CONSTITUTIA DE LA 1948 SI EFECTELE

SALE

Spre deosebire de dictaturile de dreapta, care cobat i! od desc"is si direct re#iul
co!stitutio!al si deci !u au co!stitutii, dictaturile de sta!#a se preti!d re#iuri
deocratice, c"iar cele ai deocratice posibile, si deci au si Co!stitutii$ A!ali%a acestor
Co!stitutii si a odului i! care ele su!t adoptate si aplicate &a de%&alui i! ce asura
acestea su!t ade&arate co!stitutii sau pot 'i co!siderate cel ult le#i or#a!ice statale$

I! perioada dictaturii cou!iste de 4( de a!i, dupa ai ult de trei lu!i de &id
co!stitutio!al )*+ decebrie,1* aprilie1948-, s,au succedat 'ar. i!trerupere trei
co!stitutii / Co!stitutia di! 1* aprilie 1948,Co!stitutia di! (0 septebrie 191( si
Co!stitutia di! (1 au#ust 1921$
3rocesul restra!#erii si lic"idarii treptate a re#iului parlae!tar 4co!stitutio!al
i! 5oa!ia, i!ceput pri! des'ii!tarea partidelor istorice,abolirea o!ar"iei si
proclaarea republicii populare ) de&e!ita ,ulterior, ,,socialista,,- se i!te!si'ica o data cu
adoptarea Co!stitutiei di! 1* aprilie 1948
1617
$
Adu!area Deputatilor 'ii!d i! &aca!ta )(+ decebrie 1940,(+ ia!uarie 1948-, la 8
ia!uarie 1948, !oul 3re%idiu 3ro&i%oriu al 5epublicii 3opulare 5oa!e,pri! Decretul !r$*
di! 8 ia!uarie 1948 , isi deteri!a propriile sale atributii) art$1- , stabileste !oua
stea)art$0- si culorile )art$8- 5epublicii 3opulare 5oa!e
(6(7
$Decretul este proul#at de
3etru 8ro%a, presedi!tele Co!siliului de 9i!istrii$
1617
:a!ciu, A!#ela, Istoria constitutionala a Romaniei,deziderate nationale si realitati sociale, Ed$ Lui!a
Le;, :ucuresti, (++1, pa# $(+1$
(6(7
Focse!ea!u, Eleodor, Istoria constitutionala a Romaniei (1859-1991) , Ed$ <ua!itas, 199(, pa#$ 11+$
===$re'erat$ro
Desi pri! asa %isa abro#are a Co!stitutiei di! 1822, cu re&i%uirile ei di! (9 artie
19(*, Adu!area Deputatilor era di%ol&ata de pli! drept, deoarece i! ba%a acestei
Co!stitutii 'usese aleasa si tot i! ba%a ei 'u!ctio!ase, totusi aceasta dupa teri!area
&aca!tei,isi reia acti&itatea, &ota!d si adopta!d le#i,ca si cu Co!stitutia ar ai 'i 'ost i!
&i#oare$
3ri! Le#ea !r$9 di! (( ia!uarie 1948
*6*7
, iediat dupa &aca!ta, se odi'ica Le#ea
!r$12+ di! 11 iulie 1942 pri&itoare la ale#erile pe!tru Adu!area Deputatilor, cobora!du,
se liita de &arsta pe!tru ale#atori, de la (1 de a!i la (+ de a!i )art$1- si pre&a%a!du,se
eli#ibilitatea 'u!ctio!arilor publici si a ilitarilor acti&i )art$4 ali!$1-$
La (4 'ebruarie 1948 se &otea%a Le#ea pe!tru di%ol&area Adu!arii Deputatilor,
re#lee!tarea co!&ocarii 9arii Adu!ari Natio!ale )i se sc"iba deci !uele Adu!arii
Deputatilor a!ticipat,pri!tr,o le#e or#a!ica- si trecerea puterii le#islati&e asupra
#u&er!uluisi se 'i;ea%a data ale#erilor$
Se i!calca, de asee!ea, !u !uai pri! cipiul separatiei puterilor i! stat, treca!d
puterea le#islati&a asupra #u&er!ului, ci si pri!cipiul #e!eral de drept public potri&it
caruia o putere i!credi!tata de popor !u poate 'i tra!s'erata$
Co!'or pre&ederilor acestei le#i, corpul electoral este co!&ocat pe!tru (8 artie
1948, iar 9area Adu!are Natio!ala urea%a sa se i!tru!easca la 2 aprilie 1948$
I! art$* al acestei le#i se pre&edea ca 9area Adu!are Natio!ala &a elabora
Co!stitutia 5epublicii 3opulare 5oa!e, dupa care &a e;ercita pe toata durata le#islaturii
atributiile de adu!are le#islati&a ordi!ara$
La ale#erile di! (8 artie 1948 au participat Fro!tul Deocratiei 3opulare,'orat
di 3artidul 9u!citoresc 5oa! )re%ultat di! 'u%iu!ea la (* 'ebruarie 1948 a 3artidului
Social , Deocrat 5oa! cu 3artidul Cou!ist 5oa!-, U!iu!ea 3opulara
9a#"iara,Fro!tul 3lu#arilor si 3artidul Natio!al 3opular, care a obti!ut 4+1
