Intre Zambet si Suspin

POVESTIRI, INTAMPLARI, CITATE,

PENTRU SUFLET ADUNATE
Petru Lascau


CUPRINS
Cuvant inainte
Cap. I - In lupta cu noi inine
Cap. II - In lupta vietii
Cap. III - In viata !e "a#ilie
Cap. IV - In "a#ilia lui $%ito
Cuvant nainte
In alonul unui pital e &aeau !oi 'olnavi. Unul !in ei, ca%e u"e%ea cu#plit !in
p%icina pla#anilo%, e%a %i!icat (n "ieca%e )i !e o%a #e!icala la "e%eat%a alonului, un!e,
p%i*init !e pe%ete, t%e'uia a tea (n picioa%e #ai 'ine !e o *u#atate !e o%a. In acet ti#p
(nce%ca a !ec%ie cele va)ute pe "e%eat%a, cole&ului au !e u"e%inta, un 'a%'at pa%aii)at,
tintuit la pat. P%ivea pe "e%eat%a i-i !ec%ia platic cu# p%i#ava%a punea tapani%e pete
pa%cul !in ap%opie%e. +a%)a%ii e%au (n "loa%e, ia% papa!iile p%ea%au &al'enul lo% %e&al
pete ve%!ele #atao al ie%'ii "%a&e!e. Un vant #olatec un!uia pletele uno% (n!%a&otiti
ca%e e )'en&uiau p%in pa%c. Pe o&iin!a al'at%a a lacului pluteau nu"e%ii uno% le'e!e
#aietuoae...
+ilele t%eceau pa%ca #ai uo%, i pa%ali)atul atepta acu# cu (n"%i&u%a%e )iua u%#atoa%e,
can! va au)i !in nou cat !e #inunata ete lu#ea !e a"a%a. Incetul cu (ncetul, !o%inta !e a
t%ai e t%e)ea !in nou (n el. Si#tea un nou "%ea#at !e viata (n oaeie lui i#o'ile, cu
"ieca%e noua !ec%ie%e a "%u#uetii !e a"a%a.
Int%-o noapte (n&%o)itoa%e, oc,ii ai p%e lu#e, o#ul 'o(nav !e pla#ani, a (nceput a
tueaca (n"io%ato%. Mana a i#o'ila n-a putut apaa 'utonul !e ala%#a.
Sp%e !i#ineata, au co ca!av%ul !in ca#e%a a. E%a acu# in&u%. Nepu !e in&u% i
t%it. O !aca a% "i cineva a-i #ai puna ce ete !incolo- I-a venit o i!ee. A ce%ut o%ei a-l
#ute (n patul !e lan&a "e%eat%a. Cu "o%ta%i up%ao#eneti, !upa luni !e )ile !e
ne#ica%e a %euit a e %i!ice (nt%-un cot. S-a uitat pe "e%eat%a a va!a un c%a#pei #aca%
!in lu#ea !e a"a%a !ec%ia atat !e #inunat !e cole&ul au !e u"e%inta.
In "ata "e%et%ei e%a un pe%ete #a%e i &ol.
.
Cele c%ie (n aceata ca%te unt i#a&ini va)ute !e un u"e%in! pent%u alti u"e%in)i,
pent%u ca p%in ele a a!uca pe%anta unei vieti autentice celo% ca%e au aa #a%e nevoie !e
ea.
A# a!unat !e-a lun&ul anilo% acete (nta#pla%i pe ca%e unele le-a# t%ait, alteie le-a#
au)it, altete le-a# citit. Pe toate (na le-a# "oloit #e%eu (n p%e!icile #ele, pent%u ca ele
nu unt !ecat i#a&ini va)ute p%in "e%eat%a lu#ii, i#a&ini ca%e )u&%avec o %ealitate !e
!incolo !e "i%e, !in lu#ea #i%i"ica a lui Du#ne)eu. Fie un )a#'et, "ie un upin nacut
!in cititul aceto% %an!u%i, ete %aplata #uncii #ele, i o noua pe%anta (n #ai 'ine, i
#ai "%u#o al u"letul iu'ito% !e a!eva%.
A# c%i acete %an!u%i i (n pe%anta ca unele !in poveti%ile au "%a)ele acetei ca%ti
vo% lu*i p%e!icato%ilo% au alto% vo%'ito%i pu'lici, "acan!u-le vo%'i%ea #ai colo%ata i #ai
accei'ila acultato%ilo% lo%, p%in "o%ta !e etalat a ilut%atiilo%.
Pet%u Lacau
IN LUPTA CU NOI INSINE

A!eva%ul
Ani#ale necu%ate
Ale&e%ea
Aculta%ea
/a%"a
Cu%a*ul
Mate%iali#
/o&atie i 'ani
Contiinta
De"initii
F%ica
O#ul
Ipita
$a%ul
Va%te
Pocainta
E&oi#


Adevarul
Un p%ove%' a%'ec %eco#an!a0 1Spune a!eva%ul i "u&i1-
Mai 'ine a u"e%i tu !in p%iclna a!eva%ului !ecat a u"e%e el !in p%icina ta.
Un a!eva% pu pe *u#atate ete o #inciuna (nt%ea&a.
Pa%intii e upa%a can! copiii pun #inciuni i uneo%i e upa%a !e #oa%te atunci can!
pun a!eva%ul.
/inecuvantati a "ie !u#anii not%i ca%e ne pun a!eva%ul atunci can! p%ietenii ne
2
"latea)a.
A!eva%ul !oa%e, !a% ceea ce ne laa %ani a!anci ete totui #inciuna.
Uneo%i ete la "el !e &%eu a pui un a!eva% pe cat !e &%eu ete a acun)i o #inciuna.
Sunt unii oa#eni ca%e nu pot pune a!eva%ul. Unii ca%e nu pot pune o #inciuna i #ulti
altii ca%e nu pot "ace !ite%enta (nt%e a!eva% i #inciuna.
A!eva%ul ca%e-i "ace pe oa#eni li'e%i ete (n cea #ai #a%e pa%te a!eva%ul pe ca%e oa#enii
n-a% v%ea a-l au!a. 3$e%'e%t A&a%4
Nu e atat !e i#po%tant ceea ce nu tiu oa#e#i, cat ete !e i#po%tant ceea ce tiu atat !e
'ine i nu ete a!eva%at. 35o, /illin&4
Cea #ai o'inuita #inciuna ete aceea pe ca%e ne-o pune# noua (nine. 3F%ie!nc,
Niet),e4
O#ul ca%e ete '%utal !e onet e 'ucu%a !e '%utalitate la "el !e #ult ca !e cinte. Poi'il
ca #ai #ult.3 ic,a%! 5. Nee!,a#4

Foarte aproape de adevar
Unul !int%e copiii #ei a"lat (n p%i#ele apta#ni !e coala, (nt%e'at "iin! cat "ace 6 plu
6 a %apun %epe!e i !e)involt0 7. La co#enta%iile !o*enitoa%e ale celo%laiti, a %eplicat
u%p%in)ato%0 1A# "ot pe ap%oape !e %apunul 'un-1
In #ate#atica nu poate "i !ecat un in&u% %apun co%ect, ia% toate celelalte &%eite,
in!i"e%ent cat !e ap%oape au !e !epa%te ne a"la# !e %apunul co%ect. De aceea Iu ne-a
pu ca tot ce t%ece !e la 1!a1 i 1nu1 vine !e la cel %au. Cu alte cuvinte, a!eva%ul ete o%i
al' on ne&%u. Nu tiu !e ce p%e"e%a# totui culoa%ea &%i.
Dioene si lampa sa
Dio&ene a*unee !e ne!o%it (n (nt%ea&a Atena pent%u ca e pune ca u#'la !ecult, (n
,aine %upte i #u%!a%e cu un "elina% (n #ana, )iua (n a#ia)a #a%e. Ri!ican! "elina%ul in
"ata t%ecato%ilo% punea0 1Caut un o# cintit-1. Se pa%e ca n-a &ait nici unul. A)i a% avea
aceeai !i"icultate8
Eseul lui Napoleon
In anul .9:., Aca!e#ia !in L;on a o"e%it un p%e#iu pent%u cel #ai 'un eeu cu titlul0
1Ce a!eva%u%i i enti#ente unt cele #ai necea%e pent%u ca o#ul a a"le a!eva%ata
"e%ici%e1. P%int%e cei ca%e au concu%at a "ot un tana% !ep%e ca%e lu#ea avea a au!a (n
cu%an! "oa%te #ulte - tana%ul Napoleon. Eeul au a "ot plin !e a!eva% i !e i!ei (nalte.
Pacat ca nu i viata a !e #ai ta%)iu.
Adevarul si ouale de aina
Se pune !ep%e p%ee!intele Statelo% Unite, <%ove% Clevelan!, ca (n tine%etea a inita
ca "a#ilia a !ea vecinilo% ouale pe ca%e o &aina a aceto%a le oua (n cu%tea lo%. Aceata
!e#ont%atie !e ti#pu%iu a cintei ale i-a #a%cat toata viata, incluiv cea !e p%ee!inte al
Statelo% Unite. C%e!incioia i %epecta%ea a!eva%ului in cele #ai #ici luc%u%i ne va "ace
capa'ili (n #anipula%ea luc%u%ilo% #a%i, aa cu# punea Mantuito%ul.
Adevarul si !otii
Can! tatal #a%elui "ilo)o", E##anuel =ant, calato%ea p%int%-o pa!u%e a Poloniei p%e
6
pat%ia a, a "ot (ntalnit !e o ceata !e ,oti ca%e i-au ce%ut tot ce avea.
- Ne-ai !at totul8, au (nt%e'at ,otii.
- Da. Tot ce a#, a %apun 'at%anul =ant.
Plecan! la !%u# a i#tit ca e%a ceva ta%e u' aua calului au. A cautat a va!a ce ete i
i-a a!u a#inte !e cateva #one!e !e au% pe ca%e le !oie pent# aceata calato%ie i !in
p%icina e#otiilo% (ntatni%ii cu ,otii uitae !e ele. In loc a e 'ucu%e ca capae cu 'anii,
'at%anul -a (nto% %epe!e i a t%i&at !upa ceata !e ,oti.
- Do#nilo%, va %o& a #a ie%tati ca nu v-a# pu a!eva%ul, !a% !e e#otia (ntalni%ii a#
uitat 'anii acetia ca%e e%au acuni u' aua calului #eu. Va %o& a-i luati.
Ui#i%ea ,otilo% a "ot pete #au%a !e #a%e. Dupa o tace%e !etul !e lun&a, unul !int%e
ei a venit i i-a %etituit pun&a. Apoi, altul i-a %etituit celelalte 'unu%i luate ante%io%. L-au
a*utat apoi a (ncalece pe cal i i-au u%at 1!%u# 'un1, ce%an!u-i ie%ta%e !e la 'at%anul
c%etin. A!eva%ul i 'unatatea au 'i%uit %aul.
Alebra
Decanul unei "acultati !in Statele Unite a !ecope%it ca o "e#eie e (nc%iee pent%u al
pat%ulea an conecutiv la cu%ul !e al&e'%a cu toate ca-l a'olvie (n p%i#ul an. Cu%io, a
(nt%e'at-o !e ce e (nc%iee ia%ai la cu%ul !e al&e'%a. Fe#eia a %apun ca e%a atula !e
cea%ta cu vecinii ai !ep%e toate luc%u%ile !in lu#e i, !o%ea a tu!ie)e ceva !ep%e ca%e
nu e #ai puteau ce%ta.
Ope%atiile #ate#aticii nu e vo% c,i#'a nicio!ata. Doi i cu !oi "ac pat%u o%ican! i
o%iun!e. Re)ultatul ete un a!eva% ete%n i plin !e auto%itate.
Aparatorul adevarului
$en%; al VIII-lea, %e&ele An&liei a c%i o ca%te (#pot%iva lui Ma%tin Lut,e%, pent%u
ca%e, papa !e la Ro#a i-a con"e%it o%!inul0 1Pent%u apa%a%ea c%e!intei1. P%i#in! vetea
ti%anul -a 'ucu%at "oa%te #ult. Ma*o%!o#ul cu%tii %e&ale, va)an!u-i 'ucu%ia, i-a pu0
1Si%e, a% t%e'ui ca eu i #a%ia-ta a ne apa%a# pe noi i a laa# c%e!inta a e ape%e
in&u%a1.
Animale ne"urate
P%eotul, inte%#e!ia%ul !int%e Du#ne)eu i o#, "iinta cu un !etin atat !e !eoe'it,
t%e'uia a tea "ata (n "ata cu etenitatea p%e)entan!u-i p%o'le#ele e"e#e%ului, ca apoi a
a!uca %e)olutia !ivina "iintei (nca%cate !e pacat. Multe e ce%eau acetui o# cu ave%i (n
lu#ea cealalta, le&at #ai #ult !e !incolo !ecat !e aici i acu#. Dint%e toate, (na, i e
ce%ea #ai #ult ca o%ice, "intenie. Pune%e !e-o pa%te !oa% pent%u Du#ne)eu. epa%a%e !e
toate cele lu#eti i alipi%e !e ete%n.
Ca%tea Leviticului ete ca%tea p%eotilo%. Pa&inile ei unt !e!icate celo% ce lu*eau
alta%ului, %e&le#entan!u-le viata i con!uita. Ea vo%'ete !e "inti%ea i "intenia lo%, !e la
(#'%aca#inte i !ato%iile ace%!otale pana la ceea ce aveau au nu aveau voie a
#anance. Viata nici unei alte "iinte u#ane n-a tot atat !e !etailat %e&le#entata !e ca%tea
lui Du#ne)eu. Toc#ai !in p%icina %epona'ilitatilo% ale, !in pncina vecinatatii ale cu
venicia.
Int%at in Locul S"ant, au ca #a%e p%eot (n Stanta S"intelo%, !evenea %ep%e)entantul
u#anitatii i cel al lui Du#ne)eu (n acelai ti#p. Nu#ai "intenia putea pu%ta pova%a
acetei ina%cina%i. Nu#ai cu%atia a inte%ioa%a, !e la &an!ul pla#a!it (n #inte la 'ucatele
>
!e la #aa p%an)ului, putea o"e%i cutul (#pot%iva unui Du#ne)eu #anio pe o%ice
#i)e%ie u#ana. /ai %ituale, ,aine une cu unt!ele#n, *e%tte i a%!e%i !e tot, un %e&i#
ali#enta% t%ict. Stintenie Do#nului. 1Sa "iti "inti, caci Eu unt "ant.1 3Lev. ..0>74.
Mi-a at%a atentia %ecent, t%icta inte%!ictle !ivina !ata p%eotului !e a nu conu#a
anu#ite ani#ale, ca%e t%e'uiau coni!e%ate ?necu%ate?. Conu#a%ea lo% i c,ia% atin&e%ea
lo% !e cat%e ace%!ot !ucea la ta%ea !e ?necu%at? (naintea lui Ia,ve. Nu#ai palatu%ile
%ituale %epetate i *e%t"ele pent%u vinovatia necu%atiei, i apoi ti#pul, puteau pala aceata
ta%e !e contlict cu "intenia C%eato%ului.
Cu toate ca va pa%ea ciu!at uno%a, #-a# &an!it ca ne-a% "i !e "olo a ve!e# ce "el !e
ani#ale e%au inte%)ie #eniului p%eotec, #ai ale ca p%in p%eotia tu%u%o% c%e!incioiio%,
ca!e# u' inci!enta acelo%ai p%etentii !ivine !e "inti%e. In Noul Teta#ent ave#
%e&le#enta%ea apotolului Pavei ca%e ne (n!ea#na a conu#a# totul cu #ultu#i%e i ca
totul poate "i "intit p%in %u&aciunea celui ce #ananca. De aceea c%e! ni#e%it a ne
%e"e%i# #ai !e&%a'a la ca%acte%iticile ani#aielo% %epective, ca%actentici cu
co%epon!ente (n ca%acte%ul u#an.
1Iata !in vietatile ca%e e ta%ac pe pa#ant, cele pe ca%e le veti p%ivi ca necu%ate0 ca%tita,
oa%ecele i opa%la !upa oiul io%@ a%iciul, '%oaca, '%oaca tetoaa, #elcul i
ca#eleonul1 3Lev. ..02:-6A4.
Cu toate ca t%a!uce%ea lui Co#ilecu nu %e"lecta eBact oiul !e ani#ale #entionate !e
o%i&inalul e'%aic, le vo# lua pe %an! !in aceata lita cu !enu#i%ile lo% %o#aneti.
Ca%tita
Ani#al ciu!at, iu'ito% al (ntune%icului. !in p%icina ca%ui "apt oc,ii nu-i unt !e)voltati.
Sapa tunele lun&i pe u' pa#ant, p%o!ucan! pa&u'e a&%iculto%ilo%. Nu ete iu'ita !e
ni#eni.
O#ul lui Du#ne)eu ete un iu'ito% al lu#inii. Vine la lu#ina cu cu%a* a i e va!eaca
"aptele. Nu a%e !e ce a e %uine)e. Du#ne)eu !eteta ca%acte%ele acune, %a#ato%ii !in
(ntune%ic, u"letele ce "ac pa&u'e alto%a p%in apatu%ile lo%. Vai !e p%eotul, !e o#ul ce e
,%anete cu ae#enea o'iceiu%i. Su"lete acune, "ii ai (ntune%icului, ca%e n-au oc,i a
va!a i n-au u%ec,i !e au)it, !e p%e)enta ca%o%a eti contient #ai #ult !upa e"ectele
apatu%ilo% lo%, !ecat !e a%ata%ea lo% la "ata. Muu%oaiele lo% #u%!a%e apa% un!e nu te
atepti i can! nu le !o%eti. Fapte #u%!a%e ale "i%ii pa#anteti, p%o!ue ale noptii i ale
in&u%atatii, !it%u& %ecolta o&oa%elo% !ivine. Pa#antul %eavan al o&o#lui, apat, e#anat
cu lac%i#i i u!at !e %oua ce%ului, e 'ul'uca uneo%i &%otec i pa&u'ito% !e activitatea
aceto% "iinte van!ute (ntune%icului. Pe "ata cu%ata a i#aului pi%itual un!e #ieii i oile
t%e'uie a paca, e ivec (n )o%i ca un va%at pecin&ino #uu%oaiele ca%titelo% !e
!e!eu't. E o #a%e necu%atie a te ,%aneti cu acete o'iceiu%i pa#anteti.
Soa%ecele
Nu e pot pune #ulte luc%u%i !ep%e oa%ece. De "apt nici nu ai !ep%e cine. Poate ca
t%aiete i el (n (ntune%ic, (n &au%ile pe ca%e i le %oa!e (n pe%etii caei i (n !uu#ele. Ete
#ai #ult un !e%an* !ecat un pe%icol. F%ico !in cale a"a%a e acun!e la %epe)eala la cel
#ai #ic )&o#ot. Sin&u%ul !a% pe ca%e e pa%e ca-l a%e ete acela ca pe%ie "e#eile
"%icoae. Ope%ea)a (n !oul cenei. Pe acun. A%e o'iceiul a-i in"i&a !intii in '%an)a
altuia.
Ati (ntalnit oa#eni cu ae#enea ca%acte%8 Fiinte "%icoae ce pe%ie pe cei #ai la'i
7
!ecat ei. Oa#eni ce !e%an*ea)a p%in #ica ciupeala, p%in a#etecul u'til in t%e'u%ile
alto%a. Caa Do#nului a%e &au%ile apate !e ei, &ata a e %e"u&ie)e i#e!iat ce i#t un
potential pe%icol. Actionea)a can! nu-i ve!e ni#eni. Se acun! (n !oul unui 'iletel
anoni#. Muca laco# pe acun !in %eputatia cuiva. Laa (n u%#a #i%oul ca%acte%itic !e
%o)ato% i u%#ele !intilo% (n '%an)a co#una. Doa% !oa#nele 'at%ane e #ai u%ca pe
caune tipan! ite%ic la t%ece%ea lo%. Nu unt pe%iculoi, !a% (ti t%ica linitea unei !upa-
a#ie)e p%in &oana lo% inopo%tuna p%in coltul o!aii, ca un &an! necunocut i vul&a%, ca o
a#inti%e neplacuta !in tine%ete. Nu va ,%aniti cu oa%eci. C,e#ati piica-
Sopi%la
Unul !in cele #ai #ici ani#ale, !a% cu li#'a uci&atoa%e. Ete uo% !e ne&li*at p%in
#ici#ea ei, !a% pe%iculoaa p%in ot%ava li#'ii ale. Lovete "ul&e%ato% cu eBactitate i cu
venin. Nu a%e alte %eu%e. Co%p #ic i vulne%a'il. (i laa coa!a %upta i "u&e la cel #ai
#ic )&o#ot. Doa% li#'a uci!e.
Un ae#enea ca%acte% a ca%ui pute%e ta (n ii#'a, ete !e te#ut. Uci!e cu vo%'a, (n
#o#entul can! eti cel #ai vulne%a'il, can! nu te atepti, EBact veninul pot%ivit al u%ii i
'at*ocu%ei, al (n*oi%ii i calo#niei. Te ateapta (n u#'%a unei "%un)e !e apa%enta
nevinovatie, pent%u a-ti a%unca veninul vo%'ei. Luc%ato%i cu &u%a, oa#eni ai veninului i
u%ii, e#anaton !e !ico%!ii i ce%tu%i (nt%e "%ati, pu%tato%i !e 'a%te i calo#nii, opa%lele
!e a)i uci! u"lete. La a!apotul #ici#ii i a&ilitatii lo% !e a e t%ecu%a p%in viata
neo'e%vati, %apan!ec )vonu%i i ot%ava lo% pa%ali)ea)a u"letele victi#elo% pe ca%e i le
ale& !int%e cei neatenti.
Nu e ca!e o#ului lui Du#ne)eu a e ,%aneaca cu o'iceiu%ile opa%lei. El ete c,e#at
a !ea viata p%in cuvintele ale i nu a uci!a cu vo%'a.
A%iciul
Fiinta ciu!ata. Acope%it !e tepii ai !evine invulne%a'il. In pe%icol e &,e#uiete
)'a%lin!u-i #iile !e a&eti p%e !u#anul (ntalnit (n cale. Pent%u el toti unt !u#ani. Nu
poti avea nici o %elatie inti#a cu el. Nu te poti ap%opia "a%a a "ii (ntepat. T%e'uie cu un
ae#enea o# a pat%e)i !itanta le&ala. Nu-ti va pe%#ite nici o ap%opie%e. Nu ve!e (n
tine !ecat un !u#an. Ii )'a%lete tepii autop%ote*an!u-e. Ete upicio la o%ice vo%'a.
O%ice "%a)a poate "i inte%p%etata otila. O%ice &et !e p%ietenie poate "i coni!e%at
pe%iculo. Nu poti avea !ecat pa%te !e (#punatu%ile lui. V%ei a-l a*uti8 Te (nteapa. V%ei
a-i "ii p%ieten8 Vo% "i tepii lui #e%eu (nt%e tine i el. Ina'o%!a'il, nep%ieteno, upicio i
a%ta&o, nu o"e%a nici o ana unei %elatii !u%a'ile.
Nu poti "i p%eot al Celui P%ea (nalt cu un ca%acte% ca al a%iciului. O#ul lui Du#ne)eu
t%e'uie a "ie p%ieteno. Vulne%a'ii !e p%ieteno. D%a&otea te "ace a'olut vulne%a'il. Nu
poti "i tepo i a iu'eti (n acelai ti#p.
/%oaca
Fiinta acvatica i !e ucat (n acelai ti#p, '%oaca populea)a 'altile (n p%oce !e
!eco#pune%e. Se co#place (n ape tatute i u%at #i%oitoa%e, populan!u-le cu #ii !e
#o%#oloci lipiti !e o!i,na. O%acaitul ei colo%ea)a a#u%&ul )ilei. Nu poti a nu te
&an!eti la E&iptul lui Fa%aon inva!at !e '%oate #oa%te !e cal!u%a )ilei au t%an"o%#at
ta%a (nt%-o cloaca !e &unoi put%e"iant, petilential. /%oaca ete tipul unui ca%acte% ce e
co#place (n #i)e%ia vietii, laciv i li'i!ino, &%eto p%in con!uita i #o%avu%ile cu ca%e
C
e lau!a o%acain! la "el cu# altii lipiti !e #o!etie e lau!a cu vi%tutile lo%. Se %et%a&
(#p%euna cu cei ae#enea lo% (n 'altile "eti!e ale place%ilo% venale. P%a!a alcoolului,
!%o&u%ilo% i en)atiilo% ca%nale, acete "iinte a'%uti)ate !e paiuni p%i#a%e, c%eea)a o
u'cultu%a !eca!enta a "ieca%ei ocietati. In&%oan!u-li-e %an!u%ile alte%ea)a peia*ul
o'inuit al vietii cu apa%itia lo% !e)#atata i nu!a. /%oate %aioae, '%oate ve%)i i
'%otacei, #o%#oloci, o%acaieli inutile - #u)ica !eca!enta !e 'alta eaca.
Ali#entati !e "iloo"ii "%eu!iene, !o#inati !e pati#i i !o%inti nicio!ata (nplinite,
aceti u%#ai ai vec,ii So!o#e, ne pat%ulea)a anual pe t%a)i (n nu!itatea !e)&utatoa%e a
lacivitatu lo% 'at%aciene, o%acain!u-i lo&anete li'e%tatilo% ce i le !o%ec.
O#ul lui Du#ne)eu, nu nu#ai ca t%e'uie a i!enti"ice ae#enea pi%ite, !a% t%e'uie a
"u&a !e ele. Spi%itul Dalilei, a nevetei lui Poti"a%, !u,ul I)a'elei, '%oate !e o%&inte
inte%nala au !it%u #a%i e%oi ai c%e!intei. Int%e'at !e Moie can! a e %oa&e pent%u
i)&oni%ea '%oatelo%, Fa%aon a %apun0 1Maine-1. Mai !o%ea o noapte cu '%oatele.
/%oaca tetoaa
C%eatu%a aceta locuiete (nt%-o caa 'lin!ata. A%#ele o'inuite nu "ac !ecat a %icoe)e
!e ca%apacea a. Ratacec (n toate !i%ectiile pa%an! a n-ai'a o caa p%op%ie. In "ieca%e
noapte, (n unele pa%ti ale lu#ii, o"e%ii t%ec cu #ainile pete ele. Foa%te %a% %euec a
%aneaca v%euna. Cavale%i (n a%#u%a cu #ica%i &%eoaie e %et%a& la a!apotul ca%apacei
oli!e o%i !e cate o%i apa%e v%eun pe%icol.
Sunt p%int%e noi 1c%etini-'%oaca tetoaa1, (nceti i autop%otecto%i. La cel #ai #ic
e#n !e pe%icol e %et%a& la a!apotul a%#u%ii lo% !e tace%e i#penet%a'ila. Nu vei ti
nicio!ata ce &an!ec, ce i#t, ce opinie au !ep%e ceea ce e pet%ece (n *u%ul lo%. La
a!apotul 'lin!a*ului lo% !e net%ecut (i conu#a in taina coa*a ucata a &an!ului pe ca%e
n-o (#pa%taete nicio!ata cu ni#eni. Nu tii nicio!ata !aca ti-e !u#an au p%ieten, !aca
te iu'ete au te !ip%etuiete. Nu v%ea a "ie vulne%a'il. Sp%e !eoe'i%e !e pi%itul
a%iciului ca%e e apa%a atacan!, tetoul e apa%a p%in nepa%ticipa%e, p%in nei#plica%e, p%in
tace%e, p%in %et%a&e%e.
Lu#ea (n ca%e t%ai# ne ete otila. Otilitatea ei t%e'uie p%ovocata !e iu'i%ea !in noi.
Ia% iu'i%ea actionea)a p%in "apta. Spi%itul !e '%oaca tetoaa %e)ita otilitatii p%in
%et%a&e%e (n lu#ea p%op%ie, la a!apotul luc%u%ilo% "a#ilia%e, cunocute, (n tace%ea
'lin!a*ului inte%io%. O'iecte &%eu !e u%nit, calato%in! ,aotic, ta%a tinta au punct !e
o%i&ine, acete 'lin!ate vii, ne (n&%eunea)a #e%ul, ne int%i&a i ne o'oec.
P%eotul lui Du#ne)eu nu poate a e ,%aneaca cu un ae#enea pi%it "a%a ca luc%ul
aceta a-l "aca necu%at (naintea C%eato%ului lui.
Melcul
Melcul ete o c%eatu%a &elatinoaa, cleioaa i !e)&utatoa%e. In #ulte pa%ti ale lu#ii
coc,iliile lo% unt !eoe'it !e "%u#o o%na#entate, !a% toti #elcii unt cleioi. St%ica tot
ce (ntalnec (n #e%ul lo% pianii#o. Poti a le t%ae)i !%u#ul pa%cu% !upa !a%a
lipicioaa pe ca%e o laa (n u%#a. Cu toate ca poe!a o &aoace i!e"ie i polic%o#a (n ca%e
t%aiec, #elcii nu unt !ecat 1lupi (#'%acati (n piei !e oaie1.
Vietatea ne a!uce a#inte !e acele ca%acte%e lente (n #ica%i i (ncete la &an!i%e, ca%e te
at%a& p%in "%u#uetea apa%enta a coc,iliei lo%, !a% ca%e (ti patea)a viata i ti-o ca%'ec
p%in inte%io%ul lo% &elatino i cleio. Ni#ic oli! i t%ainic nu eBita (n o#ul lo% inte%io%.
Fa%a i%a pina%ii, "a%a p%incipii i valo%i !altuite (n 'a)altul unei contiinte cu%ate, o#ul-
9
#elc #i)ea)a pe e"ectul eBte%io%ului au, a "o%#elo% !in a"a%a pe%onalitatii ale. Ete 'un
!e !eco%. Da% a nu !ec,i!a &u%a, a nu-i ve%e lic,i!ul oio i cleio al enti#entelo%
lui. Va laa u%#e pete tot. U%#ele ince%titu!inilo% i nonvalo%ilo% ale. Pa&u'ele pe ca%e
le p%o!uce 'ie%icii unt #a%i pent%u ca (naintca)a (ncet i i&u% la a!apotul eBp%eiilo%
c%etini#ului au !e up%a"ata. Mic i ap%oape ne#icat (n co#pa%atie cu %ata
c,i#'a%ilo% vietii o'inuite, acet ca%acte% pe%"i! a%e tinte !e lun&a !u%ata, pe ca%e i le
atin&e !e cele #ai #ulte o%i #i)an! pe aceeai t%an)ienta atat !e #ica i pe eBte%io%ul
ca%e (neala uo% pe naiv.
Ca#eleonul
Fiinta ciu!ata p%in pute%ea ei eBt%ao%!ina%a !e a e c,i#'a, !e a e a!apta la culoa%ea
#e!iului (ncon*u%ato%. Ete &%eu !e o'e%vat !in cau)a a%tei ale !eava%ite !e a e
ca#u"la. Pe "un!alul "%un)elo% ve%)i, !evine ve%!e. Can! "%un)ele unt %oii, !evine %ou.
D%a&otea a cea #ai #a%e ete a "ie (n a%#onie cu lu#ea !in *u%. Nu a%e nici un alt
p%incipiu !ecat acela !e a "i atat !e c,i#'ato% cat ce% con!itiile eBte%ne.
P%ototipul o#ului "a%a p%incipii, al o#ului a!apta'il la o%ice ituatie, ca#eleonul ne
a#intete !e "l&u%ile lu&a%nice i #alea'ile (n tipa%ele o%ica%ei i!eolo&ii. O#ul ca%e
poa%ta tea&ul celui 'i%uito%, &ata a-l c,i#'e (n culoa%ea altui ca#pion. Cu co#unitii
ete co#unit, cu capitalitii ete capitalit, cu c%etinii ete c%etin, ia% cu pa&anii ete i
el pa&an. Do%in! a up%avietuiaca cu o%ice p%et, ca#eleonul a%e in&u%a a%#a aceea a
lipei !e convin&e%i pe%onale. El ete t%etia 'atuta !e vant, no%ii pu%tati !e ici colo !e
o%ice vant !e (nvatatu%a. Pe el e 'i)uie !epotii, votul lui (l %apo%tea)a o#ul politic, cu
toate ca ete t%a!ato%ul p%o"eionit, nu !in !o%inta !e a%&inti, ci !in cea a up%avietui%ii cu
o%ice p%et.
Vai !e o#ul "a%a p%incipii. El nu ete un e#n !e ci%culatie, ci #ai !e&%a'a !ipo)itivul
ce in!ica !i%ectia vantului. El a%e pa%e%ile celo% #ai pute%nici, uni"o%#a lo%. El nu a%e
p%op%ia a culoa%e. A%e !oa% culoa%ea alto%a.
Conclu)ie
Sc ap%opia ia%na. Pli#'an!u-e pe pla*a !i !e !i#ineata, un #iiona%a va)ut cu#
pe%onalul !e (nt%etine%e al tatiunii cule&ea !in niip #ai #ulti peca%ui #o%ti. S-a
ap%opiat !e oa#enii aceia i i-a (nt%e'at !e ce au #u%it paa%ile acelea atat !e "%u#oae.
1Pent%u ca (n ti#pul e)onului tu%itic, #ii !e tu%iti ca%e vin aici pe pla*a ,%anec
peca%uii cu te #i%i ce0 'o#'oane, paine, 'icuiti i #ulte alte luc%u%i !aunatoa%e aceto%
paa%i !e #a%e. Acei peca%ui n-au i#tul a tie ce-i 'un i ce-i %au pent%u ei. Luni la
%an! ,%anin!u-e cu aceata ,%ana nenatu%ala pent%u ei, (i pie%! &utul pent%u ,%ana lo%
natu%ala, petele !in apele #a%ii. Dupa ce e)onul tu%itic (ncetea)a i tu%itii pleaca,
peca%uii nu #ai au ni#ic !e #ancat i #o% !e "oa#e. Ete #a%e pacat, !a% n-ave# ce a
le "ace#1.
A t%a&e!ie i#ila%a e poate pet%ece cu noi ,%anin!u-ne u"letul i #intea cu luc%u%ile
inte%)ie !e C%eato%ul not%u. Ete a!eva%at ca Satana ni le o"e%a !in a'un!enta pana can!
%euete a ne !it%u&a apetitul i &utul pent%u ,%ana !u,ovniceaca pent%u ca%e ne-a
c%eat Du#ne)eu.

