1.LEASINGUL.

CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC

1.1 Scurt istoric
In societatea moderna, leasingul a aparut ca o rezolvare a agentiilor economic ice
aveau nevoie de achizitionarea rapida a unor utilaje si echipamente noi fara ca acestia sa fie
nevoiti sa se impovareze cu noi ipoezi in favoarea institutiilor bancare.
Asadar, firmele internationale din Statele Unite ale Americii au fost interesate sa
foloseasca noi metode de finantare care sa asigure o evolutie in ceea ce prieste desfacerea
produselor fabricate si reducerea stocurilor de produse finite existente in stoc.
In general, sistemul de desfacere a produselor a fost extins si asupra posibilitatior de
preluare a obiectelor prin contract de inchiriere pe o perioada determinata. Aceste firme au
creat un mou mod de a isi indeplini obiectivele, prin inchirierea de utilaje necesare, deoarece
fondurile necesare erau insuficiente pentru procurarea acestora.
Solutia practica a rezolvarii situatiei a fost leasingului, adica modalitatea (un contract)
prin care o parte, denumita locator (finantator) se obliga sa rnasmita un anumit bun, pentru o
perioada determinata, unei partii numita locator (utilizator) contra unei plati periodice
denumite rate de leasing si sa respecte, la expirarea contractului, dreptul de optiune al
utilizatorului, care poate consta in :
1) cumpararea bunului
2) prelungirea contractului
3) incetarea contractului
1

Prima data leasingul a aparut in America, si aceasta metoda s-a extins si in alte tari,
mai ales in Europa.
Termenul de leasing ca notiune si forma de finanatare a aparut in anii 1959, dar
aceasta exista in economie dinainte de al doilea razoi mondial.
Prima societate de leasing din SUA, a fost inregistrata in anul 1855, sub denumirea
The Birmingham Wagon Company si a desfasurat activitati in cadrul carora vagoanele de
cale ferata erau date in leasing proprietarilor de carbune si alte minerale.
2

O alta societatea a folosit leasingul in anul 1877 sub denumirea de lease. Societatea
Bell Telephone oferea posibilitatea clientilor sai sa foloseasca aparatele telefonice ale acestora
contra unui cost de folosinta, fara ca acestia sa fie nevoiti sa le cumpere.
Revitalizarea economiei dupa al doilea razboi mondial a dus la o schimbare radicala in
SUA (dupa 1950) si in Europa(dupa 1960). Companiile doareaa sa isi modernizee societatile
comerciale cu utilaja noi deoarecele cele detinute erau afectate de uzura. Deoarece singura
modalitate de finanatare , din acel moment, era imprumutul bancar, caracterziate ca fiind
complicate si greoaie, ce necesitau timp indelungat si birocratie excesiva, a aparut o forma
mai usoara si mai eficienta : leasingul.
Astfel, a aparut finantatorul (cumparatorul echipamentelor necesare de la furnizor) ce
isi pastra dreptul de proprietate asupra echipamentelor si le dadeau in folosinta
intreprinzatorilor.

1
i. Dogaru, Drept civil. Contracte Speciale, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004
2
D. Porter, Leasing a Global Industry in Leasing finance, ed a II0a, Euromone Books, London, 1990
Avantajele realizate prin metoda folosita au determinat pe managerul societatii in
cauza, omul de afaceri californian Henry Schoenfeld alaturi de ctiva parteneri intre care si
D.P. Booth sa fondeze in 1952, la San Francisco, prima societate specializata de
leasing,denumita United States Leasing International Corporation, care reprezinta si astazi
una dintre cele mai puternice societati in domeniu, motiv pentru care Schoenfeld si Booth pot
fi considerati pe drept cuvnt parinti ai leasingului modern
3
. Desi practicat la inceput in
S.U.A., intrebuintarea lui nu mai constituie de mult un specific al tarii de origine, in prezent
fiind utilizat pe scara larga si in domenii foarte variate in majoritatea tarilor lumii .
Bancile au sustinut leasingul in mod indirect prin intermediul unor societati
specializate in acest domeniu dar si direct prin primirea autorizatiei de desfasurarea a unor
astfel de operatiuni.
In Marea Britanie, operatiunile de leasing au fost preluate imediat, mai ales ca urmare
a similutudinilor din legislatia celor doua tari.
In Europa in anul 1972 a fost infiintata Federatia Europeana a Societatilor de Leasing,
datorita extinderii rapide a leasingului, federatie de controla aproximativ 80% din industria
financiara de leasing a europei, cea mai mare cota-parte apartinand Marii Britanii.
Istoria leasingului in tara noastra este de data relativ scurta, primele societati de
leasing luand fiinta in anul 1993. Leasingul era practicat dar nu sub aceasta denumire, inainte
de 1989. Acest tip de operatiune era folosit de intreprinderi pentru a-si putea vinde productia
in export. Domeniile cele mai importante in care se folosea leasingul erau: constructii de
masini, masini pentru constructii rutiere, containere, vapoare.
4