a!date,diside!ta lui 3etre :e>a! despri!sa di! #rupul co!dus de 8"eor#"e Tatarascu,
*6*7
Ibidem, apud$ Monitorul oficial , !r$19 di! (* ia!uarie 1948, pa#$111$
care a obti!ut 0 a!date si 3artidul Tara!esc Deocrat co!dus de dr$ Nicolae Lupu care
a obti!ut ( a!date$ Deci a>oritatea #u&er!ae!tala a obti!ut 4+1 a!date si opo%itia 9
a!date$
La 2 aprilie 1948 se desc"idea 9area Adu!are Natio!ala si,dupa &alidarea
a!datelor, la 8 aprilie 1948 presedi!tele Co!siliului de 9i!istri, 3etru 8ro%a,propu!e
u! proiect de Co!stitutie care 'usese publicat a!terior i! or#a!ul ce!tral al 3$C$5
La 1* aprilie 1948, Co!stitutia 5epublicii 3opulare 5oa!e)Le#ea !r$114- este
adoptata i! u!a!iitate de cei 4+1 deputati pre%e!ti si este proul#ata pri! Decretul
!r$0(9 di! 1* aprilie 1948$
Ordi!ea co!stitutio!ala 'i!isata pri! Co!stitutia di! 1948 a durat pa!a la ((
decebrie 1989,parcur#a!d (4 de odi'icari di!tre care ( totale , Co!stitutiile di! 191(
si 1921, odi'icari care au a&ut loc cu pastrarea procedurii de odi'icare a te;tului
co!stitutio!al pree;iste!t$
Co!stitutia de la 1948 repre%i!ta produsul tipic al aplicarii i! &iata politica
roa!easca a doctri!ei si ideolo#iei cou!iste,dupa odelul so&ietic pri! preluarea,,
docue!telor co!stitutio!ale ale statului so&ietic,i!cepa!d cu decretele di! octobrie
pa!a la Co!stitutia U5SS di! 19*2$
Statele europe!e ocupate de U!iu!ea So&ietica au a&ut o e&olutie asea!atoare
5oa!iei a&a!d #u&er! liber )'ata de 8era!ia- la (* au#ust 1944)tara eliberata i!te#ral
la (1 octobrie 1944 , republica populara la *+ decebrie 1948-? :ul#aria a&a!d #u&er!
liber la 9 septebrie 1944, republica populara la 11 septebrie 1942? Alba!ia, a&a!d
#u&er! liber la (+ octobrie 1944 ) tara eliberata i!te#ral la (9 !oiebrie 194*-,
republica populara la 11 ia!uarie 1942? Iu#osla&ia, a&a!d #u&er! liber i!ca de la (9
!oiebrie 194*, republica 'ederati&a la (1 !oiebrie 1941,republica 'ederati&a socialista
la 0 aprilie 192*? Ce"oslo&acia, #u&er! liberal i! ai 1941, republica populara la 9 ai
1948, republica socialista la 11 iulie 192+, republica 'ederati&a socialista la 1 ia!uarie
1929)u!i'icarea partidelor cou!ist si socialist i! partid u!citoresc la (0 iu!ie 1948-?
3olo!ia a&a!d #u&er! liber la (8 iu!ie 1941, republica populara la 19 'ebruarie 1940
)u!i'icarea partidelor cou!ist si socialist i! partid u!citoresc la (8 decebrie
1948-? U!#aria #u&er! liber la (( decebrie 1944, republica la 1 'ebruarie 1942,
republica populara la 18 au#ust 1949 )u!i'icarea partidelor cou!ist si u!citoresc i!
partid u!citoresc la 14 ia!uarie 1948-? 5epublica Deocrata 8era!a co!stituita la 0
octobrie 1949 se proclaa de la i!ceput stat socialist$
Di!tre ele, u!ele isi des'ac colaborarea cu U!iu!ea So&ietica/ Iu#osla&ia la (*
octobrie 1912? Alba!ia la 1+ decebrie 1921, U!#aria i!tre (* octobrie si 4
!oiebrie 1912$
Desi acest act co!stitutio!al a 'ost elaborat i!tr,o etapa i! care @procesul
re&olutio!ar de tra!s'orare socialista a tarii !oastre se a'la i! #ere!eA
461+7
, el a
repre%e!tat pri!cipalul i!strue!t de reali%are a dictaturii statului i! toate doe!iile
&ietii sociale si de des'ii!tare a societatii ci&ile, cu co!seci!te e;tre de !e#ati&e asupra
derularii ulterioare a &ietii deocratice roa!esti$ Structurata pe 1+
titluri pri!cipale si cupri!%a!d 1+1 articole, Co!stitutia de la 1948 i!troducea pe!tru
pria data i! e&olutia &ietii !oastre co!stitutio!ale, o serie de pri!cipii co!siderate
@re&olutio!areA de catre elaboratorii ei, care i!trerupeau, brusc si total, traditiile
co!stitutio!ale roa!esti$ I!tre aceste pri!cipii, cele ai iporta!te se re'ereau la/
su&era!itatea populara, u!icitatea puterilor i! stat, repre%e!tarea poporului pri!tr,u!
