Titlul de creanta fiscala

din subsectiunea Drept Fiscal Fii primul care comenteaza! Publicare: 01 Jan 2008 Vizualizari: 10467

CITESTE MAI MULT DESPRE:

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Individualizarea obligatiei fiscale se realizeaza prin titlul de creanta fiscala. Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Persoana fizica sau juridica obligata prin lege sa plateasca impozit. Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale). Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat. Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri. Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri. Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Titlul de creanta bugetara reprezinta actul juridic prin care se stabileste intinderea obligatiei de plata ce revine persoanei fizice sau juridice care are calitatea de contribuabil. Titlul de creanta se intocmeste sau se confirma de catre organele ce compun aparatul fiscal al statului si carora le revine competenta de a calcula impozitele si taxele datorate bugetului de stat . Obligatia fiscala fiind o obligatie impusa in mod unilateral de catre stat contribuabilului, si titlul de creanta ce o individualizeaza este un act juridic unilateral. Titlul de creanta fiscala, ca act juridic unilateral, da nastere unui drept de creanta al statului avand ca obiect sumele de bani pe care contribuabilul le datoreaza bugetului general consolidat, precum si obligatiei ce revine contribuabilului de a plati aceste sume in cuantumul si la termenele stabilite. Legal, titlul de creanta fiscala este caracterizat ca fiind actul prin care se constata si se individualizeaza creanta fiscala atat a impozitelor si taxelor, cat si a contributiilor, amenzilor si altor sume de bani ce reprezinta venituri publice, intocmite de organele de specialitate sau de persoanele imputernicite potrivit legii. Particularitatile titlului de creanta fiscala: - este un act juridic declarativ de drepturi si obligatii. Prin emiterea sau confirmarea titlului de catre organele competente se constata dreptul statului de a incasa sumele de bani datorate bugetului de stat si obligatia in acest sens ce revine contribuabilului; - este executoriu de drept. In masura in care contribuabilii nu isi executa la termenele stabilite obligatia de a plati sumele cuvenite bugetului de stat, organele fiscale au dreptul de a trece direct la executarea silita a acestor sume. Ansamblul titlurilor de creante fiscale poate fi infatisat in urmatoarele doua categorii: - titluri de creante fiscale intocmite exclusiv in acest scop, denumite si titluri de creanta explicite; - acte care implicit sunt si titluri de creante fiscale, denumite titluri de creante implicite;

Prescriptia creantelor fiscale

din subsectiunea Drept Fiscal Vezi cele 2 comentarii! Publicare: 01 Jan 2008 Vizualizari: 28929 2

CITESTE MAI MULT DESPRE:

