Sunteți pe pagina 1din 83

1

Calendarul National de
Vaccinari (2)
Lucrari Practice
Catedra 2, Disciplina Epidemiologie
UMF Carol Davila

Asist Univ. Dr Monica Delia Teleman

2
Cuprins LP

1. Calendarul National de Vaccinari
2. Vaccinul Hepatitic B
3. Vaccinul Poliomielitic
3
Reglementari care asigura preventia
prin vaccinare sistematica si de masa
a unor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare
a unor boli recunoscute ca probleme de sanatate publica
a unor boli prioritare dpdv al alocarii resurselor pt sanatate
Programul national de imunizari (PNI)
Controlul (reducerea, eliminarea, eradicarea)
bolilor prevenibile prin vaccinare este
Planificat
Condus
Evaluat
Pe baza
obiectivelor si
tintelor operationale
Obiectivele
Specifica scopul practic pt
care sunt alocate resursele
Sunt detaliate in tinte
numerice si temporale
Tinte
Specifica in termeni tehnici
strategiile care trebuie adoptate,
evaluate, revizuite pentru realizarea
obiectivelor
4
CALENDARUL DE VACCINARE
Vaccinurile sunt recomandate
Celui mai tanar grup populational
Aflat la risc de imbolnavire
Ai carui membrii se stie ca dezvolta
un raspuns adecvat de Ac la vaccinare
Recomandarile privind varsta de administrare tin cont de:
Riscul de imbolnavire specific pe varsta
! BCG, HepB - imunitatea celulara, se poate vaccina la nastere
! Prevalenta mare a acestor boli la aceasta varsta
Abilitatea orgs la anumite varste de a raspunde la vaccin
! DTaP - imunitate umorala, se vacc la 2 luni,
cand titrul Ac materni scade si se formeaza proprii Ac
! Vacc Rj administrat mai tarziu pt ca Ac materni persista 6 9 luni
Riscul de complicatii specifice pe varsta
! DTP < 3 ani apoi DT, componenta pertussis intreaga da
reactii adverse
5

Calendarul National de Vaccinari 2013
(Monitorul Oficial 234/2013)
Ordin M.S. 523/2013


VACCINURI OBLIGATORII
gratuite, programarea lor intra in atributiile medicului de
familie, pana la varsta de 6 ani, apoi se administreaza in
campanii scolare.

o Imediat dupa nastere: in maternitate
Hep B (primele 24 h) - Engerix
BCG (primele 2 7 zile)

o 2 luni: Hexavaccin*(1 Iunie, 2012)
DTPa-VPI HiB HepB
*Pneumococic-conjugat

6


Calendarul National de Vaccinari 2013
(Monitorul Oficial 234/2013)
Ord M.S. 523/2013


o 4 luni:
DTPa-VPI-HiB
*Pneumococic-conjugat

o 6 luni: Hexavaccin* (se aplica incepand cu data de 1 Iunie, 2012)
DTPa-VPI-HiB-HepB

o 12 luni, simultan:
DTPa-VPI-HiB
ROR (rujeolic urlian rubeolic)
o 14 luni:
*Pneumococic-conjugat

* Vaccinul pneumococic conjugat va fi introdus n calendarul de vaccin!ri n func"ie
de fondurile disponibile.


7
Calendarul National de Vaccinari 2013
(Monitorul Oficial 234/2013)
Ord M.S. 523/2013

o 4 ani:
DTPa (se realizeaza pana la epuizarea stocurilor de vaccin existent
in teritoriu.)
o 6 ani: (incepand cu anul 2015). Pentru copii neinscrisi in
invatamantul scolar sau cu abandon se va realiza de catre medicul
de familie.
DTPa-VPI
o 7 ani (cls I-a), in campanii scolare:
ROR
o 8 ani:
- VPI (pana in anul 2014 inclusiv):
o 14 ani (cls a VIII-a):
- dT

Nota: Pentru adm tuturor vaccinurilor mentionate se vor utiliza doar seringi de unica folosinta.


