Grecia sau Republica Elen (este o ar din sud-estul Europei membr a Tratatului

Nord-Atlantic, Uniunii Europene i a Zonei Euro.

Grecia este situat n Peninsula alcanic, la sud de ul!aria, Republica
"acedonia i Albania i la #est de Turcia. Are un litoral de $%.&'& (m la
"rile E!ee, )onic i "editeran.
*onsiderat de mul i drept lea!nul ci#ili+a iei occidentale, Grecia are o istorie lun!
i bo!at, timp n care i-a rsp,ndit in-luen a pe trei continente.
Grecia este -ormat din $% re!iuni, care sunt mpr ite la r,ndul lor n .$ de
pre-ecture/
Attica
"acedonia *entral
"acedonia de Est i Tracia
)nsulele )oniene
Pelopone+
Tesalia
"acedonia de 0est
Grecia *entral
*reta
Epir
E!eea de Nord
E!eea de 1ud
Grecia de 0est
Pe l,n! acestea e2ist o re!iune autonom, "untele At3os, un stat monastic sub
su#eranitate !receasc.
Pre-ecturile sunt di#i+ate n $4' epar3ii, care sunt mpr ite n $.5$% localit i/ $%5
localit i urbane i 655 comunit i rurale. 7n $666, e2istau ..''. de autorit i locale/
%&$ demoi, ...&5 (oinotites, mpr ite n $89$' localit i.
Grecia este -ormat dintr-o parte continental cu numeroase !ol-uri i peninsule
(Pelopone+ul, o peninsul le!at de continent prin istmul *orint: i o parte insular
(apro2imati# % 555 de insule n "area E!ee, "area )onic i "area "editeran:.
)nsulele cele mai importante sunt *reta, Rodos, *or-u i !rupele ;odecane+e i
*iclade. Grecia are apro2imati# $. 555 (m de coast. Relie-ul se caracteri+ea+ prin
predominarea masi#elor muntoase, dispuse sub -orma unor aliniamente paralele<
Acestea continu de -apt irul Alpilor ;inarici din centrul Peninsulei alcanice.
Principalul ir montan l repre+int "un ii Pindului, care tra#ersea+ partea central a
Greciei. *ea mai mare altitudine se nt,lne te ns spre "area E!ee, "untele =limp -
8 6$' m.
*onstitu ia Greciei recunoa te reli!ia ortodo2 ca -iind predominant n ar,
!arant,nd n acela i timp libertate de credin pentru to i. Gu#ernul !rec nu de ine
statisticile !ruprilor reli!ioase i nu accept ntrebri n le!tur cu acestea. Potri#it
;epartamentului de 1tat, o #aloare estimat de 6'> din cet enii !reci au a-irmat c
apar in ortodo2iei !rece ti. ;e asemenea, n urma sonda?ului Eurostar -
Eurobarometer din anul 855., 9$> din cet enii !reci au rspuns c ei cred n
e2isten a unui ;umne+eu, repre+ent,nd al treilea mare procenta? din rile
membre UE. ;intre ace tia o popula ie cuprins ntre '55.555 i $.555.555 apar in
do!mei ortodo2e n stil #ec3i.
Estimrile minorit ilor musulmane recunoscute(cea mai mare parte locali+at n
Tracia: pornesc de la 69.555 p,n la $45.555 de musulmani (ntre 5.6> i $.8>:, n
timp ce comunitatea imi!rant turc este cuprins ntre 855.555 i %55.555.
)mi!ran ii albane+i din Grecia (apro2imati# '55.555: sunt n !eneral asocia i cu
reli!ia musulman, de i ma?oritatea nu apar in unei orientri reli!ioase. 7n urma
R+boiului Greco-Turc, des- urat ntre $6$6-$688 i a Tratatului de la @ausanne din
$68%, Grecia i Turcia au acceptat trans-erul popula iei ba+at pe identitatea
cultural i na ional. Prin urmare apro2imati# .55.555 de musulmani din Grecia,
ma?oritatea turci, dar i alte na ionalit i de musulmani au -ost da i la sc3imb cu
$,.55,555 de !reci din Asia "inor (actuala Turcie:. Atena este sin!ura capital UE
care nu a construit lca e de cult destinate popula iei musulmane.