Dupa 1990, operatiunile de leasing au cunoscut o ampla scadere, iar apoi o sensibila
crestere. Scaderea numarului tranzactiilor de leasing s-a datorat scaderii productiei
intreprinderilor imediat dupa 1990, ca urmare a recesiunii existente.
Principalele acte normative care reglementeaza operatiunile de leasing din Romania
sunt:
H.G. 72/20.02.1993 ce prevede ca bunuril importate in baza unui contract de leasing sunt
considerate in regim vamal de import temporar pe toata durata contractului. Utilizatorul
bunului trebuie sa prezinte o garantie bancara in favoarea vamii pentru taxele vamale
datorate, calculate la valoarea de achizitie a bunului. La finele perioadei de leasing se
efectueaza vamuirea bunurilor si se plateste taxa vamala calculata la valoarea reziduala.
O.G. 12/31.01.1995 conpleteaza H.G. 72/20.02.1993, eliminand obligatia garantarii taxelor
vamale. Impune insa urmatoarele conditii : bunurile sa fie destinate productiei, sa nu aiba o
vechime mai mare de 2 ani, iar perioada de leasing sa fie maxim 3 ani. Cu o luna inaintea
expirarii contractului de leasing, utilizatorul trebuie sa anunte autoritatile vamale in
vederea platii taxei vamale si a TVA-ului la valoarea reziduala.
O.G. 51/28.0.1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, prevede
activitatea societatilor de leasing va fi autorizata de catre Ministerul Finantelor, in cadrul
caruia se va infiinta la o data nespecificata Oficiului pentru operatiuni de leasing.

3
D. Clocotici, Gh. Gheorghiu,Operatiunile de leasing, editia a II-a , ed. Luminalex , 2000
4
D. AP. Florescu, M. Rotaru, M. Olteanu, G. Spataru, A. Derscanu, Contractul de leasing, ed. Universul juridic,
Bucuresti, 2013
Legea 90/1998 pentru aoribarea O.G 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile
de leasing modifica cateva articole din ordonantam dar va avea in continuare cateva
neconcodante(in articolul 2 este prevazut ca utilizatorul este cel care va formula o oferta
ferma catre societatea de leasing).
Legea 99/1999 Titlul II care modifica si completeaza O.G. 51/1997 defineste termenii
specifici activitatii de leasing cum ar fi : valoare de intrare, valoarea totala, rata de leasing,
leasing financiar si leasing operational, precum si conditiile in care se pot inchiea cele doua
tipuri de leasing. Se introduce un capitol nou Contractul de leasing in care se specifica
elementele definitorii atata pentru contractul de leasing operational ,cat si pentru cel
financiar.
Legea 99/1999 Titlul VI care reglementeaza regimul juridic al garantiilor reale mobiliare,
face referire si la operatiunile de leasing cu o perioada mai mare de un an, enumerand
bunurile ce pot face obiectul garantiilor reale.
Piata de leasing din Romania a facut pasi semnificativi catre reglementarea si
supravegherea pietei de leasing, insa rezultatele finale ale acestei actiuni cu conotatii benefice
asupra peitei in ansamblu se pot vedea numai atunci cand pachetul de acte normaltive va fi
complet si aplicabil.
5


1.2. Continutul economic al operatiunilor de leasing
Termenul de leasing provine din cuvantul englezesc lease, care intr-o traducere
mai simplista inseamna inchiriere, arendare. Dar, in economia actuala, lesingul este
mai mult decat o inchiriere, situandu-se undeva la granita dintre operatiunea de inchiriere
si operatiunea de cumparare.
Leasing-ul reprezinta acele raporturi comerciale, prin care o parte denumita locator/
finantator transmie pentru o perioada determinata dreptul de folosinta a unui bun al carui
proprietar este, catre o alta parte, denumita utilizator, la solicitarea acesteia din urma, contra
unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/
finantatorul se ob;iga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului in sensul cumpararii
bunului, prelungirii contractului de leasing ori incetarii raporturilor contractuale.
6

