1

Facultatea de tiine Economice Juridice i Administrative

Specializarea: Gestiune Financiar-Bancar


Finanri
europene n
Romnia




Soos Monika-Maria
Disciplina: Finane Europene
2

Romnia primeste 26,1 miliarde de euro prin cinci fonduri structurale: de Coeziune, de Dezvoltare
Regional, Social, de Mediu, i de Dezvoltare Rural. Pe lng Politica de Coeziune i cea Agricol Comun,
fondurile vor mai fi dirijate i n baza Politicii de Cooperare Teritorial, n cadrul creia vom avea programe
operaionale de cooperare cu Ungaria i cu Bulgaria.
Fondurile Structurale si de Coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana
actioneaza pentru realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor
Operationale, pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii
coeziunii economice si sociale.

Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene:

Obiectivul Convergenta: destinat sa grabeasca dezvoltarea economica pentru regiunile ramase in urma,
prin investitii in capitalul uman si infrastructura de baza;
Obiectivul Competitivitate Regionala si Ocuparea Fortei de Munca: destinat sa consolideze
competitivitatea si atractivitatea regiunilor, precum si capacitatea de ocupare a fortei de munca printr-o
dubla abordare (angajati si angajatori);
Obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana: urmareste intarirea cooperarii la nivel transfrontalier,
transnational si interregional.

Fonduri Structurale:
Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR): sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport,
mediu, energie, educatie, sanatate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritoriala;
Fondul Social European (FSE): educatie si formare profesionala, adaptabilitatea fortei de munca si a
intreprinderilor, incluziunea sociala, cresterea eficientei administrative;
Fondul de Coeziune (FC): infrastructura mare de transport si mediu

Programe:
1. PNDR-Programul National de Dezvoltare Rurala
Obiectiv general: cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier, imbunatatirea
mediului si a spatiului rural, imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, diversificarea economiei rurale,
demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala.
2. POS CCE- Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
3

Obiectiv general: cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de
productivitatea medie la nivelul Uniunii.
3. POR-Programul Operational Regional
Obiectiv general: sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a
Regiunilor Romaniei prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, imbunatatirea conditiilor
infrastructurale si ale mediului de afaceri.
4. POS DRU-Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
Obiectiv general: dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si
invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii.
5. POS M-Programul Operational Sectorial Mediu
Obiectiv general: protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata in Romania,
urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.
6. POS DCA-Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative
Obiectiv general: crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-
economic al societatii romanesti.
7. POP-Programul Operational Pescuit
Obiectiv general: dezvoltarea unui sector piscicol competitiv, modern si dinamic, bazat pe activitati
durabile de pescuit si acvacultura care ia in considerare aspectele legate de protectia mediului, dezvoltarea
sociala si bunastarea economica.
8. POS T-Programul Operational Sectorial Transport
Obiectiv general: promovarea unui sistem sustenabil de transport in Romania, care va facilita transportul
in siguranta, rapid si eficient al persoanelor si bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde
europene.
9. POS AT-Programul Operational de Asistenta Tehnica
Obiectiv general: asigurarea sprijinului necesar procesului de coordonare si de a contribui la
implementarea si absorbtia eficace, eficienta si transparenta a instrumentelor structurale in Romania.






4

PNDR-Programul National de Dezvoltare Rurala

PNDR finanteaza:
- crearea, comercializarea si diversificarea produselor agricole;
- diversificarea economiei locale;
- crearea conditiilor de productie
- crearea de instrumente de comunicare si valorificarea mediului si a peisajelor si evenimentelor
culturale.

Obiectivele specifice:
1.Crearea si meninerea locurilor de munca n spaiul rural;
2.Cresterea valorii adaugate n activitai non-agricole;
3.Crearea si diversificarea serviciilor pentru populaia rurala prestate de catre micro-ntreprinderi.