)udaismul e2ist de peste 8.555 de ani n Grecia. E#reii ori!inari din Peninsula )beric
erau rsp,ndi i n ora ul 1alonic (n $655 erau apro2imati# 95.555:, -iind peste
?umtate din popula ie. 7n +ilele noastre numrul de !reci e#rei este estimat la ...55,
ace tia -iind cei care au supra#ie uit n urma ocupa iei !ermane i a 3olocaustului din
timpul celui de-al ;oilea R+boi "ondial. 1unt nt,lni i n 1alonic, *or-u, Rodos.
Greci membri ai isericii Romano-*atolice sunt n ?ur de .5.555, la care se adau!
popula ia imi!rant apar in,nd cultului romano-catolic estimat la apro2imati#
855.555. Protestan i, inclu+,nd i iserica E#an!3elic Greceasc i *ulturile @ibere
E#an!3elice sunt n ?ur de %5.555. Ansamblul lui ;umne+eu AG, iserica
)nterna ional a E#an!3eliei ;repte i alte biserici penticostale apar in,nd 1inodului
Grec al isericii Apostolice au peste $8.555 membrii.
iserica Penticostal )ndependent este cea mai mare biseric protestant din Grecia
cu peste $85 de biserici. Nu sunt date o-iciale re-eritoare la numrul adep ilor acestui
cult, dar iserica =rtodo2 Greac estimea+ 85.555. "artorii lui Ae3o#a au raportat
89.84% de membri acti#i. ;e asemenea sunt &.$ de mormoni, .5$ de ad#enti ti de
+iua a aptea, %5 de metodi ti liberi. Reli!ia !reac #ec3e a reaprut ca Neopa!anism
elen.
Grecia comprim +one montane dar are de asemenea desc3iderea spre mare, acestea
-iind po+i ionate ntr-un mod unic. *ei care #i+itea+ Grecia trebuie s tie c
muntele Atos este re+er#at n e2clusi#itate brba ilor, -emeilor -iindu-le inter+is
accesul. Pentru a pstra solemnitatea reli!ioas, "eteora pe de alta parte comprim '
mnstiri pe ' dealuri distincte ritualului reli!ios -iind strict respectat.
Pentru a descoperi ns #alorile mitolo!ice orasul ;elp3i st la dispo+i ia turi tilor.
)nc3inat +eului Appollo, ;elp3i nu este doar un simplu ora , el -iind considerat n
trecut c3iar centrul uni#ersului.
)n palmaresul turi tilor sunt de asemenea recomandate Atena i 1alonic pentru
unicitatea mbinrii modernismului cu mitolo!ia i pentru atmos-era na ionala ce d
un i+ aparte re!iunilor !rece ti. *ultura Greciei a e#oluat de-a lun!ul a mii de ani,
a#,nd rdcini puternice n ci#ili+a iile sale precursoare miceene i minoene,
continu,nd cu a a-+isa ci#ili+a ie a BGreciei clasiceB, in-luen at i puternic
in-luen ,nd cultural )mperiul Roman, respecti# penetr,nd p,n n #remurile
Rena terii prin )mperiul i+antin, pentru ca s renasc dup perioada domina iei
)mperiului =toman prin r+boiul purtat pentru cucerirea independen ei i crearea
statului modern !rec. Populatia ocupa indeosebi +onele litorale,unde clima este cea
mai blanda din toata Europa.
Grecii - care intr-o proportie de 6'> apartin reli!iei ortodo2e - au cu ce se mandri,
dar mai mult decat atat au si ce o-eri unui calator. )nsule precum T3asos, Za(Cnt3os,
*reta, *or-u, 1antorini, "C(onos sau E!ina, +one ca Paralia *aterini, par a -i dintre
cele mai cautate si apreciate.
=)E*T)0E TUR)1T)*E )N GRE*)A
)ndi-erent, insa, de perioada pe care o ale!eti, important este sa stiti ce anume puteti
#i+ita in aceasta tara de-a dreptul -ascinanta. Pentru ca nu in multe tari, a#eti
posibilitatea de a #edea atat muntele, cat si marea intr-un sin!ur loc. 1i parca nu ar -i
indea?uns, acestora li se adau!a alte multe localitati minunate, precum/
- "untele At3os - dupa cum se stie, pe acest munte accesul este permis e2clusi#
barbatilor, din cau+a unor restrictii impuse, ce tin de reli!ie. E2ista o multime de
le!ende despre -emei, de!3i+ate in barbati, care au incercat sa a?un!a pe acest munte,
dar care au decedat la scurt timp, din cau+e misterioase, dupa aceasta calatorie.
