socio-relationali, psihogeni si economici2
I teoria procesual suicidara formulata de Jerr7 Jacobs
8
accentueaza asupra aspectului
negativ al intelesurilor suicidare in sensul ca ele descura>eaza sinucigasii2
5
9erban, =. *1998+. Dictionar explicatv al limbii romane. 9ucuresti4 $ditura Bnivers
$nciclopedic.
#
Aorgos, ;. *1988+. Dictionar de psihiatrie. vol 33, 9ucuresti4 $ditura (edicala.

Arecu-Aabos, (. *199+. Aspecte epidimiologice, clinico-statistice si de preventie in suicid

si parasuicid. 0eza de doctorat, vol. 3-33, Bniversitatea de (edicina si Carmacie DAr. 3.
%opa-, 3asi.
8
(itrofan, .., Fdrenghea, =., 9utoi, 0. *199)+, Psihologie udiciara, $ditura Casa de
Cultura si presa D/ansa- /.'.<., 9ucuresti2
#
I teoria mixta a lui 9aechler, 195
9
, considera comportamentul suicidar ca fiind singura
si cea mai buna solutie de raspuns la diferitele dificultati existentiale grave, deci un act de
rezolvare a unor probleme sociale2
I teoria integrarii statutului a lui (artin *199+
1"
, este centrata asupra ideii ca suicidarul
se afla intotdeauna intr-un raport invers cu stabilitatea relatiilor sociale2 din aceasta situatie
deriva conflicte de incompatibilitate dintre statute care sunt invers proportionale cu gradul de
integrare sociala si atrag cu ele si cresterea riscului suicidar2
I teoria intelesurilor suicidare
!!
- sustine ca in procesul ce conduce spre suicid indivizii
atribuie anumite intelesuri specifice actelor lor suicidare prospective.
eoria psihiatrica apreciaza suicidul, in afara celui de sacrificiu, ca fiind un simptom a unei
stari psihopatologice, mai mult sau mai putin evidente si mai ales o perturbare a starii psiho-
afective in care impulsul mortii neutralizeaza instinctul vietii *depresii, hiperemotivitate+.
eoria psihologica pune in centrul studiului sinucigasul cu starea lui bio-psiho-
sociala, demonstrand astfel ca nu este suficienta numai invocarea tulburarilor psihice pentru a
explica toate fatetele fenomenului suicidar.
eoria bio-ereditara elaborata de 'egis *19)!+
1)
, si sustinuta de multi psihanalisti,
porneste de la observatii ca in familiile cu antecedente suicidare, incidenta comportamentului
autolitic este mult mai ridicata in comparatie cu familiile fara asemenea accidente *exemplul
lui Klaus (ann, fiul mai mare a lui 0homas (ann, care mostenise talentul literar al tatalui
sau, toata viata fiind fascinat de ideea suicidului ca urmare a deceptiei si sinuciderilor din
familie+, incidenta care se intinde pe doua, trei generatii, fie direct la ascendenti, fie la
colaterali. /e descriu cazuri in care suicidul apare aproximativ la aceeasi varsta, fenomen pe
care %orot *19#9+ la denumit heterosincronism. 0eoriile biologice considera suicidul ca fiind o
rezultanta a patologiei bio-constitutionale.
2. /actori favorizanti ai actului suicidar
9
Arecu-Aabos, (., *199+, Aspecte epidimiologice, clinico-statistice si de preventie in suicid
si parasuicid, 0eza de doctorat, vol. 3-33, Bniversitatea de (edicina si CarmacieD Ar. 3.
%opa-, 3asi2
1"
3dem.
11
;p. cit. (itrofan, .., Fdrenghea, =., 9utoi, 0. *199)+.
1)
;p.cit. Arecu-Aabos, (., *199+.

Cercetarile efectuate in acest sens au demonstrat existenta mai multor factori de risc si
a mai multor tipuri de suicid.