8
HB


BCG
N
4-7 z
HB
Hib
VPI
DTaP
Pneumo-conj.
Hib
VPI
DTaP
HB
Hib
VPI
DTaP
2 l 4 l 6 l 1 a
RRO
Hib
VPI
DTaP
DTaP
4 a 7 a 8 a
RRO
VPI
(!2014)
14 a
dT
6 s 4 s 4 s 6 l 6 l
1 l
CALENDARUL NATIONAL
DE VACCINARI, 2013
6 ani
DTPa-VPI
! 2015
14 luni
Pneumo-
conjugat

* Vaccinul pneumococic conjugat (2, 4 si 14 luni) va fi introdus n calendarul de
vaccin!ri n func"ie de fondurile disponibile.


9
Ghid pentru spatierea adm de
vaccinuri inactivate si vii *
! 2 antigene inctivate Pot fi administrate
simultan sau la orice
interval ntre doze (a)

antigen viu + inactivat.

Pot fi administrate
simultan sau la orice
interval ntre doze (b)
! 2 antigene vii Se adm simultan sau
p!streaz! un interval de
4 s!pt!mni ntre doze.
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor
din caledarul national de vaccinari.
Cind nu este posibil, se va tine cont de recomandarile de mai sus.

*Sursa : Plotkin SA, Orenstein WA Vaccines, Third Edition.
10
Ghid pentru spa"ierea administr#rii de
imunoglobuline $i vaccinuri
Administrare
simultana
Administrare separata

Combinatia Interval
minim
recomandat
intre doze
Produs administrat Interval
minim
recomandat
intre doze

Primul Secund
IG #i Ag
inactivat
Poate fi adm.
simultan sau la
orice interval,
n locuri
anatomice diferite
IG
Ag
Inactivat
Ag
inactivat
IG
Nici unul

Nici unul
IG #i Ag
viu
n general nu se
administreaz!
simultan
IG
Ag viu
Ag viu
IG
6 luni
2 sapt.
SAU
11
Administrare - Vaccinuri
!!! DACA nu se pot respecta rec din PNI:
- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi.
- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate.
- Intreruperea schemei de vaccinare nu impune
reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm
unor doze suplimentare.
12
VACCINURI FACULTATIVE
La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A: se recomanda inainte
de inceperea gradinitei sau a scolii
o vaccinul varicelos: previne aparitia
varicelei - cea mai usor transmisibila boala
a copilariei


13
Hepatita B
boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB),
virus ADN - gazda naturala omul.
virusul hepatitei B - extrem de rezistent in conditiile din
afara gazdei. Chiar dupa mai multe luni de la contaminare
acele, echipamentul medical sau stomatologic,
necorespunzator dezinfectat/sterilizat - pot contribui la
transmiterea hepatitei cu virus B.
>100 de ori mai infectios dect virusul HIV
mai multe particule virale prezente in sngele infectat.
s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva, spre
deosebire de virusul HIV.

14
Sexuala
Parenterala
Perinatal

HBV Cale de Transmitere
15
Hepatita B
Dupa infectia acuta, aproximativ 1-20% dintre adulti si peste 90% dintre
sugarii infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramn
purtatori de AgHBs pentru o perioada > sase luni, intrnd in categoria de
purtatori cronici de VHB.
Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici dect femeile.

Cei care devin purtatori la vrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut
de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic.
Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa
intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic.
In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica


16
Prevalenta Ag HBs
!8% - Mare
2-7% - Intermediara
<2% - Joasa
Distributia geografica a prevalentei
purtatorilor cronici de AgHBs
17
Impactul global al infec"iei VHB
WHO
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/
WER, No 28, 2004, 79, 253-264
18
HCVB - Epidemiologie
Propor$iile fenomenului n termenii prevalen$ei
! SUA : aprox. 300 000 infec$ii noi/an
5 10% , rat! de cronicizare
1 1,25 milioane (0,2%) purt!tori cronici HBV
! India : 4 % ( 10% din cazuistica mondial!)
! Indonezia : 5-10%
! Turcia : 4 7%
! Pakistan : 3 5%
! Vietnam, China : 12 14% (peste 100 000 000 persoane)



