Contractele de leasing - sursa de contabilitate creativa

Partea I Paradigma juridc economic in contabilitate context al contabilitatii creative. O

scurta recenzie a literaturii de specialitate

Societatea este intr-o continua schimbare. Prioritatile intreprinderilor se schimba des din
cauza evolutiei tehnologiei. Nevoia de informatie este din ce in ce mai mare din cauza
dezvoltarii continue si impune noi pretentii in modul de abordare, de prezentare si de utilizare
a acesteia.
Informatia este foarte importanta pentru utilizatorul acesteia. Aceasta influenteaza
diferitele decizii pe care trebuie sa le ia si sa le puna in aplicare. In viziunea cadrului
conceptual international, informatia contabila este relevanta daca influenteaza deciziile
utilizatorilor, aceasta ii ajuta sa faca previziuni pe baza datelor anterioare. Dei ne aflm n era
calculatoarelor, unde datele sunt preluate i prelucrate cu exactitate, totui precizia datelor
economico-financiare rmne tributar referenialului de raportare i tehnicilor de manipulare
a rezultatelor.
1

Este cunoscut c informaiile contabile sunt generate prin doua surse diferite i inegale din
punct de vedere al calitii:
1. cele provenite ca urmare a tranzaciilor desfurate pe diferite piee; ele sunt observate, din
momentul apariiei, n cursul exerciiului, i au un caracter riguros i obiectiv;
2. cele introduse de regul la sfritul exerciiului; ele sunt consecina, n bun msur, a
estimrilor i reflect, mai mult dect primele, politicile contabile ale conducerii
ntreprinderii.
2