- "eteora este de asemenea un loc s-ant, ce cuprinde ' dealuri, pe #ar-ul carora se
!aseste cate o manastire. Turistilor li se cere, la intrarea in cadrul -iecarei manastiri, sa
respecte cerintele minime pri#ind imbracamintea. ;e asemenea, accesul -emeilor se
-ace e2clusi# cu -usta lun!a, pe care o primesc la intrarea in manastire.
- Na-plio - @ocalitatea este celebra datorita -aptului ca pe un deal se a-la o cetatuie,
pentru care trebuie sa urci $555 de trepte pentru a o #edea. A?uns acolo ai parte de o
pri#eliste impresionanta a Peninsulei Pelopones.
- ;elp3i - orasul in care se a-la casa =racolului del-ic in mitolo!ia !reaca, dedicat
+eului Apollo si locuit de nim-a *assotis, care era #enerata in intrea!a lume antica.
0ec3ii !reci considerau ;elp3i ca -iind centrul uni#ersului
- 1unio - un loc incon?urat de multa apa si #erdeata, unde se a-la, de alt-el, si templul
lui Poseidon
- Patra si *orint, locuri in care se a-la celebrul canal si podul *orint
- Atena (At3ina - denumirea -olosita de !reci: cu tot ce inseamna -rumoasele ei locuri
si puncte de atractie
- 1alonic (T3esaloni(i, cum il numesc ei:, al doilea oras ca marime, dupa Atena,
important centru cultural, uni#ersitar si turistic, a#and o populatie de peste $.555.555
de locuitori, orasul se a-la in partea de nord a tarii si este unul dintre cele mai cautate
locuri din Grecia
ATENA, =RA1U@ *ARE NU ;=AR"E N)*)=;ATA
1e spune despre Atena, capitala Greciei - cu o populatie estimata la peste ..555.555
de locuitori, ca ar -i orasul care nu doarme niciodata. Total ade#arat. Die ca ale!i
acti#itatile din timpul +ilei, -ie ca te bucuri de distractia pe timp de noapte, in acest
oras nu ai timp niciodata sa te plictisesti.
;espre Atena se pot spune o multime de lucruri -rumoase, si iar daca #orbim de
obiecti#e turistice, printre recomandari ar -i/
- ar3icunoscutul Acropole, pe care ar3eolo!ii tin sa il tina intr-o per-ecta stare, este
pratic simbolul acestui oras. Accesul in incinta sa se -ace pe ba+a de tic3et - a carui
pret este de circa $8 euro pentru adulti, insa studentii, ele#ii si alte cate!orii
bene-icia+a de reduceri substantiale. = data a?unsi in acest punct, a#eti parte de
ima!inea intre!ului oras. Este de recomandat, sa puteti #edea orasul atat in timpul
+ilei, cat si cu lasarea serii, caci #eti a#ea parte de o pri#eliste ine!alabila. Nu uitati
nici de "u+eul Acropole situat in interiorul acestui monument
- Parlamentul, -ostul Palat Re!al, situat in inima orasului
- Piata 1inta!ma
- Templul lui Zeus
- Pant3eon
- "onastira(i - locul in care se !asesc cele mai multe su#eniruri
- @C(a#itos, cel mai inalt punct al capitalei elene care con-era o pri#eliste incantatoare
asupra intre!ului oras
- Parcul si "u+eul National, loc in care #a puteti rela2a, dar si admira o sumedenie de
specii de plante.
- "u+eul National de Ar3eolo!ie (unde se !aseste cea mai mare colectie de arta
!receasca:,
- "u+eul i+antin
- "u+eul de bi?uterii, ce contin bi?uterii din cele mai #ec3i timpuri si pana in pre+ent
- 1ala de e2po+itii Zapion
- Uni#ersitatea Atena
- stadionul Eallimarmaro, locul unde s-au tinut pentru prima data Aocurile =limpice
moderne in anul $96&
- 1tadionul National, locul intrecerilor sporti#e, cel care in anul 855&, a -ost
moderni+at complet pentru ca, in acel an, sa poata de#eni !a+da Aocurilor =limpice.
"ai mult, in incinta stadionului au -ost or!ani+ate si concerte ale unor trupe
consacrate din mu+ica internationala
- portul Pireu - Neaparat cand a?un!eti aici, sa -aceti o e2cursie cu unul din
-eriboturile sau #asele de mari dimensiuni, in oricare din insulele a-late in imediata
apropiere a Atenei. 0eti a#ea parte de o e2perienta desa#arsita ;e mentionat este ca
in anul 855' prin acest port au trecut peste 85.555.555 de pasa!eri.