Obiectul operatiunilor de leasing pot fi bunurile imobile, bunurile mobile de
folosinta indelungata aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si
video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.
Bunurile imobile se pot defini in relatie cu caracteristicile acestora si anume: legatura
directa de un amplasament, stabilitatea, durabilitatea, spatiu inchis contra influentelor
atmosferice, conditii de protectie pentru persoanele care se afla in spatiile lor. Exemple
de astfel de bunuri sunt cladirile de birou si administrative, constructiile pentru magazine,
halele de montaj, halele pentru depozitare.
Bunurile mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil sunt considerate acele
bunuri care din punct de vedere al incadrarii juridice sunt imobiliare si din punct de
vedere fiscal sunt supuse prevederilor specifice leasingului de bunuri mobile. Exemple de

5
O. Seitan Barbulescu, Valente si limite ale leasingului in conditiile specific economiei omanesti, Teza de
doctorat Bucuresti, 2006
6
D. AP. Florescu, M. Rotaru, M. Olteanu, G. Spataru, A. Derscanu, Contractul de leasing, ed. Universul juridic,
Bucuresti, 2013
astfel de bunuri sunt masinile si instalatiile de la centralele electrice, masinile si
instalatiile de la statiile de epurare.

1.2.1 Formele contractelor de leasing
Leasingul imbraca in prezent doua forme de baza:
a) leasing financiar (locatie-finantare) ;
b) leasing operational (locatie-exploatare).
Leasingul financiar este operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe
din urmatoarele conditii:
- riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din
momentul incheierii contractului de leasing.
- partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera
utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului.
- utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului iar pretul de cumparare va reprezenta
cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care optiunea
poate fi exprimata.
- perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata
normala de utilizare a bunului, chiar daca in final dreptul de proprietate nu este transferat.
Leasingul operational este operatiunea de leasing care nu indeplineste nici una
dintre cale patru conditii de mai sus.
Altfel spus, leasingul operational presupune recuperarea, in perioada de leasing, doar
a unei parti din valoarea bunului dat in leasing, durata contractului giind mai redusa decar
cea de functionare a bunului.
7

Valoarea totala reprezinta suma ratelor de leasing si a valorii reziduale.
Valoarea reziduala reprezinta valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se
face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator.
Valoarea de intrare reprezinta valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre
finantator, respectiv costul de achizitie.

Rata de leasing reprezinta:
- in cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii
de leasing. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata.
- in cazul leasingului operational, cota de amortizare a bunului si un beneficiu stabilit de
partile contractante.

1.2.2 Participantii si etapele derularii operatiunilor de leasing

Furnizorul reprezinta producatorul bunului sau societatea ce l-a cumparata de la
producator. Acesta poate fi o poate fi o companie financiara, un holding, o banca de
investitii sau comerciala, o societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar
furnizorul. Mai exista si in cazuri cand valoarea bunului este foarte mare si sunt atrase si alte
companii in finatarea cumpararii acestuia(exemplu : avioane sau instalatii complexe)