Termenul de prescriptie in materie fiscala. Momentul in care incepe sa curga termenul. Suspendarea si intreruperea prescriptiei Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv, Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv, Termen care amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarea obligatiei corelative, pana la implinirea lui A fost promulgat la 11.09.1865 Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate. Elementele de intrare in procesul de productie, in activitatile economice in general, reprezentand conditiile necesare si suficiente pentru desfasurarea acestui proces din care rezulta bunuri economice. Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate. Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege. Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului, Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia. Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului, Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu, Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului, Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv, Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv, Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile. Termenul general de prescriptie este de 3 ani, insa in materie fiscala acest termen de prescriptie este de 5 ani, cu exceptia cazurilor de infractiuni fiscale, de exemplu evaziunea fiscala, cand termenul este de 10 ani. Insa termenul de prescriptie incepe sa curga in momente diferite, de la caz la caz. Pe de alta parte, acest termen poate fi suspendat (cand in calculul termenului nu se include o perioada de timp) sau poate fi intrerupt, cand se considera ca termenul incepe sa curga din nou, fara sa se ia in considerare perioada deja implinita din respectivul termen . Reglementarile referitoare la prescriptia fiscala sunt prevazute in Codul de Procedura Fiscala. Acest act normativ reglementeaza doua capitole distincte, respectiv prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale si prescriptia dreptului de a cere executarea silita si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea. Momentul in care incepe sa curga termenul de prescriptie Momentul in care incepe sa curga termenul de precriptie difera in functie de mai multi factori . Mai intai, autoritatea fiscala trebuie sa stabileasca la modul concret obligatiile fiscale ale contribuabililor, respectiv cuantumul taxelor si impozitelor de platit. Apoi, daca este cazul, trebuie sa ceara executarea silita a obligatiilor fiscale. Prin urmare, prescriptia poate interveni ori asupra dreptului organului fiscal de a stabili obligatiile fiscale, ori asupra dreptului aceluiasi organ de a cere executarea silita a acestora. Termenul de prescriptie ncepe sa curga n mod diferentiat, n functie de dreptul afectat de prescriptie . Astfel, n cazul dreptului de a stabili obligatii fiscale, termenul de prescriptie de 5 ani incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui n care s-a nascut creanta fiscala (cnd s-a format baza de impunere care o genereaza). Deci, daca organul fiscal nu a stabilit obligatiile fiscale ale contribuabilului in acest interval de timp, prin emiterea unei decizii de impunere, nu va mai putea actiona in continuare pentru recuperarea datoriei. Daca organul fiscal constata mplinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale, va proceda la ncetarea procedurii de emitere a titlului de creanta fiscala, respectiv decizia de impunere. Daca obligatia fiscala rezulta din savrsirea unei fapte de natura penala, termenul de prescriptie este nsa de 10 ani si curge de la data savrsirii faptei, care nsa trebuie sa fie sanctionata ca infractiune prin hotarre judecatoreasca definitiva. In cazul dreptului organului fiscal de a cere executarea silita a creantelor fiscale, termenul curge de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui n care obligatia fiscala a devenit scadenta. Obligatia fiscala devine scadenta, de regula, la termenul aratat in decizia de impunere. Suspendarea si intreruperea prescriptiei Codul de Procedura Fiscala prevede cazurile de suspendare si de intrerupere a cursului prescriptiei in cazul dreptului de a cere executarea silita. Legea enumera cazurile in care acest

termen se suspenda. De exemplu, perioada in care debitorul si sustrage veniturile si bunurile de la executarea silita nu intra in calculul termenului de prescriptie . La fel si perioada in care s-au acordat inlesniri contribuabilului sau in cazurile si n conditiile n care suspendarea executarii este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt organ competent, potrivit legii. Legea prevede si cazurile in care prescriptia se intrerupe, ceea ce inseamna ca, de la momentul intreruperii, incepe sa curga un nou termen de prescriptie integral. O asemenea intrerupere are loc, de exemplu, pe data ndeplinirii de catre debitor, nainte de nceperea executarii silite sau n cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei fiscale sau a recunoasterii n orice alt mod a datoriei. Deci, daca datornicul a platit la un moment dat o mica parte din datorie, termenul de prescriptie incepe sa curga de la inceput, din momentul acelei plati. De asemenea, termenul se intrerupe pe data ndeplinirii, n cursul executarii silite, a oricarui act de executare silita din partea organului fiscal. Aceasta inseamna orice somatie, notificare de plata etc.

Creane i obligaii fiscale

pe14 Noiembrie 2011 - Articole

0 inShare

Mihai Sintescu

Ne referim la dispoziiile generale pe aceast tem, astfel cum sunt tratate n Codul de procedur fiscal, n urma recentelor modificri aduse Codului prin O.U.G. nr.39/2010, O.U.G. nr.88/2010, O.U.G. nr. 54/2010 i O.G. nr.29/2011. Creanele fiscale reprezint drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezult din raporturile de drept material fiscal. Din aceste raporturi rezult att coninutul, ct i cuantumul creanelor fiscale, reprezentnd drepturi determinate constnd n: - dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adugat, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, denumite creane fiscale principale;

- dreptul la perceperea dobnzilor, penalitilor de ntrziere sau majorrilor de ntrziere, dup caz, n condiiile legii, denumite creane fiscale accesorii (reglementare modificat prin O.U.G. nr.39/2010, n vigoare de la 1 iulie 2010).