- GlC-ada si 0oula!meni cu pla?ele incantatoare. Accesul aici se poate -ace si cu
a?utorul tram#aielor sau autobu+elor, care -ac le!atura intre aceste pla?e si centrul
orasului
- Aeroportul Ele-terios 0eni+elos - c3iar daca nu ati optat pentru a#ion pentru a
a?un!e in Atena, este bine, daca timpul #a permite sa #i+itati si acest aeroport, de
dimensiuni uriase, acolo unde oricine are acces nu doar la ma!a+ine sau restaurante,
cat si la di#erse mu+ee de antic3itate si nu numai.
*a in orice capitala, este de recomandat, totusi, sa e#itati anumite +one, precum ar -i
piata =monia, despre care se spune ca ar -i o +ona rau-amata. Acelasi lucru se aude si
despre Portul Pireu, care trebuie ocolit o data cu apropierea serii.
)n -apt, in Atena, totul se intampla la cote ma2ime si iti doresti ca timpul sa se
opreasca in loc si sa te bucuri de tot ce iti poate o-eri eaF 1i sa nu uit/ preturile in
Grecia sunt acceptabile. Te poti descurca cu $.555 de euro Gluna, le?er. Aici intra
c3eltuielile de ca+are, masa si altele necesare unei #ieti normale.
Anumite cate!orii de persoane, precum studentii au parte de reduceri, pentru a le
-acilita accesul la di#erse oportunitati. Ast-el, 1tudentii pe ba+a le!itimatiei de student
!rec, au .5> reducere la mi?loace de transport in comun si 8.> la cel -ero#iar. *ostul
unui abonament pe toate liniile (inclu+and/ autobu+, troleu, tram#ai si metrou: este de
$6 euro. @a cantina, studentii cu situatie materiala precara sau cei straini bene-icia+a
de doua mese !ratuiteG+i (pran+ul si cina:, alt-el platesc 8 euro pe +i. Accesul la
biblioteci si la salile de calculatoare se -ace pe ba+a le!itimatiei de student, a unui
nume si a unei parole de utili+ator.
TRAN1P=RTU@ )N ATENA
Atena bene-icia+a de un transport -oarte bine pus la punct, ce include toate mi?loacele
de treansport/ autobu+e, troleibu+e, tram#aie, metrou si trenuri suburbane. Una din
cele mai cautate modalitati de transport este metroul prin prisma economiei de timp.
"etroul este complet moderni+at, iar statiile de metrou abunda de curatenie. Totodata,
in Atena sunt un numar de apro2imati# %55 linii de autobu+e, reteaua -iind pre+enta in
toata metropola. ;e asemenea, compania care este responsabila cu tram#aiele, are o
-lota de %. de #e3icule, cu care circula +ilnic &..555 pasa!eri a#and o lun!ime de 8'
(ilometri. "ai mult, in momentul actual, Atena este centrul sistemului na ional de cai
-erate, sosele, autostra+i si al transportului maritim din Grecia. Atena are le!aturi
-ero#iare cu 1alonic, dar si cu 1o-ia pe lan!a cele nationale.
GA1TR=N=")E )N ATENA
)n Atena, ca de alt-el in intrea!a Grecie, e2ista multe restaurante in care puteti ser#i
din specialitatea tarii. Printre acestea se numara/ lasa!na, pre!atita in di#erse -eluri,
sou#la(i, mancarurile pe ba+a de -ructe de mare sau bran+a -eta insotita de maslinele
#er+i. Puteti de!usta din specialitatile de licori, din care nu poate -i omisa celebrul
H3is(C "eta2a sau =u+o, bautura de culoare transparenta, cu !ust mentolat, peste
care se pune cuburi de !3eata trans-ormand-o intr-o bautura de culoare alba.
*reta este cea mai mare insula din Grecia, lea!anul ci#ili+atiei minoice, lea!anul
culturii si ci#ili+atiei europene. Taram al eternitatii cu pla?e cu nisip -in, scaldate de
ape de culoarea turcoa+ului, cu peisa?e pitoresti. Darmecul si atractia ma!ica a insulei
este sporita de ospitalitatea, caldura locuitorilor si de apa limpede a marii. ;escoperiti
tarmul miturilor, locul nasterii lui Zeus, paradisul care asteapta turistii inca de la
inceputul prima#erii p,na toamna t,r+iu.