2.#. /actori de risc ai actului suicidal
'ingel
1!
a dat definitia sindromului presuicidar considerand ca acesta este un
Dcomplex psiho-dinamic care apare atat la persoane sanatoase, cat si la cele bolnave,
caracteri"at prin ingustare dinamica progresiva, inhibare a heteroagresiunii si refugiu intr-o
lume imaginara-.
Kiev si Hil@ins
1,
fac urmatoarea clasificare a grupelor de risc, in ordinea importantei
lor4 cel mai mare risc il reprezinta depresiile sub toate formele clinice, toxicomaniile,
persoanele in varsta izolate, subiectii care si-au enuntat intentia de a se sinucide, subiectii cu
una sau mai multe tentative de suicid.
Cercetarea factorilor de risc suicidar prezinta o importanta teoretica si practica
caracterizata prin gasirea celor mai adecvate masuri antisuicidare. Astfel, putem vorbi despre
mai multi factori de risc cum ar fi cei psihologici, sociologici, genetici, etc.

2.#.#. /actori psi)ologici*
3n randul sinucigasilor sunt intalnite toate varietatile de personalitate, insa anumite
trasaturi de personalitate *emotivitate, impulsivitate, labilitate, dominanta afectivitatii+ inclina
balanta in favoarea comportamentului suicidar. :in punctul de vedere al nivelului de
inteligenta sunt reprezentate la toate nivelele de inteligenta, incepand cu debilitatea mentala
pana la inteligenta superioara.
2.#.2. /actorii sociali care pot influenta conduita suicidara sunt*
o *amilia - frecventa suicidului este mai mare la celibatari decat la casatoriti, sau la
vaduvi si la persoanele casatorite fara copii, decat la cele casatorite cu copii. 'iscul
crescut pentru suicid il au si copiii proveniti din familii diferite, *in cazul carora se
creeaza o atmosfera nesanatoasa datorita supraprotectiei pe care fiecare parinte o
acorda copiilor proprii+, fie copiii proveniti din familii descompuse *prin divort,
deces+.
1!
Cosman, :., *1999+. Compendiu de suicidologie. Clu> .apoca4 $ditura Casa C?rtii de
/tiint?.
1,
3dem.
8
Ealb Hachs
15
a aratat ca rata suicidului la parinti se reduce progresiv odata cu
adaugarea unui nou copil familiei, dar numai pana la numarul de sase.
o #ro!esia - aceasta intervine in masura in care implica un anumit nivel intelectual,
precum si un anumit mod de viata. Ca un exemplu, in Anglia si /BA se produc mai
multe sinucideri in clasele superioare si medii decat in cele inferioare. <a militari rata
suicidului este cu cel putin )5L mai ridicata decat la civili. Alte studii arata ca si
coborarea pe scara sociala aduce un risc suicidar crescut. 'elatiile dintre saracie,
soma> si suicid sunt mult mai complicate.
o Stresul - el este un raspuns specific pe care il elaboreaza organismul la oricare dintre
solicitarile nespecifice externe sau interne, la sperante, aspiratii, temeri si credinte.
/tudiile evidentiaza faptul ca in cele mai multe cazuri stresuri domestice, ocupationale
sau economico-sociale, au determinat sau au intarit si mai mult dorinta de sinucidere.
o "n!luenta religiei - Ealb6achs
1#
remarca importanta integrarii individului intr-un grup
sau comunitate religioasa, simpla afiliere la o structura religioasa nefiind suficienta
pentru a conferi o pavaza contra suicidului.
o Mass-media - /uicidul tinerilor si al unor personalitati celebre stimuleaza fantasmele
suicidare proprii *exemplu4 D/uferintele tanarului Herther- de Aothe care a provocat o
epidemie de sinucideri + ceea ce fara dorinta autorului, poate constitui un model ideal
pentru unele persoane de aceeasi varsta sau de o varsta apropiata, aflate in dificultati
sau situatii asemanatoare si cu un oareacare risc suicidar.
'eproducerea emotionala si tehnica prin imitare-invatare este cu atat mai evidenta cu cat
descrierea cazurilor este mai detaliata. Astfel s-a observat ca reducerea mediatizarii cazurilor
de suicid prin aruncarea in fata trenurilor din metrourile pariziene si vieneze, a dus la scaderea
ratei suicidului cu peste 5"L.