n cazurile prevzute de lege, organul fiscal este ndreptit s solicite stingerea obligaiei fiscale de ctre cel ndatorat s execute acea obligaie n locul debitorului. n msura n care plata sumelor reprezentnd impozite, taxe, contribuii i alte venituri ale bugetului general consolidat se constat c a fost fr temei legal , cel care a fcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Prin obligaii fiscale se nelege: - obligaia de a declara bunurile i veniturile impozabile sau, dup caz, impozitele, taxele, contribuiile i alte sume datorate bugetului general consolidat; - obligaia de a calcula i de a nregistra n evidenele contabile i fiscale impozitele, taxele, contribuiile i alte sume datorate bugetului general consolidat; - obligaia de a plti la termenele legale impozitele, taxele, contribuiile i alte sume datorate bugetului general consolidat; - obligaia de a plti dobnzi, penaliti de ntrziere sau majorri de ntrziere, dup caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuiilor i altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaii de plat accesorii (reglementare modificat prin O.U.G. nr.39/2010, n vigoare de la 1 iulie 2010); - obligaia de a calcula, de a reine i de a nregistra n evidenele contabile i de plat, la termenele legale, impozitele i contribuiile care se realizeaz prin stopaj la surs; - orice alte obligaii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, n aplicarea legilor fiscale. Naterea creanelor i obligaiilor fiscale. Dac legea nu prevede altfel, dreptul de crean fiscal i obligaia fiscal corelativ se nasc n momentul n care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le genereaz. Tot atunci se nate dreptul organului fiscal de a stabili i a determina obligaia fiscal datorat. Stingerea creanelor fiscale. Creanele fiscale se sting prin ncasare, compensare, executare silit, scutire, anulare, prescripie i prin alte modaliti prevzute de lege.

Creditorii i debitorii. n raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de crean fiscal, iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligaia corelativ de plat a acestor drepturi. n cazul n care obligaia de plat nu a fost ndeplinit de debitor, debitori devin, n condiiile legii, urmtorii: - motenitorul care a acceptat succesiunea contribuabilului debitor; - cel care preia, n tot sau n parte, drepturile i obligaiile debitorului supus divizrii, fuziunii ori reorganizrii judiciare, dup caz; - persoana creia i s-a stabilit rspunderea n conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment; - persoana care i asum obligaia de plat a debitorului, printr-un angajament de plat sau printr-un alt act ncheiat n form autentic, cu asigurarea unei garanii reale la nivelul obligaiei de plat; - persoana juridic, pentru obligaiile fiscale datorate de sediile secundare ale acesteia; - alte persoane, n condiiile legii. Pltitor al obligaiei fiscale este debitorul sau persoana care n numele debitorului, conform legii, are obligaia de a plti sau de a reine i de a plti, dup caz, impozite, taxe, contribuii, amenzi i alte sume datorate bugetului general consolidat. ncepnd cu 24 iunie 2011, prin efectul Ordonanei de urgen nr. 88/2010, pentru contribuabilii care au sedii secundare, pltitor de obligaii fiscale este contribuabilul, cu excepia impozitului pe venitul din salarii, pentru care pltitor de impozit este sediul secundar obligat , potrivit legii, s se nregistreze fiscal ca pltitor de salarii i de venituri asimilate salariilor. Contribuabilii care au sedii secundare au obligaia de a declara, n numele sediilor secundare nregistrate fiscal, impozitul pe venitul din salarii datorat, potrivit legii, de acestea. Rspund solidar cu debitorul (potrivit modificrilor aduse materiei prin O.U.G. nr.54/2010, ncepnd din 24 iunie 2010), urmtoarele persoane: - asociaii din asocierile fr personalitate juridic, inclusiv membrii ntreprinderilor familiale, pentru obligaiile fiscale datorate de acestea, astfel cum am artat mai sus, alturi de reprezentanii legali care, cu rea-credin, au determinat nedeclararea i/sau neachitarea obligaiilor fiscale la scaden; - terii poprii, n situaiile prevzute la art. 149 alin. (9), (10), (12) i (15) Cod pr.fiscal, n limita sumelor sustrase indisponibilizrii. Pentru obligaiile de plat restante ale debitorului declarat insolvabil rspund solidar cu acesta urmtoarele persoane: - persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarrii insolvabilitii, cu reacredin, au dobndit n orice mod active de la debitorii care i-au provocat astfel insolvabilitatea;