)storie
)storia si mediul natural a insulelor !recesti este -oarte di-erit, pe #remuri insulele
#ecine se dusmaneau intre ele. Grecia antica nu era, nici pe departe, un stat unit.
Prima ci#ili+atie s-a de+#oltat pe insula *reta.
Primii locuitori ai insulei au #enit din A-rica in mileniul al saselea i.*3., iar -ormarea
ci#ili+atiei minoane este strans le!at de imi!rarea indo-europenilor din Asia "ica in
mileniul al treilea i.*3. )n -a+e succesi#e, minoanii au construit state-palat, #estitele
centre-palat de la Enossos, P3aistos, "alia, Za(ros. =rasul Enossos, -ondat intre
primii, in epoca sa de -loare a#and circa $55 de mii locuitori, se situa pe un teritoriu
imens la %8 (m8 de port, unde tra-icul comercial, cu E!ipt si 1iria, era -oarte
de+#oltat.
*retanii nu si-au incon?urat cu +iduri palatele si nici macar orasele de pe litoral, -apt
care do#edeste ca in acea #reme era pace si probabil ca -lota militara a stapanit
impre?urimile. = catastro-a !eolo!ica, eruptia #ulcanului din 1antorini in $4.5 i.*3.,
a stopat de+#oltarea ci#ili+atiei. )n anul $$55 i.*3., dupa in#a+ia dorienilor, declinul
ci#ili+atiei minoane a -ost de neoprit. "ai tar+iu insula a -ost sub?u!ata de romani si
apoi de -enicieni. )n timpul epocii bi+antine, bunastarea *retei era pre+entata pe
podelele de mo+aic ale ba+ilicilor si in peste ?umatate din bisericile din intrea!a
Grecie. )nsa multi altii pusesera oc3ii pe toate aceste bo!atii. "ai intai, *reta a ca+ut
in mainile arabilor (in secolul al )I-lea: timp de un secol si ?umatate. Atunci a -ost
intemeiat Janda(, actualul Jera(lion. Apoi in $854, insula a trecut in mana
#enetienilor. Ei au -orti-icat #ec3ile castele din Janda( si au construit altele noi in
celelalte orase.
Au intemeiat orase noi (Jania si Ret3imno: si au construit -orti-icatiile necesare
pentru apararea lor. = catastro-a !eolo!ica, eruptia #ulcanului din 1antorini in $4.5
i.*3., a stopat de+#oltarea ci#ili+atiei. )n anul $$55 i.*3., dupa in#a+ia dorienilor,
declinul ci#ili+atiei minoane a -ost de neoprit. "ai tar+iu insula a -ost sub?u!ata de
romani si apoi de -enicieni. )n timpul epocii bi+antine, bunastarea *retei era
pre+entata pe podelele de mo+aic ale ba+ilicilor si in peste ?umatate din bisericile din
intrea!a Grecie. )nsa multi altii pusesera oc3ii pe toate aceste bo!atii.
;ate !eo!ra-ice
Este re!iunea cea mai sudica si insula cea de-a cincea ca marime din Europa. *reta,
cu o supra-ata de 9.455 (m8, masoara de la est la #est 8.5 (m si de la nord la sud cu o
latitudine ma2ima de &5 (m, este cea mai mare insula a Greciei. )nsula separa "area
E!ee de "area @ibiana, marcand !ranita dintre Europa si A-rica. )n centru se a-la
munti maiestuosi, iar platourile, bra+date de c3ei adanci, se s-arsesc in #ai -ertile.
Partea nordica este mai populata, aici se alinia+a si orasele mai mari, situate in
!ol-urile potri#ite pentru ancorare, iar partea sudica cu stancile inaltandu-se din mare,
este slab populata. *lima este mediteraneana uscata, #ara torida durea+a aici mai mult
decat in alte re!iuni ale Greciei.
Transport
Reteaua drumurilor publice este bine de+#oltata. "a?oritatea locurilor de pe insula
sunt accesibile cu transportul local, dar este recomandat sa se inc3irie+e o masina, cu
care se poate e2plora in #oie insula. )ntre localitatile mai mari e2ista si curse re!ulate
de -eribot.
*umparaturi
"a!a+inele sunt in !eneral desc3ise dimineata si dupa-masa pana seara tar+iu.