Custer B, Sullivan SD, Hazlet TK, Iloeje U, Veenstra D, Kowdley KV, Global
epidemiology of hapatitis B virus, J. Clin. Gastroenterol. 2004 ; 38 (10 Suppl.) :
S 158 S 168

19
HCVB - Epidemiologie
Romnia

! Absen$a unui registru na$ional pentru eviden$a afec$iunii
! Rela$ii statistice actuale nerelevante ; practic disponibil!
doar eviden$a cazurilor acute spitalizate (10 30%, la
ponderea acceptat! a exprim!rii simptomatice).
! Screening-uri de depistare, improbabil fezabile din
perspectiva suportului financiar.

20
Hepatita acuta viral! B - Incidenta pe
grupe de vrst! Romnia, 2004
3.5
1.0
4.8
8.1
27.2
25.7
14.4
6.4
4.3
2.6
1.5 0.6
0
0
5
10
15
20
25
30
<
1
1
-
4
5
-
9
1
0
-
1
4
1
5
-
1
9
2
0
-
2
4
2
5
-
3
4
3
5
-
4
4
4
5
-
5
4
5
5
-
6
4
6
5
-
7
4
7
5
-
8
4
8
5
>
Dr. MOLNR B. Gza,
AMR-Societatea Romn! de Epidemiologie, 10 dec. 2004
100.000 pop din grupa de varsta
21
22
23
Studii de Prevalenta
Anul Popula%ia Prevalen%a AgHBs (%)
1990 Bucure%ti - Popula"ia adult! cu risc sc!zut
(Paquet C. 1993): 11
1990 Bucure%ti (personalul medical)
(Paquet C. 1993) : 9,2
1990 Bucure%ti (femei gravide)
(Paquet C. 1993) : 7,8
1994 Romnia (popula"ia general!)
(Molnar G. 1994) : 6
2005 Jude"ul Ia%i (popula"ia general!)
(Duca E. 2007): 6
2008 Romnia (popula"ia general!)
(Gheorghe L. 2008): 5,11
2008 Jude"ul Ia%i (popula"ia general!)
(Gheorghe L. 2008): 4,29
24
10.9
9.1
2.9
13.7
5.3
5.2
7.9
8.8
12.3
8.3
8.2
9.7
10.8
5.2
9.4
8.6
8.8 9.1
8.8
9.9
3.6
10.0
9.4
11.3
10.4
17.4
7.2
9.1
12.7
6.9
5.3 9.1
6.9
9.2
8.7
8.8
5.9
9.6
11.2
11.2
12.4
8.9
Bucuresti
Inciden!a hepatitei acute HBV n Romnia
25
Hepatita acut! viral! B Epidemiologie
(cazuri noi)
Romnia (31.dec.2003)
1980 1989 1990 1995 2000 2003
7735 9984 7895 5541 2695 2030
34.8 43.1 34.0 24.4 12.0 9.3 (inciden$!)
Rangul varia$iei inciden$ei
- Jude$ul Satu-Mare: 2.9 %000 :
- Jude$ul Hunedoara 17.4%000 :
- Jude$ul IASI
224 (29.7)..................................................................... 88 (10.8)


26
27
28
I
n
f
e
c
t
i
e

c
r
o
n
i
c
a


(
%
)

I
n
f
e
c
t
i
e

s
i
n
m
p
t
o
m
a
t
i
c
a
(
%
)

