&r,

Psihologie medicald-curs
Lector univ. dr. Marinelo Strbu
PSNHOTOGNA PtrRSOANtrN
CONSTITATIE
SI
TIP
in cadrul psihologiei, tipul este considerat o reprezerrtare generald, cu note
particulare gi concrete, care conline insuqirile selecfionate pe baza anumitor criterii (care
pot fi somatice-constitutionaleo
psihofiziologice, psihosociale).
El reprezintd o schemd de referint[, cu valoare orientativd, o categorie
gnoseologic[.
A recunoaqte existenla mai multor tipuri nu inseamnd o ierarhizare, neexistdnd tipuri
inferioare sau superioare.
Metoda tipg_lggisa
3eprezintd
o cale de cunoaqtere mijlocitd a esenfialului gi a
individualului. incadrarea tipologicd nu rcprezintl" o clasificare, individul putdnd sd
ap ar\ind mai multor tipuri p s iho I o gi c e di ferite.
Ipu]
indicd faptul cd anumite modalitdti psihice ale unui grup de indivizi sunt
dominate de trisdturi psihice care coreleazd pozitiv cu anumite insuqiri constitulionale.
Tipul constituie un model, eare insumeazd calitdli ale unei clase de indivizi, fer6 a acoperi
in mod absolut indivizii clasei respective
)
care, deqi aparfin acelui model, prin insugiri
comune, grupate in
jurul
unui criteriu, se pot diferenlia esenfial prin alte insuqiri. O
persoand nu poate fi redusi la tipul de care aparfine, tipul neacoperind personalitatea.
Tipul cunoagte o dubld limitare: formali - este limitat la un numir de insuqiri gi
dinamici - nu surprinde mecanismele profunde ale acfiunilor umane.
El este, in special, Iegat de temperament, adicd de calitdlile inndscute, care
favorizeazd o serie de trdsdturi de caracter, pe care nu le determind insd in exclusivitate.
P.Popescu-Neveanu vorbegte despre tip ca fiind
,un
concept comod pentru a
sistematiza, a grupa, a diferenlia tn scopul apropierii de concret, de reaf'. in acest fel,
devine posibil sd se depiqeascd omul abstr-act gi s[ se trateze qtiinlific omul concret. in tip
se exprimd generalul, tn timp ce tn singular se erytrimd tipul, degi niciodatd tipul nu
poute epuiza singulorul.
Nofiunea de tip are doud semnificatii debazd:
F este reprezerrtativ
pentru o anumitd populalie, corespunzdtor mediei statistice; ?n
acest cazne referim la norm[ din punct de vedere statistic;
Ps ih o log ie' *" di
"ol
d-" urc
Lector univ. dr. Marinela Strbu
F exemptrar foarte rar, modellacare se raporteazdindivizii unei clase, specii etc.
Tipologia reprezintl" o modalitate de clasificare, dupd anumite criterii, a indivizilor
umaniTn iip"iili descrierea acestor tipuri.
Tipologia poate fi definiti ca gi clasificare psihologici (ansaniblul insugirilor cu
originea in factori constitulionali, fiziologici gi ereditari) sau ca gi metodi, ce are oa scop
evidenfierea modului in care un mod de funclionare psihic[ este dominat de o anumitd
proprietate esen{ialn, de cele mai multe ori bipolard, celelalte insugiri articulAndu-se cu
aceastd trdsdturd.
Clasificdrile tipologice au o nuanti de rigiditate, care se dovedegte doar aparentil, ea
depinzdnd de modul in care este utilizati.
Tipologiile pot fi categorizate diferit:
a) tipari totale - care reunegte caracteristici psihice gi spirituale, gi caracteristici
frzice, intr-un complex coerent; tipurile totale in sens restrdns sunt studiate de
caracterologie.
b) tipuri parliale - ex. tipuri de percepfie, de gAndire, de imagina{iei.
Dupi N. Mlrgineanu, vorbim desPre:
F tipologii psihologice - bazatdpe structura psihicd a indivizilor;
) biotipotogii
- sisteme de clasificare tipologice care pleacd de la constitutia
corporald a individului, postuldnd o corelalie intre anumite structuri morfologice
gi anumite structuri caracteriale.