Aleere
D
Foa%te putini oa#eni ale& (n #o! voit (nt%e 'ine i %au. Cei #ai #ulti ale& (nt%e ceea ce
vo% a "aca i ceea ce t%e'uie a "aca.
Ete #ult #ai (ntelept a ale&i ceea ce pui !ecat a pui ceea ce ale&i.
EBita v%e#u%i (n viata unei natiuni ca i (n viata in!ivi)ilo% !e alt"el, can! t%e'uie a
alea&a0 o%i t%an&e cu%eaua o%i va pie%!e pantalonii.
Can! un 'a%'at !eci!e a e caato%eaca poate "i ulti#a !eci)ie pe ca%e ete laat -o ia.
Natu%a !a o#ului &%au, !a% o#ul t%e'uie a-l #acine. Du#ne)eu !a o#ului vointa, !a%
o#ul t%e'uie a "aca ale&e%ea co%ecta.
#e"iul
In la&a%ul !e %e"u&iati !in /el&%a!, toti %o#anii e p%etin!eau pocaiti. Stiau ca pe
pocaiti nu-i !a (napoi, aa ca oa#enii e puneau pe citit /i'lia, pe #e%ul la 'ie%ica, i la
inte%viu%ile cu auto%itatlle iu&olave au cu cele !e la ONU, puneau ca unt c%e!incioi.
Int%-o !u#inica !i#ineata, cei !in con!uce%ea la&a%ului au anuntat ca (n cu%tea la&a%ului
vo% oi !oua auto'u)e. Unul va #e%&e la 'ie%ica, ia% altul la un "ai#o #eci !e "ot'al
(nt%e !oua ec,ipe 'inecunocute. Fieca%e poate a alea&a un!e a #ea%&a (n !u#inica
aceea. Auto'u)ele -au u#plut i au po%nit la !%u#. Cei ca%e #e%&ea la 'ie%ica a a*un la
'ie%ica, !a% cel pent%u #eci a a*un la Ti#ioa%a, un!e paa&e%ii au avut un 1#eci &%eu1
cu 1!ina#ovitii1...
Inta#pia%ea a!eva%ata ne pune (nca o !ata ca "ieca%e vo# #e%&e acolo un!e ale&e#.
Auto'u)ul !iavolului (na, a%e tot!eauna o !etinatie !ite%ita !e ceea ce pune ta'la !e pe
el.
Propo$itia inversata
Un ne&uto% ev%eu avea ca p%ieten pe un c%etin ca%e e%a ca i el i#plicat (n aceeai
a"ace%e. Dicutau !eeo%i !ep%e c%e!inta lo%, !a% ev%eul nici nu voia a au!a !ep%e Iu
$%ito. S-a (#'olnavit "oa%te &%av i cu toate %et%ictile i#pue !e "a#ilia ev%eului,
p%ietenul au c%etin a putut a-l va!a pe patul #o%tii. I-a luat #ana (n #ainile ale i a
tat tacut, %u&an!u-e (n &an! pent%u el. La un #o#ent !at 'olnavul -a #icat (n pat, i
c%etinul l-a au)it %otin! !etul !e cla%0 1Nu pe /a%a'a, ci pe O#ul aceta-1, !upa ca%e i-
a !at !u,ul.
Pe patul #o%tii inve%ae p%opo)itia pe ca%e o %otie natiunea a acu# ap%oape !oua
#ii !e ani, ale&an!u-l pe tal,a%ul /a%a'a (n locul lui Iu.
Doua$e"i si patru de ore
Un pato% vo%'ea unui ev%eu !ep%e Iu i ce #inunat ete a "ii c%etin.
- Nu c%e! a "ie atat !e #inunat, a pu ev%eul.
- Ce a% "i a (nce%ci a "n c%etin nu#ai pent%u 2> !e o%e i, ai a te conv#&i.
- De aco%!, a pu ev%eul.
- Mai (ntai t%e'uie a c%e)i ca Iu S-a nacut !int%-o "ecioa%a.
:
- Ete i#poi'il a pot c%e!e aa ceva-
- Cu# a nu poti nu#ai pent%u 2> !e o%e8
- /ine, a# a c%e!.
- Apoi, t%e'uie a c%e)i ca Iu a #u%it pe c%uce pent%u pacatele lu#ii (nt%e&i, incluiv ale
tale.
- Aceata ete p%ea !e tot, nu pot a c%e! aa ceva.
- C%e!e nu#ai pent%-u 2> !e o%e.
- /ine. Mai !epa%te, ce t%e'uie a #ai c%e!8
- T%e'uie a c%e)i ca a t%eia )i a (nviat !int%e cei #o%ti.
- I#poi'il-
- Nu#ai 2> !e o%e.
- Fie
- T%e'uie (n "inal a c%e)i ca S-a (naltat la ce% i ta acu# la !%eapta Tatalui.
- Nu e poate, Da% !aca nu#ai pent%u 2> !e o%e t%eaca !e la #ine-
Au (n&enunc,eat a e %oa&e. Ev%eul a pu0
- Doa#ne, Ie,ova, Du#ne)eul not%u, !aca C,to ete a!eva%atul Tau Fiu atunci laa-L
a #a alve)e i pe #ine-
Ri!ican!u-e !e la %u&aciune, ev%eul i-a !u #ana la ini#a i a pu pato%ului0 1Si#t
ceva ciu!at ca e pet%ece aici-1 Du,ul lui Du#ne)eu e atinee !e ini#a a. A!oua )i i-a
pu pato%ului cu un )a#'et pe "ata0
- A# a-L iau (nca pent%u 2> !e o%e.
O buna aleere
1Cautati #ai (ntai (#pa%atia ce%u%ilo% i toate celelalte luc%u%i vi e vo% !a pe !eaup%a1
Matei C066.
Re&ele i-a ce%ut (nt%-o )i unui "avo%it !e-al au a cea%a ce !o%ete, i !o%inta (i va "i
(#!eplita. Tana%ul -a &an!it #ult0 1Daca a# a-i ce% a #a "aca &ene%al #a va (nainta (n
&%a! i#e!iat. Daca a# a-i ce% *u#atate !in ave%ea a #i-o va !a.1 S-a !u (naintea
%e&elui i i-a pu@ 1Si%e, !o%ec a-#i aco%!ati #ana "iicei !u#neavoat%a1. In "elul
aceta l-a "acut #otenito%ul (nt%e&ii ale ave%i.
Ale&an!u-L pe $%ito !eveni# #otenito%ii Sai, a tutu%o% 'o&atiilo% i a &lo%iei Sale.
Nimi" bun n noi
O 'at%anica acultan! o !e)'ate%e teolo&ica !ep%e p%e!etinatie a a"i%#at0
1In ceea ce #a p%ivete a# %e)olvat aceata p%o'te#a. Daca Du#ne)eu nu #-a% "i ale
(nainte !e-a #a "i nacut, n-a% "i "acut-o (n nici un ca) !upa, pent%u ca nu a &ait ni#ic
'un (n #ine.
%e$ultatul aleerii
Un ti#pul po#pelo% "une'%e oca)ionate !e #oa%tea lui Davi! Livin&tone, #a%ele
#iiona% i !ecope%ito% al A"%icii, un ce%eto% #u%!a% i #i%oin! &%eu a 'autu%a, e
(n&,euia a e ap%opie !e co%te&iul "une%a%. Multi#ea l-a ce%tat i a (nce%cat a-l
&oneaca. Ce%eto%ut a %eplicat0
1A# !%eptul a-l va! pe Livin&tone. Il cunoc !e la coala !u#inicala. El -a !eci
pent%u $%ito. Eu #-a# !eci (#pot%iva Lui1.

.A
As"ultarea
Aculta%ea a#anata ete o%a neaculta%ii.
Fieca%e o# #a%e al ito%iei a (nvatat t%ei luc%u%i0 cu# a aculte, !e cine a aculte i can!
a aculte.
$%ito a "ot in&u%ul copil ca%e tia #ai #ult ca pa%intii Sai - cu toate acetea le-a "ot
acultato%.
T%e'uie a-i a!#i%a# pe pa%intii !e a)i. Stiu a aculte !e copiii lo%.
U%ec,ile nu unt tacute a e (nc,i!a, !a% &u%a, !a.
As"ultarea "are salvea$a
In iulie .:9C, co#an!ou%ile i%aeliene au int%ep%in vetitul %ai! !e pe ae%opo%tul !in
Ente''e, U&an!a, eli'e%an! .A6 otatici ev%ei. In #ai putin !e cincip%e)ece #inute,
ol!atii ev%ei au uci pe cei apte te%o%iti a%a'i i au eli'e%at p%i)onie%ii.
Cu tot ucceul ope%atiei, t%ei otatici au "ot ucii (n ti#pul ope%atiei !e alva%e.
Pat%un)an! (n ae%opo%t, ol!atii au t%i&at (n ev%eiete0 1Culcati-va- La pa#ant-1 Otaticii
ev%ei ca%e au (ntele, -au culcat pe pa%!oea, i#e!iat, (n ti#p ce te%o%itii ca%e nu tiau
ev%eiete, au %a#a (n picioa%e. In cateva ecun!e au "ot (#pucati !e ol!atii ev%ei.
Doi !int%e otatici au e)itat - poate pent%u ca a va!a ce e pet%ece - i au "ot ucii. Un
tana% a tat culcat i can! au int%at ol!atii ev%ei (n ala ae%opo%tului, -a %i!icat (n
picioa%e. Si el a "ot o#o%at o !ata cu te%o%itii. Daca acetia t%ei a% "i acultat co#an!a a%
"i "ot i ei li'e%i o !ata cu ceilalti otatici.
Mantui%ea ete la !ipo)itia tutu%o%, !a% t%e'uie a aculta# po%unca lui $%ito !e a ne
pocai i !e a-L p%i#i ca Do#n al vietii noat%e. Alt"el vo# pie%i la *u!ecata p%e&atita
!u#anului not%u, Satan.
Cum sa nteleem
Un tapan !e clavi i-a pu (nt%-o )i unuia !in %o'ii ai ca%e e%a c%etin0
1A# au)it ca eti p%e!icato%, Sa#-1
1Da, tapane. Uneo%i #ai pun i alto%a !ep%e $%ito1
1Atunci (ncea%ca a-#i eBplici ce c%ie aici. A luat /i'lia i i-a citit0 Pe cei ce i-a
cunocut #ai !inainte, i-a ale #ai !inainte...1. cuvintele ca%e au ui#it cele #ai lu#inate
#inti ale ito%iei.
1Ei 'ine, a pu clavul, un!e c%ie aceata81
1La Ro#ani1.
1Ve)i tapane, a# a-ti eBplic i#e!iat totul. Ete "oa%te i#plu. Incepi !e la Matei i "aci
tot ceea ce pune Do#nul acolo, apoi t%eci la Ma%cu i la Luca, apoi la Ioan. Pe can!
a*un&i la Ro#ani ete !etul !e uo% - !a% nu poti (n nici un ca) a (ncepi !e la Ro#ani1.
O mare inovatie
O o%a #ai (n va%ta !in 'ie%ica ce avea ale%&ie la tot ce e%a nou, l-a a'o%!at (nt%-o )i
pe pato%. 1A# au)it ca ati tacut unele inovatii (n e%viciile noat%e1.
1La ce anu#e va %e"e%iti o%a81, a (nt%e'at pato%ul. 1A# au)it ca cititi cele )ece po%unci
cu voce ta%e (n ti#pul e%viciului1.
1O, !a ete a!eva%at, a pu pato%ul, !a% n-ati au)it ca a# int%o!u o inovatie i #ai
#a%e81
..
1Nu- Ca%e ete 81
1Ne-a# ,ota%at nu nu#ai a le citi#, !a% a i aculta# !e ele1.
Oile as"ultatoare
In ti#pu- p%i#ului %a)'oi #on!ial, nite ol!ati tu%ci voiau a "u%e o tu%#a !e oi (n
ti#p ce cio'anul !o%#ea. Aceta t%e)in!u-e a pu #ainile palnie la &u%a i a c,e#at oile
la el aa cu# "acue tot!eauna. Oile au luat-o la vale pe o %apa a'%upta i ol!atii le-au
capat !in u%#a%i%e.
Iu a pu0 1Oile Mele aculta &laul Meu1. Sunte# oa%e i noi p%int%e ele8

&ar'a
/a%"a ete a%ta !e-a nu pune ni#ic, at"el ca a nu %a#ana ni#ic nepu.
/a%"a ete ceea ce ni#eni nu p%etin!e ca iu'ete, !a% place tutu%o%.
/a%"ito%ul ete ca un panto" vec,i ca%uia li#'a nu-i ta nicio!ata la locul ei.
Unii oa#eni nu pun ni#ic %au !ep%e cei #o%ti i ni#ic 'un !ep%e cei vii.
Can! t%ei "e#ei !icuta, e nu#ete conve%atie. Dupa ce una !int%e ele pleaca, e c,ea#a
'a%ta.
Conve%atia ete !e o'icei un eBe%citiu al #intii. /a%"a, un eBe%citiu al li#'ii.
Fieca%e a% t%e'ui a ai'a !oua "elu%i !e p%ieteni. Uno%a ca%o%a a le vo%'eaca, i unii pe
ca%e a-i vo%'eaca.
/a%"a a%e !etinul 'ancu%ilo% vec,i. Intot!eauna ete cineva ca%e nu a au)it-o.
Un 'a%"ito% cat%e altul0 1Nu v%eau a te plictiec cu !etalii. De "apt, i aa ti-a# pu #ai
#ult !ecat a# au)it1.
/a%"a ete ca no%oiul pe un pe%ete p%oapat vopit. Poate ca nu e lipete, !a% laa u%#e.
Ete o i!ee eBcelenta a c%e)i nu#ai *u#atate !in ceea ce au)i. P%o'le#a ete ca%e
*u#atate.
Ete nevoie (ntot!eauna !e o pe%oana !e #ana a !oua a t%an#ita o 'a%ta !e #ana (ntai.
Fieca%uia (i place a au!a a!eva%ul, (n pecial !ep%e altii.
E&oitii au o calitate 'una, nicio!ata nu vo%'ec !ep%e altii.
Nu oa#enii ca%e pun tot ce tiu unt cei ca%e p%o!uc cele #ai #ulte neca)u%i !in lu#e, ci
cei ca%e pun #ai #uit !ecat tiu.
& de la bar'a
Un o# !e a"ace%i a#e%ican, 'un c%etin, con!ucea o "a'%ica ce p%o!ucea c%epe%e,
t%anpo%toa%ele acelea !e pa#ant !e #a%e capacitate. Ulti#ul !int%e #o!ele l-a nu#it
1Mo!elul /1. O!ata a "ot (nt%e'at ce (nea#na acel /. A %apun i#e!iat. / vine !e ia
'a%"a, pent%u ca la "el ca un nacocito% !e poveti nea!eva%ate utila*ul aceta a!una #ult
no%oi i-l t%anpo%ta %epe!e la #a%i !itante.
Cainele "u "in"i pi"ioare
A'%a,a# Lincoln o'inuia a puna inte%locuto%ilo% ai o &,icitoa%e, ca%e una ca#
aa0
1Daca cineva a% nu#i coa!a unui caine, picio%, cate picioa%e a% avea cainele acela81
De o'icei %apunul e%a, 1cinci1.
.2
1<%eit1, %apun!ea Lincoln, cu un )a#'et la%&. 1Cainele va avea nu#ai pat%u picioa%e
in!i"e%ent !aca cineva va pune !ep%e coa!a a ca ete picio% au nu.1
Lada de unoi
Un tana% %epo%te% a !ecla%at ca el cauta !upa ti%i (n la!a !e &unoi a ec%eta%ului !e tat
a#e%ican.
1A# &ait pana acu# #ulte luc%u%i inte%eante1, a pu el. 1A# colectat cinci aci #a%i
!e platic, i acu#, ce%ceta# "ieca%e 'ucatica (n pa%te1.
Doa#ne, cat !e #ulti unt cei ce cauta a)i (n la)ile !e &unoi-
De la tele'on la radio
O tu%tuna pute#ica a "acut o conectie #i%aculoaa %ecent (n NeE Fo%G i o convo%'i%e
tele"onica inti#a a a*un pe un!ele unei tatii !e %a!io nationale. Deo!ata #ilioane !e
acultato%i au au)it cele !icutate la tele"on.
Daca a# ti ca ceva ae#anato% -a% putea pet%ece cu noi a# "i #ult #ai %e)e%vati (n
convo%'i%ile noat%e tele"onice. Sa "i# i&u%i (na ca toate e (n%e&it%ea)a i va veni o )i
can! (nt%ea&a lu#e le va au)i.
Cioara
O o%a !in 'ie%ica -a ap%opiat (nt%-o )i !e pato% i i-a pu0
- F%ate !%a&a, unt cativa (n 'ie%ica aceata ca%e nu te iu'ec !e"el. Fa ceva ca a "ii i pe
placul lo%.
- So%a !%a&a, a pu pato%ul, c,ia% !aca a %eui a "iu al' ca un po%u#'el i a )'o% cu
a%ipi !e (n&e%, oa#enii acetia tot #a vo% (#puca p%etin)an! ca unt cioa%a.
Arti"olele leamantulul lui (esle)
In .972, un &%up !e 'a%'ati p%int%e ca%e i 5o,n Hele;, &%up ca%e a "ot up%anu#it
1#eto!itii1 a (nc,eiat un le&a#ant. A%ticolele acetuia t%e'uiau a"iate !e "ieca%e
#e#'%u al &%upului in 'i%oul au. Iata cele C a%ticole ale le&a#antului0
.. Nu vo# aculta i nici nu vo# ce%ceta volunta% luc%u%ile %ele ca%e e pun !ep%e
ceilalti.
2. Daca vo# au)i o%ice %au !ep%e ceilalti nu vo# c%e!e ni#ic !in tot ce a# au)it.
6. Cat #ai cu%an! poi'il vo# co#unica cele au)ite, !icutan! au c%iin!u-i celui in
cau)a.
>. Pana n-a# "acut aceata nu vo# !icuta nici #aca% o in&u%a vo%'a cu altii (n le&atu%a
cu aceata.
7. Dupa ce a# !icutat, au a# c%i pe%oanei (n cau)a, nu vo# #entiona ni#ic
ni#anui.
C. Nu vo# "ace nici o eBceptie !e la acete %e&uli.
Nu este treaba ta
O !oa#na !in (nalta ocietate l-a a'o%!at (nt%-o )i pe F%e!e%icG Cel Ma%e al P%uiei.
- Ma%ia ta, otul #eu #a t%atea)a "oa%te u%at-
- Nu e t%ea'a #ea, !oa#na-, a %apun %e&ele.
- Da%, vo%'ete u%at i !ep%e !u#neavoat%a-, a (nce%cat "e#eia a ta%neaca #ania
.6
%e&ala.
- Aceata nu e t%ea'a !u#neatale, !oa#na-, a %eplicat %e&ele.
Inmormantare
A venit v%e#ea ca cea #ai (nve%unata 'a%"itoa%e a atului a #oa%a. Tinue (nt%e&
atul (nt%-un ne"a%it lant !e 'a%"e. La (n#o%#anta%e e%a o )i (nno%ata, !etul !e
(ntunecoaa, ia% (n capela "une%a%a e ap%inee%a lu#inile. P%e!icato%ul con!ucea
e%viciul (n linite.
Deo!ata un "ul&e% a '%a)!at va)!u,ul clatinan! cla!i%ea i lu#inile !in capela -au
tin. P%e!icato%ul a (nt%e%upt p%e!ica, i (n linitea aceea lu&u'%a -a au)it o voce !in
au!ienta0
- A a*un !e*a acolo u-
S'at bun
Cineva ne tatuiete ca a nu (ncepe# cu lita luc%u%ilo% %ele ale cuiva pana nu
(ntoc#i# #ai (ntai o lita cu cel putin .A luc%u%i 'une !ep%e pe%oana %epectiva. Dupa
aceea (i pute# 'a%"i linititi.