100
100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
B
i
r
t
h

1
-
6

m
o
s

7
-
1
2

m
o
s

1
-
4

y
r
s

O
l
d
e
r

C
h
i
l
d
r
e
n

a
n
d

A
d
u
l
t
s

0
20
40
60
80 80
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB, in functie de Varsta
de aparitie a infectiei acute
29
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
Asymptomatic
Symptomatic
acute hepatitis B
Resolved
Immune
Chronic infection
Asymptomatic
Cirrhosis
Liver cancer
Resolved
Immune
Chronic
infection
Asymptomatic
Cirrhosis
Liver cancer
30
Evolutia clinica in infectia cu
VHB, VHD
Tipul infectiei/
Evolutie
VHB VHD
Infectie cronica
< 5 ani: 30-90%
> 5 ani: 1-20 %
50-90%
Ciroza hepatica
2-10% 50%
Mortalitate prematura
15-25% 15%
Rolul im. cu vaccin Hep B prevenirea Cancerului hepatic
Primul vaccin in tratamentul cancerului.
31
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere
percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in mod
accidental la snge Ag HBs pozitiv, - se actioneaza
imediat!!!
spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina,
alcool 70%)
se recolteaza probe de snge de la persoana expusa in
vederea investigatiilor serologice,
imunizarea pasiva cu Ig umane specifice antihepatita B.
(IgHB) 0,06 ml/kgc primele 24 h, maxim 72 h!!
In acelasi timp se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B.
vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice.
32
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere
percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior, daca titrul
seric este inadecvat (sub 10mUI/ml) se
efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de
vaccin.

Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinului
!!!!cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite.

33
Hepatita B Profilaxia specifica a infectiei
N.n. din mame purtatoare de VHB:
adm de IG umane specifice anti HepB
(100UI 0.5 ml) la 12-24 h de la nastere,
impreuna cu prima doza de vaccin HepB,
in seringi diferite, locuri anatomice diferite.
34
Hepatita B Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B:
Profilaxia se va aplica in primele 14 zile
post expunere
Adm de Ig umane specifice (IgHB) 0.06
ml/kgc
Concomitent se incepe vaccinarea cu
vaccin Hep B, schema 0,1,6.
35
Hepatita B Indicatii vaccinare
De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu risc
crescut:
personalul medical,
personalul si pacientii institutionalizati,
pacientii care primesc frecvent produse de snge,
calatorii in zone cu inalta endemicitate
persoane care practica sexul in scop comercial, homosexuali
utilizatorii de droguri.


OMS : Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei
!!! necesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
36
Vaccinul Hep B
Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri
plasmatice.
Acestea contineau antigenul de suprafata al VHB, Ag
HBs, preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si
purificat.
In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie
genetica,
ENGERIX utilizat in schema de vaccinari obligatorii a
nou-nascutilor la noi in tara.
Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania
a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic
ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la
100,000 locuitori.
37
N
n.n. din mama AgHBs +
Hep-B
IGHB
Hep-B
Hep-B
1 L
6 L
N 2 L 6 L

PNI
DTP
VPI
HiB
Hep-B
DTP
VPI
HiB
Hep-B
Hep-B
Scheme de vaccinare in HepB
38
0 1 L 6 L
0 1 L 2 L 12 L
Schema standard
Schema rapida (accident /expunere profesionala)
39
Vaccinuri Hepatita B
40
Vaccinul hepatitic B
ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras,
in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti.
Titrul de anticorpi e mai scazut cnd vaccinul este administrat in
tesutul gras al regiunii fesiere.
Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sngerare severa, precum hemofilicii.
Dupa imunizarea cu schema 0,1, 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza. Testarea titrului Ac > opt ani.
Dupa schema de vaccinare 0, 1, 6 luni sau 0, 2, 6 luni - testare titru
> cinci ani de la vaccinarea primara.
Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a
cancerului hepatic, doua boli severe, cu prognostic incert.

41
Vaccinul Hepatitic B
Testare postvacinala
Include persoanele/pacientii:
imunodepresie (e.g., hemodializati)
care au fost vaccinati in alt loc anatomic (mm fesieri)
decat cel recomandat (m deltoid)
Nn din mame purtatoare de AgHBs +
Cadre medicale care vin in contact cu sange/derivati
Parteneri sexuali ai unei persoane cu HepB cronica

!!!Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de
vaccin Hepatitic B.