Primele tipologii:
La Platon - psihismul este alcdtuit din trei pdrti: inteligenla (funcfiile de
cunoagtere), apetitul irascibil (afectele gi ,pasiunile) gi apetitul concupiscibil
(comportament de luare in posesie a obiectelor ce satisfac pulsiunile primate, foamea qi
reproducerea). Preponderenta uneia sau alteia dintre aceste pirfi determind tipuri de
temperament cate, la rdndul 1or, genereazd. o anumitd conduitfi.
Hipocrate
qi Gatenus
- biotipologii, pornind de la calitdti ftzice primare, prin
combinarea unor proprietdli naturale ftzice (cald, frig, uscat, umed) cu proprietlfi
corporale (sAngele, flegma, bila galben6, bila neagrd).
Psih o logie medicald-curs
Lector univ. dr. Marineta Strbu
[" Tiponogifl rnorfo:fizio-psihologice
1. Ifipocrate (dupi constitulia corporald qi corelalia ei cu
frecvenla
mai mare a
unui anumit tip de afecliune):
r'
fiput corporalftizic
- aspect scheletic, fragil, alungit, temperamental rece, calculat,
tdcut, reflexiv; medical predispus la tuberculozd.
r'
fiput apoplectic - caracterizat prin aspect musculos-obez, abdomen dezvoltat,
statur[ mijlocie sau mic6, temperamental
jovial,
afectuos, impulsiv, instabil
emolional, necontrolat; medical predispus la tulburdri circulatorii gi digestive.
2. Yiola (raportul torace-membre, 1909):
r'
bruchrtip
(macrosplanchnic) - torace mai dezvoltat decdt membrele, scund.
y'
mediotip (normosplanchnic);
{
longitip (microsplanchnic) - membre mai dezvoltate decdt toracele, inalt.
3 . Pende (r ap ortul t or ac e -membr e gi
funclionalitatea
endocrind);
/
brevilin (scund): a) stenic (stenic-tonic) - normal, hipergenitalism, adesea
gi hiperpancreatism, hiperpituitarism, cu relativ hipertiroidism.
r'
mediu;
/
longitin (inalt): a) stenic (stenic-tonic) normal, cu hipertiroidism,
hiperpituitarism, suprarenalism qi pancreatism, genitalism normal sau exagerat;
b) astenic (hipostenic, hipotonic), anormal, caractetizat prin
hipotiroidism, cu hipertimolimfatism, hiperparatiroidism frecvent,
hipergenitalism
gi relativ hiposuprarenalism.
4. E.Kretschmer
(dupd constitulia corporald asociatd cu constitulia psihicd
Si
cu
pr e di s p o z ilia p s ihop at ol o gi c d) - tipo 1o gie de referinld:
/
tipat picnic - constitufie orizontal[, scund, sistem osteomuscular plnpdnd (cu
membrele inferioare mai scurte), strat de grdsime la suprafata trunchiului, trunchi
in formd de butoi, cap rotund (frecvent cu chelie), fa\d rotund6, cu ten fin, g6t
scurt. ConstituJia sa psihicd este de tip ciclotim
( cu oscilatii/cicluri intre euforie
qi depresie, cu trei variante: hipomuniuc (vesel. mobil), sintonic (realist, umorist,
Psiho logie medicald-curs
Lector univ. dr. Marinela Strbu
benign, in acord cu sine qi cu ambianla) gi greoi (dintre care se vor manifesta
psihoticii maniaco-depresivi; manifestd adaptare pasiv6, supunere, exhaversie).
{
tipul leptosom (cu varianta sa extremd, ustenicut) - consitulie verticald, trunchi
cilindric, sistem osteomuscular firav, fald oval[ gi uscdfivd, gdt lung, co{p
sublire, torace lung qi plat, adipozitate qi musculaturd reduse. Tipul
caracterologic corespunzdtor este schizotimul, tipul premorbid este schizoidul.
Are trei variante: hiperestezic (iritabil, idealist, delicat, interiorizat); intermediar
(rece, energic, calm, aristocrat) gi anestezic (rece, nervos, solitar, indolent,
eronat, obtuz).
Tipul leptosom este generator de tulburdri de tipul schizofreniei, avdnd in perioada
premorbid[ o adaptare deficitard qi introversie.