7
E. Turcu, Contractul de leasing, editura Hamangiu, Bucuresti, 2008
In cele mai multe cazuri, beneficiarul bunului este doar un utilizator, dar pot exista si
contracte prin care se poate exploata acel bun in asociere cu un alt utilizator,.
Societatea de asigurare este cea care incheie contractul de asigurare cu
proprietarul bunului, emite polita de asigurare, achita contravaloarea politei in caz de
necesitate.
Utilizatorul este cel care incepe operatiunea de leasing. Acesta cauta si solicita de la
producatori oferte in legatura cu echipamentul dorit si selecteaza oferta cea mai buna din
punct de vedere performanta-pret de livrare. Daca oferta nu contine toate detaliile necesare
pentru luarea deciziei (cconditiile de livrare, instalare, etc) le va cere direct producatorului.
Odata ales bunului dorit din ofertele colectate, utilizatorul isi exprima dorina de
cumparare a bunului prin leasing pentru a putea fi extinsa perioada ofertei. Utilizatorul, in
continuarea, va cauta o societate de leasing care sa ii indeplineasca cerintele in ceea ce
priveste finantarea. Dar si acesta trebuie sa ofere , la randul lui, informatiile despre bunul
ales si un dosar ce va contine documente cum sunt balanta de verificare a ultimei luni
calendaristice, bilantul contabil pe ultimii 2-3 ani, situatia patrimoniului, situatia creditelor
si a angajamentelor de plata, fluxul de numerar previzionat pe durata leasingului.
Societatea de leasing va studia aceste documente obtinand astfel informatii despre
bonitatea firmei (lichiditate, solvabilitate,etc) si fezabilitatea proiectului de finantare. Dupa
ce finantatorul evalueaza toate riscurile trimite utlizatorului decizia luata.
Daca este acceptata cererea de inchiriere, societatea de leasing pregateste contractarea
bunului si inchirierea acestuia. In acest sens remite utilizatorului un proiect de contract
(nu cel definitiv) care va cuprinde promisiunea unilaterala de vanzare a bunului la
sfarsitul perioadei de leasing daca acesta isi va manifesta intentia de cumparare.
Societatea de leasing va mandata utilizatorul sa negocieze cu furnizorul clauzele
contractului de vanzare-cumparare a bunului referitoare la caracteristicile, livrarea,
instalarea, garantarea si intretinera acestuia.
Dupa ce utilizatorul negociaza cu furnizorul detaliile privind cumpararea bunului si
activitatile aditionale ce trebuiesc desfasurate de acesta, cel din urma va trimie societatii de
leasing comanda ce va prezenta suportul contractului dintre cele doua parti.
Dupa confirmarea comenzii de catre furnizor, se elibereaza contractul de vanzare-
cumparare dintre acesta si societatea de leasing si contractul de leasing intre societatea si
utlizator. Furnizorul va emita facutra, garantia, contractul de service catre finantator, care
va efectua plata in conformitate cu clauzele din contract. La livrarea bunului se va efectua
receptia de catre utilizator, eventual si finantator, confirmandu-se in procesul verbal de
receptie indeplinirea de catre bun a conditiilor de calitate si a celorlalte conditii prevazute
in contract.
In acelasi timp se va efectua si plata primei redevente rezulata din incheierea
contractului inte locator si locatar. Utilizatorul are datoria de a asigura tranzactiile printr-
un contract cu o societatea specializata bunul in cazul unor distrugeri, degradari, furturi
Pe perioada derularii contractului de leasing locatarul va efectua plata ratelor catre
societatea de leasing, iar la final, poate opta pentru cumpararea bunului (caz in care va
plati si pretul rezidual), pentru prelungirea contractului sau pentru restituirea bunului
catre locator.

1.2.3 Clasificarea operatiunilor de leasing
I. In functie de durata inchirierii:
a) leasing pe termen scurt (renting, hire): consta in inchirierea bunurilor pe o durata de
cateva ore, zile sau luni mai multor utilizatori, in vederea amortizarii.
b) leasing pe termen mediu (equipment leasing): presupune amortizarea bunului prin
inchirierea consecutiva a acestuia mai multor utilizatori pe termene scurte de 2-3 ani.
c) leasing pe termen lung (plant leasing):se practica frecvent pe piata bunurilor imobiliare
pentru cladiri complet utilate , durata fiind de circa 20-30 de ani.
II. In functie de partile participante:
a) leasing direct: este cazul in care furnizorul bunului joaca si rolul finantatorului.
b) leasing indirect: este cazul in care ca intermediar intre furnizor si utilizator intervine
finantatorul.
III. In functie de ponderea ratelor in pretul de vanzare al bunului:
a) leasing operational (de mentenanta, tehnic, de exploatare): se deruleaza pe o perioada
mai mica decat durata economica de viata estimata a echipamentului, presupune
recuperarea in perioada de leasing doar a unei parti din bunul inchiriat iar locatorul
asteapta sa recupereze toate costurile prin reinnoirea contractului sau prin inchirierea
catre alti locatari.
b) leasing financiar (de capital): urmareste recuperarea integrala a valorii bunului in
perioada contractului si obtinerea unui profit.
De regula, in acest caz, societatea de leasing nu alege, nu produce si nici nu livreaza, doar
achizitioneaza bunul sau dreptul de proprietate si dreptul de folosinta de la furnizor.
Bunul urmeaza a fi livrat utilizatorului direct de catre furnizor.
IV. Dupa modul de calcul al costurilor pe baza carora se calculeaza ratele de
leasing:
a) leasing net: ratele se calculeaza numai pe baza pretului net de vanzare a bunului, chiria
incluzand pretul folosintei.
b) leasing brut (in limba engleza full service leasing): ratele includ pe langa pretul
folosintei si cheltuielile de asigurare, intretinere si reparatii ale bunului. Aceasta forma se
utilizeaza frecvent la instalatiile complexe sau acolo unde se doreste cucerirea pietei.