42
Vaccinul Hep B
- Se considera eficient/protector un titru de anticorpi de:
- >10miliU.I./ml (low responders),
- preferabil un titru > 100 mUI/ml (high responders)
- Ofera protectie de lunga durata
- Aprox. 5% - raspuns imun neprotector (factori de risc:
obezitate, fumat, sex masculin, virsta > 45 ani)
- Raspunsul imun variaza cu virsta:
- la copii si adulti tineri , raspunsul im protector apare la
>95% din persoanele care au primit 3 doze vaccinale,
- la 90% a celor de varsta > 40 ani si la
- 65-75% la > 60 de ani.
43
Vaccinul hepatitic B
Imunogenicitate #i reactogenicitate
Siguran$!:
-reac$ie local! - durere la locul injec$iei ( 3
- 20%)
-reac$ii sistemice (20%) u#oare;
-complica$ii foarte rare (soc anafilactic : 1
caz la 600.000 doze)
- nu a fost demonstrata in practica
existenta unei legaturi intre vacc hep
B si aparitia unor boli autoimune,
scleroza in placi, autism (OMS)

44
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15%
Cronica (85)
85%
Ciroza (17)
Stabil (68)
80%
75%
Stabil (13)
Mortalitate
(4)
25%
Timp
20%

Indicatie pentru transplant de ficat

150 milioane cazuri cu infectie cronica
VHC
45
HCV prevalence in Romania: 4.56%
46
Incidenta HVC este subraportata
47
48
49
Screening Expunere HCV cert!
1. Personal medical expus (ac contaminat cu snge pacient): implica"ii
medicale $i sociale accident de munc#!
RISC = 1,5-2% dup!
n"ep!tur!
accidental! ac
contaminat
50
Screening Expunere HCV cert!
2. Copiii mamelor HCV+
RISC = 4% (15-20% dac! mama este si
HIV+)
51
Screening Categorii la risc pentru expunere HCV
Toxicomanii emergen"a unei categorii de risc #i n Romnia
RISC = 10-20%
pentru fiecare an de
toxicomanie
52
Screening Categorii la risc pentru expunere HCV
Persoane cu transfuzii nainte de 1993
Hemodializa"i
RISC = 1,5-6% dintre
partenerii sexuali ai celor
infecta"i HCV+
Partener sexual HCV +/- comportament sexual dezordonat
53
Screening Afec"iune hepatic! de cauz! incert!
Valori crescute ale ALT
- O singura data: de evaluat indica"ia n contextul st!rii
prezente a pacientului
- Doua sau mai multe determinari: obligatoriu !screening
Valul de pacienti prilejuit de
programul national de evaluare
54
Screening la cerere
Aprox. 10% dintre infec"iile HCV sunt astfel descoperite
Testare anonim! #i gratuit! n unele state, mpreun!
cu testarea HIV
+
Consiliere dac! test pozitiv
55
Confirmarea diagnosticului de infec"ie HCV
Prezenta antiHCV ! infec!ie HCV
ATEN$IE!
56
Confirmarea diagnosticului de infec"ie HCV
antiHCV+
RNA-HCV (+) (60-90%)
Infec"ie HCV
RNA-HCV () (2 n 6 luni)
RIBA + RIBA -
Test antiHCV
fals pozitiv
Infec"ie HCV
vindecat!
57
Cauze de deces boli infectioase : VHB (locul7) si
VHC (locul 10)
WHO. Hepatitis B. 2002. Maynard JE, et al. In: Viral Hepatitis and Liver Disease. New York: Alan R. Liss, Inc. 1988. CDC.
Epidemiology & prevention of vaccine-preventable diseases. The Pink Book. 8th ed. CDC. MMWR. 2001;50:RR-11.
BOLI INFECTIOASE DECESE/AN
1. Infectii ap respirator ~ 3.5 mil
2. HIV/SIDA ~ 3.0 mil
3. Boli diareice
~ 2.2 mil
4. Tuberculoza ~ 2.0 mil
5. Malarie ~ 1-3 mil
6. Boli eruptive ~ 888,000
8. Pertussis
~ 355,000
9. Tetanos Neonatal ~ 300,000
7. Hepatita B ~ 500,000 - 750,000
10. Hepatita C ~ 250,000
58
Hepatita C, masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C:
Prezinta potentialul de a transmite infectia
Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperite
Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si
perinatal
Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea.
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NU
trebuie sa:
Doneze sange, organe, tesuturi, sperma.
Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex. periuta de dinti, aparat de ras)
59
60
61
62
63
64
Circulating vaccine-derived poliovirus1 (cVDPV) 2000-2013