/
tiput atletic - se caractecizeazd printr-o bund dezvoltare musculard, trunchi
piramidal, cu baza mare in sus, corp inalt, cu capul adesea rotund, corp bine
proporfionat. Este linigtit in migcdri, mai degrabd greoi; imaginatie redusd, dar
perseverenfi considerabild. La polul extrem, caracteristica vietii lor psihice este
neuropatologicd inclinatd citre epilepsie, iar cea psihiatricd, cdtre catatonie.
Cele trei tipuri de pdnd acum sunt considerate tipuri
,,norrrlale",
la care se adaugd qi
tipurile displastice (,,anormale", submorbide sau chiar morbide), caracteizat prin diverse
malformatii corporale.
5. Sheldon - 1926 - dupd dezvoltarea qi rolul in economia organismului a derivatelor
c elor trei
foile
embrionare.
/
tipul endomorf - cu dezvoltare corporald predominant intemd, rotund, iubitor
de comoditate, de spectacole gi de tovdrdgie, curios qi tolerant, satisfbcut de sine
insugi, atagat de familie gi de trecut; se caracterizeazd prin dragoste de confort
frzic, reaclii incete, amator de ceremonii, uniformitate in curgerea emo{ionald,
trdsdturi netemperate, fire extravertitd. Tipul psihologic este viscerotonic, cu
tendinf e psihopatologice cdtr e p s ih o zd mani ac o
-d
ep r e s iv d
;
/
tipul mezomorf - cu dezvoltare corporald echilibratd, sistem muscular qi
cardiovascular bine dezvoltat; este putemic, plin de energie, uneori dur, curajos,
combativ
gi chiar agresiv, amator de aventuri gi de excitalii, cu tendinte
dominatoare, triind mai ales in prezent; voce nerelinutd, ftrd inhibitii, maturitate
in prezentare. Ca tip psihologic, este somatotonic, iar aa dezvoltare
psihopatologicd,purunoiu
gi cele mai multe cuzuri de delincvenld.
Psiho logie medicald-curs
Lector univ. dr. Marinelu Strbu
{
tipul ectomorf - are sistemul nervos dezvoltat gi sensibil; fizic, este slab gi
fragil, cu migciri dizarmonice, dar cu reactii fiziologice vii; sensibil la durere;
iubitor de singurdtate, nesigur de sine, introvertit, egoist, agteptdnd fericirea de la
viitor; aclivism mental; neexprimarea sentimentelor, voce retinutd, evitarea
zgomotului, prezentare infantild. Ca tip psihologic, este cerebrotonic, cu
tendinfe psihopatologice spre schizofrenie.
nn" Tflpologii psihofizionogice
1. I.V.Pavlov - dupd tipul general de activitate nervoasd superioard, stabilit dupd
combinarea
forlei,
echilibrului gi mobilitdlii proceselor nervoase
fundamentale Si
tipul
temp er ume ntal co r esp unzdtor.
.
Puternic-echilibrat-excitabil
- coleric.
o
Puternic-echilibrat-mobil
- sangvinic.
r
Puternic-echilibrat-inert
- flegmatic.
o
Slab - melancolic.
Tipul par\ial de ANS (activitate nervoasd superioari)stabilit dupd aferentalia
dominantd:
- Vizuul.
- Auditiv.
-
Motric.
Tipul special de ANS, stabilit dupd raportul dintre cele doud sisteme de
semnalizure.
o
tipul urtistic
- prevaleazd pnmul sistem de semnalizare, reflectarea realitdlii
realizdndu-se
prin imagini intuitiv-concrete, cu incdrcdturd afectiv-volitionala
atitudine sinteticd fafd de realitate.
o
tipul mediu- egalitatea de manifestare a celor doud sisteme de semnalizare.
o
tiput ghnditor - prevaleazd cel de-al doilea sistem de semnalizate, reflectarea
realitdlii realizdndu-se
prin legdturi de tip logic-nolional; atitudine analiticd fala de
viatd.
Psih olog ie medicald-curs
Lector univ. dr. Marinela Strbu
2. O.Gross - dup[ particularildlile repercusivitfuii
- rezonanlei:
/
tiput primur -prevaleazd procesele primare, cu senzatii gi emotii preponderente;
/
tiput secundur - prevaleazdprocesele secundare, marcate de gdndirea abstractd,
imaginatie gi sentimente.