si!#ur or#a! ales, respo!sabil si orica!d re&ocabil i! 'ata poporului, rolul co!ducator al
clasei u!citoare i! 'ru!te cu 3artidul 9u!citoresc )de&e!it ulterior cou!ist-,
ce!tralisul deocratic, le#alitatea populara, #ara!tarea populara a drepturilor
'u!dae!tale cetate!esti$
I!ca di! priul titlu erau detaliate pri!cipiile de or#a!i%are a statului deocrat
popular, co!siderat a 'i re%ultatul ,,luptei duse de popor i! 'ru!te cu clasa u!citoare
ipotri&a 'ascisului, reactiu!ii si iperialisului,, )art$( , !e#a!du,se ast'el orice 'el de
co!ti!uitate istorica si !atio!ala a societatii si statului roa!$ Be!irea la putere a dat
puti!ta poporului u!citor i! 'ru!te cu clasa u!citoare co!dusa de 3artidul Cou!ist sa
!iiceasca puterea claselor e;ploatatoare si sa 'aureasca ,,Statul de deocratie populara
$
461+7
Focse!ea!u, Eleodor, op. cit$ pa#$ 11*$
Ordi!ea co!stitutio!ala i!itial 'i!isata pri! Co!stitutia di! 1948, !u s,a co!creti%at
pri!tr,u! ase%aa!t, ci, i! co!ceptia ar;ist,le!i!isului pri!tr,u! siste !orati& i!
ers o co!stitutie !erepre%e!ta!d decat e;presia >uridica a raportului de 'orte i! lupta de
clasa e;iste!ta i! oe!tul istoric dat$
I!stitui!d 'ora de #u&er!are republica!a, le#iuitorul de la 1948 a ois, cu bu!a
stii!ta, 'aptul ca, desi speci'ica caracterul u!itar si i!depe!de!t al statului roa!, acesta
!u ai era co!siderat si i!di&i%ibil, al carui teritoriu era i!alie!abil, asa cu era pre&a%ut
i! co!stitutiile a!terioare di! 1822, 19(* si 19*8$ Aceasta oisiu!e i!te!tio!ata era
dictata de co!sidere!tele politice ale oe!tului de atu!ci si a!ue acceptarea
recu!oasterii tacite a pactului 5ibbe!tropp , 9oloto& si,iplicit a a!e;arii 'ortate de catre
U5SS a u!or teritorii aparti!a!d statului roa! ):asarabia, :uco&i!a de Nord, Ti!utul
<ertei si, ulterior I!sula Serpilor di! 9area Nea#ra-$ Ea desc"idea totodata posibilitatea
e'ectuarii u!or ,,retusuri teritorialeAi!tre tarile aparti!a!d sisteului socialist, i! 'u!ctie
de i!teresele #eopolitice si eco!oice ale 9osco&ei )cu &a 'i de pilda 3la!ul Bale& di!
1924 pri&i!d %o!area eco!oica a tarilor socialiste-$
3roclaa!d sole! ca puterea de stat ea!a de la popor si aparti!e poporului )si
!u !atiu!ii cu se preci%a i! co!stitutiile a!terioare-, Co!stitutia di! 1948 pre&edea
e;ercitarea acesteia de catre or#a!ele repre%e!tati&e alese de catre popor, ai caror
repre%e!ta!ti erau raspu!%atori i! 'ata poporului, puta!d 'i re&ocati pri! &oi!ta
ale#atorilor, i! co!ditiile stabilite de le#e$ Acest pri!cipiu &a raa!e pur 'oral, !e'ii!d
!iciodata aplicat i! practica &ietii parlae!tare di! perioada totalitarisului$ Di! acest
pu!ct de &edere, actul co!stitutio!al adoptat i! 1948 repre%i!ta, i! ese!ta, &oi!ta
3artidului Cou!ist ridicata la ra!#ul de le#e 'u!dae!tala de or#a!i%are a statului si de
co!ducere a societatii, pri! o!opoli%area puterii politice si i!staurarea ordi!ii
deocratice a clasei u!citoare$
Fu!dae!ta!d ba%ele structurii social,eco!oice de tip socialist, Co!stitutia di!