Cura*ul
A!eva%atul e%oi# ete %e#a%ca'il !e o'%u i "oa%te lipit !e !%a#ati#. Nu ete !o%inta
a%)atoa%e a-i !epaeti pe altii cu o%ice p%et, ci !o%inta a%)atoa%e a-i lu*eti pe altii cu
o%ice p%et.
Arthur Ashe - campion la tenis
Mi-a# a%atat cu%a*ul !e ani !e )ile@ c%e)i ca (l voi pa%ai acu# can! u"e%intele #ele unt
pe ta%ite8
Maria Antoaneta - cuvintele dinaintea mortii
Cu%a* ete a "i pe%iat !e #oa%te i totui a (ncaleci pe cal. John Wayne

#aterialism
O%ice p%o'le#a ca%e e poate %e)olva cu 'ani, nu ete o p%o'le#a. Ete o c,eltuiala.
Anonim
Eenta tilului !e viata !e a)i nu ete a avea, ci nevoia !e a avea.
David Hansen
Cei #ai #ulti !int%e noi a# "i &ata a plati# pent%u a #e%&e un!eva !aca a# "i putut
te%#ina !e platit pent%u locu%ile un!e a# "ot.
Ami Landers
.>
Senti#entu( p%incipal al unui a!ult a#e%ican ca%e a avut avanta*ele 'o&atiei, e!ucatiei i
cultu%ii, ete !e)a#a&i%ea.
John Cheever
Daca Du#ne)eu nu int%a (n 'ucata%ia ta, ete ceva %au cu 'ucata%ia ta. Daca nu-L poti
lua pe Du#ne)eu (n vacanta cu tine, (nea#na ca ete ceva %au cu locul au #o!ul (n ca%e
te !it%e)i. Cu totii c%e!e# ca Du#ne)eu ete un Du#ne)eu al e%oicului. Nevoia noat%a
cea #ai #a%e ete (na !e un Du#ne)eu al o'inuitului, al coti!ianului, un Du#ne)eu !e
toate )ilele.
Peter Marshall Sr.
C,e#a%ea noat%a ca u%#ai ai lui $%ito ete a-L iu'i# pe Du#ne)eu (n #o! total,
a ne iu'i# pe noi (nine co%ect i pe ap%oapele not%u cu co#paiune.
Kenneth oa

&oatie si bani
A "i a%ac ete o p%o'le#a, ca%e nu tot!eauna e %e)olva (#'o&atin!u-te.
Filoo"ia ete ceea ce "oloec 'o&atii ca a ne convin&a pe noi %etul ca a "i a%ac nu ete
ceva lipit !e %epect.
Nu ete un pacat a "ii 'o&at - ete un #i%acol.
/o&atul poate ca nu t%aiete #ai #u-t, !a% cel putin aa li e pa% %u!elo% ale a%ace. Ete
la "el !e &%eu pent%u un o# 'o&at a, int%e (n I#pa%atia ce%u%ilo% pe cat ete !e &%eu pent%u
un a%ac a %a#ana pe pa#ant.
EBita !oua #eto!e !e-a !eveni 'o&at. Una ete a ai tot ce !o%eti i alta ete a "ii
atitacut cu ceea ce ai. 1
/o&atiile unt #ai &%eu !e #anuit !ecat !e o'tinut.
Can!va oa#enii !o%eau a "ie 'o&ati, a)i cei #ai #ulti e #ultu#ec a t%aiaca (n aa "el
ca i cu# a% "i 'o&ati.
Sunt "oa%te #ulti ne%vi (n co%pul u#an. S-a contatat ca cei #ai eni'ili unt cei ca%e
#e%& !e la c%eie% la po%totel.
P%otii "ac uneo%i 'ani, !a% i 'anii "ac !etui p%oti.
Un p%ieten ete ca 'anii, &%eu !e cati&at i uo% !e pie%!ut.
Sa%acul e plan&e !e 'anii pe ca%e nu-i poate o'tine, ia% 'o&atul !e cei pe ca%e nu-i poate
tine.
.7
Can! a*un&i, (n "a%it, a-ti cu#pe%i #aina aceea po%t, eti p%ea &%a a #ai (ncapi (n
ea.
Cei #ai #ulti tu!enti tiu a c%ie acaa !upa 'ani (n >-7 li#'i !i"e%ite.
Panto"ii noi *enea)a cel #ai #ult atunci can! t%e'uie cu#pa%ati pent%u toata ta#ilia.
/anii unt #i*locul cel #ai i&u% !e a int%a (n !ato%ii.
A# !uce-o #ult #ai 'ine cu #ai putini econo#iti i #ai #ulti econo#iito%i.
Econo#itii ne pun #e%eu ca t%e'uie a !evalo%i)a# leul. Ce c%e! ei ca "ace &uve%aul
not%u !e cativa ani (ncoace8
In )ilele noat%e, "a#ilia ca%e "ace cu#pa%atu%i (#p%euna, plan&e (#p%euna.
Cu 'ani poti a-ti cu#pe%i #ulti p%ieteni. De !oi 'ani.
Sa ai 'ani i p%ieteni ete !etul !e uo%. Sa ai p%ieteni i a n-ai 'ani ete o %eali)a%e.
Ti#pul !epa%te pe cei #ai 'uni p%ieteni. La "el "ac 'anii i caato%ia.
Un p%ieten pe ca%e ti-l cu#pe%i, poate "i cu#pa%at !e la tine.
Oa#enii eni'ili p%ete%a a ai'a p%ieteni (n loc !e 'ani - (n pecial p%ieteni cu 'ani.
Cei ce-i pe%#it a *oace la ca%ti, nu au nevoie !e 'ani. Cei ce au nevoie !e 'ani nu-i
pe%#it a *oace ca%ti.
Ca!oul cel #ai ap%eciat !e oa#eni ete ceva #uncit !e tine pe%onal, ca !e eBe#plu
'anii.
Daca 'anii a% putea cu#pa%a "e%ici%ea. atunci i#a&inati-va ce i#po)ite a% t%e'ui a platin-
L
Ni e pune #e%eu ca 'anii nu a!uc "e%ici%ea. Nu c%e!eti ca a% t%e'ui a ne lae totui a
(nce%ca#8
/anii pot cont%ui o caa, !a% ete nevoie !e !%a&ote a cont%uieti un ca#in.
Cei #ai #ulti oa#eni a% "i &ata a cati&e 'anii (n #o! cintit, !aca n-a% !u%a atat !e
#ult.
Inteli&enta ete ca 'anii@ !aca nu a%ati cata ai, oa#enii te t%atea)a ca i can! ai avea "oa%te
#ulta.
.C
Lenea ete ca 'anii - cu cat ai #ai #ulta v%ei #ai #ulta.
Viata ete o lupta a "aci 'anii a-ti vina i pa%ul i !intii a nu #ai plece.
EBita #ai #ulti oa#eni "ali ca 'ani "ali.
Ata)i 'anul cel #ai no%oco ete cel !in 'u)una%.
/anii vo%'ec i a)i, nu#ai ca e op%ec !etul !e !e a-i t%a&a u"la%ea.
Econo#ii%ea 'anilo% ete #ai &%ea a)i ca (nce%ca%ea !e a canta la t%o#peta u"lan! la
capatul celalalt.
/anul nu ete totul, !a% "a cat #ai #ulti (nainte !e a pune cu&eta%ea aceata.
Valoa%ea 'anului nu poate co'o%( atat !e *o, pana un!e unt unii &ata a e co'oa%e
pent%u a-i a!una.
Cel #ai #a%e neca) al 'anilo% ete ca nu-i poti "oloi !ecat o in&u%a !ata.
In "ieca%e an e ce%e tot #ai putin ti#p i tot #ai #ulti 'ani pent%u a a*un&e acolo un!e
v%ei a #e%&i.
Unii oa#eni au #ai #ulti 'ani !ecat #inte, !a% nu pent%u #ulta v%e#e.
C,ia% i (n v%e#e !e in"latie 'anii vo%'ec (n oapta.
Dola%ii vo%'ec i %o#anete.
Dola%ii unt ve%)i pent%u ca unt culei (nainte !e a e coace.
Ete inte%eant cu# leul a%ata aa !e #a%e can! (l !uci ia 'ie%ica i atat !e #ic can!
#e%&i cu el la p%avalie.
Nu a% "i #inunat a eBite tot atatea cai !e a cati&a 'ani pe cate unt !e c,eltuit8
EBita un %apo%t inve% p%opo%tional (nt%e #a%i#ea acoelo% !in #ana "e#eilo% i
#a%i#ea po%to"elelo% !in 'u)una%ele 'a%'atilo%.
I#p%u#utul 'anca% ete a%ta !e a paa 'anii !in #ana (n #ana pana, la !ipa%tie.
Ne pet%ece# viata (nce%can! a a!una# 'ani, apoi p%ivi# (n u%#a la )ilele can! nu avea#
'ani i le nu#i# 1v%e#u%ile 'une !e alta !ata1.
/anii nu vo%'ec. In %ealitate p%o!uc o 'u'uitu%a onica atunci can! t%ec pe lan&a noi.
.9
/anii nu pot cu#pa%a "e%ici%ea, !a% te a*uta a-ti !uci ne"e%ici%ea (n con"o%t.
/anii a!uc "e%ici%e nu#ai celo% ca%e &aec "e%ci%ea cati&an!u-i.
Cel #ai in&u% o# !in lu#e ete cel ce a%e p%ieteni !oa% !ato%ita 'anilo% lui.
E a!eva%at ca 'anii vo%'ec, !a% nu p%ea tau a ai cu ei o conve%atie !e Doa#ne a*uta.
Daca v%ei a tii valoa%ea 'anilo%, (#p%u#uta-i.
Leul nu e #ai 'un ca uta !ei #e%&e #ai !e la 'ie%ica.
/anii ci%cula a)i atat !e %epe!e ca #ic%o'ii !e pe ei u"e%a %au !e ae%.
Unii eBpe%ti utin ca 'ancnotele a% t%e'ui a "ie #ai elatice. Ce a% "i !aca -a% a!au&a i
putin lipici8
/anii in&u%i nu a!uc "e%ici%ea, !a% at%a& o co#panie inte%eanta.
Oa#enii unt ciu!ati. C,eltuiec 'anii pe ca%e nu-i au, ca a cu#pe%e luc%u%i !e ca%e nu
au nevoie, pent%u a i#p%eiona pe oa#enii pe ca%e nu-i iu'ec.
Nu ave# nevoie !e #ai #ulti 'ani (n po%to"elele noat%e, ci !e #ai #ulta co#paiune (n
ini#ile noat%e. Tana%a &ene%atie va (nvata valoa%ea 'anilo% atunci can! va "i nevoita a
ne plateaca !atonile.
Ete 'ine a ai 'ani i luc%u%iie pe ca%e le pot cu#pa%a 'anii, nu#ai a nu pie%!e#
luc%u%ile pe ca%e nu le pot cu#pa%a 'anii.
Una !in %aplati%iie econo#ii%ii 'anilo% ete ca ne pute# plati i#po)itele "a%a a
(#p%u#uta# 'ani.
Un #a%ina% 'eat nu %euete a c,eltuiaca atatia 'ani cat un enato% t%ea).
Inainte !e a (#p%u#uta 'ani !e la un p%ieten, tai i ocotete !e ca%e ai #ai #a%e nevoie.
/anii epa%a #ai #ulti p%ieteni !ecat unec.
/anii e "oloec uneo%i ca !ete%&ent. Se (ncea%ca coate%ea petelo% !e pe %eputatie.
Sunt unele luc%u%i (n viata #ult #ai #a%i ca 'anii. Dato%iile, !e eBe#plu.
Toata lu#ea v%ea a !ea o #ana !e a*uto% celui ce nu-i poate !ec,i!e uo% pun&a.
A#e%icanii au c%i0 1Noi ne (nc%e!e# (n Du#ne)eu1 pe 'anii (n ca%e nu poti avea
(nc%e!e%e.
.D
Cel ce nu a%e 'ani ete a%ac. Cel ce nu a%e !ecat 'ani ete i #ai a%ac.
Ata)i poti a "aci un in&u% luc%u "a%a 'ani. Sa te (#'olnaveti.
Ai (nceput a (#'at%aneti can! (n conce!iu ti e te%#ina ene%&ia (naintea 'anilo%.
Cel #ai 'un luc%u !e c,eltuit cu copiii ete ti#pul i 'anii.
Un !octo% nu c%e!ea (n ope%atiile nenecea%e. De aceea ope%a nu#ai can! avea nevoie !e
'ani.
Politicienii nu !au 'aci. Sunt #ult #ai )&a%citi cu 'anii lo% !ecat cu ai tatului.
A% t%e'ui a ale&e# un intalato% !e p%o"eie ca #init%u al "inantelo%. P%ea e !uc 'anii
ta%ii pe apa a#'etei.
Poti a-ti vin)i %eputatia pe 'ani, nu#ai ca n-o #ai poti %acu#pa%a.
Penia a% "i o #a%e !e"ata%e !aca ai putea !ecope%i cu# a-ti pet%eci ti#pul "a%a a
c,eltuieti 'ani.
Anul aceta e pa%e ca Mo C%aciun n-a "ot in&u%ul (n %ou.
Daca te (nt%ea'a copilul cu# a int%at Mo C%aciun (n caa, pune-i ca p%int%-o &au%a !in
po%to"elul lui taticu.
Sec%etele unt in&u%ele luc%u%i ca%e ci%cula #ai %epe!e ca 'anii.
In viito% vo# t%ai (nt%-o ocietate ta%a 'ani. Unii !in noi a# i (nceput !e*a.
Succeul #au%at !oa% p%in 'ani ete p%ea ie"tin.
Cel ce (neala tatul la taBe nu-i iu'ete ta%a #ai putin ca altii, ci iu'ete 'anii #ai #ult
ca altii.
Cei #ai #ulti ave# 'ani a ne plati# i#po)itele. Ceea ce a# avea nevoie ete ceva 'ani
a #ai pute# t%ai.
Nu ceea ce ai (n 'u)una% te "ace #ultu#it, ci ceea ce ai (n ini#a.
Calato%iile !e a)i (ti la%&ec o%i)ontul i-ti (n&utea)a po%totelul.
Re&ula !e au%0 Cel ce a%e au%ul "ace %e&ula. /anii unt 'uni a te a*ute a t%ave%e)i
inconvenientele vietii. !"ott#ned $einhardt%
In patele "ieca%ei 'o&atii ta o "a%a!ele&e. !Honore de al&ac' ()**-(+,-%
.:
Cu cat p%ietenii unt #ai 'o&ati, cu atat te vo% cota #ai #ult. !.lisa/eth Mar/ury' (+,0-
(*11%
Nu eBita 'ani (n poe)ie, !upa cu# nu eBita nici poe)ie (n 'ani. !$o/ert "raves%
D%a&otea !e 'ani ete %a!acina tutu%o% %elelo%. !Apostolul Pavel%
Numaratul banilor
Daca cineva ti-a% !a%ui un #ilia%! !e lei (n 'ancnote !e un leu, cu con!itia a-i nu#e%i
unul cate unul, nu accepta o"e%ta. Ti-a% t%e'ui CA !e ani, #uncin! 6C7 !e )ile pe an cate D
o%e pe )i. Sanatatea ti -a% !ete%io%a "atal ca# pe la #i*locul (nce%ca%ii.
Co"osatul
Se pune ca (nt%-o )i un o# a &ait o 'ancnota !etul !e valo%oaa pe !%u#. De atunci a
(nceput a u#'le cu capul (n *o cautan! poi'ile valo%i pie%!ute !e altii. Aceata nu
nu#ai ca l-a p%ivat !e "%u#uetea lu#ii (ncon*u%atoa%e, ci o#ul a a*un un cocoat cu
p%ivi%ea (n pa#ant.
&ani pentru "oleiu
Recent, un tana% a#e%ican a%ac, !a% plin !e i#a&inatie, a !at anunt la )ia% ca !o%ete a
"aca "acultatea, !a% nu a%e 'ani. Citito%ii e%au %u&ati a !one)e acetui cop no'll, un
in&u% cent. In #ai putin !e un an !e )ile, tana%ul a p%i#it p%in pota nu #ai putin !e
2:.AAA !e !ola%i, cu o #ie #ai #ult !ecat l-au cotat anii !e cole&iu.
Faliment
Un in!ut%ia a "a'%icat #ii !e t%icou%i cu inc%iptia0 1/anii nu a!uc "e%ici%ea-1. La
cu%t ti#p !upa aceea a !at "ali#ent. Lu#ea nu c%e!e acet luc%u, cu toate ca o pune atat
!e !e.
Ne'eri"irea boatiei
5o,n RocGe"elle% a pu0 1A# tacut #ulte #ilioane, !a% ele nu #i-au a!u "e%ici%ea.
Le-a !a pe toate pent%u )ilele can! tatea# la 'i%oul #eu !in C(evelan! i #a
coni!e%a# 'o&at pent%u ca cati&a# t%ei !ola%i la apta#ana.1 Cu anatatea u'%e)ita, a
an&a*at o &a%!a pe%onala a-l pa)eaca.
H. $. Van!e%'ilt a pu0 1<%i*a pent%u cele 2AA !e #ilioane !e !ola%i ete p%ea #a%e
pent%u ca o%ice c%eie% au pate a o poata !uce. Ete u"icient a te uci!a. Nu ete nici o
place%e (n aceata.1
5o,n 5aco' Ato% ca%e a laat (n u%#a lui cinci #ilioane, a "ot o victi#a a #elancoliei.
El a pu0 1Sunt cel #ai #i)e%a'il o# !e pe pa#ant.1
$en%; Fo%!, %e&ele auto#o'ilului, a pu0 1Munca ete in&u%a place%e. Sin&u%ul luc%u
ca%e #-a tinut (n viata i ca%e #i-a "acut-o a #e%ite a "ie t%aita a "ot #unca. A# "ot
atat !e "e%icit can! "acea# #unca #ea !e #ecanic1.
An!%eE Ca#e&ie, #ulti#iliona%ul, a pu0 1Miliona%ii )a#'ec %a%1.
2A
Cursa
Se pune ca (n ti#pul ale%&a%ilo% la cu%ele atletice ale Ro#ei, cei ca%e pa%iau pe
!i"e%iti atleti, o'inuiau a a%unce #one)i !e au% (n calea lo%. Cei ca%e e aplecau a le
culea&a pie%!eau cu%a.
Tot la "el "ace !iavolul cu #ulti !int%e oa#eni. Ilu)ia (#'o&ati%ii ii i#pie!ica a cati&e
p%e#iul ale%&a%ii.

Constiinta
Contiinta ete ceea ce te "ace a pui #a#ei totul (nainte ca o%a ta a te pa%aca.
!De#initia unui copil%
%eele "onstiintei
Can! anu#ite pe%oane cu in"luenta au (nce%cat a-l convin&a pe Ste"an, %e&ele
Poloniei, a-i "o%te)e pe upuii ai a (#'%atie)e aceeai c%e!inta ca a a, el a %apun0
1Eu unt %e&e pete oa#eni i nu pete contiinte. Do#nia pete contiintele oa#eniio%
ete nu#ai a lui Du#ne)eu1.
Ni#eni nu poate !o#ni pete continta noat%a. Du#ne)eu ne-a c%eat li'e%i (n !eci)ia
cui o vo# o"e%i. Sa 1!a# Ce)a%ului ce ete al Ce)a%ului i lui Du#ne)eu ce ete a lui
Du#ne)eu1
Aa a ne a*ute Du#ne)eu-
Constiinta vinovata
La o con"e%inta #iiona%a !in u!ul Statelo% Unite, (nt%-o localitate !e oa#eni a%aci, -
a "acut apel pent%u t%an&e%ea !e a*utoa%e pent%u #iiona%i. Fieca%e a p%o#i Do#nului o
anu#ita u#a !e 'ani, ia% cei #ai a%aci, au p%o#i a van!a cateva &aini, un po%c au un
vitel pent%u a !a 'anii luc%a%ii #iiona%e. Unul !int%e "%ati a p%o#i un vitel, !a% p%etul
ca%nii ca)ue pe piata i 'ietul o# i-a )i0 1A# a-i la pe cei #ai 'o&ati a !ea !e !ata
aceata. E %an!ul lo%. Ei nu -au (nc%i cu aa u#a !e 'ani ca #ine1.
Int%-o !u#inica !i#ineata, pe can! #e%&ea la 'ie%ica, a au)it (nca !e !epa%te "%atii
cantan!. Ve%u%ile au)ite l-au (n"u%iat i a #e% !i%ect la a#von i a pu0 1Va %o& a nu
#ai cantati aa- A# a a!uc #aine toti 'anii p%o#ii-1
Ce -a (nta#plat8 /ie%ica toc#ai canta o canta%e al ca%ui (nceput una0
1Nu ne-a# va)ut (nca telul1. /ietul o#, cu contiinta vinovata au)ie0 1Nu i-a van!ut
(nca vitelul1.
P%o'a'il ca i p%int%e noi #ai unt unii ca%e au! toc#ai 1ceea ce t%e'uie1 nu !in p%icina
au)ului la', ci toc#ai !in p%icina contiintei vinovate.
La A%a!, (n una !in 'ie%icile !in localitate, cineva a a!u un p%ieten. In ti#pul unei
canta%i (n co#un, aceta a ieit (n "u&a !in ala i a !ipa%ut. A !oua )i, can! "%atele
not%u l-a (nt%e'at !e ce a "u&it aa !in 'ie%ica, aceta i-a pu ca -a pe%iat "oa%te #ult
atunci can! (nt%ea&a 'ie%ica a cantat0
1Luati-l, le&ati-l1. Realitatea e%a ca 'ie%ica (nt%ea&a cantae0 1Lau!ati-L, lau!ati-L-1.
Privirea n sus
Un o# a plecat (nt%-o )i pe ca#p a "u%e po%u#'. A luat cu el pe unul !in copiii ai
2.
pent%u ca a-i !ea !e ti%e (n ca) ca venea cineva (n ti#p ce el e%a ocupat cu u#ple%ea
acului. Inainte !e-a int%a (n lanul !e po%u#' -a uitat cu atentie (n toate pa%tile. Dupa ce
a !at ulti#ele int%uctiuni copilutui, a !at a plece. I#e!iat copilul l-a t%i&at0 1Taticule-
Ai uitat a te uiti (n u-1
Ruinat !e cuvintele copilului i !an!u-i ea#a ca ete totui Cineva acolo u ca%e
ve!e totul, o#ul a plecat p%e caa pocain!u-e !e intentia a u%ata.
Inainte !e a "ace o%ice, a% t%e'ui a p%ivi# (n u.
Dumne$eu vede si stie
Cu #ai #ulti ani (n u%#a, !oi "%ati ca%e !etineau o p%avalie (nt%-un #ic o%ael !e ta%a,
au contatat cu tupoa%e ca #ulte !int%-o e%ie !e a%ticole !e pe %a"tu%ile lo%, !ipa%ue%a,
!ei (n u%#a inventa%ului %eieea ca nu "uee%a van!ute. F%atii au t%a conclu)iile lo% i o
v%e#e au (nce%cat a %e)olve p%o'le#a. In "inal, unul !in ei a venit cu un plan. S-au u%cat
(n po! i au "acut o &au%a (n tavan. Ia% apoi, pe %an!, unul !in ei tatea (n potul lui !e
o'e%vatie pe can! celalalt e ocupa !e clienti. Ceea ce au !ecope%it cu p%ivi%e la unii !in
concetatenii lo% a "ot uluito%- Cu toate acetea nu -a a!u nici o acu)atie "atia0 In
c,i#' au laat a e (ntelea&a ca (n tavan eBita un o%i"iciu. Fu%tia&u%ile au (ncetat
ap%oape intantaneu- Da% uneo%i "%atii o'e%vau a#u)ati cate un cu#pa%ato% ca%e e
pli#'a p%in #a&a)in %i!ican!u-i '%uc p%ivi%ea (n tavan, cu un oa%eca%e enti#ent !e
vinovatie (ntipa%it pe "i&u%a.
Multi !int%e e#enii not%i e co#po%ta ca i cu#, 1acolo u1 n-a% "i ni#eni ca%e a
va!a ceea ce "ac ei pe pa#ant.
!Sunday School 2imes%
Constiinta
Felul in ca%e un in!ian a !e"init contiinta pa%e nu nu#ai a#u)ant, ci i "oa%te
e#ni"icativ0
1Contiinta ete un o'iect t%iun&,iula% acutit ca%e locuiete (n inte%io%ul #eu. Can! "ac
ceva %au, e (nva%te i (#i p%o!uce #a%i !u%e%i. Da% !aca "ac (n continua%e luc%u%i %ele,
o'iectul e va %auci atat !e #ult, (ncat coltu%ile ale e vo% toci i nu-#i vo% #ai p%o!uce
nici o !u%e%e.
Cu# ta# oa%e cu o'iectul t%iun&iula%8
Cineva punea tot !ep%e contiinta ca ea ete la "el ca "luie%ul unui politit, ca%e ne
ave%ti)ea)a atunci can! t%ece# pe %ou. Multi, (na au "acut ca polititul a (n&,ita
"luie%ul, pent%u ca ei a ci%cule pe un!e vo%.
!Samuel M. 34em4er 5n 67t 7s Hard to /e a Christian6%
Nu a"tiona ni"iodata mpotriva "onstiintei
S-a pet%ecut (n p%i#ii ani ai pla#a!i%ii Statelo% Unite ale A#e%icii. Un o# 'o&at a
int%at (n atelie%ul unui ela% a%ac (nt%-o a#'ata !upa-a#ia)a i i-a laat un capat%u pe
ca%e a-l te%#ine pana luni !i#ineata.
1Nu e poate1, a %apun p%op%ieta%ul atelie%ului. 1Cu# a nu e poata, a %eplicat clientul,
ai #aine o )i (nt%ea&a la !ipo)itie-1 1Da% noi nu luc%a# !u#inica, !o#nule-1 1Foa%te
'ine1 atunci #a !uc la cei ca%e luc%ea)a.1 1A# putea a te%#ina# luc%a%ea pe #a%ti.1
1Ma%ti e p%ea ta%)iu, pune capat%ul (napoi in t%au%a-1 Sela%ul nu a avut nici o ovai%e. A
"acut (n tace%e ceea ce i -a pu. Pete cateva o%e a apa%ut un vecin i i-a )i )e"le#ito%0
22
1Nu pot !ecat a-ti #ultu#ec i a-ti pun cat !e (ncantat voi "i a-#i t%i#iti i pe viito%
cat #ai #ulti clienti ca aceta1. 1Nu ti-i voi t%i#ite pe aceia pe ca%e pot a-i pat%e), !a%
cu a*uto%ul lui Du#ne)eu nu-#i voi calca pe contiinta nici pent%u oa#eni i nici pent%u
'ani.1 Au t%ecut apta#ani, apta#ani &%ele pent%u acet ela% c%e!incio i, iata ca (nt%-o
)i int%a (n atelie%ui lui un o# (n uni"o%#a #ilita%a.
1Deci, tu eti o'%a)nicul ca%e nu v%ea a luc%e)e !u#inica-1 1Eu nu luc%e) !u#inica, !a%
nu unt ne%epectuo cu cei pe ca%e (i e%vec.1 1P%ietenul #eu #i-a pu ca ai %e"u)at a-i
luc%e)i, oa%e nu ete aceata o'%a)nicie81 1N-a# avut (ncot%o, !o#nule-1 1/a ai avut, ai
"ot li'e% a ale&i (nt%e a-L e%vi pe Du#ne)eu au a "ace pe placul unui o# i, ai ale
cu# ai v%ut tu, !e aceea #a a"lu ata)i aici. Eu unt <ene%alul DoEnin&, i !e #ult ti#p
caut1 un o# !e (nc%e!e%e pent%u eBecuta%ea unei co#en)i #a%i !in pa%tea &uve%nului. Din
clipa can! a# au)it !e tine, a# ,ota%at a-ti (nc%e!inte) tie aceata co#an!a, *u!ecan! ca
un o# ca%e Il lu*ete ne(n"%icat pe Du#ne)eu, (l va e%vi i pe ap%oapele lui cu
c%e!incioie.1 <ene%alul i-a (nc%e!intat co#an!a, punan! at"el te#elia p%ope%itatii
ela%ului.
Trei dolari
Dupa %elata%ile )ia%ului C,ica&o T%i'une, $. R. Sa#pon !i%ecto%ul &ene%al al
co#paniei !e t%anpo%t C,ica&o an! Eate# Illinoi Rail%oa! a p%i#it o c%ioa%e !e la
Lo An&ele (n ca%e e%au t%ei 'ancnote !e . !ola%. Acetea e%au (notite !e u%#atoa%ea
eBplicatie0 1Cu ani (n u%#a a# calato%it "a%a a platec pe unul !in t%enu%ile co#paniei
!v. A t%ecut #ulta v%e#e !e atunci i #-a# ta'ilit (n vet@ (nt%e ti#p a# !evenit
c%e!incio i a !o%i a a# o contiinta cu%ata1.
1Aa!a% !o%ec a actione) at"el (ncat (n contiinta #ea a "iu co%ect (n "ata lui
Du#ne)eu i (n "ata oa#enilo%.
Constlinta nu este in'ailibila
Un ,in!u (i punea unui "unctiona% al a!#init%atiei '%itanice !in In!ia0
1Contiintele noat%e ne !ictea)a a a%!e# va!uvele pe %u&ul "une%a% al otilo% lo%-1 1Ia%
contiintele noat%e ne !ictea)a a va t%i#ite# la pan)u%atoa%e !aca p%oce!ati aa-1
Napoleon
Int%-o c%ioa%e a!%eata lui M. Ma%tin !e la <eneva, Napoleon /onapa%te a c%i
u#natoa%ele cuvinte !e#ne !e toata atentia0
1Do%ec a #a "ac (ntele ca intentia i "e%#a #ea ,ota%a%e ete a #entin li'e%tatea
oa#enilo% !e-a e (nc,ina lui Du#ne)eu aa cu# !o%ec ei. I#pe%iul le&ii ta%ete acolo
un!e (ncepe i#pe%iul contiintei. Nici le&ile i nici (#pa%atii nu pot i#pune %e&ulile lo%
acetui i#pe%iu1.
Ce 'ine a% "i "ot ca !epotii ce ne-au %o'it nea#ul i ca%e -au c%e)ut tapanii
contiintelo% upuilo% lo%, a% "i (nvatat ceva, #aca% !in cuvintele !e #ai u.