3. Heymans, Wiersma, Le Senne - dupd combinarea repercusivitdlii (insuqirea
reacliei de a fi imediatd sau tardiv[ gi elaboratd), emotivitdlii
Si
activitdlii:
Amorft,i - sunt pasivi, apatici, nerdbddtori in fala bolii, congtiincioqi in respectarea
prescripfiilor; sunt mai mult ascultdtori decdt increzdtori. Comunicarea cu medicul e
redusd. Deseori sunt obezi gi constipati.
Apaticii - Au deseori o simptomatologie complexi, dar o relatare confuzd. Prezintd
supunere qi indiferen!6. Nu-i intereseazd nici persoana 1or, nici aea a medicului. Iau
indicaliile regulat, dar cu tendinti la obiqnuinli, la toxicomanie. Ableazd de concedii.
Sangtinicii - nu sunt decdt foarte rareori anxiogi. Ei se suprm tratamentului cu o
oarecare inlelegere, dar agteapti
,,ultimul
moment" pentru a merge la consultalie. De
obicei, sangvinicul este imperativ, indiferent fatL de boald; greu acceptatd intreruperea
lucrului qi odihna terapeuticd (partial
9i
datoritd zgdrceniei).
Flegmaticii - consultd medicii pentru tulburdri
precise. Atitudinea sa este
,,corectd"
sau
,,indiferentd",
in sensul de a 16sa pe medic si suporte tot greul tratamentului.
NervoSii - sunt oameni anxiogi in fala bolii; se alarmeazd qi se calmeazd la fel de ugor;
nu urmdresc cu perseverenld vindecarea; schimbd des tratamentele
9i
medicii; sunt
capriciogi, oferd o patologie funcfionald bogatd pe plan neurovegetativ, organic
ai
mental
(reactii isterice, etc.).
Sentimentatii - sunt inclinali spre ipohondrie;
pot stabili un contact afectiv foarte
strdns cu medicul, dacd acesta nu-l inhib6; dar au faJd de el o atitudine criticd sau de
suspiciune
qi pot fi ugor dezamdgili; sunt inqezdtori, dar nu sunt fideli. Boala este pentru
ei un eveniment
gray; se autoobservd
qi iqi expun detaliat suferinJele, acceptd terapia,
oricdt ar fi de penibi16" lard opozi[ie; tulburdri psihosomatice frecvente.
Colericii - sunt anxiogi in fala bolii. Recurg la medic fardintdrziere qi sunt lipsili de
curaj, datoritd importanlei pe care o acordd valorilor elementare ale vielii: s5nitate,
pldcere, etc. Boala le apare nu doar ca un obstacol, ci ca un scandal. Colaborarea cu
medicul este satisfbcdtoare, dar atitudinea sa e uneori insolentd (medicul este privit in
primul rdnd ca un auditor sau aprobator al atitudinilor
gi initiativelor). Prezintd frecvent
tulburiri digestive.
Psih ologie medicald-cars
Lector univ. dr. Marinelu Strbu
Pasionolii - ei iqi indreaptd interesul asupra operei la care lucreazd. Cand s-au decis sd
faci apel la medic, pasionatul dd dovadd de perseverenJs, de bunivoinli gi de spirit de
colaborare. increderea sa fap de medic este deplind, insd eventuala deceplie este resimfitd
profund. E un tip cu tendinle
,,egocentrice"
qi
,,narcisice".
Pentru a-i obliga la repaus,
este nevoie uneori de o deosebiti insistenfd. Prezintd mairar suferinfe psihosomatice.
nnn. ' [ i ponogi i psi hol ogi ce
1. Sigmund Freud
Caracterul oral - se disting, in cadrul oralitafli, un caracter
,,optimist"
qi un caracter
o,avid",
care au in comun marea lor dependentd de obiectele care le inconjoard gi
dificultdlile lor de autonomizare.