Obiectivele operaionale:
1. Crearea de micro-ntreprinderi precum si dezvoltarea celor existente n sectorul non-agricol n spaiul
rural;
2. ncurajarea iniiativelor de afaceri promovate, n special de catre tineri si femei;
3. ncurajarea activitailor mestesugaresti si a altor activitai tradiionale;
4. Reducerea gradului de dependena faa de agricultura.


Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile?

Beneficiarii eligibili pentru proiectele de investiii se vor ncadra, n general, n una din urmtoarele
categorii:

a. Persoan Fizic Autorizat/Asociaie Familial (PFA/AF)
Este cea mai simpl form de beneficiar eligibil, n linii mari acest statutobinndu-se prin autorizare la
primria local.
AVANTAJE: procedur simpl, contabilitate simplificat, impozitare mic.
5

DEZAVANTAJE: nu se pot face angajri/pot lucra doar membrii asociaiei familiale, persoana trebuie s
aib studii n domeniul n care se face autorizarea activitii, limitarea eventualelor extinderi, etc.

b. Asociaii n domeniu cu statut juridic, Grupuri de productori i Cooperative
Este forma cea mai agreat de ctre mecanismele comunitare, deoarece sprijinul financiar nerambursabil
se adreseaz direct mai multor persoane, iar investiia va avea un impact mult mai mare.
AVANTAJE: investiii cu acoperire mare, ntrirea comunitii,
posibilitatea accesrii i altor subvenii pentru dezvoltarea asocierii i
gruprii fermierilor, mprirea riscului.
DEZAVANTAJE: procedur de nfiinare mai complex.

c. Microntreprinderi i ntreprinderi mici i mijlocii
Clasificarea n acest categorie se face potrivit OG nr. 27/2006, pentru modificarea i completarea Legii
nr. 346/2004 privind stimularea nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii:
- microntreprinderile: pn la 9 angajai i mai puin de 2 milioane de euro cifr de afaceri;
- ntreprinderi mici: ntre 10 i 49 de salariai i mai puin de 10 milioane de euro cifr de afaceri;
- ntreprinderi mijlocii: ntre 50 i 249 de angajai i mai puin de 50 de milioane de euro cifr de
afaceri;

IMM-urile i microntreprinderile pot fi Societate cu Rspundere Limitat (SRL), Societate n
Nume Colectiv (SNC), Societate pe Aciuni (SA), .a, conform legislaiei comerciale naionale.


Condiii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului

Micro-ntreprinderile, att cele existente ct si cele nou nfiintate trebuie sa fie nregistrate si sa-si
desfasoare activitatea propusa prin proiect n spaiul rural (att sediul social, ct si punctul de
lucru trebuie sa fie amplasate n mediul rural);
Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investiiei;
Micro-ntreprinderea trebuie sa nu fie n dificultate
6

Beneficiarul sau responsabilul de proiect sa faca dovada deinerii de aptitudini manageriale/
marketing sau n acord cu activitatea propusa prin proiect (experiena/ cursuri de formare
profesionala absolvite cel puin la nivel de iniiere, cursuri de calificare etc.) sau sa le
dobndeasca pna la efectuarea ultimei plati;
Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei respective;
Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/ autorizatiile de mediu necesare investitiei sau sa prezinte
dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile, conform legisla_iei n
vigoare n domeniul mediului. n situatia n care beneficiarul nu prezinta toate autorizatiile
solicitate nainte de semnarea contractului, proiectul devine neeligibil;
Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa
realizeze investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani.
Beneficiarul trebuie sa declare pe proprie raspundere ca va asigura co-finantarea proiectului.
Beneficiarul trebuie sa declare pe proprie raspundere faptul ca suma totala a ajutorului public
nerambursabil accesat de catre acesta nu depaseste 200.000 Euro (100.000 Euro pentru activita_ile
din sectorul transportului rutier) pe o perioada de pna la 3 ani fiscali.


Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor pentru investitii n active corporale si/sau
necorporale din domeniul nonagricol dupa cum urmeaza:

a) Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor n scop productiv pentru
efectuarea activitatii vizate de proiect- precum si construc_ia de cladiri pentru marketingul produselor
proprii; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achizi_ionarea n leasing a acestora);
b) Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea n leasing a acestora.