65
Vaccinul poliomielitic
Disponibile dou! tipuri de vaccinuri poliomielitice:

Vaccinul poliomielitic oral (viu atenuat)
Vaccinul poliomielitic injectabil (inactivat)
66
VPO (Sabin)
Vaccin viu, atenuat, trivalent
Adm oral 0,2 ml (2 pic)
produce niveluri ridicate ale imunitatii atit la nivel local
(IgA secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala,
unde virusul se inmulteste), precum si la nivel sistemic
(im umorala, IgM, IgG) contribuie la stoparea circulatiei
virusurilor salbatice.
Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) la 1-3
zile dupa vaccinare.
67
Avantaje vs. Dezavantaje
Relativ mai ieftin
Poate fi adm. de voluntari necalificati medical, cu
instruire minima.
Dezavantaj:rezistenta scazuta la temperaturi
ridicate (tari tropicale!) mutatii virale, revenirea
la neurovirulenta
68
1 caz la 1 milion doze administrate, mai mare dupa prima doza 1 caz la
750.000 doze distribuite (T. Hovi, 2004)
OMS : La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-
vaccinarea :
Risc 6,8x
Risc 3,800 X
> 7-10 ani
Prevost D.R. et al. Pediatr Adolesc Med 1994;148:479-85/ CDC Statement sept 18, 1996 (22)
69
Factorii care cresc riscul de PPAV
Imunodeficien"a (ereditar# sau dobndit#).
Febra (la vaccinare sau n primele 2-3 s#pt#mni dup#
vaccinare).
Traumatisme musculare, inclusiv injec"ii IM.
Riscul cel mai mare este la primovaccina"i.
VAPP pot ap#rea att la recipien"ii de vaccin ct $i la
contac"ii nevaccina"i ai acestora.
70
Prevenirea paraliziei polio!!
- Provocata prin injectii IM,
Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM, extractii
dentare, interventii chirurgicale pe o durata de > 30 zile.
Pentru trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza
calea de adm IV.
Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un
interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral).
71
Circulating vaccine-derived poliovirus1 (cVDPV) 2000-2013

72
VPO (Sabin)
Contraindicatii
Nu se adm:
pacientilor infectati HIV
contactilor de familie cu o persoana infectata HIV
pacientilor cu imunodeficiente si contactilor de familie ai acestora.
Precautii:
La gravide si la varsta adulta: se adm doar daca este necesara
protectia imediata.
La pacienti cu diaree dupa administrarea vaccinului - se mai adm o
doza vaccinala dupa 4 saptamani.
Pacientii care prezinta varsaturi in primele 30 min dupa adm vaccin
se repeta adm vaccinului in aceeasi sedinta
Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese la 2 ore interval
73
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
95% - in tari industrializate
90% in tari subdezvoltate, datorata circulatiei intense a
altor enterovirusuri, care intra in competitie pentru Rc de
la nivel intestinal, frecventa mai crescuta a sd diareic.
Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii
si adolescentii vaccinati ) populatii izolate de eschimosi
evid Ac la > 40 ani de la vaccinarea cu VPO.
74
VPI (Salk): Avantaje/Dezavantaje
Vaccin inactivat
(Poliovirusuri inactivate)
Adm IM
Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la
nivel intestinal
ineficient pt eradicarea
poliomielitei
Adm necesita prezenta
unui cadru medical
De 4 X mai scump
Avantaj: Termostabil
75
VPI (Salk):
Recomandari de vaccinare
- Pacienti cu imunodeficiente, inclusiv infectati HIV precum
si contactilor acestora.
- Adm la cei care calatoresc in zone endemice sau in care
evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic.
- Vaccinarea adultilor: personal de laborator care lucreaza
cu tulpini salbatice,
- Personal medical care vine in contact cu pacienti
excretori de virus polio viu salbatic,
- Persoane nevaccinate, care vin in contact cu copii
excretori de tulpini vaccinale.
- In Romania, la copii institutionalizati, pentru evitarea
PPAV.
76
VPI (Salk)
Contraindicatii/Precautii:
- Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin
- Anafilaxie la Streptomicina, Neomicina,
Polimixina B
- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringa
RA: rare 0,5-1,5 % durere locala, eritem,
tumefactie
77
VPI (Salk): Eficacitate vaccinala