DEFINITII
FALIMENTUL ete oca)ia !e-a (ncepe !in nou, !a% cu #ai #ulta inteli&enta.
PRIETENUL ete cel ce tie totul !ep%e tine i te p%etuiete la "el. PRIETENIA ete ca
26
'anii, e #ai uo% !e "acut !ecat !e pat%at.
UMILINTA ete cel #ai ciu!at at%i'ut u#an. Can! c%e)i ca o ai, ai i pie%!ut-o.
URA ete aci!ul ca%e "ace #ai #ult %au vaului (n ca%e e tinut, !ecat o'iectelo% aup%a
ca%o%a ete a%uncat.
SFINTENIA nu ete incapacitatea !e-a pacatui, ci capacitatea !e-a nu pacatui.
IPOCRITUL ete acea pe%oana ca%e !upa ce a c%i o ca%te ateita, e %oa&a a ai'a
ucce.
FANATICUL ete acea pe%oana ca%e uitan!u-i tinta (i !u'lea)a e"o%tu%ile.
CELE/RA e o pe%oana ca%e #uncete !in &%eu toata viata pent%u a a*un&e "ai#oa i
cunocuta !e toata lu#ea, pent%u ca apoi a u#'le cu oc,ela%i "u#u%ii pent%u a nu "i
%ecunocut.
COMUNISTUL ete ca un c%oco!il. Can! (i !ec,i!e &u%a nu tii !aca va )a#'i, au te
va (n&,iti.
EIPERIENTA ete acel luc%u ca%e ne "ace a ne %ecunoate# &%eelile atunci can! le
%epeta#.
PROVER/UL ete o p%opo)itie cu%ta (nvatata !int%-o lun&a eBpe%ienta.

Fri"a
/a%'atul ca%e %e"u)a a lupte e%a nu#it "%ico. A)i e nu#ete 'u%lac.
Cu%a* (nea#na a tii tu in&u%ul ca%e tie ca (ti ete "%ica.
Ma%i#ea "%icii noat%e !ove!ete #ici#ea c%e!intei noat%e.
Cel ca%e e te#e ca "ace p%ea #ulte !e o'icei "ace "oa%te putine.
F%ica !e viito% ete cance%ul p%e)etului.
Nu te te#e !e #aine, Du#ne)eu ete !e*a acolo.
Cea #ai #a%e &%eeala pe ca%e poti -o "aci (n viata ete a t%aieti pe%#anent cu "%ica (n
an ca vei "ace una.
Libertatea "are vine o data "u steaul
Citi%ea 1Ca%tii Le&ii1 ete un p%ivile&iu !e ca%e nu e 'ucu%a toata lu#ea. Can!
a#e%icanii au ocupat pent%u p%i#a oa%a Manila, au "ot !ec,ie po%tile (nc,io%ilo%
pent%u 1!etinutii politici1. Unul !int%e !elictele pe 'a)a ca%uia "uee%a unii (nte#nitati !e
cat%e &uve%nul paniol ca%e con!ucea (n acea v%e#e inulele Filipine, e%a citi%ea /i'liei.
Int%-o )i a venit la D%. $o#e% Stunt) un o# ce%an!u-i o (nt%eve!e%e cu ca%acte% t%ict
con"i!ential. El l-a (nt%e'at pe Stunt) (n oapta !aca ete (nt%-a!eva% poi'il a citeaca
/i'lia "a%a pe%icolul !e a "i (nte#nitat. D%. Stunt) l-a !u la ua i l-a (n!e#nat a
p%iveaca !%apelul a#e%ican ca%e "al"aia (n 'ataia vantului. Apoi i-a )i u%#atoa%ele
cuvinte0 1Cata v%e#e vei ve!ea tea&ul aceta "al"ain! pete ta%a !u#itale, poti a e)i pe
coa#a caei, !aca v%ei, i a citeti /i'lia i ni#eni nu-ti va "ace nici un %au.
!"ospel Herald%
Inlo"uitorul
Can! FoB (nte#eieto%ul o%&ani)atiei 1P%ietenii1 au JuaGe%ii, cu# e #ai nu#eau,
)acea (n (nc,ioa%e la Lancate%, un c%e!incio !in &%upul 1p%ietenilo%1 a venit la Olive%
C%o#Eell i -a o"e%it a-l (nlocuiaca pe FoB (n (nc,ioa%e.
2>
C%o#Eell a "ot atat !e i#p%eionat !e aceata o"e%ta ca a pu #ai #a%ilo% ta%ii0 1Ca%e
!in voi a% "ace acelai luc%u pent%u #ine (n ca)ul ca eu voi a*un&e (n ae#enea con!itie8
Cu toate ca nu pot accepta o"e%ta !in cau)a le&ilo% (n vi&oa%e, a pu el, totui pute%ea
!%a&otei i a*e%t"ei acetui o# #-au copleit1.
Daca o *e%t"a (nlocuitoa%e ca a acetui o# ne #ica ini#ile, a% t%e'ui cu atat #ai #ult
a ni le )!%o'eaca *e%tta (nlocuitoa%e a !%a&otei Do#nului not%u Iu $%ito, ca%e S-a
*e%t"it (n locul not%u al tutu%o%a.
Leul din "asa
A%it%oc%atul "%ance), 'a%onul Ric,a%! !?A%c;, a tinut (n caa un leu !e !oi ani. Int%-o
ea%a can! voia a-l (nc,i!a (n 'aie, un!e aceta (i pet%ecea noaptea, leul -a (#pot%ivit
lovin!u-i tapanul #o%tal. A inte%venit politia ca%e a t%e'uit a (#pute "ia%a (#'atata !e
an&ele victi#ei.
Can! apotolul Pavel a ce%ut c%etinilo% 1a-i o#oa%e #a!ula%ele ca%e unt pe
pa#ant...1 el a "acut-o (n !eplina cunotinta !e cau)a, contient !e pe%icolul pe ca%e
acetea (l p%e)inta pent%u viata c%e!incioului. Nu#ai cei ca%e e poa%ta ap%u cu ei (nii
nu vo% ca!ea victi#e p%op%iilo% po%ni%i pacatoae.
In"endiu
O '%i&a!a !e po#pie%i !in NeE Fo%G a "ot c,e#ata !e u%&enta pent# tin&e%ea unui
incen!iu. In lipa lo%, e!iul '%i&a)ii a luat "oc. Vecinii au ale%tat o alta '%i&a!a !e
po#pie%i ca%e a venit la tin&e%ea "ocului i ca%e !e a'ia au %euit -o "aca pana la
(ntoa%ce%ea p%op%ieta%ilo%-
A!eeo%i, pato%ii, p%eotii i luc%ato%ii c%etini !e a)i, ocupati cu 1incen!iile1 alto%a, (i
uita "a#iliile i p%op%iile vieti p%a!a "ocului ipitelo%. Cat a!eva% &%aiec cuvintele !in
Canta%ea Canta%ilo% .0C 1...#-au pu pa)itoa%e la vii, !a% via "%u#uetii #ele n-a# pa)it-
o1
Omul
Interitate
Ce (nea#na inte&%itate8 Eu c%e! ca una !in cele #ai 'une ilut%a%i ale !i"e%entei !int%e
inte&%itate i !uplicitate poate "i &aita (n #ate#atica. In #ate#atica un nu#a% (nt%e& ete
nu#it o (nt%e&i%e, (n ti#p ce o pa%te !int%-un nu#a% e c,ea#a "%actie. Inte&%itate
(nea#na o pe%oana (nt%ea&a, co#pleta, cineva ca%e ete co#plet i ne(#pa%tit.
Du#ne)eu !o%ete a ti# oa#eni inte&%i.
Lumea are nevoie de oameni+
- Ca%e nu pot "i cu#pa%ati@
- Ca%e a-i %epecte cu t%ictete cuvantul@
- Ca%e a-i puna con!uita #o%ala !eaup%a 'o&atiei@
- Ca%e a ai'a opinii i o vointa pute%nica@
- Ca%e pot cup%in!e #ai #ult !ecat p%op%ia lo% vocatie@
- Ca%e nu e)ita a %acu#pe%e ti#pul@
- Ca%e nu (i pie%! in!ivi!ualitatea (n #ulti#e@
- Ca%e unt oneti atat (n luc%u%ile #ici cat l (n cele #a%i@
27
- Ca%e nu "ac co#p%o#iu%i cu %aul@
- A ca%o% a#'itii nu e con"un!a cu p%op%iile !o%inte e&oite@
- Ca%e nu pun ca "ac ceva 1pent%u ca i altcineva o "ace1@
- Ca%e e co#po%ta cu !%eptate cu p%ietenii lo% la 'ine i la %au, (n neca)u%i cat i (n
p%ope%itate@
- Ca%e nu c%e! ca pe%picacitatea, (ncapatana%ea i i%etenia unt cele #ai 'une calitati
pent%u a o'tine ucceul@
- Ca%e nu e %uinea)a i nu e te# a utina a!eva%ul can! aceta !evine nepopula%.

,orbe "u tal"---
Cele #ai i#po%tante luc%u%i !in viata nu unt luc%u%ile.
<ai%ea &%eelilo% la altii ete un talent ce t%e'uie (n&%opat.
Mantui%ea ete &%atuita, !a% nu ie"tina.
Du#anii e "ac, nu e nac.
Viata ete "%a&ila, #anev%ati-o cu %u&aciune.
Recunoate%ea &%eelilo% nu ete nicio!ata o &%eeala.
Daca v%ei a o#o%i ti#pul, "ii i&u% ca-i al tau.
Calea p%e ce% ete a (nto%ci p%e !%eapta i -o tii !%ept (nainte.
Unii unt "oa%te punctuali venin! (ntot!eauna ta%)iu.
Du#ne)eu ne v%ea toata ini#a, !ei o v%ea "%anta.

Ispita
Un c%iito% c%etin a#e%ican a pu'licat o 1Auto'io&%a"ie (n cinci capitole cu%te1. O
%ep%o!uce#0
Capitolul .
Ma pli#' pe t%a!a.
In #i*locul t%otua%ului ete o &%oapa a!anca.
Ca! (n ea.
Sunt pie%!ut... Sunt neputincio.
Nu e &%eeala #ea.
I#i va t%e'ui #ult ca a pot iei a"a%a !in ea.
Capitolul II
Ma pli#' pe aceeai t%a!a.
In #i*locul t%otua%ului ete o &%oapa a!anca.
Ma "ac ca n-o va!.
Ca! (n ea !in nou.
Nu-#i vine a c%e! ca #a a"lu !in nou (n acelai loc, !a% nu e vina #ea.
I#i va t%e'ui (nca #ult ti#p ca a ie a"a%a.
Capitolul III
Ma pli#' pe aceeai t%a!a. In #i*locul t%otua%ului ete o &%oapa a!anca. A va! ca ete
acolo.
2C
Cu toate acetea ca! (n ea... ete un o'icei !e*a. Oc,ii (#i unt !ec,ii. Stiu un!e #a
a"lu. Ete &%eeala #ea. Ie a"a%a i#e!iat.
Capltolul IV
Ma pli#' pe aceeai t%a!a.
In #i*locul t%otua%ului ete o &%oapa a!anca.
O ocolec.
Capitolul V
Ma pli#' pe alta t%a!a.

.arul
In ce% e int%a p%in ,a%. Daca a% "i !upa #e%ite, ai %a#ane a"a%a i cainele tau a% int%a.
!Mar8 24ain%
So'erita
Lillie /alt%ip ete !e #ulti ani o"e% pe auto'u)ul colii. Un )ia% !in Fo%t Ho%t, a initiat
un concu% pent%u cel #ai 'un o"e% !e auto'u)e ca%e !uc copiii la coala. +ia%ul a ale-o
pe Lillie a p%i#eaca p%e#iul pent%u cel #ai 'un o"e%, !ato%ita "aptului ca (n ca%ie%a a
n-a co#i a'ate%i !e la %e&ulile !e ci%culatie i a con!u (n i&u%anta. Cole&ii ei au u#plut
auto'u)ul pent%u a pa%ticipa alatu%i !e ea la !ece%na%ea p%e#iului. Din pacate (na, (n
!%u# p%e ce%e#onia !e p%e#ie%e, Lillie a luat o cu%'a p%ea '%uc, %atu%nan! auto'u)ul.
S-a t%e)it (n pital (#p%euna cu alti .C cole&i %aniti (n acci!ent.
Ce c%e!eti, Lillie -a #ai caliticat pent%u cel #ai 'un o"e% !in TeBa, c,ia% !aca a "acut
acet acci!ent8 Nu, !ei&u%. Co#itetele !e p%e#ie%e nu ope%ea)a !upa p%incipiile ,a%ului.
Cat !e p%ivile&iati unte#. C,ia% !aca nu %eui# pe%"o%#anta unei vieti ta%a pata, "a%a nici
un %ep%o, %aplata noat%a ete con"o%# ,a%ului lui Du#ne)eu.

,irste
5anne Cal#ent ete "iinta u#ana cea #ai 'at%ana. La (#plini%ea va%tei !e .2A !e ani i -a
ce%ut a !ec%ie vi)iunea ei aup%a viito%ului0
1Foa%te cu%t1, a %eplicat ea.
O alta "e#eie ca%e a t%ait .A2 !e ani a "ot (nt%e'ata aup%a avanta*elo% !e a t%ai pana la o
ae#enca va%ta (naintata. Dupa o pau)a, a %apun0
1Nu eti upua la p%eiunea !in pa%tea cole&ilo%1.
Po"ainta
Un tal,a% !e pe c%uce a "ot #antuit, ca nici unul !in noi a nu ca!a (n !ipe%a%e@ i nu#ai
unul, ca ni#eni a nu &ene%ali)e)e.
!J. C. $yle%
29
Daca a% "i o #ie !e pai (nt%e noi i Du#ne)eu, El i-a% "ace pe toti, (n a"a%a !e unul. Il va
laa pe ulti#ul pent%u noi. Ale&e%ea ete la noi.
!Ma9 Lucado%
O#ul ca%e (i cunoate pacatele ete #ai #a%e !ecat o#ul ca%e (nvia)a #o%ti p%in
%u&aciunea lui.
!7saac Sirianul%

Eoism
E&oitul ete ca o#ul ca%e )'oa%a cu 'alonul. Toti ceilalti oa#eni i e pa% #ici. El a%ata
#ic tutu%o%a.
Un e&oit ete o#ul ca%e c%e!e ca !aca el nu -a% "i nacut, toti oa#enii l-a% "i (nt%e'at !e
ce.
Un e&oit ete o#ul ca%e vo%'ete atat !e #ult !ep%e el (nui (ncat nu #ai poti pune
ni#ic !ep%e tine (nuti.
E&oi#ul ete un na%cotic a!#init%at !e !iavolul celo% ce u"e%a !e #e!ioc%itate.
E&oi#ul ete un anete)ic &ene%at inte%io% ca%e-i pe%#ite o#ului a t%aiaca "a%a !u%e%i
cu el (nui.
Nu#ai e&oitul u"e%a cu a!eva%at. Si tot ti#pul.
A!eva%atul e&oit accepta c,ia% ca altii a "ie "e%iciti. Daca unt !ato%ita lui.
Nu#ai #oa%tea e&oitului ete !eplina. Ni#ic !in el nu #ai %a#ane alto%a.
Cei ca%e ne !ato%ea)a totul ne unt !%a&i #ai p%eu !e o%ice.
E&oi#ul taie u"letul aa cu# un ti&%u taie t%upul. 1
Le&ea e&oitului0 1Scoala-te tu, a #a ae) eu1
Un e#n la un #a&a)in !e ,aine, lipit pe o&lin!a ca#e%ei !e p%o'a, punea0 1O'iectele
ca%e e va! (n aceata o&lin!a apa% #ai #a%i ca (n %ealitate1.
In lupta vietii
7ntamplari inspiratoare cand ne con#runtam cu :reutatile vietii de #iecare &i