,,Caracterul
optimisttt este marcat printr-un sentiment
de incredere in viitor. Subiectul se simte intotdeauna asigurat de sprijinul prezent sau fictiv
al unei fiinfe binevoitoare qi protectoare. Acest lucru reflectd o fixa{ie la o mamd
atotputernicd gi protectoare care, la inceputul vietii, a ingrijit excesiv copilul.
o,Caracterul
avid" este marcat de aceeaqi nevoie de dependenld, dar insofiti de un sentiment de
insatisfacfie. De aici rezultd elemente de gelozie, de invidie, tendinte posesive, nerlbdare,
impulsivitate, cerinle exagerate. Este vorba despre subiecli expansivi, adesea agresivi, la
care se constatd o valorizare excesivi a vorbirii, a pl[cerilor orale. in cele doud cazurlr,
caracterul arhaic al fixaJiilor care dd naqtere unor trdsdturi de caracter se va traduce prin:
investiri absolute fie in obiecte bune, fie in obiecte rele, fdri posibilitatea nuanldrilor,
compromisului
gi a unei ambivalenle veritabile, prin neribdare gi imposibilitatea de a
agtepta, prin insafiabilitate
gi absenla limitelor, subiectul devordnd totul qi pe toati lumea.
Aceastd sensibilitate
predispune subieclii la reactii depresive gi la o dependenld crescutd in
raport cu ceila[i. Fixaliile orale se mai traduc prin manifestdri de invidie. Aceasta
reprezintd aspectul cel mai distructiv aL oralitdlii. Relatia de invidie este, la nivel
fantasmatic, o relafie de devorile sau de vampirrzare, in cursul cdreia subiectul absoarbe
toate calitdflle obiectului invidiat qi le introiecteazdin intregime. Implicd o conduitd foarte
agresivd gi chiar distructivi. Invidia este adesea la originea unor reactii de inhibilie a
conduitelor aare implici achizilii gi agresivitate, adicd a conduitelor care recurg la
inhibilie. InhibiJia este o modalitate de a proteja obiectul impotriva unei distrugeri
fantasmatice. O altd modalitate de a-l proteja ar fi aceea de a rdmdne intr-o relalie de
parazitar e cu obiectul.
Psih ologie medicald-curs
Lector univ. dr. Marinela Sirbu
Acest tip de relalie se regdseqte la personalitdlile numite orale gi mai ales la cele care
prezintdconduite adictive : toxicomani, alcoolici, bulimici etc..
Caracterul anal - trisdturile de caracter care evocd aceastd fixalie formeazd, o triadi
clasicd, compusd din mania pentru ordine, parcimonie gi incipifflnare. Widlocher
descrie, din punct de vedere clinic, efectele pe care aceste tr[situri anale le au in formarea
personaliti{ii:
/
mania pentru ordine - se reflectd, din punct de vedere clinic, prin pldcerea de a
aranja, grija pentru curifenie, minufiozitatea, cdutarea preciziei, tendinta la clasare,
colectionism;
/
parcimonia - conduce uneori la avarilie, dar adesea este vorba despre plicerea de a
poseda, de a pdstra pentru sine, sau de o contorizare minuJioasd a ceea ce i se
datoreazdo parcimonia se aplicd deopotrivd pentru timp gi pentru tot ceea ce poate fi
identificat ca un bun (opinie, sentiment fatfl de un altul etc.);
{
tncdpd.trd.narea- se reflectd in ataqamentul fa!6 de propriile opinii, o atitudine critici
permanentdfalLde pdrerile celorla[i, refuzul de a se ldsa influenfat sau dominat de
altul.
Caracterul falic - este mai pu{in individual:u:at decdtcele anterioare. in ansamblul sdu,
problematica aaracterului falic este dominatd de opozilia falic-castrat, cate se traduce prin
necesitate a de ase afirma ca fiind posesor de falus. Conduita este orientatd de ambilie
9i
de
nevoia de a se dovedi cuceritor
gi hiperviril. Acest lucru este valabil a$fi pentru femeie, cdt
gi pentru bdrbat, intrucdt problema nu este aaeea a recunoaqterii diferenlei dintre sexe, ci
aceea de a avea falus sau de a nu avea.