Contabilitatea creativa este o tehnica de manipula informatia ce este prezenta in domeniul
financiar. Punerea in practica a contabilitatii creative se afla in limitele legii dar aceasta
induce intentionat in eroare utilizatorii de informatii financiare creand o alta imagine mai
buna a companiei decat cea reala. Aceasta a devenit un fenomen complex si care evolueaza cu
efecte ingrijoratoare pentru specialisti din domeniu. Acest tip de contabilitate a aparut din
cauza contabilitatii standard ce nu avea toate rezolvarile problemelor din domeniu.
Asa cum este prezentat anterior, contabilitatea creativa este prezenta in domeniul
financiar. In continuare voi prezenta modul prin care se poate folosi contabilitatea creativa in
situatiile unei intreprinderi.
In ceea ce priveste activele imobilizate tehnicile de contabilitate creativa sunt puse in
aplicare in tratamentul cheltuielilor de dezvoltare si al fondului comercial, la reevaluare,
politica de amortizare si ajustari pentru deprecieri.
Tehnicile de contabilitate creativa in ceea ce priveste cheltuielile de dezvoltare apar in
decizia de a capitaliza sau nu cheltuielile, de valoarea cheltuielilor capitalizate si de politica
de amortizare a acestora. Diferenta dintre cheltuielile de dezvoltare si cele de cercetare duce la
folositea contabilitatii creative. Daca compania foloseste politica de a capitaliza cheltuielile de
dezvoltare poate mari sau diminuea rezultatul unui exercitiu prin reclasificarea acestora in
cheltuieli de dezvoltare, astfel afecteaza bilantul. Entitea poate trnsfera cheltuielile de
dezvoltare din bilant in contul de profit si pierdere prin invocarea incertitudinii privind
finalizarea proiectului. Desi rezultatul final este acelasi , prin clasificarea cheltuielilor intro
anumita categorie poate modifica rezultatul unui an.
Contabilitatea creativa apare si in momentul cand exista cheltuieli comune pentru anumite
proiecte si delimitarea unui proiectului se face in mod subiectiv. Subevaluarea elementelor
achizitionate determina majorarea fondului comercial si furnizarea unei informatii eronate in
ceea ce priveste rentabilitatea in viitor.
Imobilizarile corporale, prin reevaluarea imobilizarilor, capitalizarea sau nu a unor
cheltuieli ulterioare punerii in functiune, politica de amorizare, poate prezenta tehnici de
contabilitate creativa. Politica de amortizare influenteaza evolutia rezultatului prin: valoare de
amortizar, durata de amortizare si metode de amortizare ( liniara, accelerata, degresiva).
In functie de metoda aleasa pentru a amortiza o imobilizare corporala, aceasta va influenta
in rezultatul intreprinderii. O cota mai mare de amortizare va duce la diminuarea rezultatului
si invers. Daca doua societati cumpara acelasi utilaj si metoda de amortizare difera , una
dintre cele doua poate da impresia ca este mai performanta. Auci cand utilizatorii externi
doresc sa compare doua companii trebuie sa se asigure ca duratele de amortizare sunt
comparabile sau sa faca abstractie de cheltuiala cu amortizare, sa compare doar excedentul
brut din exploatare.
Aceste tehnici de contabilitate creativa folosite in reevaluare imobilizarilor corporale sunt
utilizate, de obicei, de companiile ce au probleme si vor sa isi majoreze capitalurile proprii (
rezerverele din reevaluare) si , astfel isi pot arii artificial capacitatea de indatorare.
Contabilitatea creativa poate sa apare si in productia de imobilizari, prin inregistrarea in
valoare imobilizarilor a cheltuielilor fixe (salarii, amortizari, etc) aferente subactivitatii.
Provizioanele fac si ele parte din elementele asupra carora se poate aplica contabilitatea
creativa. Deoarece provizioanele trebuiesc estimate ele reprezinta modalitatil de a modifica
rezultatele companiei. Prin marirea lor se diminueaza rezultatul si prin scaderea lor majoreaza
rezultatul. Astfel, cu ajutorul acestora compania poate mentine aparenta de performanta in