7

Tipuri de investiii si cheltuieli neeligibile

Activiti neeligibile:
Fabricarea bauturilor alcoolice si a berii;
Fabricarea produselor din tutun;
Fabricarea armamentului si munitiei;
Baterea monedelor;
Activitati de turism si recreationale legate de activitatea turistica;

Cheltuieli neelgibile:
Impozite si taxe fiscale;
Costuri operationale, inclusiv costuri de ntretinere si chirie;
Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare;
Cheltuieli pentru cumpararea de echipament second hand;
Achizitionarea de teren/ cladiri;
Achizitia de vehicule pentru transportul rutier de marfuri pentru a presta servicii de transport n numele
ter_ilor si de mijloace de transport pentru persoane, ca si activitate principala;
Achizitia de mijloace de transport pentru uz personal;
TVA, cu exceptia TVA nedeductibila, n cazul n care este n mod real si definitive suportat de catre
beneficiari, al_ii dect persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a) din Regulamentul (CE)
nr.1698/2005;
Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro
APDRP;
Contributia n natura;
Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare etc.
Costuri realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri si
a Studiilor de Fezabilitate;
Costuri privind nchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente;



8

Criterii de selecie ale proiectului

Pentru proiectele de investitii se vor aplica urmatorele criterii:
Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activita_i similare n ultimii 3 ani;
Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/ 25.000 Euro
investiti;
Proiectele care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat;
Proiecte derulate de femei/ tineri cu vrsta pna n 40 de ani la data depunerii proiectelor
Start-up-uri (micro-ntreprinderi nou nfiintate- care aplica proiecte ce vizeaza activitati non-
agricole productive;
Proiecte ce vizeaza dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare sau a serviciilor medicale;
Proiecte ce vizeaza achizi_ionarea de echipamente pentru producere a energiei din alte surse
regenerabile dect biocombustibilii.
Toate proiectele eligibile vor fi punctate n acord cu criteriile de selectie, punctajul maxim fiind 100.


Fonduri europene vs. Credit bancar

Obinerea capitalului necesar pentru demararea unei afaceri este problema cea mai spinoas pentru orice
antreprenor aflat la nceput de drum. Variantele de finanare sunt multiple, dar alegerea uneia singure este
complicat, pentru c fiecare avantaj pe care l ofer este nsoit i de proceduri birocratice sau costuri
care l pun n umbr. Care este, deci, cea mai bun soluie de finanare pentru prima afacere?

Fonduri europene
AVANTAJE
Principalul avantaj al fondurilor europene este c reprezint o surs de finanare nerambursabil. Cu alte
cuvinte, un antreprenor i poate dezvolta o afacere, cu o contribuie personal, n cele din urm,
minimal.
Nu exist, aa cum se ntmpl n cazul finanrii bancare, reticen fa de afacerile mici i foarte mici
sau fa de antreprenorii fr experien n mediul de business.
9

Uniunea European a pus la dispoziie sume importante pentru Romnia, care pot fi accesate prin mai
multe programe operaionale. Astfel, un proiect european v poate aduce mai muli bani dect un credit
bancar. Spre deosebire de bnci, care cer garanie din partea celui care solicit un credit, fondurile
europene nu impun aceeai obligativitate.