2. C.G.Jung - deosebeqte dou[ tipuri irationale; perceptivul gi intuitivul, qi dou[
tipuri rationale: afectivul qi reflexivul. Fiecare dintre ele se poate asocia cu un tip
fundamental de comportament, atitudine, orientare: extravertitul (orientat spre lumea
exterioarl) gi intr overtitul (interiorizat).
f,V
npA efiravertit -
gindire (reflexivul) : accentul cade pe interpretarea
qi
,$
inlelegerea faptelor legate de lumea exterioard: reguli ra{ionale, concluzii
(/'
intelectuale,
,,convenienle", ,,obliga!ii";
poate fi de tip descoperitor sau rezolutiv
(de pild6: Darwin, Einstein) reformator social, acuzator public, dogmatic sau
fanatic,mai des printre birbali. Inconqtient, predomind introversia. Este ralional.
/_fsentiment (emotivul): accent pe
judecdlile
care se conformeazd valorilor
,sS
externe, conservator, accept[ cu uqurinfd standarde de toate tipurile. Sociabil,
Psiho log ie rnedicald-curs
Lector univ. dr. Marinela Strbu
dar poate fi instabil, capricios, ostentativ. Mai frecvent la femei, inconqtientul
este puternic introvertit, gdndire. Este isteroid.
/
Senzafia (perceptivul): accent pe perceperea realitifii externe a$a cum este ea,
realist, neimaginativ, senzual, cdutitor de pl6cere; incongtientul este puternic
introvertit, intuitiv. Senzual (epicureic).
/
Intuitie (intuitivul): accent pe cdutarea de noi posibilitAfl in lumea externd,
poate fi carierist, speculator, incapabil sd fie stabil intr-o slujbd sau activitate; ii
lipseqte o
judecatd
corectd; mai frecvent printre femei; incongtientul este
puternic introvertit, senzitiv. Un specialist al vorbirii curente.
{
tipul ambivert - cu elemente mixte.
,/
ttput introvertit -
gindire (reflexivul): accentul pe interpretarea
9i
inlelegerea
V o
ideilor subiective;
poate fi un filosof (Kant), psiholog existenlialist, profesor,
:r
/'
nepractic, rebel, deosebit de sensibil la criticd; dacd este bdrbat, ii poate fi teamd
r l,.o
i.$
de femei; inconqtientul este extravertit; afectivitate.
'
{
Sentiment
(emotivul): accent pe
judec[file
legate de condifiile interne,
subiective, non-conformist, opinii contrare adesea opiniei publice. Pentru cei din
afard este rece, rezewat, greu de pdtruns; adesea are emotii puternice, dar
mascate; mai frecvent printre femei. Incongtientul este puternic extrovertit;
gdndire. Consum interior foarte mare.
/
Senzafie (perceptivul): accent pe rezultatul subiectiv a ceea ce este perceput,
privegte lumea externd ca banal6, r[suflatd, poate fi un artist modernist, un
muzician; incongtientul este puternic extravertit, intuitiv.
r'
Intuitie (intuitivul): accent pe cdutarea de noi posibilitdli in psihicul subiectiv;
poate dentolta insight-uri strdlucite, sau poate fi un visdtor mistic, un profet
fixist sau un
,,geniu
neinfeles"; nepractic; inconqtientul este puternic extravertit,
senzitivitate. Poate fi un vizionar sau un artist.
Psihologie medicald-curs
Lector univ. dr. Marinela Sirbu
nV"
'ltipologiil
cninice
1. S.FREIJD
(tipuri p s iho s ociale caracteriale):
- erotic - preocupat sd nu-gi piardd iubirea.
- obsesiv - cu scopuri extrapersonale, afirmdndu-qi supraeul.
- narcisic
- iubindu-se pe sine, conservdndu-se.
- erotico-obsesiv.
- narcisico-obsesiv.
2. K.Leonhard -
personatitdli accentuate, adicd acele personalitdti care prezintd
tendinfa de a aluneca spre anormal, care, chiar in condilii de dezvoltare favorabile, au
dificultdli de adaptare. Aceste personalitili intereseazd psihologia medicald sub raportul
reac{iei persoanei la boald gi la relafia cu medicul. Personalitdtile accentuate se adapteazd
greu la boali, ridicd obstacole in relaliile cu medicul qi fal6 de tratament, favorizeazd
aparilia unor stdri morbide. O parte dintre personalitdfile accentuate sunt legate de
caracter:
a) firea demonstrativi capacitate anormalS de refulare. Poate deveni isteric
(refularea ca mecanism de apdrare in isterie). Pacientul este exagerat in gesturi
9i
vorbe,
dornic sd fie bdgat in seamd gi sd se afirme. Manifestdri teatrale lipsite de autenticitate,
ugor de depistat in general. Lduddros sau autocompdtimitor, cu accente patetice. Uneori
mitoman, lipsit de spirit autocritic, are tendinJe de a manipula anamneza. Refularea se
poate manifesta qi in plan fizic: anestezii paradoxale, leqin isteric, refugiu in boa16,
beneficiul secundar. Este recalcitrant in raport cu tratamentul
(ex.alcoolicii), este impulsiv
in decizii, tendinle de manipulare a celor dispugi s[-i asculte. Predispus la surmenaj qi
epuizare nervoasd.