Cuetari
Doa#ne, cu#plita )i, can! va t%e'ui a ne pocai# !e ucceele noat%e-
Nu uitati ca-n "ata lui Ma#%e 3locul (ntalni%ilo% cu (n&e%ii4 ete tot!eauna Macpela
3pete%a un!e Av%a# i-a (n#o%#antat otia i un!e a "ot i el (n#o%#antat4,
Ca A%on, ave# !e ale i noi (nt%e a!eva% i popula%itate. Cea !in u%#a !uce la vitelul !e
au%.
Daca a% t%e'ui !at un nu#e ecolului not%u, a% t%e'ui a ale&e# (nt%e0
C,i'%ot-$atava0 1#o%#intele laco#iei1@
Ma&o%-Mia'i'0 1pai#a !in toate pa%tile1@
I-ca-'o!0 1nu #ai ete lava1.
2D
Retul nu e tace%e. E cantec au &ea#at.
Cu#pa%ati-va vio%i, p%ietenii #ei- In ia! nu canta ni#eni.
Nu unte# !ecat acul !e 'oB pe ca%e e ant%enea)a )ilnic lau!ato%ii i 'a%tito%ii not%i.
De a% v%ea a #a van!a Iu!a, I-a !a eu 6A !e a%&inti, nu#ai a nu #a a%ute.
Picu%ile te%pe !o#nec pete ca#piile #anoae. Pe!eapa cea #ai cu#plita a ia!ului va
"i p%ivelitea pu%u%i vie a pa%a!iului !e !incolo !e p%apatia venica ce le !epa%te.
D%a&otea #ulto%a a a*un ca Davi! la 'at%anete. Nu e #ai poate (ncal)i.
C%ucea lui Iu ete %ac%ucea unive%ului.
Int%e polii opui ai unive%ului ete o p%apatie venica i ,ota%a%ea noat%a.
A#inti%ea pa%a!iului pie%!ut ete in"initul not%u capital la ca%e apela# !e #ilenii pent%u
painea noat%a cea !e toate )ilele0 !u%e%ea.
Int%e noi i Pa%a!i ete o ale&e%e i o a'ie (nvapaiata. P%i#a va uci!e pacatul, ia% a !oua,
"a'%ica lui.
Un ast'el de 'rate
Paul a p%i#it ca!ou !e C%aciun o #aina nou-nouta !e la "%atele au. In ea%a !e A*un,
can! a co'o%at !in 'i%oul au a-i ia #aina pa%cata (n tata cla!i%ii, a va)ut cu# un t(nc
!e v%eo apte ani e (nva%tea cu oc,ii #a%i (n *u%ul #ainii ale. 1Ete #aina
!un#eavoat%a, !o#nule81, a (nt%e'at el.
Paul a !at !in cap. 1F%atele #eu #i-a !at-o ca!ou !e C%aciun1. /aiatul %a#ae nauc.
1V%eti a puneti ca "%atele !u#neavoat%a v-a !at-o aa... &%ati8 ... "a%a a platiti ni#ic8
Don#ule- A v%ea... 1. /aiatul e)ita.
Dei&u%, e &an!i Paul, tiu ce-i t%ece p%in cap. A% v%ea a ai'a i el un "%ate 'o&at ca
#ine. Da% ceea ce pue apoi t(ncul il "acu pe Paul a %a#ana cu &u%a cacata0
1A v%ea a pot "i i eu un at"el !e "%ate1
Paul e uita cu ui#i%e la 'aietelul !in "ata lui i #anat !e un i#pul inte%io%, (i )ie0 1N-ai
v%ea a te !uc cu #aina #ea81
1Cu# a nu- Ta%e #i-a% place-1
Dupa un cu%t %ai! p%in ca%tie%, 'aiatul e (ntoa%e p%e Paul. Oc,ii (i ticleau !e e#otie.
1Do#nule, n-ati v%ea a t%eceti p%in "ata caei noat%e81
Paul )a#'i. Stia ce !o%ea 'aiatul. Voia a le a%ate vecinilo% ca oete acaa cu o #aina
#a%e, noua-nouta. Da% Paul &%ei !in nou. 1V%eti a op%iti aici8 Lan&a t%eptele acelea, va
%o&-1
U%ca apoi ca%ile (n "u&a. Dupa cateva #o#ente (l au)i cu# %evine. De !ata aceata nu e
#ai &%a'ea. Ducea in '%atele ale un "%atio% #ai #ic. E%a ,an!icapat. L-a ae)at cu &%oa)a
pe ulti#a t%eapta a ca%ii, !upa ca%e -a ae)at lan&a el. St%an&an!u-i u#e%ii cu #ana
!%eapta, ia% cu ceaialta a%ata p%e #aina lui Paul.
2:
1Ve)i 5onn;. Ata e #aina, eBact cu# ti-a# pu u. F%atele lui i-a !at-o ca!ou !e
C%aciun i nu l-a cotat nici un cent. Int%-o )i a# a-ti !au i eu una eBact la "el ca ata...
i ai a ve)i !e unul in&u% ce luc%u%i eBt%ao%!ina%e !e C%aciun unt (n toate vit%inele !in
o%a !ep%e ca%e a# (nce%cat a-ti pun.1
Paul -a !at *o !in #aina. L-a luat (n '%atele ale pe #icutul olo&, l-a ae)at lan&a el pe
caunul !in "ata. Cu oc,ii clipin! !e 'ucu%ie, "%atele lui #ai #a%e -a ae)at lan&a el i
toti t%ei au (nceput o calato%ie !e neuitat p%in o%aul p%e&atit !e C%aciun.
In ea%a aceea !e A*un, Paul a (ntele pent%u p%i#a !ata ce a v%ut Iu a puna can! a
a"i%#at ca0 1ete #ai 'ine a !ai !ecat a p%i#eti...1 3Dan Cla%G4
Presupunere
Un "oto&%a" !e la unul !in )ia%ele nationale a p%i#it a%cina a "oto&%a"ie)e un incen!iu
ca%e !eci#a #ii !e ,ecta%e !e pa!u%e !int%-o )ona #untoaa. I -a pu ca un #ic avion (l
atepta la ae%opo%t pent%u a u%vola locul !e)at%ului.
A a*un la ae%opo%t cu o o%a (naintea a"intitului. Micul avion Cena (l atepta. A a%it cu
tot ec,ipa#entul (n avion i a t%i&at pilotului0 1Da-i !%u#ul-1 Pilotul a po%nit #oto%ul i
cu%an! avionul !ecola p%e ce%ul p%e&atin!u-e !e apu.
1+'oa%a la no%! !e incen!iu1 i-a pu "oto&%atul, 1apoi ta cateva co'o%a%i cat #ai ap%oape
!e copacii (n "laca%i1.
1De ce81, a (nt%e'at pilotul (n&%i*o%at.
1Pent%u ca a# !e &an! a "ac cateva "oto&%a"ii-1, i-a %apun "oto&%a"ul. 1Sunt "oto&%a"1,
i "oto&%a"ii "ac "oto&%a"ii-1
Dupa o pau)a !etul !e lun&a, pilotul l-a (nt%e'at0 1V%eti a puneti ca nu unteti
int%ucto%ul !e )'o%81
Nu c%e!eti ca #ani"eta# nea'uinte ae#anatoa%e atunci can! po%ni# la !%u# (n
viata, (n a"ace%i au (n noi eBpe%iente pi%ituale cu oa#eni ca%e unt cu totul altceva !ecat
ceea ce 'anui# la (nceput8
Crestini sanatosi
Doi c%etini ca%e au t%ait o viata 'una au #u%it i au a*un (n ce%. In ti#p ce e pli#'au,
#inunan!u-e !e "%u#uetile !e ne&%ait ale Pa%a!iului, unul !in ei a pu0 1EBt%ao%!ina%-
N-a# putut a 'anuiec #aca% cat !e "%u#o i !e 'ine e aici-1
1Da, )ie celalalt. <an!ete-te nu#ai ca !aca nu #anca# atatea vita#ine i "ul&i !e
ce%eale e%a# cel putin cu )ece ani #ai !ev%e#e aici.1
Paiul din o"!iul altuia
/unica toc#ai a te%#inat !e citit o poveti%e 'i'lica celo% !oi nepotei &ata !e culca%e
i, i-a (nt%e'at !aca ei tiu ce-i acela 1pacat1.
1Cu# a nu?1, a %apun Ionel !e v%eo 9 anio%i. 1Pacat ete atunci can! "aci ceva %au.1
F%atio%ului au !e nu#ai 7 ani, Vailica, i -au #a%it !eo!ata oc,io%ii. 1Eu tiu un pacat
"oa%te #a%e pe ca%e Ionel l-a "acut a)i.1
Supa%at "oc, Ionel -a (nto% p%e t%atio%ul lui i i-a pu0 1Tu a-ti ve)i !e pacatele tale, i
eu o a-#i va! !e ale #ele1.
Ce 'ine e va! pacatele alto%a i cu cata naivitate c%e!e# ca ale noat%e unt #ai putin
vi)i'ile- Solutia lui Ionel !e a ne ve!ea "ieca%e !e pacatele noat%e ete 'una (n ca)ul (n
ca%e a ve!ea !e ele inea#na a ne pocai i a le a'an!ona.
6A
%ua"iunea
Can! un clu' !e noapte -a !ec,i (n t%a!a p%incipala a #icului o%ael, in&u%a
'ie%ica !in localitate -a a!unat la %u&aciune. Toata noaptea au tat in %u&aciune (naintea
lui Du#ne)eu ce%an!u-I ca a %a!a clu'ul !e pe "ata pa#antului. Un "ul&e% a lovit
cla!i%ea clu'ului, ca%e a a% pana (n te#elii.
P%op%ieta%ul a !at 'ie,ca (n t%i'unal. Con!uce%ea 'ie%icii i-a !eclinat o%ice vina.
Dupa ce a au!iat a#'ele pa%ti,*u!ecato%ul a pu@ 1Se pa%e ca in!i"e%ent !e pa%tea cui e
vina, p%op%ieta%ul clu'ului !e noapte c%e!e (n pute%ea %u&aciunii, ia% 'ie%ica nu c%e!e1.
Ave# !i"icultati cu accepta%ea %apunului %u&aciunilo% noat%e, pe ca%e le ve!e# #ai
#ult ca i#ple eBe%citii %eli&ioae !ecat ca un !ialo& cu C%eato%ul. Can! %u&aciunea
(ncetea)a a "ie !oa% #onolo&ul not%u i p%i#ete %apun, unte# &ata a-l tine# a"a%a
i a c%e!e# #ai !e&%a'a ca a!ucato%ii vetilo% 'une unt ne'uni, !ecat a accepta# ca
Pet%u cel (nte#nitat poate "i eli'e%at con"o%# %u&aciunilo% noat%e.
Ar"a lui Noe / O povestire moderna
Do#nul a pu lui Noe0 1Pete ae luni a# a "ac a ploua pete (nt%e&ul pa#ant pana
can! toti cei %ai vo% "i (nnecati !e ape. A v%ea (na a alve) cativa oa#eni i cate o
pe%ec,e !in "ieca%e oi !e ani#ale !e pe pa#ant. Iti po%uncec a cont%uieti o co%a'ie-1
P%int%-un tui&e% !e lu#ina Noe a p%i#it toate planele i peciticatiile p%oiectului
a#'a%catiunii.
1/ine-1, a )i Noe, t%e#u%an! (nca !e "%ica tinan! planele (n #ana.
1Sae luni i va (ncepe ploaia1, a tunat !in nou vocea Do#nului. 1A% "i 'ine a te apuci !e
luc%u1.
Cele ae luni t%ecu%a %epe!e.
No%ii au (nceput a e (n&%a#a!eaca la o%i)ont i p%i#ele picatu%i !e ploaie au i (nceput
a ca!a. Do#nul a va)ut cu# Noe tatea (n cu%te plan&an!.
Nici u%#a !e a%ca.
1Noe-1 a t%i&at Do#nul. 1Un!e ete a%ca81 Un "ul&e% ca)u lan&a picioa%ele lui Noe,
pent%u a u'linia e%io)itatea (nt%e'a%ii.
1Doa#ne, Te %o& a #a le%ti1, e %u&a Noe. 1A# "acut tot ce a# tiut, !a% a# avut #a%i
p%o'le#e. In p%i#ul %an! #i-a t%e'uit o auto%i)atie !e cont%uctie pent%u co%a'ie i
planu%i ca%e a %epecte co!u%ile locale. Aa ca a t%e'uit a an&a*e) un in&ine% ca a-#i
%e"aca (nt%e&ul p%oiect. Apoi, a# int%at (nt%-o a!eva%ata 'atalie cu auto%itatile (n*u%ul
u'iectului intalatiei !e tin&e%e a incen!iilo%. Apoi, vecinii -au plan ca viola# %e&ulile
a%,itectu%ale ale o%aului cont%uin! o co%a'ie (n cu%tea caei, aa ca #i-a t%e'uit o
!ipena !in pa%tea co#iiei !e a%,itectu%a, a o%aului.
A# !at apoi !e o alta p%o'le#a cu ap%ovi)iona%ea le#nului pent%u co%a'ie, pent%u ca
le#nul in!icat !e p%oiect p%ovenea !in copaci inte%)ii a "ie taiati, pent%u a nu !it%u&e
ulti#ele 'u"aite patate, pecie pe cale !e !ipa%itie. Dul&,e%ii au "o%#at un in!icat i au
(nceput o &%eva. A t%e'uit a po%t inte%#ina'ile ne&ocie%i cu Co#iia Nationala a Fo%telo%
!e Munca i Sin!icate pana ce au pu #ana pe "e%et%au i ciocan. Ave# acu# a'ia .C
!ul&,e%i an&a*ati.
A# (nceput a a!un ani#alele, !a% a# !at pete un &%up ce lupta pent%u !%eptu%ile
ani#alelo%. O'iectia lo% p%incipala e%a ca voia# a alve) nu#ai cate o pe%ec,e !in
"ieca%e oi.
Apoi a# !at !e neca)u%i cu co#iia p%otectiei #e!iului (ncon*u%ato%, ca%e (#i ce%ea a
6.
co#plete) o !ecla%atie aup%a i#pactului potopului plani"icat !e Tine Doa#ne aup%a
#e!iului (ncon*u%ato%. In&ine%ii lo% (#i ce%eau o ,a%ta cu a%ia !e eBtin!e%e a )onei
inun!a'ile. Le-a# t%i#i un &lo'.
Sa nu-ti #ai pun Doa#ne !e cei !e la taBe. Au v%ut a #a a%ete)e ca intentiona# a evit
plata taBelo% plecan! !in ta%a cu co%a'ia. C,ia% acu# a# p%i#it o c%ioa%e !e la ei p%in
ca%e (#i ce% o u#a eno%#a !e platit.
1Nu c%e! Doa#ne ca voi putea te%#ina a%ca (n u%#ato%ui an1, e vaita 'ietul Noe.
Ce%ul (ncepu a e (nenine)e '%uc. Soa%ele t%aiuci !in nou pe 'olta. Un cu%cu'eu e
a%cui pete (ntin!e%ea o%i)ontului. Noe e uita ui#it i )a#'i. 1V%ei a pui, Doa#ne, ca
n-ai a !it%u&i pa#antul81
1Ai &%eit Noe- Fiin! Do#nul (nt%e&ului Unive% a# unele avanta*e. Voi !it%u&e (nt%e&ul
pa#ant, cu ceva #ult #ai %au !ecat potopul. Ceva inventat (nui !e o#.1
1Cu ce Doa#ne81, a (nt%e'at Noe ui#it.
Dupa o lun&a pau)a, Do#nul a pu@
1Cu &uve%nul1.
In"!inare
O "e#eie a int%at int%-un #a&a)in !in piata cent%ala a o%aului =ana Cit;, pent%u a-i
cu#pa%a un co%n cu (n&,etata. Dupa ce a ale oiul !e (n&,etata, -a (nto% i -a t%e)it
"ata (n "ata cu acto%ul Paul NeE#an, ca%e e a"la (n o%a pent%u tu%na%ea "il#ului 1M%. K
M%. /%i!&e1. Aceta i-a )a#'it i a alutat-o cu un 1$ello-10 Oc,ii al'at%ii ai lui Paul
NeE#an i-au "acut &enunc,ii a-i t%e#u%e.
A %euit a plateaca pent%u (n&,etata i a ieit !in p%avalie cu ini#a 'atan!u-i pute%nic.
S-a op%it a-i %evina !in e#otie i a contatat ca nu avea (n&,etata pe ca%e o co#an!ae.
S-a (nto% (n p%avalie, !a% (n ua a !at !in nou na (n na cu Paul NeE#an.
1Va cautati (n&,etata, nu-i aa81, a (nt%e'at-o %enu#itul acto%. A !at !in cap "a%a a poata
coate un cuvant. 1Ati pu-o (n poeta (#p%euna cu %etul !e 'ani1, i-a pu acto%ul
)a#'in!.
Oa%e can! a "ot ulti#a !ata can! ne-a# (n"io%at i ne-a 'atut ini#a !e e#otie la p%e)enta
lui $%ito (n /ie%ica Sa8
Papa n "er
Dupa ce papa a #u%it a "ot alutat !e Stantul Pet%u la po%tile Raiului. Dupa putina
o%ienta%e l-a (nte'at pe ponti" ce a% v%ea a "aca. Papa a pu ca ta%e i-a% placea a tu!ie)e
teBtele o%i&inale !upa ca%e -a c%i Stanta Sc%iptu%a. A "ot con!u la 'i'lioteca un!e
putea citi !upa placul ini#ii ale.
La cateva o%e, Stantul Pet%u a !evenit cu%io a tie ce-i cu t%i&atele ca%e %aunau !in
'i'lioteca. 1Ete un R (n acet cuvant-1 A plecat p%e 'i'lioteca a va!a ca%e e%a
p%o'le#a, can! a au)it !in nou pe papa t%i&an!0 1Ete E i nu I-1 Stantul Pet%u a ale%&at
p%e 'i'lioteca, un!e l-a alutat pe papa, ca%e tatea (n picioa%e tinan! c%ie%ile ac%e in
#aini. L-a (nt%e'at ca%e-i p%o'le#a, 1Aici pune ?cele'%at? i nu ?celi'at? cu# a# tiut
noi1, a pu papa cu t%itete.
Adoles"enti
Cineva a avut initiativa (ntoc#i%ii unei c%io%i-lant, !etinata pa%intilo% ca%e au
a!olecenti. Sc%ioa%ea una ca# aa0
62
1D%a&a p%ietene. Aceata ete o c%ioa%e-lant ca%e ete #enita a-ti a!uca uu%a%e i
"e%ici%e. Sp%e !eoe'i%e !e alte c%io%i-lant, aceata nu cota nici un 'an. Si#plu, t%i#iti o
copie !in aceata c%ioa%e la alti ae pa%inti ca%e unt o'oiti !e a!olecentii lo%. Apoi,
lea&a-l pe a!olecentul tau i t%i#i-te-l la ulti#a a!%ea !e pe lita celo% ae. Int%-o
apta#ana vei p%i#i .C.>6C !e a!olecenti - !int%e ca%e unul va #e%ita a-l pat%e)i
pent%u tine. Atentie- Un pa%inte ca%e a (n!%a)nit a (nt%e%upa lantul i-a p%i#it p%op%iul
a!olecent (napoi.1
Pasarea "aptiva
O v%a'ie a pat%un pe ua 'ie%icii (nt%-o !u#inica cal!u%oaa !e va%a. Se%viciul !ivin
e%a (n plina !e"au%a%e. Plina !e "%ica 'iata paa%ica a (nce%cat a cape !in cla!i%e
i)'in!u-e violent !e &ea#u%ile "e%et%elo%. A !oa#na u%#a%ea atenta )'ate%ea #icii
vietati, #i%ata !e i&no%anta ei, !e "aptul ca nu e %e(nto%cea pe ua la%& !ec,ia. Epui)ata,
paa%ea -a ae)at pent%u a e o!i,ni, !upa ca%e o'e%van! ua !ec,ia a )'u%at veela (n
li'e%tate.
1La "el !e i&no%anta unt i eu ca paa%ea aceata1, i-a pu "e#eia i#p%eionata !e
cena. 1Toate e"o%tu%ile #ele !e a #a eli'e%a !e pacatele (n ca%e )ac nu unt !ecat e"o%tu%i
te%ile ca ale acetei v%a'ii, pe can! ua ,a%ului lui Du#ne)eu e%a #e%eu !ec,ia.1
O mie de pun"te
Un c%etin ca%e e #an!%ea cu "aptele ale 'une a viat (nt%-o noapte ca e%a la poa%ta
ce%ului. Cu lite%e u%iae, pe "%ontipiciul po%tii c%ia0 1Cei ce vo% a int%e aici au nevoie !e
.AAA !e puncte1.
In&e%ul l-a (nt%e'at0
- Ce ai "acut (n viata8
- Eu8 A# "ot c%e!incio Do#nului (nt%ea&a #ea viata. A# pa)it Cuvantul lui Du#ne)eu
cu toata "intenia.
- Foa%te 'ine. Ai un punct. Altceva8
- A# !at #ai #ult !ecat )eciuiala !e "ieca%e !ata pent%u luc%a%ea Do#nului. A# a*utat pe
a%aci, pe va!uve, pe o%"ani.
- EBceptional. Inca un punct.
- A# c%ecut o "a#ilie nu#e%oaa !e copii, pe ca%e i-a# "acut #iiona%i. Eu (nu#i a#
p%e!icat Evan&,elia i a# a*utat la %apan!i%ea ei.
- Ne#aipo#enit- Aa oa#eni ca# %a% vin pe aici, a pu (n&e%ul. Inca un punct. Ai #ai
"acut ceva8
/ietul o# -a pie%!ut cu totul. Daca pent%u tot ce puee pana acu# valo%a nu#ai 6
puncte, ce a #ai a!au&e 8 A %i!icat oc,ii p%e u%iaa inc%iptie i, a citit !in nou0 1Cei ce
vo% a int%e aici au nevoie !e .AAA !e puncte-1 A o"tat a!anc i a eBcla#at0
- Doa#ne, aici e poate int%a !oa% p%in ,a%ul Tau-
- EBact, a pu (n&e%ul. ::9 !e puncte-
%e"omandarea
Int%-o )i D%. /a#a%!o, !i%ecto%ul unui o%"elinat !in Lon!%a, a "ot (nta#pinat !e un
'aietel #u%!a% i (#'%acat nu#ai (n )!%ente, ca%e i-a ce%ut a-l p%i#eaca (n o%"elinatul
au.
- Da% 'aiete, eu nu te cunoc. Nu tiu cine eti, !e un!e vii. Cine te-a %eco#an!at8
66
/aietelul a %i!icat pulpana ,ainei ale #u%!a%e i )!%entuite i a pu0
- Aceata ete in&u%a #ea %eco#an!a%e. Alta nu a#. Docto%ul l-a cup%in (n '%atele ale
i l-a luat u' oc%oti%ea a. Sin&u%a noat%a %eco#an!a%e la ce%, pent%u a "( #antuiti, ete
#ulti#ea pacatelo% noat%e !e ca%e nu vo# putea capa nicio!ata in&u%i.
Ceea "e este "u adevarat important
Cu cativa ani (n u%#a, la Seattle (n ca!%ul 5ocu%ilo% Oli#pice Speciale, la linia !e ta%t
-au aliniat noua ,an!icapati "i)ic i #ental, pent%u cu%a !e .AA !e #et%i. Can! "ocul !e
a%#a a !at ta%tul, cu totii au (nceput a (nva%ta !in %apute%i %otile ca%ucioa%elo% p%e linia
!e oi%e. Cu totii, (n ata%a !e un 'aiat, al ca%ui ca%ucio% -a opintit (n 'o%!u%a !e #a%&ine
i -a %atu%nat. A ca)ut i a (nceput a plan&a. Ceilalti opt i-au au)it planul. Au (ncetinit
cu%a i -au op%it. Apoi -au (nto% i au luat-o (napoi, cu totii. A "ata cu un &%av ,an!icap
#ental -a aplecat p%e el i l-a a%utat punan!u-i0 1Aa ca e #ai 'ine acu#81. L-au
%i!icat. Apoi tinan!u-e !e #aini au po%nit cu totii p%e linia !e oi%e.
Sta!ionul (nt%e& e%a (n picioa%e i aplau)ele i u%alele au continuat pete .A #inute.
Ete oa%e neapa%at nevoie a "i# p%ivati !e anatate pent%u a ne !a ea#a ca oa#enii unt
#ai i#po%tanti ca %eali)a%ile noat%e8 P%o'a'il ca cel #ai &%av ,an!icap !e ca%e u"e%i#
ete u'ap%ecie%ea "iintei u#ane, e&oi#ul cu ca%e ne )'ate# "ieca%e a "i# (nvin&ato%i,
a "i# (naintea alto%a (n cu%a vietii.
Oportunitate
In#ultin!u-e nu#a%ul lupilo% !in %e&iune, auto%itatile unui tat !in SUA au o"e%it
u#a !e 7AAA !ola%i pent%u "ieca%e lup (#pucat. Sti%ea pu'licata (n )ia%e i-a t%an"o%#at
pe Sa# i 5e!, !oi 'uni p%ieteni, (n vanato%i !e lupi.
+ile i nopti la %an! au colin!at #untii i pa!u%ile (n cauta%ea lupilo%, !a% acetia, pa%ca
vo%'iti, !ipa%ue%a ta%a u%#a.
EBtenuati i "la#an)i, au a!o%#it (nt%-o noapte la un "oc (n pa!u%e, vian!u-i "ieca%e
'o&atia. Deo!ata, Sa# -a t%e)it la un )&o#ot ciu!at. E%au (ncon*u%ati !e o ,aita u%iaa !e
lupi, ai ca%o% oc,i i colti ticleau (n intune%ic. L-a )&altait pute%nic pe p%ietenul au
punan!0 15e!, coala-te %epe!e- Sunte# 'o&ati-1
In'luenta
O vec,e ito%ioa%a pune ca un o# nep%i,anit a venit (n So!o#a pe%an! a alve)e
cetatea co%upta. A (nceput a u#'le !in caa in caa, !in piata (n piata, t%i&an! pe "ieca%e
t%a!a0 1Oa#enilo%, pocaiti-va- Ceea ce "aceti voi ete pacat. Aceata va va !it%u&e, pe
voi i copiii vot%i-1 Oa#enii %a!eau, !a% el continua a puna #e%eu, #e%eu aceleai
cuvinte, "a%a ca cineva a-l 'a&e (n ea#a. Int%-o )i un copil l-a op%it pe t%a!a i l-a
(nt%e'at0 1Sa%#ane o#, nu ve)i ca n-a%e %ot81 1Da, va!1, a pu o#ul. 1Atunci !e ce #ai
continui81 1La (nceput, a pu el, a# c%e)ut ca-i voi putea c,i#'a. Acu# continuu a
t%i& a nu #a c,i#'e ei pe #ine.1
Tena"itatea lui Lin"oln
Unul !int%e ce-e #ai ilut%e eBe#ple !e pe%eve%enta ete ta%a (n!oiala, A'%a,a#
Lincoln. Daca v%ei a (nveti ceva !e la cineva ca%e nu -a laat 'atut nicio!ata, atunci poti
a-l iei pe Lincoln ca !acal.
Nacut (n a%acie, Lincoln -a luptat cu in"%an&e%ile toata viata a. A pie%!ut opt
6>
ca#panii electo%ale, a !at "ali#ent !e !oua o%i (n a"ace%i, u"e%in! i un colap ne%vo. A%
"i putut a a'an!one)e !e #ulte o%i, !a% n-a "acut-o, !evenin! unul !int%e cei #ai #a%i
p%ee!inti pe ca%e i-a avut Stalele Unite. Iata o #ica c,ita a !%u#ului au p%e Caa
Al'a0
.D.C - Fa#ilia a a "ot "o%tata a-i pa%aeaca locul i caa. A t%e'uit a luc%e)e pent%u
a-i a*uta pa%intii.
.D.D - I-a #u%it #a#a.
.D6. - A !at "ali#ent (n atace%i.
.D62 - Pie%!e (n ca#pania pent%u Con&%eul Statului
.D62 - Ii pie%!e lu*'a. V%ea a tu!ie)e avocatu%a, !a% nu ete a!#i la coala.
.D66 - I#p%u#uta 'ani !e la un p%ieten i (ncepe o a"ace%e. La ta%itui anului e%a
"ali#enta%. Ti#p !e .9 ani a tot platit acea !ato%ie.
.D6> - Cati&a (n ca#pania pent%u Ca#e%a Le&ilativa a Statului.
.D67 - Se lo&o!ete, !a% lo&o!nica a #oa%e (naintea caato%iei. A%e ini#a )!%o'ita.
.D6C - A%e un colap ne%vo. Ete (n pital ti#p !e ae luni.
.D6D - Cauta a "ie p%ee!intele Ca#e%ei Rep%e)entantilo% - in"%ant la vot.
.D>A - V%ea a a*un&a electo% - ete (n"%ant !in nou la votu%i.
.D>6 - Pie%!e ca#pania pent%u Con&%e.
.D>C - Cati&a ca#pania electo%ala pent%u Con&%e. Se !uce la Ha,in&ton un!e luc%ea)a
!in &%eu.
.D>D - Pie%!e %eale&e%ea (n Con&%e.
.D>: - Concu%ea)a pent%u o lu*'a (n tatul au !e o%i&ine i nu ete acceptat.
.D7> - Pie%!e ca#pania electo%ala pent%u un pot !e enato% al Statelo% Uaite.
.D7C - Cauta no#inali)a%ea ca vicep%ee!inte la Conventia Nationala a pa%ti!ului. Pie%!e,
avan! .AA !e votu%i #ai putin !ecat opo)antul au.
.D7D - Can!i!ea)a pent%u Senat. Pie%!e !in nou.
.DCA - Ale p%ee!intele Statelo% Unite.
Atitudine
1Ca%a%ea a "ot &%ea i "oa%te alunecoaa. Picio%ul #i-a alunecat !e u' #ine, l-a lovit pe
celalalt, !a% #i-a# %evenit i #i-a# pu0 ?Ete o aluneca%e i nu o ca)atu%a?1, a pu
A'%a,a# Lincoln !upa ce a pie%!ut ale&e%ile pent%u Senat.
Lin"oln la varsta mea
De%an*at !e %e)ultatele p%oate !e la coala, tatal l-a (nt%e'at pe #icutul 5o,n0 1Stii tu ce
"acea Lincoln can! e%a !e va%ta ta81 1Nu tiu, ce "acea la va%ta #ea, !a% tiu ce "acea la
va%ta ta-1, a %apun itetul.
Etape
O%ice noua aventu%a t%ece p%in u%#atoa%ele ta)e0 entu)ia#, co#plicatii, !ecu%a*a%e,
cauta%ea vinovatului, pe!epi%ea inocentilo% i !eco%a%ea celo% ca%e n-au "acut ni#ic.
,iata
Viata cu $%ito ete o pe%anta "a%a "a%it. Viata ta%a $%ito ete un ta%it ta%a pe%anta.
67
Viata ete ca o piat%a !e #oa%a. Te #acina au te lut%uiete. Depin!e !e #ate%ialul !in
ca%e eti tacut.
Ceea ce nu#i# noi viata nu ete !ecat o calato%ie p%e #oa%te. Ceea ce nu#i# noi
#oa%te nu ete !ecat o poa%ta p%e viata.
Viata e un %o#an (n t%ei volu#e0 T%ecutul, p%e)entul i, ce-o a vie. P%i#ul e te%#inat i
pu !eopa%te, al !oilea (l citi# )ilnic i al t%eilea i ulti#ul, e la ei". C,eile unt la
Du#ne)eu.
Inerul te urmareste0
Un ,ot a int%at noaptea (nt%-o caa. Lu#inan!u-i !%u#ul cu lante%na, a au)it o voce
ca%e punea0 1In&e%ul te u%#a%ete-1. S-a uitat a&itat (n *u%, a !at !in cap i a continuat a
caute luc%u%i !e valoa%e. A au)it !in nou0 1In&e%ul te u%#a%ete-1 S-a (nto% p%e locul !e
un!e venea vocea. La lu#ina lante#ei a )a%it un papa&al. 1Tu ai vo%'it81 Papa&alul a
a!#i ca el e%a cel cu p%icina0
1A# v%ut !oa% a te ave%ti)e). Atat-1 1Sa #a ave%ti)e)i8 Cine eti tu8 Cu# te c,ea#a81
1Moie-1, a %apun papa&alul. 1Ce "el !e oa#eni tupi)i au putut a nu#eaca un
papa&al, Moie81 Paa%ea (i %apune0 1Nu tiu. /anuiec ca aceiai ca%e au nu#it ca#e%a
!e luat ve!e%i0 ?In&e%ul?1
Draostea
D%a&otea ete luc%ul acela intan&i'il ca%e ne "ace #ultu#iti cu ceea ce ave# i
ne#ultu#iti !e ceea ce unte#.
D%a&otea ete !eci)ia !e a "ace !in p%o'le#ele tale, p%o'le#ele #ele.
Dato%ia ne !ete%#ina a "ace# luc%u%ile 'ine. D%a&otea a le "ace# "%u#o.
De'initii ale draostei date de "opii+
D%a&otea ete ceea ce-i "ace pe oa#eni a c%ea!a ca i#t "%u#oi can! ni#eni altul
nu-i ve!e at"el.
D%a&otea ete ceea ce-i "ace pe !oi a tea unul lan&a altul atunci can! ete u"icient
loc.
D%a&otea ete ceea ce-i "ace pe cei !oi a "aca linite can! eti tu !e "ata.
Cadoul
+i !e va%a pete (ntinele p%ee%ii.
Auto'u)ul opintea pe o oea cu p%ea #ulte &%opi. Pe un caun #ai !in pate, tatea un
'at%anel ucativ, tinan! (n '%ate un #anunc,i !e "lo%i !e ca#p. Pe pa%tea opua, o
"eticana oac,ea e uita "acinata la #acii, #a%&a%etele i al'at%elele !in '%atele
'at%anului. Nu-i #ai putea lua oc,ii !e la ele. Ra)'atea !in can! (n can! pana la ea
pa%"u#ul p%oapat !e "lo%i. Ince%ca a p%iveaca pe "e%eat%a p%a"uita a auto'u)ului, !a%
!e&ea'a. Ca un #a&net o at%a&eau "lo%ile 'at%anului.
6C
La u%#atoa%ea tatie, 'at%anul !a!u a co'oa%e. E)ita pent%u o clipa, !upa ca%e e
a!%ea "etei. 1Va! ca-ti plac "lo%ile #ele. C%e! ca otiei #ele i-a% "ace #a%e place%e a ti le
!a%uiec. A# a-i pun ca ti le-a# !at tie.1
Fata p%i#i "lo%ile (#'u*o%an!u-e !e place%e. U%#a%i apoi pe 'at%anelul ucativ cu# e
co'o%( !in auto'u) i int%a pe poa%ta !e "ie% "o%*at a unui #ic ci#iti% !in ap%opie%e.
Un simplu est
Ma%G #e%&ea p%e caa can! a o'e%vat ca un 'aiat -a (#pie!icat i a capat pe t%otua%
un '%at !e ca%ti pe ca%e le ca%a, !oua pulove%e, o 'ata !e 'ae'all, o #anua i un #ic
caeto"on. A (n&enunc,eat alatu%i !e 'aiatul acela i l-a a*utat a a!une luc%u%ile. Pent%u
ca i aa #e%&eau (n aceeai !i%ectie, l-a a*utat a ca%e unele !in luc%u%i. A a"lat ca pe
'aiat (l c,e#a /ill, ca-i placeau *ocu%ile elect%onice, 'ae'all-ul i ito%ia, ca avea o
&%oa)a !e neca)u%i cu celelalte #ate%ii i, ca toc#ai atunci %upee p%ietenia cu o "ata.
Au a*un la /ill acaa i Ma%G a "ot invitat a int%e a 'ea un Coca-Cola i a e uite
putin la televi)o%. Dupa-#aa aceea a t%ecut placut, p%int%e %aete i cateva *ocu%i
elect%onice. Ma%G -a !u acaa. Au continuat a e #ai va!a pana can! a#an!oi au int%at
la acelai liceu. S-au (ntalnit !e cateva o%i !e-a lun&ul anilo%. In ulti#ul an, inainte !e
&%a!ua%e, /ill l-a cautat pe Ma%G i a v%ut a-i vo%'eaca.
/ill i-a a!u a#inte !e )iua can! -au (ntalnit ei pent%u p%i#a !ata. 1Nu te-ai (nt%e'at
!e ce ca%a# atat !e #ulte luc%u%i cu #ine81, l-a (nt%e'at /ill. 1Ve)i, in )iua aceea #i-a#
"acut cu%atenie (n !ulapul #eu pent%u ca nu voia# a la #i)e%ie pent%u altul. Puee#
!eopa%te #ai #ulte patile !e !o%#it pe ca%e le-a# luat !e la #a#a i #e%&ea# p%e caa
ca a #a inuci!. Dupa ce a# pet%ecut catva ti#p (#p%euna in )iua aceea, vo%'in! i
%a)an!, #i-a# !at ea#a ca !aca #a o#o%a# nu voi #ai avea pa%te nicio!ata !e p%ietenia
uno% oa#eni ca tine. Aa ca, Ma%G, atunci can! #-ai a*utat a a!un ca%tile !e pe *o ai
"acut ceva #ult #ai i#po%tant pent%u #ine. Mi-ai alvat viata.1
!John W. Schlatter%
Ce este un ameri"an1
Con!uce !e o'icei o #aina &e%#ana "acuta cu otel ue!e) i tapitata cu piele !in
A%&entina, pe ca%e o ali#entea)a cu 'en)ina !in A%a'ia Sau!ita t%anpo%tata cu un va
li'e%ian. Dupa ce cu#pa%a !e la un #a&a)in auto !oua cauciucu%i "%antu)eti "acute !in
cauciuc natu%al !in S%i LanGa, e (n!%eapta p%e caa, un!e (i a%unca &eanta !iplo#at
#a%ocana, (i pune in cuie% pa%!eiul cotian, (i coate pato"ii italieni, ca#aa "acuta !in
'u#'ac e&iptean i (i ia ,alatul "acut (n $on& =on& ca%e e ao%tea)a cu papucii !e caa
"acuti (n TaiEan. 1Ma i#t #ult #ai con"o%ta'il acu#1, (i )ice el, (n ti#p ce-i toa%na o
ceaca !e ca"ea '%a)iliana (nt%-o cana en&le)eaca, pe ca%e o aea)a cu &%i*a pe "ata !e
#aa "acuta (n I%lan!a, ce e pot%ivete !e #inune cu #aa !ane)a "iniata cu lac !e
In!ia. Ia apoi un piB c,ine)ec i pe o ,a%tie !e 'una calitate "acuta (n Finlan!a, c%ie o
c%ioa%e con&%e#anului au, ce%an!u-i eBplicatii !e ce 'alanta co#e%ciala a Satelo%
Unite ete atat !e !e)ec,ili'%ata anul aceta.
2raba stri"a treaba
Di%ecto%ul unei "i%#e #a%i, !e!icat e"icientiei i p%o!uctivitatii, "acea inpectia )ilnica
o'inuita !in ectie (n ectie. Da!ea noi !i%ective i ve%i"ica punctualitatea pe%onalului i
%it#ul p%o!uctiei. E%a #an!%u ca un paun au)in! #ainile cu# )u#)aiau i va)an!
69
pe%onalul cu# #uncea cu !e!ica%e.
Deo!ata, !i%ecto%ul au)i pe cineva "luie%an!. Fluie%atul venea !in patele unei tive !e
la)i. Se)an! linitit pe o la!a, un tana% tluie%a nepaato%.
1Ce ala% ai !u#neata81, l-a (nt%e'at !etul !e cate&o%ic !i%ecto%ui.
1Cine8 Eu81, %apune "luie%aul.
1Da. Du#neata.1
1Ca# .AA !e !ola%i la apta#ana?, %apune tana%ul, !upa ca%e continua a "luie%e.
Di%ecto%ul e%a "u%io. Se (ntoa%e p%e unul !in u'alte%nii ai i-i pue0
1Da 'aiatutui .AA !e !ola%i i a nu-l #ai va! pe aici1.
Unul !in aitentii !i%ecto%ului, #ai cu%a*o, pue0 1Da% 5o,n, ete...1
1M-ai au)it8 .AA !e !ola%i i a"a%a cu el. Acu#- At (ntele81
La cateva o%e !upa inci!ent, !i%ecto%ul ete unat !e e%viciul conta'il (n le&atu%a cu
"luie%aul not%u.
1In ce cont a t%ece# cei .AA !e !ola%i, !on#ule !i%ecto%81, (nt%e'a le&iti# "unctiona%ul.
1Natu%al, (n contul ala%iului au1, %apune cu na!u" !i%ecto%ul.
1Da%, titi, 'aiatul nu luc%ea)a la noi. Ne-a a!u nite pac,ete i atepta pent%u e#na%ea
"actu%ii.1
Societatea noat%a, #e%eu a&itata, (n plina vite)a, ne i#p%i#a %it#u%ile ei aup%a tutu%o%
co#pa%ti#entelo% vietii. Ce e %au, e ca i aup%a "elului !e a &an!i. Ap%ecie# pe o#ul
&%a'it, activ, ca%e #uncete tot ti#pul i !ip%etui# #ai !e&%a'a pe lene, pe cel cu !oua
vite)e@ (ncet i "oa%te (ncet. Opuul lenei ete &%a'a, ca%e ete la "el !e pa&u'itoa%e. Mai
ale pent%u u"let.
Daca ta# 'ine a ne &an!i#, oa%e nu &%a'a ne "ace a uita# !e %u&aciune, !e cititul
/i'liei, !e pa%taie cu "%atii, !e 'ie%ica8 C%e! ca ea e #ai vinovata ca lenea pent%u
"ali#entele noat%e pi%ituale.
Adevarata draoste
Moie Men!elon, 'unicul cunocutului co#po)ito% &e%#an, a "ot un 'a%'at pe
!epa%te !e a "i c,ipe. Di#pot%iva, pe lan&a "aptul ca e%a #ic !e tatu%a avea o cocoaa
&%oteca.
Int%-o )i l-a vi)itat pe un co#e%ciant !in $a#'u%&, ca%e avea o "ata "oa%te !%a&uta, pe ca%e
o c,e#a F%u#t*e. Moie e (n!%a&oti !ipe%at !e "ata ca%e (l p%ivea cu va!ita %epulie
pent%u (ntatia%ea a.
Can! a vi)itat caa ne&uto%ului, (nainte !e pleca%e, Moie i-a luat ini#a (n !inti, -a
!u la eta* un!e e%a ca#e%a "etei pent%u a c,i#'a ulti#ele cuvinte cu ea. E%a !e o
"%u#uete ce%eaca, ia% el e )'atea (n c,inu%ile ia!ului atunci can! "ata %e"u)a a e uite
#aca% la el. Dupa cateva (nce%ca%i !e a le&a o conve%atie, Moie a (nt%e'at-o ti#i!0 1Stiti
!e ce caato%iile e "ac (n ce%81
1Da1, a pu tata, (n ti#p ce e uita #e%eu (n pa#ant. 1Da%, !u#neavoat%a titi !e ce81
1Da, tiu1, a pu el. 1Ve!eti, (n ce%, la nate%ea "ieca%ui 'aiat, Do#nul (l anunta ca%e va "i
"ata cu ca%e e va caato%i. Can! #-a# nacut eu, #i -a a%atat viitoa%ea #ea #i%eaa.
Do#nul #i-a )i0 ?Mi%eaa ta va "i cocoata-?. Atunci a# pu Do#nului0 ?Doa#ne, o
"e#eie cocoata a% "i o t%a&e!ie. Doa#ne, !a-#i #ie cocoaa i la-o pe ea a "ie
"%u#oaa?.1
Facinata !e cuvintele lui, F%u#t*e i-a %i!icat oc,ii !in po!ea, aco%!an! #ana a #ai
6D
ta%)iu o#ului ca%uia i-a "ot o otie c%e!incioaa.
!arry and Joyce ;issell%
Pes"arul
Un in!ut%ia "oa%te 'o&at a "ot !e%an*at !e un peca% ca%e tatea lenevin! pe #alul
%aului, ap%oape !e locul (n ca%e aceta (i avea anco%at ia,tul au. Peca%ul (i a!unae
int%u#entele !e pecuit i p%ivea alene luciul apei.
- De ce nu eti cu 'a%ca (n la%&, la pecuit8, l-a (nt%e'at in!ut%iaul.
- Pent%u ca a# p%in !etui pete pent%u )iua !e a)i, %apune peca%ul.
- Cu# !e nu p%in)i #ai #ult pete !ecat ai nevoie8, (l (nt%e'a o#ul 'o&at.
- Si ce a "ac cu el8
- Ai putea cati&a #ai #ulti 'ani, veni %apunul i#pacientat, apoi ai putea a-ti cu#pe%i
o 'a%ca #ai #a%e ca a p%in)i #ai #ult pete. Ai putea a-ti cu#pe%i plae !e n;lon, ca a
p%in)i i #ai #ult pete. Mai #ult pete (nea#na #ai #ulti 'ani. Cu%an! ai avea o
(nt%ea&a "lota !e pecuit i ai !eveni un o# 'o&at aa ca #ine.
- Inte%eant. Si !upa aceea ce a "ace8, (nt%e'a peca%ul.
- Ai ta, te-ai o!i,ni i te-ai 'ucu%a !e viata, %apune in!ut%iaul.
- Apoi ce c%e)i !u#neata ca "ac eu acu#a8, pue peca%ul p%ivin! linitit p%e ta%#ul
celalalt al %aului.
Su'erintele noastre
1Ve)i tu, "e#eia aceea8 Su"e%a a%aca pent%u c%e!inta.1
1Da% ce "el !e c%e!inta a%e81
1C%e!e ca poate pu%ta panto"i cu !oua nu#e%e #ai #ici.1
&atrani"a teolo
Doi oa#eni lu#eti au va)ut o 'at%anica c%e!incioaa ca%e venea pe t%a!a p%e ei. 1Fac
pa%iu ca !oa#na T,o#pon ete &ata a &aeaca ceva 'un !e pu !ep%e o%ice i
o%icine. N-a# #ai va)ut ae#enea oa#eni1. Celalalt e%a &ata !e p%inoa%e.
1/una !i#ineata, !oa#na T,o#pon1, )ie el, politico. 1Ce c%e)i !u#neata !ep%e
!iavolul81
/at%anica (i apleca putin capul (nt%-o pa%te i-i %apune0 1Ei 'ine, e ceva 'un la el.
Intot!eauna e la luc%u.1
E3pertul
Societatea Miiona%a !in H,eaton a an&a*at t%a!uce%ea unei ca%ti cu un eBpe%t (n
#ate%ie, un p%o"eo% unive%ita% a"lat la peciali)a%e (n Statele Unite. Mi-a %evenit a%cina
a #entin !ialo&ul cu t%a!ucato%ul i a %eceptione) #ate%ialul t%a!u. Munca !e e!ita%e a
#ate%ialului e con"%unta nu nu#ai cu neolo&i#ele au cuvintele %a%e "oloite !e e%u!itul
t%a!ucato%, !a% #ai ale cu lipa a !e cultu%a 'i'lica. Cuvinte ca 1lentoa%e1 au
1"alacio1, cu toate ca apa%tin !ictiona%ului %o#anec, c%eea)a #ai #ulta, con"u)ie (n
#intea citito%ului neo'inuit a le "oloeaca au ca%e nu le-a (ntalnit nicio!ata. Sa nu #ai
vo%'i# !e t%a!uce%i nacute !in i&no%anta te%#inolo&iei teolo&ice au 'i'lice. Poate ca
cel #ai ciu!at luc%u #i -a pa%ut eBp%eia0 1(n&e% ,i!%aulic1. Auto%ul, vo%'in! !ep%e
potop, #entiona (n&e%ii (na%cinati cu p%o'le#ele ,i!%aulice ale planetei, "o%#ula%e #ai
#ult poetica a auto%ului, ca%e a "ot t%a!ua at"el !e eBpe%tul not%u.
6:
In ti#p ce #a lupta# cu acete p%o'le#e, a# "ot (nt%e'at !e !octo%ul Ioi" Ton, cu#
#a i#t. Sp%e !e%uta a totala i-a# %apun0
1A#, "%ate loi", o lentoa%e "alacioaa !e (n&e% ,i!%aulic1.
Zambetul
In ca%tea a, Micul P%int, Saint-EBupe%; povetete eli'e%a%e a #i%aculoaa (n ti#pul
%a)'oiului civil !in Spania. Dei nu#ele e%oului ete altul, cei #ai #ulti c%e! ca ete
vo%'a !e (nui auto%ul, !eoa%ece i el a "ot pilot i a #u%it c,ia% (n %a)'oiul (#pot%iva lui
$itle%.
Luat p%i)onie%, pilotul (i atepta eBecutia. De %e&ula, pilotii captu%ati e%au (#pucati
ta%a nici o *u!ecata. Pat%ula !ipe%at p%in celula %ece a (nc,io%ii. Cautan! (n"%i&u%at p%in
'u)una%e a &ait o ti&a%a, pe ca%e cu &%eu a putut -o !uca la &u%a !in p%icina t%e#u%atului
#ainilo%. Nu avea cu ce a i-o ap%in!a. S-a uitat p%int%e &%atii la ol!atul (na%#at ca%e-l
pa)ea. Aceta evita a-l p%iveaca (n "ata. P%o'a'il ve!ea un el !oa% un ca!av%u. I-a ce%ut
un "oc. Cu pai ovaielnici, aceta -a ap%opiat !e &%atii. In ti#p ce ap%inee un c,i'%it,
oc,ii i e %i!ica%a !e *o. In acel #o#ent pilotul i-a )a#'it. Nu tia !e ce. Poate !in
p%icina ne%vilo% ca%e-i ce!ae%a, au poate ca atunci can! te ap%opii !e cineva nu poti a
nu-i )a#'eti. I-a )a#'it. In ecun!a aceea, ceva ca un a%c elect%ic t%a'atu !itanta
!int%e ini#ile celo% !oi. +a#'etul o#ului (nca%ce%at &ene%a intantaneu un )a#'et pe "ata
c%ipata i pa#antenie a ol!atului. A %a#a ap%oape !e &%atii p%ivin! pilotul (n oc,i. 1Ai
copii81, a (nt%e'at el !eo!ata. 1Da, !o#nule-1, a %apun pilotul cautan! in po%to"el
"oto&%a"ia copiilo% ai. Apoi ol!atul coae i el "oto&%a"ia "a#iliei ale i o a%ata
p%i)onie%ului (n ti#p ce-i povetea !ep%e planu%ile ale cu p%ivi%e la "ieca%e !int%e copiii
ai. Pe "ata pilotului e cu%&eau i%oaie !e lac%i#i can! (i pue ol!atului ca !in pacate
el nu #ai c%e!ea a-i #ai va!a "a#ilia v%eo!ata. A (nceput a plan&a i ol!atul.
Deo!ata, "a%a nici un cuvant, pa)nicul coae c,eile i !ecuie poa%ta !e "ie% a celulei
i-l con!ue pe pilot a"a%a !in (nc,ioa%e. Pe cai (nto%toc,eate i nu#ai !e el cunocute
p%in pa!u%ea !in ap%opie%e, ol!atul coae a"a%a p%i)onie%ul i apoi !upa ce-i a%ata
!%u#ul li'e%tatii, e (ntoa%e "a%a nici un cuvant p%e o%a.
O viata alvata !e un )a#'et.
O dupa/amia$a n par"
A "ot o!ata un 'aietel ca%e !o%ea a-L (ntalneaca pe Du#ne)eu. Stia ca e%a o
calato%ie lun&a pana un!e locuia Du#ne)eu, aa ca i-a pu (n &entuta !e &%a!inita un
pac,et cu 'icuiti i ae can-u%i cu Pepi. A plecat la !%u#.
La nu#ai t%ei t%a)i !e caa lo%, a va)ut o 'at%anica tan! pe 'anca (nt%-un pa%c. P%ivea
la nite po%u#'ei. /aietelul -a ae)at lan&a ea i a !ec,i &entuta. E%a &ata a oa%'a
putin Pepi, can! va)u ca 'at%ana a%ata "oa%te "la#an!a. I-a ote%it un 'icuit. Ea l-a
acceptat cu #ultu#i%e i i-a )a#'it. +a#'etul ei e%a atat !e "%u#o, aa ca 'aietelul !o%i
a-l #ai va!a@ (i !a%ui i un Pepi. Din nou ea (i )a#'i atat !e "%u#o. E%a (ncantat.
Au tat acolo (nt%ea&a !upa-a#ia)a #ancan! i )a#'in!. Ni#eni nu punea nici un
cuvant.
Can! ea%a e laa pete o%a, 'aietelul (i !a!u ea#a ca ete o'oit i ci t%e'uie a
plece acaa. Dupa ce "acu cativa pai e (ntoa%e i-i !a!u 'at%anei o (#'%atia%e. Ea (i
!a%ui cel #ai #a%e i "%u#o )a#'et.
Can! 'aietelul !ec,ie ua caei, #a#a "u u%p%ina !e 'ucu%ia !e pe "ata copilului ei.
>A
L-a (nt%e'at0 1Ce ai "acut a)i !e eti atat !e "e%icit81
1A# p%an)it cu Du#ne)eu.1 Da% (nainte ca #a#a a poata pune ceva, a!au&a0 1Stii
ceva8 Ea a%e cel #ai #inuat )a#'et pe ca%e l-a# va)ut v%eo!ata-1
Int%e ti#p, 'at%ana, %a!iin! !e 'ucu%ie, a*une i ea acaa. Fiul ei ui#it !e pacea !e pe
"ata ei, o (nt%e'a0 1Ma#a, ce ai "acut a)i !e eti atat !e "e%icita81
1A# #ancat 'icuiti (n pa%c cu Du#ne)eu1. Da% (nainte ca "iul ei a poata pune ceva,
a!au&a0 1Stii, ete #ult #ai tana% !ecat #i-a# (nc,ipuit1.
!Julie A. Manhan%
Doi "aluari
Doi calu&a%i a"lati (n pele%ina*, au a*un la ta%#ul unui %au. Acolo, ateptan! a t%eaca
apa, tatea o tana%a "%u#oaa (#'%acata cu ,aine cu#pe. Stiin! ca apa %aului e%a !etul
!e a!anca i #u%!a%a, "ata nu v%oia a-i #u%!a%eaca ,ainele. Fa%a a tea #ult pe
&an!u%i, unul !in calu&a%i a luat-o (n pate i a t%ecut-o la ta%#ul celalalt.
Calu&a%ii i-au continuat !%u#ul. Ca# !upa o o%a !e #e%, celalalt calu&a% a (nceput a
co#ente)e0 1Stii 'ine ca nu ete voie a te atin&i !e "e#ei. Ete (#pot%iva %e&ulilo%
noat%e calu&a%eti a te ap%opii !e v%eo "e#eie. Cu# ai putut a calci %e&ula#entul aa !e
uo%81
Calu&a%ul a!#onetat #e%&ea (n linite, apoi %e#a%ca0 1A# pu "ata *o pe #alul %aului
!e #ai 'ine !e o o%a, !e ce tu o #ai !uci (nca (n ca%ca81
,everita
In .. epte#'%ie .::7, o veve%ita a a%it pe o linie !e cu%ent a #et%oului !in no%!ul
o%aului NeE Fo%G, p%ovocan! un cu%t ci%cuit ca%e a tacut ca unul !in ca'lu%i a ca!a pe
liniile !e #et%ou. Re)ultatul a "ot ca >9.AAA !e calato%i a"lati (n #et%oul #a%ii #et%opole
(n acea ea%a a "ie 'locati (n Man,attan ti#p !e #ai #ulte o%e.
lacov ne (nvata ca li#'a, un #a!ula% #ic, poate p%ovoca pa&u'e !eoe'it !e #a%i
3Iacov 607-C4.
Armonie
Filo)o"ul &e%#an S,open,aue% a co#pa%at %aa u#ana cu o tu%#a !e a%ici ca%e e
a!una laolalta (n noptile %eci ale ie%nii. El a pu0 1Cu cat ete #ai "%i& a"a%a, ei e
(n&%a#a!ec tot #ai #ult lipin!u-e unii !e altii pent%u a e (ncal)i@ !a% cu cat e ap%opie
#ai #ult unii !e altii, cu atat e %anec #ai %au cu tepii lo%. In in&u%atatea noptii ie%nii
planeta%e, (ncepe# a ne !epa%ta# unii !e altii %atacin! a"a%a (n "%i&ul !e #oa%te al
in&u%atatii1.
$%ito ne-a !at o alte#ativa@ a ne ie%ta# unii pe altii pent%u %anile tepilo% not%i.
Aceata ne va pe%#ite a ta# laolalta (n cal!u%a !%a&otei.
#u$i"a
Un %epo%te% i-a (nt%e'at pe "ai#oii canta%eti 5oe Ca%%e%a, Placi!o Do#in&o i
Luciano Pava%otti, ca%e e p%e&ateau !e un conce%t la Lo An&ele, !aca eBita invi!ie i
concu%enta (nt%e ei.
1T%e'uie a te concent%e)i cu totui pent%u a-ti !ec,i!e ini#a p%e #u)ica1, a pu
Do#in&o. 1Nu pute# "i %ivali atunci can! "ace# #u)ica (#p%euna1. Acelai luc%u ete
a!eva%at i !ep%e 'ie%ica.
>.
Intrupare
5o,n $oEa%! <%i""in a "ot un al' ca%e a c%e)ut ca nu va putea nicio!ata (ntele&e pe
!eplin ituatia ne&%ilo% !in A#e%ica !aca nu va !eveni ca unul !in ei. In .:7:, i-a
(nne&%it pielea cu t%ata#ente #e!icale, '%on)an!u-e, !an!u-e cu vopele, apoi a
calato%it p%in u!. Ca%tea a 1/lacG LiGe Me1 3Ne&%u ca #ine4, i-a a*utat pe al'i a
(ntelea&a #ai 'ine u#ilintele i !ic%i#ina%ile la ca%e e%au upui )ilnic cei !e culoa%e.
Iu $%ito S-a "acut ae#enea noua0 (nt%upa%ea Sa ete !ova!a ca Du#ne)eu ne-a
(ntele ituatia. 1Dip%etuit i pa%ait !e oa#eni, o# al !u%e%ii i o'inuit cu u"e%inta1
3Iaia 76064.
#andrie
O '%oaca tetoaa voia a-i pet%eaca ia%na (n Flo%i!a, !a% tia p%ea 'ine ca nu va putea
calato%i atat !e !epa%te. A convin o pe%ec,e !e &ate a o a*ute, "ieca%e !in ele u%#au a
tina (n cioc o 'ucata !e "oa%a, (n ti#p ce '%oaca tetoaa a apucat cu !intii !e #i*locul
"o%ii.
+'o%ul a #e% !etul !e 'ine pana can! cineva !e *o, p%ivin! cu a!#i%atie la cele
va)ute, a eBcla#at0 1Cui i-a #ai t%ecut i aa ceva p%in #inte81.
Incapa'ila a %e)ite anei !e a p%i#i c%e!it pe #e%itul pe%onal, '%oaca i-a !ec,i
&u%a i a pu0 1I!eea a "ot a #ea1.
,iata e la 'el
O !oa#na a co'o%at !in #aina a (nt%e'e o anu#ita !i%ectie pe un "e%#ie% ca%e tatea
p%i*in#!u-e !e &a%!ul cu%tii ale. Dupa ce a p%i#it in!icatiile necea%e, !oa#na l-a
(nt%e'at pe 'at%anul ta%an0
1Cu# poti !o#nule, a t%aieti aici aa i)olat !e lu#e8 Viata ete atat !e t%epi!anta. Eu n-
a putea nici (n %uptul capului a accept o at"el !e viata1.
1Pai, !oa#na, a )i ta%anul, io nu c%e! ca viata !u#itale e p%ea !i"e%ita !e a #e. Iaca,
!u#neata tai colea (n #aina la volan i te uiti cu# t%ec &a%!u%ile pe lan&a !u#neata. Io
tau aci (n cu%te la &a%! i #a uit cu# t%ec #ainile pe tan&a #ine1, a %apun ta%anul
'at%an.
Viata noat%a a "ieca%uia nu e cu ni#ic #ai !i"e%ita !ecat a alto%a. Ave# aceleai
p%o'le#e "un!a#entale.
Sa"ri'i"iu
In ca%tea a, 1De la Ie%uali# la I%ian 5a;a1 3E!itu%a Aca!e#iei, .::64, Rut, TucGe%
c%ie !ep%e D%. Eleono% C,etnut. Dupa ce a oit (n C,ina (n anul .D:6 u' aupiciile
Miiunii P%e)'ite%iene A#e%icane, D%. C,etnut a cont%uit un pital, cu#pa%an!
ca%a#i)ile i #o%ta%ul cu 'ani p%op%ii. Nevoia !e (n&%i*i%e #e!icala e%a atat !e #a%e ca ea
a (nceput a "aca ope%atii (n &%upu%ile anita%e pana ce cla!i%ea a "ot te%#inata.
Una !in ope%atii a contat !in a#puta%ea unui picio% al unui #uncito%. S-au ivit
co#plicatii potope%ato%ii i e%a nevoie !e t%anplant !e piele. Pete cateva )ile, un alt
!octo% a o'e%vat ca D%. C,etnut c,iopata. Can! a "ot (nt%e'ata !e ce c,iopatea)a, a
%apun i#plu0 1O, nu-i ni#ic &%av1.
O o%a #e!icala a pu !octo%ului #ai ta%)iu ca 'ucata !e piele !e ca%e avea nevole
pacientul "uee luata !e pe picio%ui !octo%ului "oloin!u-e !oa% anete)ic local.
>2
In ti#pul %acoalei 'oBie%ilo% !in .:A7, D%. Eleono% C,etnut a "ot ucia (#p%euna cu
alti #iiona%i !in #ulti#ea celo% ca%e au inva!at pitalul.
E"onomii
Oeola McCa%t;, acu# la D9 !e ani, a "acut toata viata ei un i&u% luc%u0 a palat ,aine.
Acu# a !evenit "ai#oaa !in cau)a aceata, au #ai 'ine )i, pent%u ceea ce a "acut cu
%e)ultatele #uncii ei.
+eci !e ani la %an!, Mi McCa%te; a cati&at 7A !e centi pent%u o tiva !e ,aine pe
ca%e le pala "a#iliilo% avute !in $attie'u%&, Miiippi, p%e"e%an! can!u%a !e palat (n
locul #ainilo% elect%ice. In "ieca%e apta#ana a pu ceva !eopa%te (n contul ei !e
econo#ii !e la 'anca. Acu# can! -a penionat, a ce%ut 'ancii a-i co#unice cati 'ani a
a!unat.
127A.AAA !e !ola%i1, a %apun o#ul !e la 'anca. A "ot ocata. 1Avea# #ai #ult !ecat
(#i t%e'uia1, a pu ea. 1Nu pot lua cu #ine ni#ic !in lu#ea aceata, a #ai a!au&at ea,
aa ca #-a# &an!it a-i !au pent%u un copil a%ac a-i poata "ace ceva e!ucatie1.
Mo!eta, %a#aa necaato%ita toata viata, palato%eaa a !a%uit Unive%itatii !e Su! a
Statului Miiippi u#a !e .7A.AAA !e !ola%i pent%u a a*uta copiii !e culoa%e a
tu!ie)e. 1Ete #ai 'ine a !ai !ecat a p%i#eti1, a pu ea %epo%te%ilo%. 1Eu a# (nce%cat.
Aa ete.1
4Pa"ate per'e"te4
Nu eBita 1pacate pe%"ecte1, !upa cu# nu eBita nici c%i#e pe%"ecte. Pacatoul laa u%#e
ale "a%a!ele&ii ale. P%o'a'il ca cele #ai vi)i'ile i #ai !aunatoa%e u"letului unt cele
!in contiinta a. U%#ele %a#an. De#aca.
Uneo%i c%e!e# cu atata naivitate ca 1nu tie ni#eni1, ca 1nu ne-a va)ut ni#eni1. Si totui.
Cel #ai !e uita# !e Du#ne)eu. A# avea nevoie !e copilul acela ca%e, la "u%at !e
po%u#' !e pe ca#p cu tatal au, l-a (nt%e'at pe aceta ca%e e uita #e%eu (n tan&a, (n
!%eapta, (n u%#a a nu "ie va)ut !e cineva0 1Da% (n u nu te uiti81
A# cule cateva (nta#pla%i a!eva%ate ca%e ilut%ea)a p%otia uno% in"%acto%i, toc#ai
pent%u a "ace pa%alela cu atatea "apte p%oteti i ne&an!ite pe ca%e le co#ite# pacatuin!,
i #ai ale c%e)an! ca nu laa# u%#e.
=entucG;0 Doi 'a%'ati au (nce%cat a !e"aca o #aina auto#ata !e 'anca !e la ca%e e
puteau coate 'ani &,eata, t%a&an!-o cu un lant le&at !e 'a%a !in pate a #ainii lo%. In
loc ca panoul "%ontal al #ainii a e !e"aca, -a !ep%in (na 'a%a ca#ionetei lo%.
Spe%iati, au pa%ait cena in &%a'a laan! lantul le&at !e apa%atul 'anca%. Cu 'a%a !in
patele #a#ii lo% le&ata !e lant. Cu nu#a%ul #ainii lo% pe 'a%a.
Ca%olina !e Su!0 Un 'a%'at a venit la 'i%oul !e politie, a pu pe #aa o pun&a cu cocaina
i l-a in"o%#at pe e%&entul !e e%viciu ca !%o&ul e%a !e calitate in"e%ioa%a i a ce%ut
e%&entului ca pe%oana ca%e i-a van!ut lui !%o&ul acela p%ot a "ie a%etata i#e!iat.
In!iana0 Un 'a%'at (na%#at a pat%un (nt%-un #ic #a&a)in ali#enta% ce%an! van)ato%ului
toti 'anii !in caie%ie. Dupa ce a luat toti 'anii !in caa a plecat laan!u-i po%to"elul pe
#aa.
>6
A%i)ona0 O co#panie nu#ita 1<un Fo% $i%e1 e ocupa cu (nc,i%ie%ea !e 1pitola%i1 i
pune%ea in cena a luptelo% cu pitoale pent%u "il#e 1Eete%n1. Int%-o )i, co#pania a
p%i#it un tele"on !e la o "e#eie !e >9 !e ani ca%e !o%ea a an&a*e)e un pitola% ca a-l
(#pute pe otul ei !e ca%e e atu%ae. A p%i#it > ani i C luni !e puca%ie.
TeBa0 Un 'a%'at p%in (n ti#pul unei pa%&e%i a convenit a plateaca u#a !e :.CAA !e
!ola%i (n c,i#'ul pe%ioa!ei !e !etentie. Ca plata, a e#i *u!ecato%iei un cec "al. Ap%i#it
.A ani !e (nc,ioa%e.
TeBa0 Un 'a%'at a int%at (nt%-un #a&a)in, a co pitolul i a ce%ut toti 'anii !in caie%ie.
Int%e ti#p, ca a nu "ie %ecunocut, i-a pu pe cap o pun&a nea&%a !e platic. Pent%u ca a
uitat a taie &au%i (n pun&a pent%u a putea ve!ea, van)ato%ul a avut ti#pul necea% a-l
!e)a%#e)e i a-l i#o'ili)e)e.
Cali"o%nia0 Un in"%acto% a pat%un cu ucce (nt%-o 'anca !upa o%ele (nc,i!e%ii i a "u%at
ca#e%a vi!eo !e up%ave&,e%e. In ti#p ce aceata (n%e&it%a. A plecat cu ca#e%a ta%a
caeta vi!eo cu p%op%ia int%actiune.
O%e&on0 Un 'a%'at a pat%un (n u'olul unei 'anci p%int%-o te%eat%a a"lata la nivelul
t%a)ii, tain!u-e &%av cu ticla &ea#ului. Si-a !at ea#a ca, 3.4 nu putea "u%a nici un 'an
!in (ncape%ea un!e a*unee, 324 nu #ai putea pleca !in u'ol pe un!e venie i, 364 e%a
"oa%te %anit i pie%!ea #ult an&e. A luat tele"onul i a c,e#at politia.
Vi%&inia0 Doi 'a%'ati voiau a "u%e un "%i&i!e% !int%-o caa nou cont%uita. Lovin!u-e !e
pe%eti i ui, au #ul un "%i&i!e% i l-au (nca%cat in autoca#ioneta lo% ca%e, ca o "acuta, -
a (#pot#olit (n no%oi. $otii 1iteti1 cu# e%au au !eci ca "%&i!e%ul e%a p%ea &%eu, aa ca
lovin!u-e !e pe%eti i ui au ca%at "%i&i!e%ul (napoi (n caa i -au (nto% la ca#ioneta, ca
a-i !ea !ea ea#a ca au laat c,eile (n contact i au 'locat uile. Au plecat pe *o laan!
ca#ioneta acolo.
NeE Fo%G0 Un 'a%'at a int%at (nt%-un #ic #a&a)in, a pu o 'ancnota !e 2A !e !ola%i pe
te*&,ea i a ce%ut van)atoa%ei a-i c,i#'e 'anii. Can! aceata a !ec,i e%ta%ul caie%iei,
o#ul a co un pitol i a ce%ut toti 'anii !in e%ta%. A luat 'anii !e la van)atoa%e i a "u&it
laan! 'ancnota !e 2A !e !ola%i pe #aa. Su#a totala "u%ata8 .7 !ola%i.
Intre $ambet si suspin / Pet%u Lacau
5N ,IATA DE FA#ILIE
De"initii i citate
De la nunta a!unate
Caa, ca#in
Fe%ici%e
Nevetele
/a%'atii
Copiii
Ma#a
Avo%t
>>
Soc%ii
/unicii
/at%anete
De'initii si "itate
Caato%ia ete un %a)'oi !ecla%at in&u%atatii.
Nici #aca% (n Pa%a!i nu e 'ine ca o#ul a "ie in&u%, au #ai 'ine )i, cu atat #ai #ult
(n Pa%a!i.
Sin&u%atatea ete u#'%a ce o ta%a# #e%eu !upa noi. Cu cat oa%ele ete #ai p%e a"intit,
u#'%ele e lun&ec.
O "a#ilie ete "o%#ata !int%-un ot ca%e a%e o i!ee, !in copii ca%e pun ca nu e poate "ace
i o otie ca%e o pune (n aplica%e.
A)i eBita #ult #ai #ulta auto%itate (n "a#iliile #o!e#e. Neca)ul ete nu#ai ca o au
copiii.
Fa#ilia ca%e e %oa&a (#p%euna %a#ane (#p%euna.
Fa#iliile ca%e au copii i "a#iliile ca%e nu au copii e copati#ec %ecip%oc.
In )ilele noat%e unt #ai #ulte cae #o!el !ecat "a#ilii #o!el.
Raul i veelia !in "a#ilie "ace a "ie #ai putini copii va&a'on)i pe t%a)i.
Unele !in "a#iliile !e a)i pot a-i puna t%a#oii pana la t%ei ute !e ani (n u%#a, !a% nu
tiu un!e le-au "ot copiii noaptea t%ecuta.
A!a# -a putut 'ucu%a !e p%ivile&iul #inunat ca atunci can! a pu ceva, ni#eni (naintea
lui n-a #ai pu-o.
Un copila a "ot (nt%e'at ca%e a "ot nu#ele p%i#ului o# !in lu#e. A %apun p%o#pt0
1A!a#1. 1Da% ca%e ete nu#ele p%i#ei "e#ei81, a continuat inte%locuto%ul. Copilul a
%apun !upa o oa%eca%e e)ita%e0 1Ma!a#1.
Un 'a%'at (n!%a&otit ete inco#plet pana ce nu e (noa%a. Dupa aceea ete te%#inat.
!3sa 3sa "a/or%
Can! o "ata e #a%ita c,i#'a atentia #ulto% 'a%'ati pe neatentia unuia in&u%.!Helen
$o4iand !(+)0-(*,-%%
Cea #ai "e%icita caato%ie pe ca%e #i-o pot i#a&ina ete aceea !int%e un 'a%'at u%! cu o
"e#eie oa%'a.!Samuet 2aylor Colerid:e !())<-(+1=%%
>7
Neca)ul cu unele "e#ei ete ca !evin (ncantate !e un ni#ic, apoi e caato%ec cu el.
/u%lacii a% t%e'ui a plateaca taBe #ai #a%i. Nu e co%ect ca unii a "ie #ai "e%iciti ca altii.
!>scar Wilde !(+,=-(*--%%
Ea plan&ea, i *u!ecato%ul (i te%&ea lac%i#ile cu pa&ini !in ca%tea #ea !e cecu%i.!2ommy
Manville !(+*=-(*0)%%
Nu poti ti ni#ic !ep%e "e#eie pana n-o (ntalneti la t%i'unal.! ?onnan Mailer%
Un &%a# !e #a#a, p%etuiete cat o tona !e p%eot. !Prover/ spaniol%
P%i#a *u#atate a vietilo% noat%e ete %uinata !in p%icina pa%intilo% not%i, ia% cea !e a
!oua !in cau)a copiilo% not%i. !Clarence Darro4 !(+,)-(*1+%%
Fe%ice !e cei tine%i- Ei vo% #oteni !ato%iile noat%e nationale.!Her/ert Hoover !(+)=-
(*0=%%
Cea #ai pe%iculoaa #anca%e ete to%tul !e #i%eaa.!Prover/ american%
/ucata%ia %o#ano-ev%eiaca a o#o%at #ai #ulti ev%ei !ecat $itle%.!3ero Mostel !(*(,-
(*))%%
E #ai 'ine a !ai !ecat a p%i#eti. De eBe#plu0 ca!ou%ile !e nunta.!H. L. Menc8en
!(++--(*,0%%
Unei "e#ei (i t%e'uie !oua)eci !e ani a "aca o# !in 'aiatul ei, apoi o alta "e#eie %euete
a "aca un p%ot !in el nu#ai (n !oua)eci !e #inute.!Helen $o4land !(+)0-(*,-%%
D%a&otea ete un ocean !e e#otii (ncon*u%at !e c,eltuieli. !Lord De4ar%
De la nunta adunate
S'atul unel 'emei batrane
O "e#eie 'at%ana !a!ea tatu%i viitoa%ei #i%ee0 1D%a&a #ea, luc%ul pe lan&a caa nu e
#ai te%#ina nicio!ata. Te !uci ea%a la culca%e i c%e)i ca totul ete te%#inat. In ti#p ce
!o%#i, cea%a"u%ile e i"onea)a, p%a"ul e ate%ne pete tot, i to#acu%ile e &olec1.
Cum a 'ost la nunta1
Into% cu%an! !e la o"icie%ea unei nunti, pato%ul a "ot (nt%e'at !e otie cu# a "ot la
nunta. 1Foa%te 'ine1, a )i el. 1Da% #a te# ca aceata pe%ec,e nu va "i p%ea "e%icita1.
>C
1De ce !%a&a81
1Ei 'ine, #a uita# la "a#ilia #i%eei (n ti#pul ce%e#oniei. A%atau upect !e 'ucu%oi1.
Epirama
De v%ei iu'i%ea -o cunoti,
Pa,a%ul ei a !ea pete #au%a,
Can! ai &%eit... a %ecunoti,
Can! ai !%eptate... taci !in &u%a.
2luma ris"anta
Mi%elui i -a ce%ut a vo%'eaca ceva la nunta. A luat #ic%o"onul i -a a!%eat #i%eei
ale0
1Iu'ita #ea- T%e'uie a-ti "ac o #a%tu%ii%e (n "ata (nt%e&ii aitente. Ma%tu%iec, ca
(nainte !e a #a "i caato%it cu tine, a# pet%ecut #ulte o%e #inunate (n '%atele altei "e#ei.
Ma#a #ea-1
Toti nuntaii -au !it%at !e #iune !e p%icepe%ea #i%elui i !e e#otiile c%eate !e !icu%ul
au.
Pato%ul, ca%e u%#a a-i anive%e)e nunta !e au%, a !eci a "oloeaca, &lu#a acetui
tana% inpi%at.
Sala e%a plina cu oapeti !e onoa%e, pato%u i otia a e%au a%'ato%iti pent%u cei 7A !e ani
!e caato%ie. Can! a luat cuvantul, pato%ul a pu0
1Dupa cei 7A !e ani !e caato%ie, !%a&a #ea, t%e'uie a-ti "ac o #a%tu%ii%e pu'lica.
Inainte !e a #a "i caato%it cu tine, a# pet%ecut #ulte o%e #inunate (n '%atele altei "e#ei -
i... nu-#i #ai a!uc a#inte cine a "ot1.
Citatul "u bu"lu"
Tana%ul pato% al 'ie%icii ete "atuit !e cat%e pato%ul peniona% ca atunci can! nu-i
a!uce a#inte !e "o%#ula ce%e#oniei !e caato%ie a (nceapa a cite)e ve%ete !in
Sc%iptu%i pana (i va a!uce a#inte. Totul a #e% 'ine la p%i#a nunta, !a% la a !oua,
pato%ul nu-i #ai a#inti cu# e incepe "o%#ula tan!a%! pent%u acete oca)ii. Ii a#inti
!e "atul 'at%anului pato%, i cita, p%i#ul ve%et ca%e-i veni (n #inte0
1Tata, ia%ta-i ca nu tiu ce "ac1
&urla"ul re'u$at
Un 1t(na% #ai !e !e#ult1 conulta pe pato%ul 'ie%icii (nt%-o p%o'le#a !e u"let.
- De ce te i#ti atat !e a'atut i !e)olat8, (nt%e'a pato%ul.
- Deoa%ece "e#eia pe ca%e a# ce%ut-o (n caato%ie #-a %epin, eBplica 'u%lacul not%u
upinan!.
- Nu-ti "ace p%o'le#e, pue pato%ul v%an! a-l (ncu%a*e)e. A!eeo%i 1NU1 la "e#eie
(nea#na 1DA1.
- Da% nu #i-a pu 1nu1, ci 1pleaca !e aici naivule-1.
Dis"urs neinspirat
La o nunta, invitatii la #aa au ce%ut initent #i%elui a tina un !icu%. /ietul o# nu
#ai vo%'ie (n pu'lic nicio!ata i nu tia ce a puna. A ince%cat a %e"u)e, !a% aplau)ele
%epetate ale #eenilo% l-a "acut a e coale (n picioa%e. A t%ecut (n patele #i%eei, ca (n
>9
patele unui )i! p%otecto% i punan!u-i #ana pe u#a%ul ei a pu0
- V%eau a va pun oa#eni 'uni, ca acet luc%u #i -a i#pu cu "o%ta...
Casatorie n "er
Un cuplu &ata a e caato%eaca a #u%it (nt%-un acci!ent !e #aina. Soiti (n ce% au ce%ut
S"antului Pet%u a "aca nunta (n Pa%a!i. 1De aco%!, a pu el, nu#ai ca a% "i 'ine a #ai
ateptati cativa ani a ve!eti !aca v%eti (nt%-a!eva% a "iti (#p%euna o venicie1. 1O=1, au
)i ei.
Dupa o uta !e ani au #e% !in nou la "antul apotol i li -a ce%ut a #ai atepte putin.
Au ateptat. Aveau ti#p. Dupa o alta uta !e ani au #e% !in nou. 1De ce nu81, a pu
Pet%u. Dupa o nunta ca-n Pa%a!i, au (nceput viata (n !oi. La opt)eci !e ani !e la nunta l-
au cautat pe Pet%u i au ce%ut a !ivo%te)e. Pet%u le-a pu0 1Ata-i cul#ea- A# ateptat
!oua ute !e ani ca a vina un pato% aici a va "aca cununia. Cu# c%e!eti ca a# a
%euec a "ac %ot !e un avocat aici81
Telerama
La #aa, (n ala #a%e a %etau%antului, #ulta lu#e 'ucu%oaa. Mi%ele i #i%eaa a%atau
#ai "e%iciti ca o%ican!. T%ecue ce%e#onia lun&a i e#otionanta a cununiei. Naul anunta
#e%eu !e la #ic%o"on, 'a una, 'a alta. Iata-l tinan! (n #ana o tele&%a#a a!ua toc#ai
atunci !e pota. 1A# p%i#it un citat pecial !in Sc%iptu%i pent%u #i%e i #i%eaa1, anunta
el cu e#"a)a. 1Ete !in Ioan > cu .D1. Citatul in!icat e%a !in . Ioan >0.D, !a% te #i%i ca
e%viciile potale putin le paa ca eBita #ai #ulte ca%ti Ioan in Sc%iptu%i8 Cel ce le
%eco#an!a ve%etul 'i'lic !o%ie a le a#inteaca celo% !oi ca0 1In !%a&ote nu ete "%ica,
ci !%a&otea !eava%ita i)&onete "%ica1.
Naul lua o /i'lie, !ec,ie la Ioan > cu .D i citi (n au)ul tutu%o% 1Pent%u ca cinci 'a%'ati
ai avut, i acela pe ca%e-l ai acu#, nu-ti ete 'a%'at1.