- administratorii, asociaii, acionarii i orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin nstrinarea sau ascunderea, cu reacredin, sub orice form, a activelor debitorului; - administratorii care, n perioada exercitrii mandatului, cu rea-credin, nu i-au ndeplinit obligaia legal de a cere instanei competente deschiderea procedurii insolvenei , pentru obligaiile fiscale aferente perioadei respective i rmase neachitate la data declarrii strii de insolvabilitate; - administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credin, au determinat nedeclararea i/sau neachitarea la scaden a obligaiilor fiscale; - administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credin, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fr ca acestea s fie cuvenite debitorului. Persoana juridic rspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil sau declarat insolvent dac, direct ori indirect, controleaz, este controlat sau se afl sub control comun cu debitorul. Controlul presupune majoritatea drepturilor de vot, fie n adunarea general a asociailor unei societi comerciale ori a unei asociaii sau fundaii, fie n consiliul de administraie al unei societi comerciale ori consiliul director al unei asociaii sau fundaii. Activitatea prin care o persoan exercit controlul prin una sau mai multe persoane este definit ca fiind control indirect. Pentru angajarea rspunderii solidare a persoanei juridice , trebuie ca aceasta s mai ndeplineasc i cel puin una dintre urmtoarele condiii: - dobndete, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabil a acestor active reprezint cel puin jumtate din valoarea contabil a tuturor activelor corporale ale dobnditorului; - are sau a avut raporturi comerciale contractuale cu clienii i/sau cu furnizorii, alii dect cei de utiliti, care au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul n proporie de cel puin jumtate din totalul valoric al tranzaciilor; - are sau a avut raporturi de munc sau civile de prestri de servicii cu cel puin jumtate dintre angajaii sau prestatorii de servicii ai debitorului. Stabilirea rspunderii. Organul fiscal ntocmete o decizie n care sunt artate motivele de fapt i de drept pentru care este angajat rspunderea persoanei n cauz. Decizia se supune spre aprobare conducerii organului fiscal i, odat aprobat, constituie titlu de crean privind obligaia la plat a persoanei rspunztoare. Rspunderea va fi stabilit att pentru obligaia fiscal principal, ct i pentru accesoriile acesteia. Titlul de crean se comunic persoanei obligate la plat. Potrivit prevederilor O.G. nr.29/2011, n vigoare de la 17 septembrie a.c., dispoziiile art. 111 alin. (2) C.pr.fiscal sunt aplicabile n mod corespunztor, dispoziii care prevd c pentru diferenele de obligaii fiscale principale i pentru obligaiile fiscale accesorii , stabilite potrivit legii, termenul de plat se stabilete n funcie de data comunicrii acestora, astfel:

- dac data comunicrii este cuprins n intervalul 1-15 din lun, termenul de plat este pn la data de 5 a lunii urmtoare; - dac data comunicrii este cuprins n intervalul 16-31 din lun, termenul de plat este pn la data de 20 a lunii urmtoare. Titlul de crean comunicat ntr-una din condiiile anterioare, poate fi atacat n condiiile legii. Potrivit art. 141 din Codul de procedur fiscal, executarea silit a creanelor fiscale se efectueaz n temeiul unui titlu executoriu emis de organul de executare competent n a crui raz teritorial i are domiciliul fiscal debitorul sau al unui nscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Potrivit art. 145 din Codul de procedur fiscal, executarea silit ncepe prin comunicarea somaiei, nsoir de un exemplar al titlului executoriu, iar dac n termen de 15 zile de la comunicarea somaiei nu se stinge debitul, se continu msurile de executare silit. Executarea silit se poate efectua, potrivit prevederilor Codului de procedur fiscal, asupra: - bunurilor mobile ale debitorului; - bunurilor imobile ale debitorului; - altor bunuri; - sumelor ce se cuvin debitorilor (executarea silit prin poprire). Art. 149 din Codul de procedur fiscal, reglementnd executarea silit a sumelor ce se cuvin debitorilor, stabilete c sunt supuse executrii silite prin poprire orice sume urmribile reprezentnd venituri i disponibiliti bneti n lei i n valut, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deinute i/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de ctre tere persoane sau pe care acetia le vor datora i/sau deine n viitor n temeiul unor raporturi juridice existente. nfiinarea popririi asupra veniturilor deinute sau datorate unui debitor fiscal de ctre un ter, se face prin comunicarea ctre terul debitor a unei adrese de nfiinare a popririi, prin care se comunic valoarea creanei fiscale i titlurile executorii din care rezult creana fiscal respectiv. Art. 149 din Codul de procedur fiscal identific dou situaii ale veniturilor debitorului fiscal ce sunt supuse executrii silite. O prim situaie este aceea a veniturilor proprii debitorului fiscal ce sunt deinute de tere persoane. n aceast situaie, terul deintor al veniturilor debitorului fiscal trebuie s dea curs adresei de nfiinare a popririi, iar n situaia n care nu mai deine acele venituri s informeze organul fiscal n legtur cu aceast situaie, urmnd a face i dovada remiterii ctre debitorul fiscal a respectivelor venituri.

O a doua situaie este aceea n care un ter datoreaz, n temeiul unor raporturi juridice existente, sume ctre debitorul fiscal. n aceast a doua situaie, debitorul fiscal este deintor al unui drept de crean asupra terului. Urmrirea drepturilor de crean ale debitorului fiscal de organul fiscal de executare n mod obligatoriu trebuie s se fac prin cesionarea creanelor respective de debitorul fiscal ctre creditorul fiscal. Cesionarea creanelor este reglementat de art. 1391 i urm. din Codul civil, cedentul, ncheind contractul de cesiune a creanelor, urmnd a remite cesionarului (creditorul fiscal) titlurile de crean care, n cele mai multe cazuri, sunt reprezentate de facturile fiscale. n cazul n care organul fiscal de execuie urmrete venituri reprezentnd creane, odat cu adresa de nfiinare a popririi asupra terului debitor, trebuie s comunice i cesiunea de crean i copii ale titlurilor (facturile) ce i-au fost remise de debitorul fiscal cedent. Debitorul fiscal care, n contul datoriei fiscale, cesioneaz organului fiscal creane, rspunde de existena valabil n folosul su a creanei n momentul cesionrii. Terul ce datoreaz unui debitor fiscal sume n temeiul unor raporturi juridice existente se poate afla n mai multe situaii. O situaie este aceea n care recunoate suma ce o datoreaz debitorului fiscal, astfel c trebuie s dea curs adresei de nfiinare a popririi i s efectueze plata, urmnd a ncunotiina organul fiscal de execuie n legtur cu suma datorat i cu efectuarea plii. Procedura de executare silit reglementat de Codul de procedur fiscal se completeaz cu dispoziiile din Codul de procedur civil referitoare la procedura executrii silite. n situaia n care terul poprit nu-i ndeplinete obligaiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, apreciez c procedura de executare silit prin poprire reglementat de Codul de procedur fiscal se completeaz cu dispoziiile art. 460 din Codul de procedur civil, organul fiscal de executare urmnd a sesiza instana de executare n vederea validrii popririi. O alt situaie poate fi aceea n care debitorul creanei cesionate nu recunoate, din varii motive, creana apreciind-o ca un debit litigios. n situaia n care, la momentul comunicrii adresei de nfiinare a popririi privind creana, debitorul se afl n curs de judecat cu debitorul fiscal cedent al creanei, are obligaia s aduc la cunotin organului fiscal de executare existena litigiului judectoresc sau arbitral privind creana cesionat. ntruct Codul de procedur fiscal prevede c executarea silit o dat nceput este imprescriptibil, organul fiscal de executare poate atepta ncheierea litigiului dintre terul poprit i debitorul fiscal privind creana cesionat. Procedura fiscal de executare silit stabilete un termen de 15 zile pentru plata de ctre terul poprit a sumelor asupra crora s-a nfiinat poprirea.

