Interferena ntre logic i alte tiine

" Sufletul ii este propriu logosu,care se mareste pe el insusi."

Iat o afirmaie stranie, enuntata, acum dou milenii si jumtate de ctre
"Obscurul din Efes"-Heradit-Peste timpuri,Hegel va spune ca"istoria logicii nu a
fost scris.Acesta ar fi istoria intregii cunoateri n toat amploarea ei." Iar
astzi,reputatul si regretatul logician romn, Petre Botezatu,afirma pe buna
dreptate c "intrm ntr-o era logica".
Termenul " logic " provine de la grecescul " logos ",care nseamn
cuvnt,gnd,vorbire,raiune. Limbile europene l-au preluat prin intermediul
limbii latine. Se pare c pentru prima dat denumirea " logic " a fost folosita de
ctre Alexandru din Afrodinia. Insusi Aristotel, considerat intemeietorul tiinei
logice, nu a folosit cuvntul Logic pentru a o desemna.
Dac lum cunoscutul "Dicionar de Logic" a logicianului romn
Gheorghe Enescu ( unicul in literatura romana de specialitate ) , vom remarca
numai puin de 41 de sintagme in care este angajat termenul " logic ", n afar
de termenul generic propriu- zis.
Dificultatea circumscrierii obiectului si problematicii logicii se datoreaz n
primul rnd caracterului " ultrareflexiv al fenomenului logic ".Mergnd pe un
gnd al lui G.Galilei,dup care avem atta tiinta ct matematic putem pune n
ea, putem susine linitit astzi teza dup care avem atta tiin ct matematic
i logic punem n ea putem susine linitii astzi teza dup care avem atta
tiin ct logic i matematic punem n ea.
n tradiia aristotelic, logic este un " instrument " al tiinelor,un
organon,fr a fi ea insui o tiin, i mai mult, o propedeutic general a
oricrei gndiri. Marele Aristotel, referindu-se la logic, o concepea drept "
gndirea ce se gndete singur " . n tradiia stoica, logica e o teorie a
cunoaterii si a raionamentului prepozitional.
n tradiia Logicii logica e "arta de a gndi"
Plecnd de la Descartes logica e "arta de a conduce bine intelesul in
cautarea adevrului"
O dat cu accentuarea refleciilor mecanismul tiinelor in perioada modern i
chiar contemporan a istoriei-logica este o metodologie a tiintelor.
Pentru Kant,logica este o teorie a cunoaterii; pentru Hegel este o dialectic
idealist.
n tradiia pshilogizmului logic ( Habbens,Locke ), logica ine de studiul
pshiologiei gandirii; in traditia pragmatista logica are valoare prin utilitatea ei,
adevarul fiind identificat cu utilitatea. In fenomenologie si dezvoltrile
ulterioare,logica apare drept " temei absolut al cunoaterii ".
In tradiia pragmatista logica are o valoare prin utilitatea ei,adevrul fiind
identificat cu utilitatea;
Pe linia francez, logica are un "caracter exclusiv practic",ceea ce o
apropie ca inteles de cel dat de pragmatismul anglo-saxon.
Pe linia tradiiei neokantiene, dar si in alte perspective focalizate pe
axiologie, logica apare " ca tiin normativ, tiinta a valorilor sau-technic."
n fenomenologie si dezvotarile ulterioare, logica apare drept " temei
absolut al cunoaterii." n concepia att de actual i poate superficial a logicii
matematice, logica e un sistem formalizat i n front , o "teorie a demonstraiei."
n fine exist o coal de logic natural, dup care logica e"studiul operaiilor
natur al gndirii."
Distinctul autor ieian, Petru Ioan, identific urmtoarele corelaii ale tiinei
logicii.
-cu filozofia, ca parte a acesteia, ca intreg coextensiv , ca instrument , ca
termen interferent, pe terenul logicii aplicate in filozofie in sensul lui Nicholas
Rescher, ca logica filozofica, ca filozofie a logicii, etc.
-cu matematica, ca parte a acesteia ( in concepia intuiionitilor
matematisti, dupa care logica matematica este logica matematicii ), respectiv a
domenii distincte, doar contaminate metodologic, dovada logica matematica dar
si matematica fundamentala logica, spre care s-a orientat logicitii ( precum
Leibniz,Goltlog Frege,Bertrand Russel ) si formalitii legai de fundamentarea
matematicii.
-cu lingvistica si tiinta comunicrii in geneze ( stilistica,retorica ) ,n
msura n care operaiile i structurile gndirii se fenomenalizeaz in limbaj.
-cu teoria general a cunoaterii i cu teoria cunoasterii tiinifice,
discipline cu care uneori logica s-a si identificat ( la stoici,de exemplu la
Epicur,la John Locke,la neopoziionitii din sec. al XX-lea ),iar mai recent cu
tiina cognitiei ( cognitive sience ) i sau ingineria cunoaterii.