1948 desi recu!ostea e;iste!ta a * cate#orii de proprietate )de stat, cooperatista si
particulara, proclaa pri!cipiul supreatiei proprietatii de stat si cooperatiste 'ata de cea
pri&at,particulara, precu si protectia speciala a proprietatii de stat co!stituita di!
bo#atiile subsolului, padurile, apele, i%&oarele de e!er#ie !aturala, caile de cou!icatie si
tra!sisiu!i$ Ele erau decretate 'oral ca 'ii!d bu!uri cou!e ale poporului, apararea si
de%&oltarea lor co!stitui!d o i!datorire a 'iecarui cetatea!$ Deoarece i! oe!tul
elaborarii Co!stitutiei o parte di! aceste bu!uri se a'lau i! proprietate particulara se
propu!ea de le#e ca ele sa 'ie trecute ulterior i! proprietatea statului, ceea ce &a co!stitui
teeiul >uridic al le#ilor de !atio!ali%are abu%i&a a arii a>oritati a i!trepri!derilor
i!dustriale, ba!care, i!iere, de tra!sport si asi#urari precu si crearea pe aceasta cale a
eco!oiei si i!dustriei socialiste$ 5ecu!osca!d si #ara!ta!d 'oral proprietatea
particulara si dreptul de oste!ire, Co!stitutia de la 1948 i!troduce o disti!ctie arti'iciala
i! cadrul drepturilor reale si patrio!iale,i! se!sul ca paa!tul este co!siderat ca
aparti!a!d celor cel u!cesc, statul prote>a!d proprietatea de u!ca tara!easca si
a!#a>a!du,se sa spri>i!e cooperatia sateasca$
Aceste pre&ederi &or co!stitui ba%a politico,>uridica a i!ceputului de
cooperati&i%are socialista a a#riculturii, de i!#radire treptata si, ulterior de des'ii!tare a
proprietatii si #ospodariei tara!esti i!di&iduale$
3reocupat de i!troducerea si proo&area u!or &alori colecti&iste, i! detrie!tul
celor i!di&iduale, le#iuitorul de la 1948 a proclaat pri!cipiul re&olutio!ar co!'or
caruia ,,u!ca este 'actorul de ba%a al &ietii eco!oice al statului,,)art$1(-, ea
repre%e!ta!d, totodata o datorie a 'iecarui cetatea!, statul acorda!d c"iar spri>i! celor ce
u!cesc pe!tru a,i apara ipotri&a e;ploatarii si a le ridica !i&elul lor de trai$ 3e aceasta
ba%a se i!troducea i! od &oit co!'u%ia i!tre u!ca, ca pri!cipiu de e;iste!ta u!i&ersala
i! toate societatile si ratio!alitatea u!cii ca od de actiu!e i!strue!tala pri! care
i!di&i%ii isi reali%ea%a i!teresele si scopurile lor i! 'u!ctie de i>loacele e;iste!te$ Se
proo&au ast'el &alorile colecti&isului social, i! !uele carora u!ca repre%e!ta o
o!oare i! societatea socialista, desi ea &a de&e!i si o sa!ctiu!e pe!tru cei care se &or
opu!e acestor pri!cipii$ I#!ora!d c"iar de la i!ceputurile sale pri!cipiul ratio!alitatii
u!cii,societatea socialista, ca si eco!oia pe care ea se &a i!teeia &or 'i ipre#!ate de
iratio!alitate si i!e'icie!ta eco!oica,situa!du,se i! cele di! ura, ,,i! a'ara cursului
!oral al e;iste!tei
$
Co!stitutia di! 1948 i!troducea i! &iata statului pri!cipiul pla!i'icarii eco!oiei
!atio!ale care se &a co!creti%a pri! pla!urile a!uale si ci!ci!ale adoptate i! cou! de
catre 9area Adu!are Natio!ala, 8u&er!ul si Coitetul Ce!tral al 3artidului Cou!ist$
I! 'elul acesta se reali%a o sibio%a 'ortata i!tre s'era >uridica si cea politica
,le#ile si decretele 'ii!d dublate de "otarari politice si ideolo#ice ale 3artidului Cou!ist
i! &ederea reali%arii eco!oiei socialiste pla!i'icate$
De asee!ea, desi coertul i!ter! si e;ter! !u de&e!isera i!ca o!opol de stat,
se speci'ica ca el &a 'i spri>i!it si diri>at de stat ,care de&i!e pri!cipalul si,ulterior u!icul
parte!er de a'aceri el 'ii!d totodata pri!cipalul e;po!e!t care pla!i'ica eco!oia
!atio!ala,i! &ederea de%&oltarii puterii eco!oice a tarii$