timp, desi rezultatul , in conditii normale, ar fi diferit.
Reevaluarea imobilizarilor corporale prezina o modalitate de manifestare a contabilitatii
creative. Prin principiul prudentei, activele trebuie evaluare la cost istoric. Acest principiul
daca este respectat afecteaza imaginea unei societati. De aceea unele societati prefera
reevaluarea imobilizarilor, in anumite conditii. Astfel, prin marimea diferentei din reevaluare,
baza de calcul a amortizarii si a duratei perioadei de amortizare se modifica rezultatele ce apar
in bilantul companiei.
Legislatia impune societatilor comerciale ca acestea sa aiba capitaluri proprii egale cu cel
putin 50% din capitalul social. Daca acestea nu se afla in acest interval, ele trebuiesc
reconstituite astfel se apeleaza la contabilitatea craetiva in domeniul reevaluarii. Valoare
capitaluri proprii este afectata de diferenta dintre pretul de achizitie si valoarea contabila a
activelor, intreprinderea incearca sa stabileasca un echilibru cu ajutorul reevaluarii
imobilizarilor necorporale.
Contabilitatea creativa are aplicabilitate si in domeniul activelor circulante in: evaluare
stocurilor, ajustari pentru deprecierea creantelor,subevaluarea datoriilor, etc.
Contabilitatea creativa se poate manifesta in evaluarea stocurilor prin supraevaluarea
acestora. Prin aceasta actiune costul bunurilor vandute va scadea astfel profitului net creste.
Supraevaluarea stocurilor se poate face prin: supraevaluarea cantatii fizice de elemente
incluse in stocuri, ceea ce duce la utilizarea de valori pentru bunuri false sau raportarea drept
stocuri a bunurilor defecte; supraevaluarea valorii stocurilor fara a modifica valoarea efectiva
a stocurilor; sau amanarea unei stergeri din bilant a bunurilor depreciate, care sunt uzate
moral.
Daca societatea doreste sa isi mareasca pentru o perioada scurta veniturile apleaza la
minimizarea cheltuielilor inregistrate sub forma ajustarii pentru creante incerte. Prin aceasta
actiune se diminueaza rezerva pentru creanta incerte ce duce la marirea valorii realizabile nete
a creantelor, ce duce la supraevaluarea acestora.
Datoria subevaluata reprezinta datoria raporta la o valoare mai mica decat valoarea
prezenta a resurselor si serviciilor utilizate pentru deceontare. Acest lucru are impact asupra
rezultatului. Aceasta impact este mult mai mare cand datoriile subevaluae fac parte din:
datoriile comerciale, obligatiile privind taxele si impozitele, cheltuielile angajate, etc.
Contractul de leasing, la nivel international reglementat de catre norma IAS 17
Contabilizarea contractelor de locatie , este in stransa legatura cu subtance over form
principale principiul prioritatii realitatii in fata formei sau primordialitatea realitatii
economice asupra aparentei juridice. Acest principiu este specific sistemelor contabile nord-
americane si anglo-saxone, el fiind acceptat ca atare numai pentru conturile consolidate in
tarile Europei continentale, tari in care informatia contabila este puternic influentata de
aspectele juridice.
Punand fata in fata textul francez primordialitea realitatii economice asupra aparentei
juridice cu textul normei contabile internationale IAS 1 Tranzactiile si alte elemente ar
trebui sa fie contabilizate si prezentate in raport cu substanta lor si realitatea financiara si nu,
in mod unic, cu forma lor legala se observa ca formula franceza sugereaza o prioritate.
Contabilitatea creativa se poate aplica si in contractele de leasing prin: incadrarea unei
tranzactii in categoria leasingului finanaciar sau a leasingului operational desi acesta face
parte din cealalta categorie; prin finanatarea in afara bilantului si prin operatiunile de lease-
back ce consta in vanzarea unei imobilizari unei societati de leasing urmata imediat de
preluarea acesteia in leasing financiar.


