Casa6 "amin
%uinele Edenulul
Int%-o )i, A!a# e pli#'a cu cei !oi "ii ai ai Cain i A'el. Au t%ecut pe lan&a %uinele
&%a!inii E!enului. Unul !int%e copii a (nt%e'at0
- Ce ete acolo taticule8
- Acolo ete locul un!e #aica-ta ne-a #ancat caa i viito%ul, a %apun A!a# (n&an!u%at.
Este vorba despre tine1
O "e#eie i cu "etita ei !e v%eo ae anio%i, aculta cu atentie p%e!ica pato%ului, ca%e
toc#ai punea cu# unt unii oa#eni !e nec,i')uiti cu viata lo% !e pa%taie cu Du#ne)eu.
Spunea cu# #ulti e culca ea%a "a%a a-I #ultu#eaca lui Du#ne)eu pent%u a*uto%ul !e
pete )i, "a%a a-i cea%a p%otectie i o!i,na pete (ntune%icul noptii. Di#ineata uita a-I
#ultu#eaca lui Du#ne)eu pent%u o!i,na noptii i a-I cea%a a*uto%ul pent%u )iua ce a'ia
a (nceput.
Fetita aculta cu atentie, apoi (nto%can!u-e p%e #a#a a (nt%e'at-o cu voce ta%e0
1Ma#ico, p%e!icato%ul vo%'ete !ep%e tine81
>D
Int%e'a%ea !i%ecta a "etitei a !u-o pe &enunc,i, pocain!u-e !e lipa ei !e %ecunotinta
"ata !e Du#ne)eu.
O 'ata pe "are s/o "auti
Un !o#n #ai in va%ta, tan! !e vo%'a cu un tana%, i-a !at u%#ato%ul "at0
1A# "ot tana% i a# (#'at%anit, !a% n-a# va)ut nici o "ata, neacultatoa%e !e pa%inti ca%e
a nu "i a*un a valo%e)e #ai #ult ca un oc,i !e ticla pent%u 'a%'atul ei. /aiete, can! vei
(ntalni o "ata ca un t%an!a"i% ca%e (ti va pune atunci can! (i 'ati (n poa%ta0 1Nu pot a plec
acu# cu tine, pent%u ca #ai a# cateva vae !e palat. Le te%#in (n *u#atate !e o%a1.
Pune-te pe p%a& i ateapt-o. Ateapt-o pent%u ca -a% putea a vina altul i -o ia !e otie
i c,ia% atunci vei pie%!e un (n&e%. Ateapta o%icat pent%u "ata aceea@ tine-te !e ea ca
caiul !e oaie.1
Cursa
Clovi C,appei, un pato% !in ecolul t%ecut, povetea ito%ia a !oua vapoa%e cu a'u%i,
ca%e plecau !in Me#p,i, calato%in! o!ata cu apele %aului Miiippi p%e NeE O%lean.
Navi&an! (n pa%alel, #a%ina%ii !e pe unul !in cele !oua vae au "acut cateva %e#a%ci
noti#e !ep%e vite)a !e #elc a navei vecinilo% lo% !e !%u#. Cuvintele au (nceput a
cu%&a. O!ata cu ele i p%ovoca%ile i pa%iu%ile. Cu%a a (nceput. Co#petitia !evenea
cu#plita pe #au%a ce navele (naintau p%e u!. Unul !in vapoa%e a (nceput a %a#ana (n
u%#a. Nu #ai aveau co#'uti'il. Avuee%a ca%'une u"icient pent%u calato%ie, !a% nu i
pent%u cu%a !e (nt%ece%e. Cu# nava %a#anea (n u%#a un #a%ina% (nt%ep%in)ato% a
o'e%vat ca #a%"a t%anpo%tata !e nava lo% a%!ea la tel !e 'ine ca i ca%'unele. Au (nceput
a puna pe "ocul ca)anelo% #a%"a ce e t%anpo%ta. Au "a%it-o p%in cati&a%ea cu%ei, !a%
cu p%etul a%!e%ii (nca%catu%ii #a%tu%ilo% ce t%e'uiau a a*un&a la !etinatie.
Du#ne)eu ne-a o"e%it p%e a t%anpo%ta p%in viata, copii, p%ieteni, %u!e. Slu*'a noat%a
t%e'uie a "ie aceea ca #a%"a a a*un&a la !etinatie. Can! p%o&%a#ele, co#petitiile !etin
p%io%itatea, oa#enii (ncep a u"e%e.
Cat t%e'uie a ac%i"ica# i, pe cine pent%u a a*un&e pe locul (ntai8 Cati oa#eni nu vo%
a*un&e nicio!ata la !etinatie !in p%icina co#petitiei a&%eive a li!e%ilo% lo%8
Caminul un lo" potrivit pentru Isus
Un o# 'o&at a cu#pa%at un ta'lou "oa%te cu#p, ca%e-L (n"atia pe Iu. L-a a!u
acaa i a (nceput a caute un loc pot%ivit (n caa un!e a-l ae)e. In "inal l-a c,e#at pe
a%,itectul caei i aceta i-a pu0 1Do#nule, nu poti pot%ivi nicaie%i (n caa !u#neatale
ta'loul aceta- T%e'uie a va cont%uiti caa pecial pent%u acet ta'lou1 .
Cata !%eptate. T%e'uie a ne pune# caa pecial (n %an!uiala pent%u a-L putea invita pe
Iu a locuiaca (n ea.
Caminul 'ara a"operis
Un luc%ato% a%ac cu )iua a #e% a luc%e)e (a un "e%#ie% #ai 'o&at !in Scotia. Dupa
nu#ai cateva )ile, p%ietenii l-au (nt%e'at !e ce a plecat aa !e %epe!e !in caa "e%#ie%ului
'o&at. 1Pent%u ca acea caa nu avea acope%i-1, a pu c%etinul, %epetan! o vec,e )icala
cotiana0 1Caa !e un!e nu e %i!ica (n "ieca%e )i %u&aciuni cat%e Du#ne)eu, ete o caa
"a%a acope%i, (n ca%e nu va "i nicio!ata pace i nici i&u%anta1.
>:
Ce/mi lipseste "el mai mult
Un tana% tu!ent !in anul I la un cole&iu a#e%ican a "ot (nt%e'at !aca (i e%a !o% !e caa
i ce anu#e (i lipea cel #ai #ult. Fa%a e)ita%e a pu0
1Luc%ul ca%e-#i lipete cel #ai #ult ete (nlantui%ea #ainilo% celo% !%a&i ai #ei pent%u
%u&aciune (n "ieca%e !i#ineata. La #icul !e*un, cu totii ai caei !e la cel #ai #ic pana la
cel #ai #a%e, ne (nlantuia# #ainile (n *u%ul #eei, ia% tata !upa ce citea un ve%et !in
/i'lie e %u&a Tatal Not%u i cu totii %epeta# %u&aciunea. Si#t ca nici o )i !in viata #ea
nu poate (ncepe alt"el. I#a&inile acelea (#i unt atat !e vii i unt o pa)a (n calea #ulto%
ipite1.
Dor de "asa
Un 'at%an ol!at cotian, %anit &%av pe ca#pul !e lupta, )acea pe patul !e #oa%te (nt%-
un pital. In %a%ele clipe !e luci!itate punea cu lac%i#i (n oc,i !e ulti#a a !o%inta, aceea
!e a "i !in nou acaa (n Scotia a !%a&a. Int%-o ea%a unul !int%e 'olnavii acelui alon a
a!unat cativa canta%eti, %aniti i ei, p%int%e ca%e i unul la ci#poi, int%u#entul t%a!itional
cotian.
Mu)icantii -au a!unat u' "e%eat%a #u%i'un!ului ol!at i au (nceput a cante0 1Ce e
pet%ece81 a (nt%e'at 'at%anul ol!at. Re&i#entul a a*un acaa8 Slava Do#nului ca a#
a*un !in nou acaa-1 Cu )a#'etul pe 'u)e a t%ecut la cele venice.
Este din 'amilia noastra
O tana%a tu!enta a c%i o c%ioa%e pa%intilo% ei ca%e e%au (n&%i*o%ati ca nu cu#va viata
!e tu!enta -o "aca a e a'ata !e la c%e!inta (n ca%e "uee c%ecuta. 1Nu va te#eti !%a&ii
#ei. Du#ne)eu a "ot !in tot!eauna #e#'%u (n "a#ilia noat%a. Cu# a putea a-L
a'an!one) acu#81
Cei ce-L pa%aec pe Du#ne)eu nu L-au cunocut nicio!ata ca #e#'%u al "a#iliei lo%.