3e!tru pria data i! istoria &ietii politice si parlae!tare di! 5oa!ia, pri! actul
co!stitutio!al di! 1948 este i!laturat pri!cipiul separatiei puterilor i! stat si i!locuit cu
cel al ,,u!itatii depli!e a puterii de stat,, or#a!ul supre al puterii de stat de&e!i!d 9area
Adu!are Natio!ala 'ata de care raspu!d toate celelalte or#a!e ale statului$ Ea repre%i!ta o
i!stitutie u!icaerala )pri! des'ii!tarea Se!atului-, de&e!i!d si!#urul or#a! le#islati& si
a&a!d o serie de copete!te si atributii e;tre de i!ti!se i! pri&i!ta 'orarii
#u&er!ului,&otarii bu#etului,i!'ii!tarii,co!topirii sau des'ii!tarii u!or i!istere,adoptarii
deci%iilor pri&i!d probleele ra%boiului si pacii,acordarii a!istiei etc$ I! realitate,rolul
9arii Adu!ari Natio!ale era 'oral, deoarece a>oritatea actelor adi!istrati&e si
le#islati&e &or 'i elaborate si aplicate de catre #u&er!, care ,i! calitate de or#a! supre
e;ecuti& si adi!istrati&,era dese!at sa pla!i'ice si sa coordo!e%e eco!oia
!atio!ala,sa reali%e%e bu#etul statului si sa asi#ure ordi!ea publica si securitatea statului$
Totodata #u&er!ul era abilitat sa co!duca politica #e!erala a statului i! doe!iul
relatiilor i!ter!atio!ale$ I! 'elul acesta i! e&olutia &ietii politice si statale di! 5oa!ia,
puterea e;ecuti&a &a de&e!i,treptat si!#ura putere reala doba!di!d o supreatie 'ata de
cea le#islati&a si >udecatoreasca, ai ales i! ura dublarii i!stitutiilor statului de cele
politice si pri! cuularea 'u!ctiilor de stat cu cele de partid
$
3oliti%area 'u!ctiilor adi!istrati&e la !i&el ce!tral este ultiplicata si la !i&el
local, u!de su!t i!'ii!tate co!siliile populare ca or#a!e locale ale puterii de stat, i!'u%ate
pera!e!t cu elee!te ale 3artidului Cou!ist, care &or aplica politica acestuia i! toate
doe!iile social politice si eco!oice$ Desi Co!stitutia di! 1948 e!ti!ea i!ca &ec"ea
ipartire adi!istrati& , teritoriala a 5oa!iei i! cou!e , plasi si >udete ,ea pre&edea
i!troducerea u!ei !oi u!itati adi!istrati&e, re#iu!ea )si ,ulterior, raio!ul-, ceea ce &a
co!stitui preabulul supriarii totale a traditiilor istorice si !atio!ale i! doe!iul
adi!istrati& 4teritorial, precu si pu!erea i! practica a ce!tralisului si diri>isului
politic al 3artidului Cou!ist$
3ri! Co!stitutia di! 1948 se creau a e;ecuti&ului i! reali%area >ustitiei si le#alitatii
, i!'ii!ta!du,se i!stitutia asesorilor populari,care 'u!ctio!au la toate i!sta!tele)cu
e;ceptia Curtii Supree- , alesi sau !uiti de catre 3artidul Cou!ist si dese!ati sa
aplice >ustitia si sa i!'aptuiasca ,, le#alitatea populara$Desi se stipula subordo!area
>udecatorilor !uai le#ii ca si obli#ati&itatea de a aplica le#ile e#al 'ata de toti
cetate!ii,le#iuitorul di! 1948 !u a e!ti!ut pri!cipiul i!ao&ibilitatii >udecatorilor
e;iste!t i! co!stitutiile a!terioare, ceea ce &a repre%e!ta o #ra&a lo&itura data i!susi
actului de >ustitie$
De asee!ea, Co!stitutia di! 1948 !u ai re#lee!ta co!te!ciosul adi!istrati&,
ast'el i!cat persoa!ele pre>udiciate i! dreptul lor pri!tr,u! act adi!istrati& abu%i& sau
ile#al sa se poata adresa >ustitiei i! &ederea repararii orale si ateriale, ceea ce &a
desc"ide calea arbitrariului si abu%urilor di! partea autoritatilor adi!istrati&e
$
5e'eritor
la drepturile si libertatile 'u!dae!tale ale i!di&i%ilor,desi acestea erau recu!oscute si
#ara!tate 'oral pri! Co!stitutia de la 1948,erau i!troduse !ueroase restrictii si
i!terdictii i! pri&i!ta e;ercitarii lor,crea!du,se o discrepa!ta &i%ibila i!tre pri!cipii si