Partea a II-a Obiectivul si metodologia lucrarii

In societatea moderna, leasingul a aparut ca o rezolvare a agentiilor economic ice
aveau nevoie de achizitionarea rapida a unor utilaje si echipamente noi fara ca acestia sa fie
nevoiti sa se impovareze cu noi ipoezi in favoarea institutiilor bancare.
Termenul de leasing provine din cuvantul englezesc lease, care intr-o traducere
mai simplista inseamna inchiriere, arendare. Dar, in economia actuala, lesingul este
mai mult decat o inchiriere, situandu-se undeva la granita dintre operatiunea de inchiriere
si operatiunea de cumparare.
Leasing-ul reprezinta acele raporturi comerciale, prin care o parte denumita locator/
finantator transmie pentru o perioada determinata dreptul de folosinta a unui bun al carui
proprietar este, catre o alta parte, denumita utilizator, la solicitarea acesteia din urma, contra
unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/
finantatorul se ob;iga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului in sensul cumpararii
bunului, prelungirii contractului de leasing ori incetarii raporturilor contractuale.
3

Obiectul operatiunilor de leasing pot fi bunurile imobile, bunurile mobile de
folosinta indelungata aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si
video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.
Bunurile imobile se pot defini in relatie cu caracteristicile acestora si anume: legatura
directa de un amplasament, stabilitatea, durabilitatea, spatiu inchis contra influentelor
atmosferice, conditii de protectie pentru persoanele care se afla in spatiile lor. Exemple
de astfel de bunuri sunt cladirile de birou si administrative, constructiile pentru magazine,
halele de montaj, halele pentru depozitare.
Bunurile mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil sunt considerate acele
bunuri care din punct de vedere al incadrarii juridice sunt imobiliare si din punct de
vedere fiscal sunt supuse prevederilor specifice leasingului de bunuri mobile. Exemple de
astfel de bunuri sunt masinile si instalatiile de la centralele electrice, masinile si
instalatiile de la statiile de epurare.
Furnizorul reprezinta producatorul bunului sau societatea ce l-a cumparata de la
producator. Acesta poate fi o poate fi o companie financiara, un holding, o banca de
investitii sau comerciala, o societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar
furnizorul. Mai exista si in cazuri cand valoarea bunului este foarte mare si sunt atrase si alte
companii in finatarea cumpararii acestuia(exemplu : avioane sau instalatii complexe)
In cele mai multe cazuri, beneficiarul bunului este doar un utilizator, dar pot exista si
contracte prin care se poate exploata acel bun in asociere cu un alt utilizator,.
Societatea de asigurare este cea care incheie contractul de asigurare cu
proprietarul bunului, emite polita de asigurare, achita contravaloarea politei in caz de
necesitate.
Utilizatorul este cel care incepe operatiunea de leasing. Acesta cauta si solicita de la
producatori oferte in legatura cu echipamentul dorit si selecteaza oferta cea mai buna din
punct de vedere performanta-pret de livrare. Daca oferta nu contine toate detaliile necesare
pentru luarea deciziei (cconditiile de livrare, instalare, etc) le va cere direct producatorului.
Odata ales bunului dorit din ofertele colectate, utilizatorul isi exprima dorina de
cumparare a bunului prin leasing pentru a putea fi extinsa perioada ofertei. Utilizatorul, in
continuarea, va cauta o societate de leasing care sa ii indeplineasca cerintele in ceea ce
priveste finantarea. Dar si acesta trebuie sa ofere , la randul lui, informatiile despre bunul
ales si un dosar ce va contine documente cum sunt balanta de verificare a ultimei luni
calendaristice, bilantul contabil pe ultimii 2-3 ani, situatia patrimoniului, situatia creditelor
si a angajamentelor de plata, fluxul de numerar previzionat pe durata leasingului.
Societatea de leasing va studia aceste documente obtinand astfel informatii despre
bonitatea firmei (lichiditate, solvabilitate,etc) si fezabilitatea proiectului de finantare. Dupa
ce finantatorul evalueaza toate riscurile trimite utlizatorului decizia luata. Daca este
acceptata cererea de inchiriere, societatea de leasing pregateste contractarea bunului si
inchirierea acestuia. In acest sens remite utilizatorului un proiect de contract (nu cel
definitiv) care va cuprinde promisiunea unilaterala de vanzare a bunului la sfarsitul
perioadei de leasing daca acesta isi va manifesta intentia de cumparare. Societatea de
leasing va mandata utilizatorul sa negocieze cu furnizorul clauzele contractului de
vanzare-cumparare a bunului referitoare la caracteristicile, livrarea, instalarea, garantarea
si intretinera acestuia.
Dupa ce utilizatorul negociaza cu furnizorul detaliile privind cumpararea bunului si
activitatile aditionale ce trebuiesc desfasurate de acesta, cel din urma va trimie societatii de
leasing comanda ce va prezenta suportul contractului dintre cele doua parti.
Dupa confirmarea comenzii de catre furnizor, se elibereaza contractul de vanzare-
cumparare dintre acesta si societatea de leasing si contractul de leasing intre societatea si
utlizator. Furnizorul va emita facutra, garantia, contractul de service catre finantator, care
va efectua plata in conformitate cu clauzele din contract. La livrarea bunului se va efectua
receptia de catre utilizator, eventual si finantator, confirmandu-se in procesul verbal de
receptie indeplinirea de catre bun a conditiilor de calitate si a celorlalte conditii prevazute
in contract.
In acelasi timp se va efectua si plata primei redevente rezulata din incheierea
contractului inte locator si locatar. Utilizatorul are datoria de a asigura tranzactiile printr-
un contract cu o societatea specializata bunul in cazul unor distrugeri, degradari, furturi
Pe perioada derularii contractului de leasing locatarul va efectua plata ratelor catre
societatea de leasing, iar la final, poate opta pentru cumpararea bunului (caz in care va
plati si pretul rezidual), pentru prelungirea contractului sau pentru restituirea bunului
catre locator.