1.2.4 Trasaturile contractului de leasing din punct de vedere economic
Leasingul a aut o evolutie cantitativa si calitativa in ultimii anii datorita benefiicilor
celor doua parti participante din punct de vedere ar finantarii. Pe langa aspectele poziive
prezinta si dezavantaje, ce se afla in sransa legatura, si vor si prezentate in acest capitol.
Dintre cele mai importante beneficii pe cere le are utilizatorul contractului de leasing
sunt:
leasingul nu imobilizeaza capitalul propriu al utilizatorului , astfel nu ii
afecteaza lichiditatea;
bunul este cumparat de catre societatea de leasing de la furnizor si pus la
dispozitia utilizatorului contra unor redevente lunare; asadar, locatorul realizeaza
lunar un efort financiar redus;
leasingul se dovedeste o alternativa perfecta pentru obtinerea unor utilaje de o
inalta complexitate si tehnicitate la care uzura morala are o pondere foarte mare
permitand schimbarea operativa a unor utilaje depasite moral;
politica flexibila a societatilor de leasing in domeniul garantiilor; de regula,
bunurile proprii ale utilizatorului raman libere deoarece obiectul leasingului va
reprezenta garantia fata de locator;
marimea constanta a redeventelor faciliteaza programarea riguroasa a cheltuielilor
utilizatorului;
locatorul poate oferi locatarului o serie de servicii legate de intretinerea obiectului
de leasing;
rapiditatea procesului de aprobare a operatiunii;
operatiunea contabila aferenta leasingului operational presupune doar
inregistrarea pe cheltuieli a redeventelor, ceea ce face ca pasivul bilantului
utilizatorului sa nu se modifice si sa existe posibilitatea contractarii unor credite
bancare;
Avantajele finantatorului sunt:
in urma actiunii sale de cumparare a bunului de la furnizor si de punere a
acestuia la dispozitia utilizatorului, locatorul isi asigura profit;
forma de incasare prin redevente constante ii asigura locatorului un venit sigur
programat;
cu cat contractele de leasing oferite sunt mai avantajoase cu atat numarul
contractelor incheiate se mareste si, implicit, profitul finantatorului se mareste;
Furnizorul, desi nu face parte din contractual de leasing, el doar asigura documentatia de
baza caruia se face contractual de leasing, el are urmatoarele beleficii:
leasingul permite sporirea vanzarilor furnizorului deoarece atrage noi beneficiari
care nu au puterea de a cumpara integral bunul respectiv si nici posibilitatea
contractarii unui credit classic;
leasingul are, de asemenea, ca efect cresterea vanzarilor prin promovarea si
dezvoltarea exporturilor, furnizorul avand posibilitatea sa realizeze pe langa exportul
traditional si pe cel in leasing
Ca oricare alt instrument de finantare, leasingul prezinta pentru participanti
si dezavantaje care s-ar putea sintetiza astfel:
- leasingul este eficient doar in conditiile in care se poate exploata utilajul pe toata
durata contractului de leasing; nefunctionarea acestuia pe intreaga perioada,
datorata in principal lipsei comenzilor, aduce pierderi beneficiarului;
- in cazul in care locatarul ar putea obtine un credit bancar in conditii avantajoase
atunci pentru aceasta costul leasingului este mai ridicat; situatia se datoreaza
faptului ca majoritatea societatilor de leasing se imprumuta la randul lor de la
banci pentru a putea achizitiona bunurile date in leasing; din acest motiv, ele vor
include in redeventa (pe langa partea de rambursare a investitiei si dobanda
proprie) si dobanda practicata de bancile la care se imprumuta;
- bunul care face obiectul contractului nu se afla in proprietatea locatorului, fapt ce
impiedica vanzarea acestuia pe durata contractului de leasing iar subinchirierea
poate fi realizata numai cu acordul locatorului;
- leasingul instraineaza numai folosinta, conservand proprietatea, deci bunurile
furnizorului pot fi deteriorate prin utilizare necorespunzatoare, dupa prima inchiriere
fiind posibil ca utilajul sa nu-si mai gaseasca alti utilizatori.

1.2.5 Criterii utilizate in luarea deciziei de finantare prin leasing
Inainte de a decide sa se apeleze la un contract de leasing, persoanele fizice sau
juridice trebuie sa evalueze toate avantajele si dezavantajele fata de alte metode de finantare
penru a achizitiona utilajele necesare.