Feri"irea
Fe%ici%ea nu (nea#na a ai ceea ce !o%eti, ci a !o%eti ceea ce ai.
Fe%ici%ea ete un pa%"u# pe ca%e nu-l poti tu%na pe altii "a%a a ca!a i pe tine cativa
t%opi.
1Nevetelo%, "aceti at"el ca 'a%'atii vot%i a vina cu 'ucu%ie acaa, i voi 'a%'atilo%,
pu%tati-va attel ca ele a %e&%ete ca t%e'uie a plecati !e acaa. !Luther%
Fe%ici%ea ete un "lutu%e ca%e (ti capa (ntot!eauna atunci can! v%ei a-l p%in)i, !a% ti e
aea)a pe u#a% atunci can! nu-l !o%eti p%i)onie%ul tau.
Daca nu eti "e%icit cu ceea ce ai, c%e)i ca vei "i #ai "e%icit cu #ai #ult8
Pe unii oa#eni nu-i "ace "e%iciti ni#ic !ecat c,i#'a%ea. La "el i pe unii nou-nacuti.
7A
Pent%u a "i "e%icit nu a!una poeiuni, ci ca!e !in !o%inti.
Doua luc%u%i cont%i'uie la "e%ici%ea o#ului0 acelea "a%a !e ca%e pute# t%ai, i cele cu ca%e
pute# t%ai.
Cauta%ea "e%ici%ii ete cea #ai #a%e u%a !e ne"e%ici%e.
Ete aa un #a%e pacat ca "e%ici%ea nu ete la "el !e uo% !e &ait ca neca)ul.
Cu# a "ii "e%icit0 Pa)eteti ini#a !e u%a, #intea !e in&%i*o%a%i, t%aiete i#plu, ateapta
putin !e la viata, !a%uiete #ult, canta !e, %oa&a-te (ntot!eauna, uita !e tine (nuti,
&an!ete-te la altii i la enti#entele lo%, u#pleti ini#a cu !%a&ote, %apan!ete lu#ina
(n *u%ul tau.
Fe%ici%ea nu e poate &ai, pent%u i#plul #otiv ca ea nu ete pie%!uta. Daca "e%ici%ea -a%
putea cu#pa%a cei #ai #ulti !int%e noi a# "i ne"e%iciti !in p%icina p%etu%ilo%.
4Feri"irile de pe muntele "asni"iei4
Fe%ice !e 'a%'atul i otia ca%e vo% ti a "ie a"ectuoi i a e iu'eaca pana la "a%itul
)ilelo% lo%.
Fe%ice !e 'a%'atul i otia ca%e unt cu%tenito%i i politicoi unul cu altul la "el cu# unt
cu p%ietenii lo%.
Fe%ice !e otul i otia ca%e au i#tul u#o%ului, pent%u ca aceta ete un a#o%ti)o% pent%u
#ulte !in ocu%ile vietii.
Fe%ice !e cei ce e iu'ec i t%aiec ca ot i otie pana la "a%itul vietii, %epectan!u-i
*u%a#antul !e canicie, caci ei vo% "i cu
a!eva%at "e%iciti (n viata.
Fe%ice !e cei ce vo% "i #ultu#ito%i lui Du#ne)eu pent%u toate 'inecuvanta%ile vietii lo% i
ca%e vo% avea )ilnic un ti#p pecial !e a citi /i'lia i a e %u&a (#p%euna.
Fe%ice !e cei ce nu-i vo%'ec nicio!ata cu ap%i#e i nu e cea%ta, caci ei vo% "ace !in
caa lo% un ca#in al !%a&otei i 'unei (ntele&e%i.
Fe%ice !e otul i otia ca%e vo% ti a-i %e)olve p%o'le#ele in&u%i, "a%a a*uto%ul
pa%intilo% au %u!elo%.
Fe%ice !e otul i otia ca%e (i !e!ica vietile i ca#inul pent%u &lo%ia lui $%ito i a
(#pa%atiei Sale.
7.
Nevestele
Daca v%ei o otie, ale&eti-o a#'ata i nu !u#inica. Nici o "e#eie nu e u%ata, (#'%acata
"%u#o.!Prover/ spaniol%
Sa nu ale&i nicio!ata nici 'i*ute%ii, nici to"e i nici nevata la lu#ina lu#ana%ii. !Prover/
italian%
Calitatile unei sotii
O otie 'una t%e'uie a "ie i a nu "ie (n acelai ti#p, ca t%ei luc%u%i.
In p%i#ul %an! t%e'uie a "ie ca un #elc, a tea #e%eu (n p%op%ia ei caa@ !a% a nu "ie
ca #elcul ca a-i ca%e totul (n pina%e !e una in&u%a.
Apoi ea t%e'uie a "ie ca un ecou, a %apun!a atunci can! vo%'eti cu ea@ !a% a nu "ie
ca ecoul avan! intot!eauna ulti#ul cuvant.
In ta%it, ea t%e'uie a "ie ca o%olo&iul !in tu%nul 'ie%icii, pat%an! #e%eu ti#pul i
%e&ula caei@ !a% nu ca o%olo&iul ca%e una atat !e ta%e ca au!e tot o%aul.
4In"!iriati o sotie4
=en Donovan, !in Petalu#a, Cali"o%nia, a avut i!eea !e a c%ea o co#panie pent%u a-i
a*uta pe clienti a-i !eco%e)e caele, a tina evi!entele "inancia%e ale "a#ilei, a #entina
cu%atenia (n cae, etc. A nu#it co#pania a0 1Inc,i%iati o otie1. Donovan, ca%e i-a lanat
a"ace%ea cu o #ica %ecla#a (nt%-un )ia% local, e &an!ete !e*a a-i !ive%itice e%viciile
o"e%ite clientilo%. Do%ete a-l an&a*e)e pe tatal ei pent%u a initia 1Inc,i%iati un tata-1 i, pe
a!olecentii ei pent%u 1Inc,i%ia-ti o "a#ilie-1- 1Pute# "ace tot ce "ace o "a#ilie1, a &lu#it
noul ant%ep%eno%. 1Pute# a veni# la !u#neavoat%a a va #anca# toata #anca%ea, a
ap%in!e# toate lu#inile, a laa# a#p%ente pe pe%eti, a "ace# !u i a laa# p%ooapele
u!e pe !uu#ea. Can! clientii unt &ata cu 1Inc,i%iati o "a#ilie1, #a vo% una pent%u
1Inc,i%iati o otie1.
%udele nevestei
Dupa o cea%ta acaa, otul i otia au po%nit-o la !%u# cu #aina. Linitea lun&a ce -a
laat !upa c,i#'ul !e vo%'e a "ot pa%ta !e 'a%'atul inca "u%io, atunci can! a va)ut
nite #a&a%i pacan! la #a%&inea !%u#ului. 1Aia unt %u!ele tale81, a (nt%e'at el, !o%in!
-o *i&neaca (nca o !ata.
1Da1, a pu ea, 1%u!e p%in caato%ie1.
Cele mal rele ntrebari
Fe#eile o'inuiec a puna cele #ai &%ele (nt%e'a%i 'a%'atilo% lo%. Iata ca%e unt cinci
!in ele0 1La ce te &an!eti81, 1Ma iu'eti81, 1A%at &%aa81, 1C%e)i ca ea e #ai "%u#oaa
!ecat #ine81, 1Ce ai "ace !aca a #u%i81
Int%e'a%ile unt atat !e c%itice, !eoa%ece un %apun nepot%ivit poate !uce la un can!al
!e po#ina, !aca nu la !ivo%t. Ne pe%#ite# a !a# cateva tatu%i 'a%'atilo% cu# a
%apun!a aceto% (nt%e'a%i (ncuietoa%e.
..1La ce te &an!eti81
Rapunul co%ect a% t%e'ui a "ie "o%#ulat at"el0 1Ia%ta-#a !%a&a ca unt atat !e &an!ito%.
72
Ma &an!ea# cat !e 'una, !e "%u#oaa i !e inteli&enta eti tu i, ce #a%e 'inecuvanta%e
#i-a !at Du#ne)eu p%in tine1. Dei&u%, a"i%#atia aceata n-a% t%e'ui a ai'a ni#ic !e a
"ace cu cele la ca%e te &an!eai atunci, cu# a% "i "ot'alul, 'ac,etul, pecuitul, etc...
2.1Ma iu'eti81
Rapunul co%ect ete 1Da1. Pent%u cei ca%e !o%ec a "ie #ai ela'o%ati # %apunul lo%,
%eco#an!a#0 1Da, !%a&a-1 P%int%e %apunu%ile &%eite pute# enu#e%a0
- P%eupun ca !a.
- Te i#ti #ai 'ine !aca-ti pun ca !a8
- Depin!e ce (ntele&i tu p%in !%a&ote.
- Contea)a8
- Cine, eu8
6.1A%at &%aa81
Rapunul co%ect ete ta%a (n!oiala0 1Nu, 'ine(ntele ca nu-1, !upa ca%e pa%aiti i#e!iat
(ncape%ea. Ete un #a%e %ic a %apun!eti@
- N-a putea pune ca eti &%aa, !a% nici la'a.
- Co#pa%at cu cine8
- Cateva Gilo&%a#e (n plu nu-ti "ac %au.
- A# va)ut altele i #ai &%ae.
- V%ei a %epeti (nt%e'a%ea8
>.1C%e)i ca e #ai "%u#oaa ca #ine81
Cea !in c,etiune poate "i o p%ietena, o t%ecatoa%e, au act%ita !in "il#ul pe ca%e toc#ai
(l vi)ionati. O%icine a% "i, %apunul co%ect ete0
1Nu, tu eti #ult #ai "%u#oaa-1 P%int%e %apunu%ile %icante, pute# enu#e%a0
- Nu e #ai "%u#oaa. E "%u#oaa (n alt "el.
- Nu tiu cu# e #aoa%a luc%u%ile acetea.
- Da, !a% tu ai o pe%onalitate #ai inte%eanta.
- Nu#ai (n enul ca ea e #ai tana%a i #ai u'ti%ica.
7.1Ce ai "ace !aca a #u%i81
Rapunul ete0 1Iu'ita ini#ii #ele, (n ca)ul unei ae#enea t%a&e!ii, viata a% "i "a%a
nici un en pent%u #ine. M-a a%unca u' %otile p%i#ului ca#ion1. Cu toate ca pa%e cea
#ai tupi!a (nt%e'a%e !in pac,etul celo% cinci, ea contine %eale pe%icole, pe ca%e le-a#
putea ilut%a cel #ai 'ine cu u%#atoa%ea (nta#pla%e0
1D%a&a1, pue otia. 1Ce ai "ace !aca a #u%i81
1Vai, iu'it-o- A "i cel #ai neno%ocit o#. Cu# poti a pui ae#enea (nt%e'a%i81
1Te-ai %ecaato%i81, inita ea.
1Nu- Dei&u% ca nu-1, %apune el.
1Deci nu-ti place a tii caato%it81
1Dei&u% ca-#i place !%a&a #ea1, pue el (ncu%cat !e*a.
1Deci, te-ai %ecaato%i81
1Ei 'ine1... pue el e)itan!, 1#a voi %ecaato%i1.
1Daaaa81, (nt%e'a ea va!it %anita. 1S-a% putea...1, )ie el i #ai !e%utat. 1Si ai -o a!uci (n
caa "acuta !e noi !oi81 1P%eupun ca !a1, %apune el "oa%te e)itant. 1Si ai -o lai a e
76
(#'%ace cu %oc,iile #ele81 1C%e! ca !a, !aca aa va v%ea ea81
1Apoi ai a iei "oto&%a"iile #ele !e pe noptie%e i ai a le inlocuieti cu ale ei81
1C%e! ca a% "i co%ect aa...1, )ie el cu vocea tina.
1Si ai -o lai a u#'le cu 'icicleta #ea81, (nt%e'a ea "u%ioaa.
1Nu !%a&a. Ata nu. Nu tie a #ea%&a pe 'icicleta.1