b) firea hiperexacti
- carenle in capacitatea de refulare: nehotdrdt in decizii, oscilant,
ambivalent in acliune qi sentimente, inhibifie gi autocontrol excesiv. Extrem de meticulos,
sentimente intense de anxietate. De aici, predispozilie la ipohondrie, neurastenie (cu sau
fbrd ticuri), newozd obsesionald, reaclie sau dezvoltare anancastd
(obsesional6). Tendinld
obsesivd de a se sp61a, fric[ de imbolndvire. Rar dezvoltd alcoolism.
c) firea hiperperseverenti
perseverenla anormald a afectului. De aici,
susceptibilitate sporit6, spirit binuitot incipd!6nat, ambilios, intens proiectiv in ceea ce
priveqte sentimentele altora fatd de el. Anxietate gi teamd, cu idei prevalente, chiar fixe,
10
Psiholog ie medicald-curs
Lector univ. dr. Marinela Strbu
obsesive, cu treceri spre psihopatia paranoidd qi spre nevroza ipohondricd. Este bolnavul
care are,,idei" clare despre boala sa, pe care caut[ sd gi le impunS, uneori cautd beneficiile
secundare (ex.o pensie de invaliditate inexistenti).
d) firea nestip6niti dominatd de pulsiuni, gdndire greoaie, pedanterie, acte
impulsive violente. Pacient irascibil, ostil medicului, incapacitate de a respecta un regim
organizat de via!6 sau alimentar (principiul pldcerii). Predispozifie la obezitate, la
alcoolism cronic
Ai
acte antisociale. Se invecineazd cu psihopatia epileptoidd (are adesea
constitufie atletici, ca la epileptoizi).
Alte tipuri de personalitdtri accentuate sunt legate de trdsiturile accentuate de
temperament, de sfera afectivi:
/ personalitatea hipertimici - cu psihopatologie hipomaniacald. Vesel, locvace,
superficial, fugd de idei, precipitare a ideilor in vorbire. Predispozifie la
alcoolism.
/ personalitatea distimici - de psihopatie depresivd, tdcut, serios, pesimist,
predispus la depresie.
/
labilii afectivi - oscilalii intre stiri afective opuse. Specifice dezvoltdrilor
ciclotimice. Predispugi gi la newoze ipohondrice. Imprevizibili la tratament.
/
firea exaltati
- oscilare intre entuziasm gi disperare, euforie qi descurajare. Di
un tip special de ciclotimie,
,,un
anxios-fericit". in situalia de boald (nu neapdrat
psihicd), are o sensibilitate exageratS, excesiv de ingrijorat in raport cu boala sa
sau cu simptome banale (ex.anestezii).
{
frrea anxioasi
- bazatd pe o hiperiritabilitate a sistemului nervos vegetativ,
tendinle ipohondrice, timiditate. Are nevoie de disculii liniqtitoare cu medicul.
/
firea emotivi - reaclii foarte sensibile
gi de profunzime in sfera sentimentelor
spirituale. Este extrem de sensibil la suferinlele celor din
jur,
mergdnd pdnd la
reac{ii nevrotice, depresie qi clacare in fafa evenimentelor.
/
firea extravertiti
- aderent la concret, la opinia colectivitdfii, influentabil,
sugestibit, rispunde in acord cu modul in care i se pune intrebarea. Este foarte
docil la sfaturile medicului gi la tratament.
{
frrea introvertiti
- are reac{ii qi pdreri proprii despre lutne, este mai sensibil la
rcprezerfi5rile
proprii decdt la percepfii. Evenimentele exterioare sunt filtrate prin
propria gdndire. Rezervat, izolat, preferdnd singurdtatea.
Aceste tipuri de personalitd\ipot apdrea frecvent in combina{ii.
11
Ps ih o lo gie medicald-cur s
Lector univ. dr. Marinela Strbu
3. ICschneider - tipurile de personalitate bazate pe trdsdturi predominant ale acesteia. Se
poate afirma ci personalitalile psihopatice, ftrd a reprezenta tipuri de bolnavi psihici, dau
confinut psihiatriei
,,extra
muros" (din afara zidurilor spitalului). Urmdrind aceste trdsdturi
de personalitate care nu ajung la intensitatea unor simptome, el descrie:
{
tipul hipertimic - poate fi hipomaniacal, caracterizat printr-o incdrcare afectivd
pozitivL, prin hiperactivitate, realizilnd un tablou maniacal de micd amplitudine,
compatibil cu existenta in mediul social, sau poate fr depresiv, eate este negativul
primului.
r'
fipul nelinistit
-
cuprinde doud variante:
a) s enzitiv - caracterizat prin hipersensibilitate gi inadaptabilitate.
b) anancastic - dominat de introversie gi obsesii.
{
tipul parunoic - caracterizat prin orgoliu, vanitate, psihorigiditate gi stringen}d
logic6.
/
tipul histercid - bazat pe egocentrism, superficialitatea efectelor, tendinti la
fabulalie qi nevoia de supravaloizare gi supraestimare.
/
tipul instabil - ilustrat prin instabilitatea timicd, ce are drept consecinti o
instabilitate social6.
/
tipul exploziv - ilustrat prin reacfii emotionale violent agresive, de scurtd durat6.
/
tipul apatic -corespunzdtor schizoidului (descris de Kretschmer), bazat pe
hiposensibilitate gi insuficientd forfd de rezonantd gi vibrare afectivd.
- tipul abulic - inert, lipsit de initiativ[ gi sugestibil.
- ttpul astenic - caracterizatprinfatigabilitate, lips[ de rezistenJd gi perseverentd.
4. E. Kahn
-
face o clusfficure clinico-descriptivd a personalitdlilor:
{
nervo$l'i (corespund astenicilor din clasificarea lui Schneider) - sunt caracterizatl
printr-o fenomenologie nevrotiformd.
/
anxio;ii - au o predispozilie spre anxietate.
{
sensibilii - sunt caractenza[i de o sensibilitate infantil[, dublatd de o mare
sensibilitate.
{
obsesivii
-
caracterizafprin nesigurantn gi teamd.
/
exptozivii -
au o capacitate crescuti de descdrcare, reacJioneazd violent qi
primitiv la situalii pentru care altii manifesti deplini toleranti.
t2
Psihologie medicald-curs
Lector univ. dr. Marinela Strbu
r'
hipertimicii - sunt euforici, optimiqti, in continui actiune, vdd viafa in roz,
distingAnd in evenimente doar aspectele lor pozitive.
{
depresivii - ssrfipesimigti, seriogi, cu un exagerat spirit critic.
{
instabilii - sunt oscilanti intre bund-dispozilie qi tristefe, stiri timice care pot
apdrea autonom, dar gi reactiv.
{
amorulii - (moral insanity) sunt duqmanii corectei convietuiri sociale, lipsili de
scrupule, de mild qi decentd.
{
nestatornicii - inclinali spre dromomanie qi schimbare.
{
impulsivii -
(epiletoizii) dau curs liber, uneori fj.ara.- deliberare, tendinfelor
instinctive.
r'
perversii sexuali - urmeaz6, orbegte un instinct dezldntuit.
/
istericii - sunt inautentici, falgi, pentru care totul este iluzie, infbligarea lor
fireascd fiind poza, iar
felul
1or, impresia pe care o realizeazd, asupra celor din
jrr;
{
fantasticii
- sunt visdtori, triind in reverie, se mint pe ei ingigi, spre deosebire de
isterici, care au tendinla de a minfi pe al1ii.
/
tncdpdldnalii -
(fanaticii, paranoizii), cei care, aneorati intr-o idee, luptd cu
vehementd pentru ea.
/
bizarii - in orice domeniu de activitate se comportd aparte, excentric qi cu un plus
de orisinalitate.
13