realitatile politice si >uridice$ Ast'el,i! tip ce era pre&a%ut si #ara!tat dreptul tuturor
cetate!ilor,'ara deosebire de se;,!atio!alitate,#rad de cultura si pro'esie de a ale#e si de a
'i alesi i! or#a!ele statului)art$ 18-, erau pre&a%ute o serie de i!terdictii si
i!copatibilitati electorale si electi&e 'ata de @persoa!ele i!ter%ise,lipsite de drepturi
ci&ile si politice si !ede!eA,co!siderate ca atare de i!stitutiile abilitate i! acest se!s$ Ele
repre%e!tau o @'ora le#alaA utili%ata de e&aluatorul socialist,de i%olare si ar#i!ali%are
politica a u!or i!di&i%i pe criterii politice si ideolo#ice $Desi pri! co!stitutie era pre&a%uta
libertatea i!di&iduala,!icio persoa!a !eputa!d 'i arestata sau deti!uta ai ult de 48 de
ore 'ara a!dat de arestare si !ici co!da!ata 'ara se!ti!ta >udecatoreasca,ea a raas pur
'orala si declarati&a i! lipsa u!or #ara!tii >uridice procedurale $ 3re&a%a!d si #ara!ta!d
libertatea presei,cu&a!tului,i!tru!irilor,iti!#urilor si a!i'estatiilor,actul co!stitutio!al
pre&edea e;pres ca @e;ercitarea acestor drepturi este asi#urata pri! 'aptul ca i>loacele
de tiparire,"artia si locurile de i!tru!ire su!t puse la dispo%itia celor ce
u!cescA)art$*1-,e&ide!t de catre partidul si statul socialist$ 3ri! structura si
'u!dae!tarea sa politica si ideolo#ica, Co!stitutia di! 1948 a repre%e!tat pri!cipalul
i!strue!t >uridic e reali%are a ordi!ii politice si co!stitutio!ale socialiste si de trecere
abu%i&a a eco!oiei sub co!trolul statului,crea!d preisele i!staurarii tot ai pre#!a!te
a dictaturii partidului i! toate doe!iile &ietii sociale$ Co!stitutia di! 1948 a arcat
trecerea spre u! re#i #u&er!ae!tal i!teeiat pe o!opartidis si autoritaris
statal,precu si spre o eco!oie ce!trali%ata si diri>ata politic,a&a!d ca 'i!alitate practica
liitarea si elii!area 'orelor capitaliste di! eco!oia roa!easca,pri! i!trepri!derea
u!or re'ore cu caracter @re&olutio!arA
$
9a>oritatea pre&ederilor sale &or co!stitui
teeiul >uridic al le#ilor de !atio!ali%are adoptate ulterior si,i! priul ra!d,al le#ii
!atio!ali%arii pri!cipalelor i!trepri!deri i!dustriale,ba!care,i!iere,de tra!sport si
asi#urari di! 11 iu!ie 1948 ,care a co!dus la crearea sectorului de stat i! eco!oia
!atio!ala si a proprietatii de stat ,care se &or bucura de u! re#i >uridic pri&ile#iat i!
coparatie cu sectorul i!di&idual si cu proprietatea i!di&iduala$ Ele &or 'i urate de acte
!orati&e,pri! care &or 'i trecute i! proprietatea statului i!trepri!derile de cale 'erata
particulare, ci!eato#ra'ele,'araciile si laboratoarele c"iico,'araceutice, i!stitutiile
sa!itare particulare precu si iobilele de locuit aparti!a!d persoa!elor
particulare)e'ectuate i! perioada 1949,191+-$ 5eali%area,pri! !atio!ali%are, a sectorului
de stat i! eco!oie a repre%e!tat priul pas spre trecerea la de%&oltarea pla!i'icata si
diri>ata a acestui sector, crea!du,se i!stitutii speciali%ate i! acest scop)Coisia de Stat a
3la!i'icarii- si 'ii!d elaborate si aplicate priele pla!uri a!uale)1949 si 191+9 si
ci!ci!ale )1911,1911,pla! aprobat a!terior de 3le!ara CC a 395 di! 1(,1* decebrie
191+-,co!coite!t cu des'asurarea u!ui aplu pro#ra de electri'icare a tarii pe tip de
%ece a!i$ Urari!d prioritar oo#e!i%area eco!oica di!tre di'eritele re#iu!i si %o!e ale
tarii,aceste pla!uri)reali%ate pri! u!ca si sacri'iciul cetate!ilor, !e&oiti sa suporte
!ueroase pri&atiu!i-,desi @re&olutio!areA i! 'ora ,se &or do&edi !erealiste i!