"a?oritatea ma!a+inelor sunt inc3ise in timpul siestei de dupa-amia+a. ancile si
o-iciile postale au pro!ram mai scurt. )n ma?oritatea statiunilor, ma!a+inele sunt
desc3ise si la s-arsit de saptamana.
"ancaruri si bauturi
Grecii !atesc cu ulei de masline, iar carnea lor pre-erata este cea de oaie la !ratar.
Aperiti#ul !recesc contine rosii, castra#eti, pepene, -elii de casca#al, masline si
di#erse -ructe. )ntre bucatele traditionale se numara aperiti#ele, me+edes, compuse din
melit+anosalata K #inete tocate cu ulei, lamaie si usturoi, taramosalata K pasta de icre
si dolmada(ia K -run+e de #ita umplute cu carne sau ore+:. Delul principal este
musaca, !3i#eci, carne pra?ita sau peste, inclusi# -ri!aruile de miel sau porc K
sou#la(i. Pestele si scoicile sunt e2celente< 3oriati(i K salata !receasca ser#ita cu -elul
principal consta in -elii de rosii si castra#eti, masline si -etta. ;esertul este de obicei
-ormat din bacla#a si catai-. 1pecialitatile cretane sunt bran+a !ra#iera (!albena: si
mi+it3ra K bran+a alba, cremoasa, ser#ita deseori in loc de -etta in salata !receasca.
Aperiti#ul pre-erat este ou+o, iar dintre #inuri retsina. *ele mai bune #inuri sunt cele
de casa si se !asesc in ta#ernele locale. Ra(i este apa de -oc locala, cu aroma de
anason, cunoscut si sub denumirea de tsi(oudo, ser#it -ie simplu, -ie cu apa si !3eata.
acsis
acsisul este inclus in ma?oritatea -acturilor de la restaurante si 3oteluri, dar se
obisnuieste sa se mai lase circa $5> din totalul consumatiei. Personalul 3otelurilor si
ta2imetristii primesc de obicei bacsis.
*3ania
*3ania este cel mai mare oras de pe coasta #estica a *retei. "erita #i+itat pentru
cladirile sale de in-luenta turceasca si #enetiana, pentru portul de #ase de croa+iera
de-a lun!ul caruia se intand ta#erne, terase, pentru turnurile albe ale bisericilor si
lun!ile stra+i pa#ate. *3ania este un oras plin de #iata. Nu trebuie ratate pietele pline
de masline #er+i, bran+a !receasca (mi+itra, !ra#iera, anto!ala:, miel, specialitati
traditionale de patiserie. )ntrucat a -ost construit pe ruinele #ec3ii cetati ECdonia, unul
dintre cele mai importante orase ale *retei minoniene, multe dintre #esti!iile acesteia
sunt inca #i+ibile. =rasul a -ost capturat de #enetieni in $8.8 si a stat sub in-luenta lor
pana in anul $&4., lasand in urma -orti-icatii, principalul loc de intalnire a locuitorilor
pe strada pietonala a orasului si cladiri care respecta manierismul #enetian. ;in $&4.
*3ania a -ost cucerita de turci, acestia reparand +idurile orasului si trans-ormand
bisericile in mosc3ei.
Jera(lio
Jera(lio este cel mai mare oras din *reta si principala cale de acces pentru turisti.
Asta -ace ca el sa su-ere de aceesi a!lomeratie si tra-ic ca si orasele lasate in urma.
Jera(lio este renumita pentru cele doua piete principale, Plateia 0eni+elou si Plateia
Ele-t3erias. Plateia 0eni+elou !a+duieste renumita Dantana a leilor, care este inima
orasului si de unde se poate mer!e catre toate locurile de interes/ pietele din sud,
portul din nord-est. Jera(lio se mandreste cu al doilea mu+eu ar3eolo!ic ca marime si
importanta dupa cel din Atena. "u+eul de )storie al *retei !a+duieste printre multe
altele sculpturi si inscriptii din perioada bi+antina, #enetiana si turceasca, pictura lui
;omeni(os T3eto(opoulos (El Greco:L 0edere catre muntele si manastirea 1inaiL din
$.'5, obiecte personale si manuscrise ale scriitorului national Ni(os Eat+ant+a(is.