2.#.3. 'olile psi)ice
%rintre bolile cu preponderenta crescuta in rata suicidului se intalnesc tulburarile
afective *depresiile, nevrozele si schizofreniile+. :aca suiciul este mai rar in cazurile de
tulburari nevrotice, schizofrenia ofera un procent mare in curba suicidului. :intre bolnavii
schizofrenici 1"L au tentative de suicid, iar )L chiar reusesc. 'ata cea mai mare a suicidului
15
3bidem.
1#
3bidem.
9
se gaseste in randul persoanelor care sufera de depresie. Kielholtz
1
considera ca dorinta de
moarte este prezenta la orice depresiv. Cei cu tulburari de personalitate in fazele depresive
prezinta inclinatii spre suicid. <a melancolici apare si un fenomen de disimulare a intentiei
suicidare, tocmai pentru a avea o mai mare siguranta si libertate in alegerea mi>loacelor.
2.#.4. /actorii genetici
/uicidul este un exemplu de comportament deviant in care ambii factori, in egala
masura, atat cel de mediu cat si cel genetic, sunt importanti sau necesari in argumentarea
acestui tip de comportament.
3n 198!, 'o7 si 0suang
18
au observat simultan si independent, un risc semnificativ mai
mare de comportament suicidar in familiile pacientilor ce au comis suicid decat la rudele celor
ce nu au avut astfel de antecedente. Astfel, se pare ca exista un factor genetic ce favorizeaza
suicidul si care actioneaza independent sau aditional fata de depresie sau alte psihoze ma>ore.
.u se poate negli>a nici posibilitatea ca factorul genetic reprezinta incapacitatea de a controla
comportamentul impulsiv in care suicidul reprezinta o prima modalitate de manifestare.

2.#.!. /actori bioclimatici
Bn posibil rol de incura>are a comportamentului suicidar este atribuit factorilor
meteorologici reprezentati prin4 temperatura, presiune atmosferica, umiditate, nebulozitate si
viteza vantului. :ur@eim *198+ acorda cea mai mare atentie temperaturii, gasind o legatura
direct proportionala intre zilele cu calduri toride si cresterea sinuciderilor in tarile
mediteraniene. 3nfluenta factorilor bioclimatici afecteaza, insa, mai mult rata sinuciderilor la
populatia varstnica.

2.#.$. Sezonalitatea suicidului
%rimii psihiatri care au observat existenta periociditatii in aparitia unor boli psihice au
fost $sMuirol *18,5+ si Kraepelin *19)1+. (ai tarziu 'osenthal
19
descrie tulburarile afective
sezoniere */A:+ care sunt caracterizate prin episoade afective de depresie sau de manie si
care apar regulat in anumite sezoane.
3n ceea ce priveste lumina, se produc modificari fiziologice prin intermediul ochiului.
(axima luminozitate creste drastic secretia de melatonina, antrenand mecanisme neuro-
1
3dem.
18
3dem.
19
3dem.
1"
endocrine raspunzatoare de cresterea impulsivitatii si in general, a tulburarilor de control
specifice comportamentului suicidar. Acest factor a facut sa se introduca in tratamentul /A:
terapia prin lumina.
Cactorii biologici, psihologici, cognitivi, de mediu sau psihopatologici se afla intr-o
conexiune stransa influentandu-se unii pe altii, iar modelul traiectoriei suicidului se modifica
destul de mult in functie de varsta.