'o!d,tra!s'ora!du,se treptat i! co!trariul lor, pri! i!cercarile de @coseti%areA si
@#o!'lareA a datelor statistice pri&i!d ade&arata realitate si re!tabilitate a eco!oiei
socialiste
$
I! &ederea reali%arii i! a#ricultura a sectorului de stat si cooperatist, 3le!ara CC
al 395 di! *,1 artie a pus problea de%&oltarii de cooperati&e si i!to&arasirii a#ricole
la sate,precu si i!'ii!tarea u!or statiu!i de asi!i si tractoare)S9A- si de #ospodarii
a#ricole de stat)8AS- ca 'ore de or#a!i%are a relatiilor socialiste i! %o!ele rurale$ C"iar
i! re%olutia ple!arei era speci'icat ca tra!s'orarea socialista a a#riculturii are ca
'i!alitateAi!#radirea posibilitatilor de e;ploatare a c"iaburiii si des'asurarea u!ei lar#i
acti&itati politice pe!tru a co!&i!#e tara!iea u!citoare sa treaca,pe ba%a liberului
co!sitaa!t,la a#ricultura socialista$ Aceasta deci%ie politica a partidului cou!ist a
'ost iediat urata de o serie de acte !orati&e pri&i!d i!'ii!tarea de #ospodarii a#ricole
la sate si de #ospodarii si 'ere de stat ,care practic au a!ulat re'ora a#rara di! 1941$
Ele au co!dus la sc"ibarea tipului si a re#iului de proprietate i! a#ricultura
roa!easca,sc"ibare >usti'icata de re#i pri! @ratiu!i eco!oice si politiceA,dar care
au i#!orat pe cele sociale si, ai ales, ua!e$ I! co!seci!ta,Astrate#ia deposedarii de
paa!t a tara!iii a cupri!s u! arse!al de i>loace si etode, i! care pre&alau
'orta,i!tiidarea si retorsiu!ile$ I!te!si'ica!d asocierea 'ortata,pri! co!stra!#erea 'i%ica
si orala a tara!iii,statul socialist or#a!i%ea%a priele i!stitutii speciali%ate de co!trol
pe!tru colectarea 'ortata a produselor a#ricole )Coitetul de stat pe!tru colectarea
produselor a#ricole i!'ii!tat i! 'ebruarie 191+-, i!troduca!d,totodata , sa!ctiu!i se&ere
ipotri&a tara!ilor i!di&iduali care !u predau la tere! produsele a#ricole supuse
colectarii$ 5e'u%ul tara!iii de asociere be!e&ola i! #ospodarii colecti&e este urat de
adoptarea pro#resi&a a u!or asuri 'i!a!ciare si de co!stra!#ere pe li!ie de partid si de
stat,cu ar 'i/ @co!solidarea eco!oico,or#a!i%atorica a 8AC,urilor )3le!arele CC al
395 di! 1 artie si 18 septebrie 1911-, sa!ctio!area u!or re#io!ale 395 care !u au
a!i'estat i!teres i! accelerarea ritului cooperati&i%arii )Clu>, 9ures, 8alati, Ar#es-,
arestarea tara!ilor care se opu!eau colecti&i%arii ,i!troducerea u!or asuri de urarire
silita 'ata de tara!ii resta!tieri la predarea cotelor obli#atorii de produse a#ricole etc$
Co!seci!ta !e#ati&a a procesului de cooperati&i%are 'ortata a a#riculturii a 'ost aceea ca ,
i! 1989, sectorul socialist )de stat si cooperatist- repre%e!ta 9+,0C di! supra'ata a#ricola
a tarii ,5oa!ia 'ii!d si!#urul stat socialist i! care s,a aplicat aproape i!te#ral politica
partidului cou!ist de trecere abu%i&a a paa!tului i! proprietatea statului$ Ii;tiu!ea
directa si brutala a partidului si statului !u s,a liitat !uai la i!'rastructura societatii
)i!dustrie,a#ricultura,tra!sporturi,coert etc$-, ea cupri!%a!d si suprastructura si
spiritualitatea roa!easca,repre%e!tata de i!&ataa!t,stii!ta, cercetare si cultura$ 3riele
re#lee!tari !orati&e au &i%at re'ora i!&ataa!tului roa!esc traditio!al ,pri!
@deocrati%areaA si @ideolo#i%areaA acestuia$ C"iar daca re'ora i!&ataa!tului si! 1948
a asi#urat #ratuitatea si accesibilitatea pe!tru u! !uar are de ele&i si stude!ti,ea a 'ost
'u!dae!tata politico,ideolo#ic i! directia 'orarii u!or cadre de specialisti co!'oristi
politicii partidului si statului$ 3e!tru acest oti& ,i! pla!urile si pro#raele de i!&ataa!t
la di&erse !i&ele au 'ost i!troduse ca discipli!e obli#atorii 'iloso'ia ar;ista,
aterialisul dialectic si istoric,istoria partidului cou!ist )bolse&ic- ,ateis etc$,'ii!d
i!laturate o serie de discipli!e co!siderate @bur#"e%eA si @reactio!areA, precu istoria si
'iloso'ia reli#iei, sociolo#ia, a!tropolo#ia, #e!etica etc$, proceda!du,se la e;cluderea si
persecutarea politica a u!or cadre didactice &aloroase,dar co!siderate i!de%irabile pe!tru