100% ca raspuns imun dupa & 2 doze vaccinale
VPI.
Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la > 95 %
din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze.
Studii OMS au demonstrat seroconversia si
concentratia Ac cea mai mare in cazul vaccinarii
secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO).
Hemofilicii au raspuns vaccinal slab.
78
Experien"a utiliz#rii VPI
n Romnia
VPI este nregistrat n Romnia din 1992
De peste 20 ani copii din leag#ne (centre de plasament) sunt
vaccina"i cu VPI
2009 - PNI: adm la 2,4,6,12 luni si
revaccinare la 9 ani (cls III-a) (va fi inlocuita cu DTPa-VPI la 6 ani,
incepand cu anul 2014)



79
Compara"ie ntre VPO $i VPI
Caracteristici VPO VPI

Cale de administrare Oral# Parenteral#
Previne paralizia DA DA
Imunitate umoral# DA DA
Imunitate intestinal# DA Minim#
Durata immunit#"ii Lung# Lung#
Imunitate de grup DA DA*
(fecal/oral) (oral/oral)
Excre"ie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA* NU
Muta"ii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU

80
World Health Organisation
Eradicarea poliomielitei pana in anul 2018.
81

Masuri in plaga cu potential
rabigen(MS)


Gradul de gravitate al
leziunilor
Starea de sanatate a
animalului in
momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I: Saliva
animalului turbat sau
suspect de turbare a venit
in contact cu escoriatii
recente (< 24 h)

Gravitatea II: Contactul
salivei animalului cu
escoriatii recente
localizate la fata, gat sau
organe genitale. Muscaturi
superficiale si zgirieturi
localizate la trunchi sau
membrele inferioare
Sanatos in momentul
atacului
Vaccinare numai in
cazul aparitiei turbarii
clinice la animal sau a
confirmarii prin
laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea
care se va intrerupe a
5-a zi daca animalul
ramane sanatos.
Turbat; omorat si
neexaminat;
necunoscut
Vaccinare completa*
cu 5 doze in ziua
0, 3, 7,14, 28
82
Masuri in plaga
cu potential rabigen (II) (MS)


Gradul de gravitate al
leziunilor
Starea de sanatate a
animalului in
momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III: Muscaturi
sau zgarieturi
superficiale localizate la
fata, gat sau maini sau
organe genitale,
muscaturi sau zgarieturi
multiple si superficiale
sau mici si profunde
localizate la memebrele
inferioare si trunchi
Sanatos in momentul
atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca
la animal se confirma
diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va
intrerupe a 5-a zi daca
animalul ramane sanatos
sau laboratorul infirma
diagnosticul

Turbat; omorat si
neexaminat;
necunoscut
Sero-vaccinare
completa
83
Masuri in plaga
cu potential rabigen (III) (MS)


Gradul de gravitate al
leziunilor
Starea de sanatate a
animalului in
momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV: Leziuni
produse de animale
salbatice sau muscaturi
produse de animale
turbate, localizate la cap.
gat sau maiini; muscaturi
multiple si profunde
localizate la trunchi si
membrele inferioare
Sanatos in momentul
atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a
5-a zi daca se infirma diagnosticul

Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a
5-a zi daca animalul ramane
sanatos sau laboratorul infirma
diagnosticul

Turbat; omorat si
neexaminat; necunoscut
Sero-vaccinare completa

Salbatic, omorat si trimis
la laborator pentru
diagnostic (ex histologic
al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe
daca s-a inlaturat orice
suspiciune de turbare la ex
histologic.