3. ,lasificarea tipurilor de sinucidere
3n functie de criteriile psihopatologice putem mentiona4
#inuciderea maniaca 1 se datoreaza fie halucinatiilor, fie conceptiilor delirante.
9olnavul se omoara pentru a scapa de un pericol sau de o rusine imaginara, ori
pentru a asculta un ordin misterios primit Dde sus-.
#inuciderea melancolica 1 determinata de o stare generala de extrema depresie, de
tristete exagerata care-l determina pe bolnav sa nu mai aprecieze corect relatiile sale
cu oamenii si cu lucrurile din >ur. %lacerile nu il mai atrag pentru ca vede totul in
negru, nu-l mai motiveaza nimic si percepe viata ca fiind monotona si dureroasa.
#inuciderea obsesiva 1 in acest caz sinuciderea nu are un motiv real sau imaginar, ci
este cauzata de ideea fixa a mortii, care fara vreun motiv palpabil domina spiritul
bolnavului. $l este obsedat de dorinta de a se omori, chiar daca stie ca nu are nici un
motiv rezonabil sa o faca.
#inuciderea impulsiva sau automata $scurt-circuit% - nu este >ustificata, nici de
realitate, nici de imaginatia bolnavului. .umai ca in loc sa provina dintr-o idee fixa
care obsedeaza individul o perioada scurta sau mai lunga de timp si care influenteaza
progresiv vointa, ea rezulta acum dintr-un impuls brusc si imediat, irezistibil.
Caracterul sau brusc si neasteptat aminteste de sinuciderea maniaca, doar ca aceasta
sinucidere are intodeauna un motiv, chiar daca e derizorie si tine de conceptiile
delirante ale subiectului.
3n functie de criteriile socio-culturale si rationale, :ur@heim delimiteaza urmatoarele
patru forme de suicid4
#inuciderea egoista 1 se datoreaza slabei integrari a individului in comunitate, distanta
fata de regulile si valorile grupului, lipsa unui spri>in afectiv, a comunicarii,
imposibilitatea satisfacerii trebuintei de afiliere sunt factori atasati integrarii sociale si
care pot avea o contributie in declansarea procesului suicidar.
11
#inuciderea altruista 1 se datoreaza excesului de integrare sociala. Acest tip de
sinucidere este mai frecvent in acele societati in care traditiile si regulilele sociale
impun sinuciderea in anumite circumstante. Acest tip de sinucidere are la origine un
sentiment violent si se realizeaza doar printr-o cheltuiala de regie.
#inuciderea anomica * din lb. gr. Dfara lege-+ se produce atunci cand relatiile intre
indivizi si societate sunt perturbate frecvent. :e exemplu4 mari crize economice, socul
pierderii slu>bei, pierderea unei persoane apropiate, a averii si a statutului social.
#inuciderea fatalista 1 este opusa celei anomice si deriva dintr-o excesiva
reglementare a relatiei individului cu societatea *:e exemplu4 sclavii care nu spera in
ameliorarea vietii+.
3n functie de sursele impulsurilor suicidare putem mentiona4 dorinta de a ucide, de a fi
ucis,de a muri, etc. (einninger in 19!8
)"
, *dupa (arieta Arecu-Aabos,199+ a identificat
urmatoarele trei forme de suicid4
suicidul cronic, sau de lunga scadenta *ascetism, martiriu, invaliditate, psihoza,
toxicomanie+2
suicidul focal *automutilari, accidente si operatii multiple, impotenta si frigidiate+2
suicidul organic *cu implicarea factorilor psihici in bolile organice+.
:in perspectiva psihodinamica Eendin, in 19#!
)1
, a delimitat sase tipuri de suicid4
suicidul ca atitudine de revansa sau represalii secundare unui abandon, prin care
sinucigasul traieste un sentiment iluzoriu de omniprezenta ca prin moarte el poate
controla si depasi situatia de respingere2
suicidul ca moarte reflexa, realizat de indivizi violenti prin conduite suicidare si
explozive ca expresie a luptei intrapsihic impotriva dorintei de a ucide2
suicidul in care moartea este considerata ca un act de reunire *dupa pierderea unei
persoane iubite sau sfarsitul unei relatii importante, in care moartea ar constitui
mi>locul de reinnoire si renastere+2
suicidul ca fenomen de renastere prin care moartea ar sterge esecurile si de reincepere
a unei noi reuniuni cu Dobiectul iubit-2
suicidul etichetat ca o pedeapsa *intalnit in depresii si in deliruri+2
)"
;p.cit., Arecu-Aabos, (., *199+.
)1
3dem.
1)
suicidul in care pacientul se crede de&a mort. Aceasta Dmoarte emotionala- este tipica
in Dsindromul cotard- *pacientii au senzatia ca le lipsesc anumite parti ale corpului sau
chiar Dsufletul-+.
/uicidul a fost si este o plaga sociala care se extinde gasindu-si an de an tot mai multi
adepti.
1!
Capitolul 33 /03(A :$ /3.$
2.#. ST%0A D1 S%21