re#iul cou!ist$ Tot i! a!ul 1948 este reor#a!i%ata pe pri!cipii politico,ideolo#ice si
&ec"ea Acadeie 5oa!a, care &a 'i treptat ipa!ata cu o serie de elee!te 'idele
re#iului,'ii!d obli#ata sa le#itie%e pri! studii si cercetari politica partidului$ Este
proul#at u! !ou cadru !orati& pri&itor la re#iul #e!eral al cultelor reli#ioase, care &a
i!troduce o serie de discrii!ari, atat i! pri&i!ta liberei e;ercitari a u!or culte)ca%ul
cultului #reco,catolic-, cat si i! pri&i!ta statutului perso!alului di! i!stitutiile reli#ioase$
Se i!troduce u! co!trol speciali%at si restricti& asupra culturii roa!esti, pri! i!'ii!tarea
i!stitutiei ce!%urii i! a!ul 1949, care &a e;ercita o presiu!e si represiu!e asupra ultor
publicatii si scriitori$ Ce!tralisul politic si eco!oic este dublat de cel
adi!istrati&,pri! i!laturarea i!, i! 191+, a &ec"ii ipartiri teritoriale a
5oa!iei,e;perie!tata tip de u! secol si i!locuirea ei cu re#iu!i si raioa!e
adi!istrati&,teritoriale$ 5aio!area tarii , reali%ata dupa odelul so&ietic ,era >usti'icata
de catre #u&er!a!tii cou!isti pri! !ecesitatea @i!laturarii separarii arti'iciale di!tre
ce!trele a#ricole si cele i!dustrialeA, i! realitate ea urari!d i!troducerea u!ui co!trol
direct si ce!trali%at al puterii politice la !i&el local,u!de, di! 191+,au 'ost i!'ii!tate
priele s'aturi populare,abilitate cu co!ducerea acti&itatilor eco!oice, sociale si
culturale$ Fu!dae!tata pe u! siste de re#lee!tare !orati&a, e;cesi& de
restricti&a si coerciti&a, ordi!ea publica si co!stitutio!ala socialista trebuia e!ti!uta si
aparata de u! a!sablu de i!stitutii si or#a!ise speciali%ate, care trebuiau sa asi#ure
co!'orarea totala si !eco!ditio!ata a tuturor cetate!ilor 'ata de odelul et!ico,>uridic
socialist$ I!spira!du,se dupa odelul so&ietic de represiu!e,re#iul cou!ist di!
5oa!ia i!'ii!tea%a, i! 1948, or#a!ele de securitate ,care se &or tra!s'ora i!tr,o
ade&arata politie politica, repria!d cu brutalitate cele ai !ei!se!ate acte si 'apte ale
u!or i!di&i%i ,dar co!siderate ca periculoase si dusa!oase 'ata de ora!duirea socialista$
Tot i! 1949 este des'ii!tata &ec"ea politie si i!locuita cu ilitia populara ,care se &a
iplica acti& i! procesul colecti&i%arii 'ortate si i! arestarea ultor i!di&i%i !e&i!o&ati,
carora li s,au i!sce!at procese >udiciare,i!c"eiate cu a!i bu!i de dete!tie$ Su!t adoptate
!oi le#i de or#a!i%are >udecatoreasca si a procuraturii ci&ile si ilitare i! 191(, acestea
i!locui!d &ec"ea structura traditio!ala a >ustitiei si parc"etului
$
Ele au co!dus la
tra!s'orarea treptata a puterii >udecatoresti i!tr,o a!e;a a politicului si e;ecuti&ului,pri!
i!troducerea u!or pre&ederi !eco!stitutio!ale,care liitau se!sibil dreptul i!di&idului la
aparare,la adi!istrare de probe sau la publicitatea procesului >udiciar$ 5epriarea
se&era si sa!ctio!area #ra&a a di'eritelor acte si 'apte co!siderate ca i!'ractiu!i se &a
co!creti%a ca o ade&arata i!'latie pe!ala,dusa di!colo de liitele !orale ala u!ei aparari
sociale si pre&e!tii ce e;ista i! orice societate$ I!spirat dupa odelul pe!al so&ietic,codul
pe!al roa!esc i!troduce o @i!o&atieA !e'asta i! pri&i!ta de'i!irii i!'ractiu!ilor ,pri!
i!laturarea pri!cipiului deocratic al le#alitatii delictului si sa!ctiu!ii si i!locuirea lui cu
cel al a!alo#iei i!'ractiu!ii ,ceea ce &a co!duce la i!troducerea arbitrariului si abu%ului i!
aterie pe!ala ,perita!d puterii sa co!da!e si sa areste%e !uerosi cetate!i pe oti&e
ia#i!are sau pe!tru 'apte pe care !u le,au cois i! realitate $ Apreciata si elo#iata
i! epoca ca 'ii!d @pria co!stitutie deocratica, de tip socialist, care a dat posibilitatea
aselor populare , sub co!ducerea 395 sa reali%e%e u! pro#ra lar# de reco!structie
eco!oica si sociala$Co!stitutia de la 1948 , ai ales pri! co!seci!tele sale pe tere!
lu!#, a desc"is calea totalitarisului politic si a ce!tralisului eco!oic si
adi!istrati& , 'ii!d , totodata, preabulul arilor abu%uri si !edreptati coise de
re#iul cou!ist i! perioada 191+,192+$

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate