Introducere

Deserturile sunt regiuni cu climat arid si semiarid, lipsite de precipitatii temperaturi ridicate, uneori cu
diferente mari intre zi si noapte, cu vinturi puternice, conditionind o anumita flora si fauna. Dupa caracterul
precipitatiilor si al pozitiei latitudinale, acestea se impart in trei grupe: tropicale, subtropicale si temperate.
Desertul Gobi, care se gaseste in Asia Centrala, face parte din zona temperata. In ansamblu informatiile
despre acesta erau foarte limitate anexinduse doar pe observatiile facute de putinii trecatori.
In 199, prabusirea comunismului in fosta !niune "ovietica a desc#is desertul Gobi care a fost inaccesibil
pina atunci pentru restul lumii. "ecole intregi, izolarea si lipsa cailor de acces au creat in $urul acestuia o
aura de mister care persista si in zilele noastre.
Desertul Gobi, mai demult denumit si "amo, dupa marime este al doilea din lume dup desertul "a#ara% se
deosebe&te de acesta prin absenta aproape completa a dunelor de nisip '()*. Din aceasta cauza desertul
Gobi este considerat de catre unii geografi ca semidesert. + mare parte a acestuia nu este de nisip, dar este
acoperita cu roci goale.
Desertul este cunoscut pentru zilele sale fara nori si pentru cerul care atinge linia orizintului.
Datorita prote$arii prin lege, a numarului mic de asezari umane si a mediului, desertul ascunde o
sumedenie de fosile. In anii 19,-, acesta a devenit centrl atentiei international, cind au fost decoperite oua
si oase fosilizate de dinosaur. .aleontologul american /o0 C#apman Andre1s pri anii 19,,219(- a efectuat
cinci expeditii prin regiune, iar descoperirile sale au plasat cu fermitate desertul Gobi pe #arta lumii. 3l a
descoperit nu doar ramasite ale unor dinozauri2 oua, crania si maxilare fosilizate2 ci si dovezi ale prezentei
omului pre#istoric, sub forma unor cremene, virfuri de sageti si a altor artefacte. /amasitele descoperite i2a
asigurat desertului Gobi o celebritate scurta. 3venimentele politice din C#ina si /usia invecinate au inc#is
caile de acces dintre aceasta regiune si restu lumii, pina spre sfirsitul secolului 44. Astazi oamenii de
stiinta sunt ocupati de explorarea desertului, si tot mai multi turisti au ca destinatie desertul Gobi, fascinate
de peisa$ul si istoria naturala absolute unice.
Pozitia fizico-geografica si limitel
De5ertul Gobi situat 6n Asia central7 este continuarea de5ertului din .amir 6ntinz8ndu2se p8n7 la mun9ii
:inggan la grani9a cu ;anciuria, 6n nord m7rginit de mun9ii Altai, mun9ii "aian , Iablonoi, .latoul ;ongol
5i stepa mongol7, 6n sud de lan9ul muntos <an5an 'Altun =an 5i >ilian =an* 5i ?unlun =an cu mun9ii
.r5evals@i 5i mun9ii ;arco .olo, regiune care 6n nord, este arida.
Antiderea de5ertului dep75e5te ,--- @m lungime, l79imea pe direc9ia nord2sud atinge -- @m , iar
altitudinea medie este 6n $ur de 1--- m.
De5ertul este sub6mp7r9it 6n:
deertul Beishan limitat 6n sud de mun9ii <an5an, 6n nord de grani9a mongol7, iar in est de r8ul 3dsin Gol
5i de5ertul Alas#an, de5ertul este traversat de o 5osea principal7 ce leag7 4iniang cu estul C#inei.
deertul Alashan este un de5ert de
nisip 6n sud vestul de5ertului Gobi.Bimitat in sud de mun9ii <ans#an, 6n nord de grani9a mongol7, 6n vest de
de5ertul Ceis#an iar 6n partea de est de Dluviul Galben. Altitudinea medie 1--- 2 1E--m.

Particularitatile factorilor abiotici de mediu
An prezent, de5ertul Gobi se extinde 6ntr2un ritm alarmant, 6ntr2un proces cunoscut sub numele de
de5ertificare. 3xtinderea este deosebit de rapid7 pe marginea de sud 6n C#ina, care a v7zut (F-- @m
,
de
terenuri pentru p75unat dep75it 6n fiecare an de c7tre De5ertul Gobi. Durtunile de praf, 6n C#ina, au
cunoscut o cre5tere dramatic7, 6n ultimii ,- de ani, 6n principal din cauza de5ertific7rii, care provoac7 daune
suplimentare pentru economia C#inei.
3xpansiunea Gobi este atribuit7 in cea mai mare parte in urma activit79ilor umane, 6n special a defri57rilor,
p75unatul excesiv, 5i a epuiz7rii resurselor de ap7. C#ina a facut planuri diferite pentru a 6ncerca s7
6ncetineasc7 expansiunea de5ertului, care s2au 6nt8lnit cu un anumit grad mic de succes,impact ma$or.
.lanul de cele mai recente presupune plantarea de Gid verde din C#ina, un inel imens de p7duri nou2
plantate sper7 c7 guvernul c#inez va ac9iona ca un tampon 6mpotriva extinderii.
Particularitatile
regimului climatic
Gobi este un de5ert rece, 5i nu este mai pu9in frecvente pentru a vedea 6ng#e9 5i, ocazional, zapada pe
dune sale. .e langa faptul ca destul de departe spre nord, de asemenea, este situat pe un platou aproximativ
91-21,E,- de metri deasupra nivelului m7rii, care contribuie 6n continuare la temperaturi sc7zute sale. In
general in desert clima este temperat2continentala tipica, cu temperaturi extrem de scazute iarna 'pina la 2
H- IC*, si cu veri foarte fierbinti 'temperaturile pot urca pina la JH-
o
C*. Aceasta diferenta extrem de mare
de temperaturi intre iarna si vara, si respectiv intre zi si noapte se explica prin lipsa apei. Astfel, diferen9a
de temperatur7 6ntr2un interval de ,H de ore poate atinge (, IC .
Acest spatiu primeste cantitati reduse de precipitatii: ,--2(-- mmKan la contactul cu muntii , pana la1-2
,- mmKan in centru si c#iar sub 1- mmKan in zona lacului Bop <ur 'Bob <or*. In ciuda acestui fapt,
evapotranspiratia este deosebit de ridicata, atingand la :ami,aflat intre Gobi si La@la2;a@an, aproximativ
(EM mmKan.In timpul verii cad ploii destul de putine , care se evapora c#iar inainte de a a$unge la sol,
temperatura medie in timpul luni iulie a$ungand la peste ,E
o
C. Iarna, precipitatiile lipsesc , iar gerul sec
dainuie multe luni. Din acest motiv, in
desertul Gobi la fel ca si in alte deserturi,
verile sunt excesiv de calduroase si de
secetoase, iar iernile friguroase, lipsite de
zapada. In astfel de conditii climatice.
.rimavara izbucnesc furtuni nesanatoase
de praf cauzate de curenti de aer rece
dinspre /usia care trec peste ;ongolia si
sduna praful din tot desertul. Aceste furtuni
pot a$unge pina la Cei$ing. De altfel si
muntii inalti din sud creaza un veritabil
bara$ orografic care opreste influenta
musonilor ce aduc ploi bogate.
Lemperaturile !laanbaatar "ivantse
;edia anuala 2,.E IC J,. IC
Ianuarie 2,F.E IC 21F.E IC
Iulie 1M.E IC 19.- IC
3xtremele (.- IC si 2H(
IC
((.9 IC si 2HM
IC
Particularitatile regimului hidric
Desi, Gobi, este considerat desert, in regiune exista lacuri, cum ar fi lacurile sarate +rog <uur si Coon
Lsagaan <uur aflate si acestea intr2un process lent de secare.
.rintre dunele de nisip se g7sesc circa 1-- de lacuri s7rate considerate lacuri sfinte de popula9ia local7,
mongolii Lorgod. .e linga lacurile din desert exista si multe izvoare subterane, un produs al activitatii
seismic continue, insa in cea mai mare parte a pustiului Gobi, apele curgatoare permanente lipsesc.