n cazul n care creana cesionat formeaz obiectul unui litigiu n curs de desfurare ntre terul poprit i debitorul fiscal, pentru o mai mare siguran i pentru a se evita executarea silit a sumelor posibil nedatorate, terul poprit poate formula contestaia la executare n termen de 15 zile de la primirea adresei de nfiinare a popririi, urmnd ca n cadrul acestei proceduri s solicite suspendarea executrii creanei pn la soluionarea litigiului dintre el i debitorul fiscal. O alt situaie este aceea n care creana cesionat de debitorul fiscal, pentru care organul fiscal execuional a declanat procedura de executare silit prin poprire, este de natur litigioas, dar ntre terul poprit i debitorul fiscal nu exist nc un litigiu pe rolul instanelor judectoreti sau arbitrale. n aceast situaie, terul poprit urmeaz a face plata creanei ctre organul fiscal execuional, iar n acelai timp s sesizeze organul competent, judectoresc sau arbitral, cu litigiul privind creana respectiv. n situaia n care la sfritul litigiului va avea ctig de cauz, terul poprit are posibilitatea s se ntoarc mpotriva creditorului su debitor fiscal pentru recuperarea sumei pltite organului fiscal execuional. Mai exist i posibilitatea pentru terul poprit ca s formuleze contestaie la executare, s nregistreze i litigiul pe rolul instanei judectoreti sau arbitrale privind creana supus executrii silite i, fcnd dovada existenei litigiului privind creana s solicite, n cadrul contestaiei la executare, suspendarea executrii silite. Art. 1392 din Codul civil stabilete obligaia cedentului de a asigura, la momentul cesiunii creanei ctre creditorul fiscal, valabilitatea acesteia. Poate aprea situaia n care debitorul fiscal cesioneaz, ctre creditorul fiscal, o crean prescris, n materie de creane opernd termenul general de prescripie de 3 ani. n cazul n care organul execuional fiscal recurge la executarea silit prin poprire asupra terului a unei creane prescrise, terul poprit are la ndemn calea contestaiei la executare prin care solicit anularea executrii silite pe motivul prescrierii creanei. O alt situaie este aceea n care creana este valabil la momentul ei, dar n raport cu momentul n care organul fiscal execuional ncepe executarea silit prin poprire a terului poprit, creana este prescris. Terul poprit poate i n aceast situaie, n cadrul contestaiei la executare s invoce prescripia, creditorul fiscal urmnd ca pentru aceste sume s urmreasc n continuare pe debitorul fiscal, prin formele de executare silit prevzute n Codul de procedur fiscal asupra altor bunuri i venituri. n cazul cesiunilor de crean, conform prevederilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958, n cadrul contestaiei la executare, instana judectoreasc este obligat ca, din oficiu s cerceteze dac dreptul la executarea silit este prescris. n cazul creanelor, ndeplinirea termenului de prescripie opereaz ca o prezumie legal.

Invocat fiind prescripia n cazul contestaiei la executare, este n sarcina intimatului organ fiscal execuional de a proba situaiile din care s rezulte ntreruperea cursului prescripiei i faptul c respectiva crean, a crei executare silit se cere, este valabil. Codul civil reglementeaz instituia novaiei la art. 1128 i urm., prevznd i situaia cnd un nou debitor este substituit celui vechi care este descrcat de creditor. Procedura de executare silit a creanelor fiscale reglementat de Codul de procedur fiscal, n partea privind executarea silit a sumelor ce se cuvin debitorului, respectiv executarea silit a terului poprit, nu reglementeaz descrcarea de datorie a debitorului fiscal prin nceperea executrii silite asupra terilor poprii. n atare situaie, raporturile juridice dintre creditorul fiscal reprezentat de organul fiscal execuional, debitorul fiscal i terul poprit ce are calitatea de debitor n raport cu debitorul fiscal, nu constituie o novaie de debitor.