2.1 Identificarea punctelor forte si a punctelor slabe ale teoriei actuale privind reprezentarea
contractelor de leasing precum si a capcanelor contabilitatii creative
Notiunea de contabiltiate creativa a aparut prima data in literatura in anul 1973.
Cercetatorul britanic Argenti a stabilit o legatura intre practicile de contabilitate creativa,
incompetenta managerilor si declinul afacerilor, precizand ca utilizarea contabilitatii creative
reprezinta un indiciu prevestitor de criza.
In literatura de specialitate, contabilita creativa nu are o definitie exacta, diversii autori
o caracterizeaza in diferite moduri.
Trecere in revista a catorva dintre cele mai argumentate puncte de vedere asupra
dimensiunilor si limitelor contabilitatii creative a fost realizata, in 1996, de catre profesorul
Niculae Feleaga in lucrarea Controverse contabile.
Colasse este de parere ca expresia contabilitate creativa desemneaza practicile de
informare contabila, adesea la limita legalitatii, practicate de anumite intreprinderi, care,
profitnd de limitele normalizarii, cauta sa isi infrumuseteze imaginea situatiei financiare si
a performantelor economice si financiare.
4

Stolowy reduce semnificatia notiunii de contabilitate creativa, preciznd ca: fraudele nu au
nimic creativ - practica optiunilor contabile exista de multa vreme si nu constituie
contabilitate creativa, subiectivitatea inerenta evaluarii este de neocolit si exista
dintotdeauna, numai cteva mecanisme financiare care genereaza o veritabila contabilitate
creativa.
Barthes de Ruyter si Gelard plaseaza contabilitatea creativa in zona imaginatiei ingineriei
financiare modeme, imaginatie care genereaza fara incetare noi produse si montaje, avnd
drept obiectiv, principal sau nu, ocolirea regulilor contabile, judecate penalizante vizavi de
rezultate, capitaluri proprii si indatorire.
5