Palatul lui Enosos
1e a-la la sud-est de Jera(lio si este cel mai mare palat din perioada minoniana. )n
?urul anului $'55 i. *. cladirile e2istente pe acest loc au -ost distruse de un cutremur
si reconstruite apoi la o scara mult mai mare, a#and $.855 de camere. Unul din cele
mai mari orase din epoca, !a+duia in ?ur de $55.555 de locuitori. Pentru a recrea o
parte din atmos-era, 1ir Art3ur E#ans, descoperitorul sau, a reconstruit o parte din
#ec3ea structura.
Jera(lion
=rasul, situat pe coasta nordica a insulei, a#and $%5 de mii de locuitori, este capitala
si centrul comercial, economic si cultural al insulei. =rasul de asta+i asteapta pe turisti
cu monumente istorice, ruinele de la Enossos, iar #i+ita "u+eului de Ar3eolo!ie este
obli!atorie. Este recomandat atat persoanelor doritori de odi3na, cat si iubitorilor de
distractii.
Jersonissos
1atul pescaresc se a-la la 8. (m est de Jera(lion la poalele muntilor @assit3i si este
locul ideal pentru turistii doritori de odi3na, dar toate cate!oriile de #arsta pot sa se
distre+e pe placul lor. ;istractia este !arantata de aMuapar(-ul din apropiere, ta#erne,
baruri, ma!a+ine.
"alia
@ocalitatea apartine de Ri#iera din partea nordica a insulei. Nu departe de "alia a -ost
descoperita cel de al treilea palat minoan ca importanta din *reta. Este recomandat
tuturor cate!oriilor de #arste, atat turistilor doritori de odi3na, cat si persoanelor
iubitori de sporturi si distractii.
1ta!iul de practic pe care l-am des- urat pe insula *reta (Grecia: a durat cca . luni.
Po+i ia pe care am ocupat-o n acest sta!iu de practic a -ost cea de c3elnerGosptar.
Pro!ramul de lucru se des- ura n 8 ture/ mic de?un-prn+, mic de?un - cin sau prn+
- cin. 7ntre!ul sta!iu de practic l-am des- urat la resortul Dodele eac3 N Oater
Par( JolidaC Resort.
Fodele Beach & Water Park Holiday Resort, este situat la 8. (m #est de aeroportul
interna ional din Jera(lion n *reta, i se a-l ntr-o loca ie unic, cu o pri#eli te
uluitoare, pe splendida pla? de nisip din +ona Dodele (locul de na tere al celebrului
pictor ;omini(os T3eoto(opoulos , bine cunoscut i ca E@ GRE*=:
Dodele eac3 N Oater Par( JolidaC Resort este construit n stil renascentist,
camerele n -orm de bun!alouri, de prima#era, pn la !rdinile de o neasemuit
-rumusete.
*ele 4$8 de camere spa ioase, cu aer condi ionat, au un decor contemporan luminat,
i toate sunt dotate cu T0 prin cablu i tele-on.
=aspe ii se pot rela2a cu un masa? corporal complet i saun, sau camera de +i pe
terasele nsorite se bucur de coc(tail-uri la barul de la piscin.
Acest comple2 all-inclusi#e include di#erse -acilit i n pre ul camerei.
Una dintre misiunile c3eie ale personalului 3otelier este de a crea o ambian
e2clusi#ist, pri#at, pentru -iecare client, o atmos-er care i #a -ace s se simt cu
ade#rat acas, din primul moment.
*on-erence N E#ents
*ombinarea a-acerilor cu plcerea la Dodele eac3 N Oater Par( JolidaC Resort -ace
aceast combina ie absolut. Re+er#area unei con-erin e de ctre o companie sau
pac3et de stimulente n cadrul resortului nseamn a -i si!uri c -iecare detaliu
minu ios #a -i urmat de ctre o ec3ip de pro-esioni ti cu nalt cali-icare. = serie de
seri tematice, de desc3idere i nc3idere de ceremonii i nop i de !al poate -i o parte
a unei con-erin e -le2ibile sau a unui pac3et de stimulare. = !am pro-esionala de
di#ertisment i de produse alimentare culese din capitalele culinare ale lumii a teapt
-iecare client.
Oaterpar(
Dodele eac3 N Oater Par( JolidaC Resort este m,ndru s o-ere clien ilor si un
parc de distrac ii, care este o e2perien de distrac ie de #ar pentru ntrea!a -amilie.
*u unele dintre cele mai umede, mai slbatice, plimbari pe ap din *reta, parcul
Dodele eac3 de ap este locul potri#it de a te distra i rcori.