DEZAVANTAJE
Pentru a fi aprobat, planul de afaceri inclus n proiectul pentru finanare european trebuie s fie extrem
de robust, detaliat i adaptat contextului economic actual. Fiecare proiect este amnunit analizat i
primete finanarea doar dac respect un set de criterii foarte clare.
Fondurile europene nu sunt acordate pentru orice domeniu de activitate. Au fost concepute programe i
axe speciale de finanare, n care Uniunea European a inclus activitile apreciate a avea nevoie de
finanare nerambursabil. Antreprenorii trebuie s se ncadreze n aceste programe.
Banii europeni sunt ncasai de la autoritatea responsabil abia dup ce cheltuielile respective au fost
efectuate. Cu alte cuvinte, cheltuielile fcute, n prim instan, din resursele antreprenorului, sunt abia
ulterior decontate. Astfel, n cele mai multe cazuri, este nevoie de combinarea celor dou surse de
finanare. Pentru a v asigura c proiectul depus va fi aprobat, este recomandat s apelai la ajutorul unei
firme de consultan, care deine cunotine clare despre paii care trebuie parcuri i despre criteriile care
trebuie ndeplinite de un astfel de proiect. Tarifele percepute sunt ns considerabile i pot ajunge i la
15.000 de euro pentru realizarea unui singur proiect.
Un proiect cu finanare nerambursabil aduce dup sine, pe lng sprijinul financiar, i un volum
considerabil de sarcini administrative, dublat de rigiditatea unui sistem administrativ care ncearc s fac
fa rigorilor naionale i europene n ceea ce privete eficacitatea fondurilor alocate.

Credit bancar
AVANTAJE
Unele bnci ofer dobnzi prefereniale pentru cei care vor s foloseasc banii pentru a investi ntr-o
afacere. n acest caz, accesarea unui credit bancar se poate dovedi o soluie mai simpl dect obinerea
unei finanri europene.
Accesarea unui credit bancar poate marca stabilirea unei relaii cu o instituie financiar cunoscut, ceea
ce faciliteaz accesul la alte servicii oferite de banc. Obinerea unui credit bancar poate fi un indicator al
10

anselor de reuit ale afacerii. Este bine tiut c bncile nu crediteaz proiecte pe care nu le consider
viabile.
n cazul anumitor forme de credit, exist un grad de flexibilitate n ceea ce privete sumele angajate,
datele la care se angajeaz sumele respective, dobnzile i termenele de rambursare.

DEZAVANTAJE
Criteriile de evaluare a dosarelor de credit sunt foarte stricte, riguroase i competitive. n timp ce Uniunea
European aplic aceste criterii pentru a preveni frauda, bncile vor s se protejeze de acordarea unor
mprumuturi care s-ar putea transforma n credite neperformante. Tinerii antreprenori se lovesc adesea de
reticena bncilor n ceea ce privete finanarea unor afaceri conduse de oameni fr experien n
domeniu. Antreprenorii care i finaneaz afacerea prin credit bancar sunt expui la riscuri externe,
precum evoluia ratei dobnzii sau a valutei n care a fost fcut mprumutul.
Exist riscul de a pierde garaniile depuse sau chiar de a intra n faliment, n cazul nerestituirii creditului.
n plus, dac apar evenimente nefavorabile pentru firm, banca poate opri linia de creditare.
Sunt, desigur, i multe situaii n care nu antreprenorului i aparine ultimul cuvnt. Viabilitatea planului
de afaceri, rigurozitatea cu care a fost conceput i solvabilitatea sa, ca ntreprinztor, sunt criterii n
funcie de care instituia finanatoare poate s accepte sau s-i resping cererea de finanare. Astfel,
uneori, este nevoit doar s accepte sursa de finanare pentru care este cel mai eligibil.


Exemple de finanare:

1) Punct de trecere a frontierei intre Calarasi (Romania) si Silistra (Bulgaria)

Finantare:
Total costuri: 8,3 milioane euro
Finantare europeana: 5,3 milioane euro (PHARE 2001 Programul de Cooperare
Transfrontaliera intre Romania si Bulgaria)
Cofinantare nationala: 3 milioane euro (asigurate de Consiliul Judetean Calarasi)