-cu psihologia ( la Franz Bretano ) i n raportul cu care logica a atins
spre a se specializa (logica sentimentelor la Theodul,Ribat, logica voinei la
Gabriel Tarde ,etc.
-cu tiine juridice, cu sociologi si etnologia, n orizontul carora s-a
conturat logica social ( Gabriel Tarde ) logica normelor ( Georg Henri si alii ),
logica concret, sau sensibil, a " gndirii slbatice ".
-cu teologia ( in al crui spatiu pare a se concura o " logica " a
potenializrii i a diversificrii ).
-cu Etica-ca tiin a valorii si a normativitii.
-cu Estetica ( n msura n care ia contur o logic a receptrii si a
adeziunii, sub chipul retoricii, etc.
Ea se deosebeste de:
-pshiologie, care examineaz nn subiectul ce gndete.
-gnoseologie, care cerceteaz gndirea raportat la obiectul cunoaterii de
acesta, respectiv condiiile generale, modul de desfasurare si validitatea
procesului cunoaterii, ca proces de producere a unor anume tiine.
-retorica, ce inseamn arta de a vorbi frumos, de a convinge auditorul de
justeea ideilor expuse printr-o argumentare bogat , riguroas.
-hermateutica, care e teoria procesului de interpretare si de intelegere in
funciile de diversitatea obiectelor sale, care acoper intreaga sfer spiritual,
cultural, artistic.
Logica juridic folosete ca instrument de explicare a conceptelor
juridice. Ea este aplicabil unei largi problematici cuprinzand definiiile legale,
metodele de formare i clasificare a concepiilor juridice, sistematizarea
normelor juridice, soluionarea concursului sau conflictelor de norme, regulile
rationalmentului juridic, a celui juridiciar, de cunoatere a dreptului,
interpretarea normelor juridice, metodele de verificare a datelor, a faptelor n
procesul judiciar, probaiunea juridic, etc.
Reproducem n continuare o prezentare istoric a evoluiei tiinei
logicii, astfel cum a fost ea sintetizat de autorul Gheorghit Mateu.
Inceputurile logicii sunt legate de efervescenta gndirii filozofice din Grecia
antic.
Athanase Joja considera c apariia logicii a fost determinat de intuirea
dreptului si matematicii in Athena in sec. IV.In.Cr.Logica s-a nscut ca tiin a
deducaiei valide, iar juritii antici au elaborat teoria argumentrii si a
convingerii prin mbinarea unui lan de raionalmente valide.
Gheorghita Mateut face n continuare o analiz a locului pe care l ocup logica
juridic n sistemul general al tiinei logicii. Astfel, ncepe prin a sublinia ca
logica, n general, este o tiint a gndirii, detaat de orice subiect care
gndeste, deci o tiin a gndirii care studieaz gndirea n desfurarea corect
a acestuia, corectitudinea fiind fgaul necesar spre adevr.
Dac ns avem n vedere elul ultim al cunoaterii tiinifice, atunci nu putem s
ne oprim la teoreme i la legi. Aceste enunuri, mpreun cu altele cuprinse n
descrieri, caracterizrii, definiii, urmresc n fond s determine ct mai
profund i mai complex anumite obiecte. Fiecare tiin are ca obiect de studiu o
anumit clas de fenomene ( lucruri,relatii ). Scopul ultim al cunoaterii
tiinifice il constituie, prin urmare, noiunile, determinarea lor. Fiecare tiin
determin anumite noiuni. Logica determin o noiune de form logic i
structura ei: variabile i constante logice. Cnd noiunea este gndit n acest fel
cu ansamblul cunotinelor referitoare la un obiect - si nu ca simpl articulaie a
gndirii - ea ctig o amploare nemrginit.
Logica mai propune indeobte i reguli pentru practica gandirii noastre.
Independent de aceea ca n stilul metodelor stiinifice, metodologia, const s
prescrie reguli pentru cugetare n scopul de a corecta cugetarea stramb, sau
spus cu alte cuvinte ea ne arat cum trebuie s gndim, fat de modul- eventual
gresit - in care se gandeste de fapt.
Peste timpuri, Hegel v-a spune c " Istoria logicii nu a fost scris " .
Aceste ar fi istoria " intregii cunoateri in toat amploarea ei ", iar astzi,
reputatul si regretatul logician romn, Petre Botezatu afirm pe bun dreptate, c
" intrm ntr-o er logic ".







Bibliografie

1.Ion Petrovici-Teoria notiunilor editura Collegium Poligron pag.57
2.Brandusa Corea-Logica juridica
Logica juridica si locul ei in sistemul stiintei logicii pag.18
Corelatii ale logicii cu alte discipline pag.14
Din biografia stiintei logicii pag.15-
16 editura Zethus
3.Lector univ. Gheorghe Mateut-Esemente de logica juridica
4.Petre Botezatu-Intrand in logica pag.17