Definitia cea mai substantiala ii apartine insa lui Naser, conform acestuia, contabilitatea
creativa este: procesul prin care, data fiind existenta unor brese in reguli, se manipuleaza
cifrele contabile si, profitnd de flexibilitate, se aleg acele practici de masurare si divulgare
ce permit transformarea documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce
managerii doresc; procesul prin care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera
inct sa permita producerea rezultatului contabil dorit.
Asftel, prezentat in capitolul anterior, contababilitatea creativa se poate aplica in orice
activitate din domeniul financiar.
Leasingul a avut o evolutie cantitativa si calitativa in ultimii anii datorita benefiicilor
celor doua parti participante din punct de vedere ar finantarii. Pe langa aspectele poziive
prezinta si dezavantaje, ce se afla in sransa legatura, si vor si prezentate in acest capitol.
Dintre cele mai importante beneficii pe cere le are utilizatorul contractului de leasing
sunt:
leasingul nu imobilizeaza capitalul propriu al utilizatorului , astfel nu ii afecteaza
lichiditatea;
bunul este cumparat de catre societatea de leasing de la furnizor si pus la
dispozitia utilizatorului contra unor redevente lunare; asadar, locatorul realizeaza lunar un
efort financiar redus;
leasingul se dovedeste o alternativa perfecta pentru obtinerea unor utilaje de o inalta
complexitate si tehnicitate la care uzura morala are o pondere foarte mare permitand
schimbarea operativa a unor utilaje depasite moral;
politica flexibila a societatilor de leasing in domeniul garantiilor; de regula,
bunurile proprii ale utilizatorului raman libere deoarece obiectul leasingului va reprezenta
garantia fata de locator;
marimea constanta a redeventelor faciliteaza programarea riguroasa a cheltuielilor
utilizatorului;
locatorul poate oferi locatarului o serie de servicii legate de intretinerea obiectului de
leasing;
rapiditatea procesului de aprobare a operatiunii;
operatiunea contabila aferenta leasingului operational presupune doar
inregistrarea pe cheltuieli a redeventelor, ceea ce face ca pasivul bilantului utilizatorului
sa nu se modifice si sa existe posibilitatea contractarii unor credite bancare;
Avantajele finantatorului sunt:
in urma actiunii sale de cumparare a bunului de la furnizor si de punere a acestuia la
dispozitia utilizatorului, locatorul isi asigura profit;
forma de incasare prin redevente constante ii asigura locatorului un venit sigur
programat;
cu cat contractele de leasing oferite sunt mai avantajoase cu atat numarul
contractelor incheiate se mareste si, implicit, profitul finantatorului se mareste;
Furnizorul, desi nu face parte din contractual de leasing, el doar asigura documentatia de
baza caruia se face contractual de leasing, el are urmatoarele beleficii:
leasingul permite sporirea vanzarilor furnizorului deoarece atrage noi beneficiari care
nu au puterea de a cumpara integral bunul respectiv si nici posibilitatea contractarii unui
credit classic;
leasingul are, de asemenea, ca efect cresterea vanzarilor prin promovarea si
dezvoltarea exporturilor, furnizorul avand posibilitatea sa realizeze pe langa exportul
traditional si pe cel in leasing
Ca oricare alt instrument de finantare, leasingul prezinta pentru
participanti si dezavantaje care s-ar putea sintetiza astfel:
- leasingul este eficient doar in conditiile in care se poate exploata utilajul pe toata durata
contractului de leasing; nefunctionarea acestuia pe intreaga perioada, datorata in principal
lipsei comenzilor, aduce pierderi beneficiarului;
- in cazul in care locatarul ar putea obtine un credit bancar in conditii avantajoase atunci
pentru aceasta costul leasingului este mai ridicat; situatia se datoreaza faptului ca
majoritatea societatilor de leasing se imprumuta la randul lor de la banci pentru a
putea achizitiona bunurile date in leasing; din acest motiv, ele vor include in redeventa
(pe langa partea de rambursare a investitiei si dobanda proprie) si dobanda practicata de
bancile la care se imprumuta;
- bunul care face obiectul contractului nu se afla in proprietatea locatorului, fapt ce
impiedica vanzarea acestuia pe durata contractului de leasing iar subinchirierea poate fi
realizata numai cu acordul locatorului;
- leasingul instraineaza numai folosinta, conservand proprietatea, deci bunurile
furnizorului pot fi deteriorate prin utilizare necorespunzatoare, dupa prima inchiriere fiind
posibil ca utilajul sa nu-si mai gaseasca alti utilizatori.
Contabilitatea creativa in domeniul leasingului se poate manifesta in urmatoarele 3
situatii:
1. testul de 90% pentru incadrarea tranzactiei in categoria leasingului financiar sau a
leasingului operational
Acest test nu este definitiv deoarece se bazeaza doar pe un singur factor. Cu ajutorul
acestuia se poate observa daca riscurile si beneficiile dreptului de proprietate au fost
transferate. Conform IFRS 5 este mai indicat sa se utilizeze factori economici mai relevanti si
verificarea tranzactiile ce sunt folosite. Companiie sunt incurajate sa verifice termenii
contractelor de leasing inainte de a fi pus in aplicare.
Testul de 90% este indeplinit daca valoarea actualizata a platilor minime de leasing ce
apar in decursul desfasurarii contractului de leasing reprezinta o parte substantiala din
valoarea justa a activului(de exemplu, peste 90% din valoare).
Platile minime de leasing vor fi impartite in cheltuieli de finantare a leasingului si
reducerea datoriei neachitate. Cheltuielile de finantare vor fi alocate pe fiecare perioada de-a
lungul duratei contractului de leasing, astfel incat sa se obtina o rata periodica constanta a
dobanzii la soldul datoriei ramase in fiecare perioada. Chiriile vor fi inregistrate drept
cheltuieli in perioada cand sunt generate.
La calcularea ratei dobanzii implicita pentru testul de 90% sunt folosite toate
elementele prezentate anterior. Locatorul va utiliza toate componentele.
In aplicarea testului, companiile trebuie sa ia in considerare valoarea justa, valoarea
reziduala si rata dobanzii utilizate. De asemenea, trebuie luate in considerare ca sumele nu
sunt manipulate pentru a ajunge la valoarea de 90% pentru a dovedi exista unui contract de
leasing operational. Este posibil, contractul avand tranzactii cu o valoare a plaitilor minime
mai mica de 90% acesta sa fie catalogat ca si contract de leasing financiar.