Realizari:
11

Lot 1 Reabilitarea DN3, km 122+231 km 127+600. Acest drum a fost reabilitat pentru a permite
desfasurarea de trafic greu. Drum a fost construit n concordanta cu Directiva privind dimensiunile
maxim admise si greutatea maxim admisa (11.5T/osie).
Lot 2 - Constructia Punctului de Trecere a Frontierei ce a presupus:
Realizarea platformelor de ncarcare-descarcare, consolidarea malurilor, reabilitarea drumurilor
interne, a retelelor de infrastructura si a utilitatilor (furnizarea de apa, current electric, energie
termica, etc);
Realizarea cladirilor pentru vama, politia de frontiera, a laboratoarelor pentru analiza, a
depozitelor.
Achizitie mijloc de transport fluvial pentru marfuri si calatori, tip ferry-boat (a fost integral sub
responsabilitatea CJ Calarasi).
Beneficiarul lucrarii: Consiliul Judetean Calarasi

Prin realizarea trecerii peste Dunare intre municipiul Calarasi (RO) si localitatea Silistra (BG) se poate
scurta cu aproximativ 300,0 km traseul de tranzit rutier Orientul Apropiat Bulgaria Romania
Moldova Ucraina si mai departe catre tarile baltice si scandinave.

2) Ingrijiri paleative pentru persoanele varstnice cu afectiuni cronice, intr-un centru rezidential
din Regiunea Sud Muntenia

Proiectul derulat pe o perioada de 20 de luni (10 noiembrie 2011- 09 iulie 2012) a vizat actiuni de
extindere, modernizare si dotare a unei cladiri, date in comodat de proprietari privati, pe o
perioada de 15 ani.
Astfel, cladirea principala a fost consolidata si reabilitata termic si functional, iar intregul
ansamblu a fost racordat la o mini-statie de epurare amplasata in zona de vest a terenului. De
asemenea, a fost amenajat un parc, cu alei de plimbare asfaltate (posibil de rulat cu carucioare),
pergole cu plante cataratoare, chioscuri umbrare, banci, ronduri de flori si gazon, plantatii de
arbori si arbusti. De asemenea, centrul este dotat cu mobilier medical si casnic, cu echipamente de
preparare hrana, de uz gospodaresc, de protectie a mediului, de accesibilizare a serviciilor (lift si
rampe de acces in cladire), precum si echipamente IT. Pentru acordarea de servicii de ingrijire
12

adecvate beneficiarilor imobilizati, in lista de dotari de specialitate au fost incluse paturi cu
sisteme mobile de ridicare, pe una sau mai multe sectiuni. Mai mult, in scopul diminuarii
consumului energetic , cladirea a fost prevazuta cu panouri solare pentru incalzirea apei menajere
si, de asemenea, cu un generator care asigura functionarea echipamentelor alimentate electrice in
caz de intrerupere a energiei electrice.

Beneficiarii directi ai centrului sunt:
24 de persoane varstnice, dependente, cu afectiuni cronice, cu probleme de sanatate mintala sau cu
afectiuni somatice cronice, aflate in faze evolutive avansate, cu deteriorare importanta care necesita
supraveghere permanenta si ingrijiri paleative

Beneficiarii indirecti ai centrului sunt:
membrii familiilor persoanelor varstnice dependente,
sistemul serviciilor sociale,
comunitatile locale,
21 de persoane cu diverse calificari angajati pentru furnizarea adecvata de servicii medico sociale
catre grupul tinta (coordonator centru, 5 asistenti medicali, 8 infirmiere, psiholog, asistent social,
medic, lucrator social, ingrijitor curatenie, bucatar, ajutor bucatar, magaziner administrator,
gospodina spalatoreasa, muncitor intretinere), angajati pentru furnizarea adecvata de servicii medico
sociale catre beneficiari.

Finantare: Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Regional 2007-2013,
Axa prioritara 3 "Imbunatatirea infrastructurii sociale", Domeniul de interventie 3.2. "Reabilitarea /
modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale".
Valoarea totala a proiectului: 3.202.545,16 lei
Valoarea totala eligibila: 2.322.258,87 lei, din care:
85% valoarea eligibila nerambursabila din Fondul European de Dezvoltare Regional,
13% valoarea eligibila nerambursabila din bugetul national
2% co-finantarea eligibila a Beneficiarului.