Conceptul de stima de sine ocupa un loc important in imaginarul occidental, in special
in /tatele Bnite, unde cuvNntul &self 1 esteem- face parte din limba>ul curent. %otrivit
dictionarului de psihologie <A';B//$, stima de sine reprezinta &valoarea personala,
competenta, asociata de catre un individ imaginii pe care o are despre sine-.
))
Aceasta privire
1 >udecata despre noi insine este vitala pentru echilibrul nostru psihologic, deoarece atunci
cNnd este pozitiva ne a>uta sa actionam eficient, iar daca este negativa provoaca neplaceri care
perturba viata noastra cotidiana.
&Arg7le include stima de sine in categoria motivelor sociale-.
)!
$l arata ca ea este
partea constitutiva a aceleiasi motivatii de natura sociala, masura in care cineva se aproba si
se accepta pe sine insusi si se priveste ca pe cineva de valoare, comparativ cu ceilalti sau pur
si simplu in valoare absoluta. Ciecare persoana are tendinta de a se evalua in comparatie cu
ceilalti si de a se considera ca fiind valoroasa, Arg7le destingNnd in acest caz un nucleu si o
periferie a stimei de sine.
&Adler considera ca stima de sine este o functie a imaginii de sine, formata prin
improiectarea admiratiei si afectiunii parintilor, dezvoltata ulterior prin compararea
caracteristicilor si performantelor proprii cu ale celorlalti, si prin asumarea unor roluri, mai
ales daca este vorba de roluri cu aspecte valorice importante-.
),
3n realitate, &stima de sine se fondeaza pe trei ingrediente4 increderea in sine, conceptia
despre sine si iubirea de sine.
)5
3ntre aceste trei componente ale stimei de sine exista in
general legaturi de interdependenta4 iubirea de sine faciliteaza incontestabil o conceptie
despre sine pozitiva, care la rNndul sau, influienteaza favorabil increderea in sine.
Bnii cercetatori considera ca &stima de sine este de fapt cumulul mai multor stime de
sine, specifice diferitelor domenii, ce pot functiona intr-o maniera relativ independenta una de
cealalta-.
)#
Altii insa considera ca este imposibil de compartimentat stima de sine sustinNnd ca
))
Ardeleanu, A., et al. *)""#+., op. cit., pp. 11 - 118.
)!
<uca, (. '. *)""8+. +ote de curs la psihologia di!erentiala "". 9rasov4 Bniversitatea
0ransilvania.
),
3bidem.
)5
AndrG, C., <elord, C. *)""!+., Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege bine cu ceilalti.
9ucuresti4 $ditura 0'$3, p. 1!.
)#
3dem, p. )).
1,
&este dificil sa ai o stima de sine buna intr-un domeniu, fara ca de aceasta sa nu beneficieze
un domeniu invecinat-.
)
AndrG si <elord propun o clasificare a stimei de sine in , mari categorii4
1. /tima de sine inalta si stabila caracterizate de faptul ca4 circumstantele &externe- si
evenimentele &normale- de viata au o mica influienta asupra stimei de sine a
subiectului, deoarece in cazul stimei de sine inalte si stabile, subiectul nu consacra
prea mult timp si energie pentru apararea si promovarea imaginii de sine.
). /tima de sine inalta si instabila, in cazul persoanelor incadrate in aceasta categorie a
stimei de sine, chiar daca este ridicata, stima lor de sine poate suferi socuri ma>ore, in
special in cazul unui context competitiv sau destabilizator. /ubiectii cu o astfel de
stima de sine reactioneaza energic la critici si la esec, pe care le percep ca pe un
pericol si incearca sa se puna in valoare afisNnd excesiv succesele sau calitatile lor.
!. /tima de sine scazuta si instabila. /tima de sine a acestor persoane este, in ansamblu,
sensibila si reactiva la evenimentele exterioare, pozitive sau negative. /ubiectii care
intra in aceasta categorie fac eforturi pentru a oferi lor si celorlalti, o imagine mai
buna.
,. /tima de sine scazuta si stabila. /ubiectii incadrati in aceasta categorie par a depune
putin efort pentru promovarea imaginii si stimei sale de sine, al carui nivel il accepta si
intrucNtva, il suporta.
&.ivelul stimei de sine afecteaza puternic performantele in toate activitatile,
mecanismul circularitatii cauzale functionNnd aici deosebit de pregnant4 cei cu o inalta
apreciere de sine au o mai mare incredere se mobilizeaza mai mult si reusesc mai bine.
:impotriva o >oasa stima de sine sporeste riscul insucceselor, determinNnd o viziune mai
sumbra asupra propriei persoane-.
)8

3n concluzie, stima de sine este un element cheie a sistemului personal si al
comportamentelor interpersonale si sociale ale indivizilor.
)
3bidem.
)8
3lut, %. *)""1+. Sinele si cunoasterea lui. 3asi4 %;<3';(., p. !).
15