2. Finantarea in afara bilantului
Pentru a emonstra ca locatia-exploatarea este o tehnica de finantare in afara bilantului
se poate aanaliza urmatorul exemplu:
O societate a semnat un contract de inchiriere a unui automobil in utmatoarele
conditii:
- durata contractului este de 3 ani
- redeventele anuale platiile in avans : 50 000 lei
- valorea justa a automobilului : 200 000 lei
La sfarsitul perioadei de inchiriere automobilul va fi retunrnat locatorului, dar
locatorul are posibilitatea cumpararii acestuia la pretul pietei. Nu sunt prevazute cauze de
reziliere.
Pentru a decide daca contractul trebuie incadrat in categoria leasingului financiar sau
leasingului operational este necesar sa se aprecieze gradul in care riscurile si avanajele
utilizarii automobilului au fost transferate locatorului. In acest scop se for utiliza urmatoarele
aspecte:
- locatorul are dreptul sa achizitioneze automobilul la sfarsitul perioadei de inchiriere la
pretul pietei (deci nu la un pret suficient de mic in raport cu valoarea sa justa). Daca
automobilul va fi in stare buna, pretul lui va fi mare si este putin probabil ca locatorul sa
exercite optiunea de cumparare. Aceasta clauza sugereaza ca locatia trebuie incadrata in
categoria leasingului operational.
- Experienta arata ca un automobil are o durata de viata economica mai mare de 3 ani deci
perioada de leasing nu acopera cea mai mare parte din durata de viata economica a
automobilului. Si aceasta clauza sugereaza ca locatia trebuie incadrata in leasing
operational.
- Desi nu au oferit date prinvind rata implicita a contractului este posibila aplicarea testului
de 90% prezentat mai sus, astfel:
plati minimale inainte de actualizare = 50 000 lei * 3 ani = 150 000 lei, ceea ce reprezinta
doar 75% din valoarea justa de 200 000lei.
Actualizarea platilor minimale va reduce si mai mult ponderea lor in valoarea justa.
Aceasta clauza reprezinta argumentul cel mai potrivit pentru a putea incadra contractul in
leasingul operational.
Se cunoaste faptul ca tratamentul contabil actual al contractelor de leasing operational
are ca efect deformarea unor indicatori calculati pe seama bilantului. Acest neajuns este
rezultatul faptului ca, desi locatorul controleaza bunul, beneficiaza de toate avantajele
utilizarii lui si suporta toate riscurile legate de acesta, el nu inregistreaza bunul in bilantul sau.
In plus, datoriile locatorului sunt subevaluate.
In exemplul de mai sus, se poate observa ca, la sfarsitul priului an de leasing, locatorul
nu prezinta in bilant nici un automobi, nici obligatia privind redeventele viitoare la nivelul
sumei de 100 000 lei. Totusi, obligatia este actuala, provine din operatiile trecute si achitarea
ei va avea ca efect iesirea de resurse generate de avantaje economice viitoare.
Acestea sunt motivele pentru care locatarul ar putea fi tentat sa interpreteze cauzele
unui contrat de leasing intr-o maniera care sa ii permita incadrarea lui in categoria leasingului
operational.