"ingura exceptie o reprezinta raul ?erulen, care este afluent al fluviului Amur, care isi aduna apele din
;untii :enti0 <uruu, la est de !lan Cator, capitala ;ongoliei, unde precipitatiile sunt mai
bogate',M-mmKan*, dupa care se indreapta spre nord2est, pe la marginea pustiului. /aul traverseaza pustiul
stancos 'niste canioane spectaculoase* cu o mare pierdere de apa datorita evaporatiei, doar lacurile din
calea sa: :ulun2<uur si Cu0r2<uur asigurand supravietuirea. De altfel, lacurile sunt numeroase, alimentate
mai ales din ape freatice de adancime: Gaxun <ur, "ogo <ur, Nartai Oanc#i, Dalai <ur, >agan <ur etc
Particularitatile regimului edafic
/elieful desertului Gobi este neted, arid si golas.
Bipsa apei in desert ar 6nsemna ca solul con9ine foarte pu9ine
materii organice. si este firesc s7 se presupun7 c7 solul este infertil.
Acest lucru nu este
caz, cu toate acestea. De5ertul solurile sunt printre cele mai fertile
din toate
solurilor. Acest lucru se datoreaz7 faptului c7 nu exist7 ploaie
insuficiente pentru a sp7la
substan9e nutritive solubile
An regiunea de vest a de5ertului se 6nt6lnesc dune de nisip ce ating o 6n7l9ime de H-- m 'cele mai 6nalte
dune de nisip din lume*
Avind o clima uscata, astfel solurile se dezvolta foarte
lent. Bipsa de umiditate foarte mult 6ncetine5te eliberarea de minerale, iar climatul uscat practice ii rareste
vegeta9ie. 3xista mai multe fosile de animale decit de plante descompunerea este mai lenta. Atunci c8nd
ploua cea mai mare parte a apei se scurge provocind eroziunea si au loc acumulari de sare,argila s.a.
Biodiversitatea
In conditiile extreme care sunt vegetatia si lumea animal este mult mai saraca. Cea mai mare parte a
desertului este acoperita cu arbusti si ierburi, insa exista portiuni unde predomina dunele de nisip.
Flora
Pegetatia lemnoasa
este foarte rara,
citiva pomi crescand doar in lungul albiilor uscate de pe versantii sudici si sud2estici ai muntilor golasi din
zona nordica a desertului Gobi.
C#iar daca astazi apele de suprafata au disparut , tufisurile de tamarix, ulmii sau plopii amintesc de
vec#ile cursuri de apa. In locurile in care apa freatica este foarte aproape de suprafata, arborii si arbustii se
inmultesc, formand adesea oaze de vegetatie. Datorita uscaciunii si pustietatii se gaseste doar un pom la
fiecare E-- de @m.

Aici flora este reprezentata de rogozuri ca Carex #ostii, Carex pac#0st0lis, Carex p#0sodes, prin graminee
ca .oa bulbosa, Aristida @arelini si unele terofite efemere ca 3rop#ila verna, :olosteum umbellatum,
Bepidium perfoliatum. .e unele locuri se mai pot intilni si grupuri de arbusti care ating inaltimea de (2H m
ca :alox0lon persicum, de Caligonum sp. si 3p#edra alata.
Fauna
+data cu secarea treptata a surselor de apa si a secetelor successive este amenintata si supravetuirea
animalelor salbatice specific zonei. In acest desert mai supravetuiesc camila cu doua cocoase, dincare au
ramas in salbaticie doar H-- de exemplare, Argalul de Gobi 'o speci de oaie, pe cale de disparitie*, capra
ibex si gazela cu coada neagra, sau persona. .e linga speciile mai deosebite de animale salbatice din
desertul Gobi, exista si 9, de specii de pasari, dintre care aproape toate sunt migratoare, 1H specii de
reptile, ma$oritatea sopirle si HM specii de mamnifere, printer care se numara rozatoare mici, precum
#amster, sobolani,
soareci saritori de desert si soareci de cimp. .robabil ca cel mai spectaculos si mai rar intilnit dintre
animalele desertului este ibrisul, numit si leopardul zapezilor, o specie pe cale de disparitie care traieste in
regiunile muntoase din provincial Gov Altai.
.entru a prote$a nu doar fauna desertului dar si pentru conservarea florei si unicitatea desertului Gobi, o
buna parte a acetuia a fost declarata parc national inca in 1MM.
.arcul national Gobi a fost prima rezervatie naturala din lume avind o suprafata de peste E milioane de
#ectare, si este cel mai mare parc din Asia'ca si desertul in genere* si al doilea dupa marime in lume. +
treime din suprafata ;ongoliei este prote$ata si aproape $umatate din suprafata prote$ata face parte din
.arcul <ational Gobi.