3. operatiile de lease-back
Operatiunea de lease-back consta in vanzarea unui activ si preluarea imediata a
acestuia in leasing. Evident, prin aceasta operatiune situatia reala a imprumutului nu se
modifica, ea utilizand in continuare activul. Operatiunea permite insa constatarea la rezultate
in anul vanzarii a unui plus de valoare care in realitate va fi neutralizat de chiriile viitoare. In
plus daca bunul este imediat preluat in leasing operational se evita constatarea unei datorii si
in consecinta majorarea ratei indatorarii.
In cazul finantarii prin imprumut, in perioada acestuia, in contul de profit si pierdere
rezultatul este diminuat cu valoarea dobanzii platite si a cheltuielilor cu amorizarea
inregistrate. In activul bilanului valoarea contabila a imobilizarilor se diminueaza iar in
pasivul bilantului apare datoria pe termen lung legata de imprumuturile bancare primite si este
inregistrat rezultatul curent.
In cazul finantarii prin leas-back in contul de profit si pierdere rezultatul a fost crescut
cu veniturile din vanzarea bunului si diminuat cu cheltuielile cu chiria.
Daca societatea are ca obiectiv cresterea rezultatului intr-un an (fara sa se tina cont de
consecintele asupra rezultatelor celorlati ani), o modalitate este de a apela la lease-back. Acest
lucru duce la cresterea artificiala a rezultatului doar din anul vanzarii si diminueaza rezultatele
aniilor urmatori.
Pentru a putea limita folosirea contabilitatii creative in lease-back , normal IAS 17 a
stabilit ca modul de contabilizare depinde de natura contractului de leasing, astfel:
- in cazul leasingului financiar, plusul/minusul de valoare degajat de operatia de vanzare nu
trebuie considerat un beneficiu/ o pierdere al exercitiului in care are loc vanzarea ci trebuie
etalat pe toata durata contractului.
- In cazul leasingului operational, contabilizarea depinde de marimea pretului de vanzare si de
marimea redeventelor. Astfel, in conditii in care pretul de vanzare si redeventele au fost
stabilite la valoarea justa, rezultatul din cesiune este recunoscut integral in exercitiul
vanzarii. A doua varianta se caracterizeaza prin pretul de vanzare ce este inferior valorii
jusete, rezultatul din cesiune este recunoscut in exercitiul vanzarii, cu exceptia situatiei in
care este vorba despre o pierdere care va fi compensata in viitor de redevente inferioare
pretul pietei.
Aceste prevederi ale normel Ias 17 reduc posibilitatile de ameliorare a rezultatului prin
apelarea la operatii de lease-back in varianta leasingului operational. In realitate insa,
raportarea la valoarea justa creaza posibilitati de modelare a rezultatului. In functie de
interesul privind recunoasterea imediata sau amanarea recunoasterii unui profit sau a unei
pierderi, intreprinderea poate sa aiba o atitudine mai optimista sau mai pesimista in
estimarea valorii juste.
In practica exista cazuri in care apelarea la finantarea prin operatiuni de lease-back
rezulta dintr-o buna gestiune a societatii dar si cazuri in care rezulta dintr-o dorinta de a
degaja unr rezultat artificial. Delimitarea intre aceste doua situatii este cu atata mai dificila
cu cat anexa nu precizeaza care este natura locatiilor, nu descompune vanzarile de
imobilizari in vanzari normal si de lease-back si nu furnizeaza informatii privind valorea
justa a preturilor de vanzare si a redeventelor.


Metodologie :
- Analiza ariei pe care se fundamenteaza reprezentarea contractului de leasing in
conformitate cu referentialul international (IAS 17 IFRIC 5 SIC 27)
- Exemple illustrative privind leasback, leasing op + fin
- Vulnerabilitatile referentialului international la tehnicile de contabilitate creative in
leasing
- Analiza standardului actual al revizuirii IAS 17. Schimbarea paradigmei de
reprezentare a contractelor de leasing

Partea a III-a Studii si analize privind contractele de leasing ca sursa de contabilitate creative
Partea a IV-a Concluzii
Bibliografie




1
Veronica Adriana Popescu, Vulnerabilitile informaiei financiar -contabile n economia de pia,
http://oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061 /25.pdf
2
Niculae Feleaga, Liliana Malciu , Politici i opiuni contabile, Ed. Economica, 2002
3
D. AP. Florescu, M. Rotaru, M. Olteanu, G. Spataru, A. Derscanu, Contractul de leasing, ed. Universul juridic,
Bucuresti, 2013
4
Citat de B.Raybaud-Turrillo si R. Teller n Comptabilite creative, Encyclope'die de gestion, Economica, Paris,
1996.
5
Citai de N. Feleag.