Daca n-a% "i "e#eile, toti 'anii !in lu#e n-a% avea nici o i#po%tanta.!Aristole >nassis'
(*-0-(*),%.
Fe#eia cunoate valoa%ea !%a&otei, !a% 'a%'atul tie cat cota.
Mai !e#ult, "e#eile e caato%eau pent%u 'anii 'a%'atilo%. In )ilele noat%e !ivo%tea)a !in
acet #otiv.
A "e#eie e lau!a alteia ca i-a "acut 'a%'atul #iliona%. 1Cu# ai %euit81, a (nt%e'at
aceata cu%ioaa. Foa%te 'ine, e%a #ilia%!a%.
Ni#ic nu "ace ca %oc,iile nevetei a e !e#o!e)e atat !e %epe!e ca %i!ica%ea ala%ului
'a%'atului ei.
Nu contea)a cine poa%ta pantalonii (n "a#ilie atata ti#p cat po%to"etul ete (n 'u)una%ul
lo%.
O !ata cu #a%itiul, unele "ete ateapta a p%i#eaca 'ani, poate pent%u ca nu va! ni#ic
altceva valo%o la otii lo%.
/anii nu pot cu#pa%a anatatea, !a% le tine pe nevetele !octo%ilo% (n 'lanu%i cu#pe.
&arbatii
/a%'atul i!eal, pent%u unele "e#ei, ete a "ie !etul !e !etept pent%u a "ace 'ani i !etul
!e p%ot a-i c,eltuiaca cu ele.
/a%'atul ca%e-i cati&a 'anii cu &%eu, nu (nea#na ca #uncete !in &%eu pent%u ei. Poate
ca t%e'uie a-i cea%a !e la nevata-a.
Neca)u%ile 'a%'atilo% p%ovin !in t%ei u%e #a*o%e0 nevata, 'anii i a#an!oua la un loc.
/a%'atul ca%e %a% a*un&e la apa, ete acela ca%e a%e o otie, cateva "ete i o in&u%a 'aie.
Daca n-a% "i e%e!itatea, #ulti !int%e noi n-a# "i (n ta%e a laa# ni#ic copiilo%.
7>
Un tu!iu (n!elun&at a !e#ont%at ca nevetele nu i-au (#pucat 'a%'atii nicio!ata can!
acetia palau vaele.
Toti 'a%'atii e nac li'e%i, !a% unii e caato%ec.
Cel #ai i#p%eionant eBe#plu !e tole%anta ete o nunta !e au%.
Cea #ai #a%e "e%ici%e !e pe pa#ant ete caato%ia. O%ice 'a%'at ca%e a%e o canicie %euita
ete un 'a%'at !e ucce, c,ia% !aca a "ali#entat (n toate celelalte !o#enii ale vietii.
Caato%ia ete 'una pent%u o%icine. Daca ai una 'una eti "e%icit. De ai una %ea, !evii
"ilo)o" i, ata e 'ine.3Soc%ate4
2a'a dupa a'a
Doi p%ieteni e intalnec !upa ce t%ecue #ai 'ine !e un an !e can! e va)ue%a ulti#a
!ata. Dupa ce -au (#'%atiat i -au (nt%e'at %ecip%oc !e anatate, unul !in ei (nt%ea'a0
1Si ce "ace otia ta81
1Sotia #ea a plecat la Do#nul.1
1O, (#i pa%e atat !e %au1. Apoi, %eali)an! ca aceta nu a "ot %apunul cel #ai pot%ivit,
eBplica punan!0 1C%e! ca a# v%ut a pun ca-#i pa%e 'ine.1 Ata (i pa%u ca una c,ia%
#ai %au !ecat p%i#a, aa ca o c,i#'a punan!0 1A!ica, v%eau a pun ca #a u%p%in!e-1
Copiii
Copiii unt in&u%ele 'unu%i pa#anteti cu ca%e vo# #e%&e (n ce%.
/aietii unt a!eva% cu no%oi pe "ata, (ntelepciune cu &u#a !e #etecat (n pa% i pe%anta
(n viito% cu o '%oaca (n 'u)una%-
Ni#ic nu c,i#'a (ntatia%ea unui 'aiat ca apunul.
/aietii iu'ec cainii pent%u ca ei nu le &aec nicio!ata &%eelile.
Ete uo% a c%e)i ca o%ice copil poate a*un&e p%ee!intele ta%ii, can! (ti !ai ea#a cu# au
a*un unii !e*a.
Multi 'aieti a% calca pe u%#ele tatilo% lo%, !aca nu -a% te#e a, nu "ie p%ini.
Can! un 'aiat "ace 'aie !in p%op%ie initiativa, p%o'a'il ca pala cainele.
Un 'aiat ete in&u%ul luc%u pe ca%e-l poate "oloi Du#ne)eu ca a "aca un 'a%'at.
77
/aietii unt o p%o'le#a. Unii unt atat !e (nceti ca-ti vine a tipi. Altii atat !e iuti ca
t%e'uie a tipi.
La eBte#po%al, un 'aiat a c%i ca 1#oa%tea natu%ala ete atunci can! #o%i tu in&u% ta%a
a*uto%ul !octo%ilo%1.
Ete v%e#ea a te (n&%i*o%e)i can! un 'aiat pleaca !e acaa ta%a a t%anteaca ua.
Facultatea ete in&u%a vacanta pe ca%e o au 'aietii (nt%e #a#ele i nevetele lo%.
Mintea 'aietilo% ete ui#itoa%e. Po%nete i#e!iat ce aceata e t%e)ete i e op%ete
i#e!iat ce a*un&e la coala.
Ru&aciunea unui 'aiat0 1Doa#ne, !aca nu #a poti "ace un 'aiat 'un, nu Te (n&%i*o%a. Ma
!it%e) !e #inune aa cu# unt1
/aietii ca%e nu pun a!eva%ul, vo% a*un&e can! vo% "i #a%i a puna ti#pul p%o'a'il.
Pent%u 'aieti nu eBita pe%ioa!ele 1!int%e #ee1.
Copiii au! intot!eauna totul, #ai ale ceea ce !o%i# noi pa%intii a nu au!a. Cea #ai 'una
#eto!a ca a nu au!a ceea ce pune# ete a ne a!%ea# !i%ect lo%.
#irese ude
1Ma#ico, eu n-a# a #a "ac #i%eaa nicio!ata1, a pu #icuta Da%lene, !upa ce a
u%#a%it plina !e cu%io)itate cele ce e pet%eceau (n 'ie%ica. 1Da% !e ce !%a&a #a#ei81, a
"ot cu%ioaa #a#ica ei. 1Pent%u ca "%atele Pet%ica 'a&a toate #i%eele (n apa1, a %apun
"etita, ca%e nu ve!ea altceva (n "etele pe ca%e le 'ote)a# (n apa, !ecat #i%ee.
Isus n/a 'ost la biseri"a---
Micutul /%ian a "ot olicitat !e 'unicul 'olnav a e %oa&e pent%u el !aca i aa #e%&e
la 'ie%ica. Dupa ce "a#ilia An!%onic -a (nto% acaa !e la a!una%e, 'unicul l-a (nt%e'at
pe /%ian0 1Te-ai %u&at pent%u 'unicul, /%ian81 1Nu, #-a# %u&at pent%u ca Do#nul Iu n-
a "ot la 'ie%ica1, a %ipotat /%ian !e 6 anio%i. 1A "ot nu#ai Du#ne)eu la 'ie%ica-1, a
continuat el, (nt%-un ta%)iu, "a#ilia i-a !at ea#a ca pent%u /%ian, eu, ca%e lipie# !e la
'ie%ica, e%a# Iu $%ito, ia% "%atele <eo%&e <ali, pato%ul aociat, e%a Du#ne)eu.
%ua"iunea pentru vinde"area buni"ului
Pato%ul Sa#uel I"an l-a %u&at (nt%-o )i pe un nepotel ca a e %oa&e pent%u ei. 1Sunt
atat !e 'olnav- Roa&a-te pent%u 'unicul1 Ca a-l convin&a pe #ititel cat !e 'olnav e%a,
pato%ul a luat #anuta nepotelului i a ae)at-o pe "%untea a. Dupa ce copilul a i#tit
te#pe%atu%a %i!icata a 'unicului, -a %u&at0 1Doa#ne Iue, "a-l %ece pe 'unicul-1
2ardul
Un copil !in vecini u%#a%ea atent o%ice #ica%e a pato%ului ca%e (i %epa%a &a%!ul
t%icat. Cont%a%iat !e cu%io)itatea copilului, pato%ul l-a (nt%e'at0 1De ce te uiti atat !e
7C
cu%io8 N-ai #ai va)ut oa#eni 'atan! cuie (n &a%!81 1/a !a, a %apun copilul. Sunt
cu%io a au! ce )ice un pato% can! !a cu ciocanul pete !e&ete1.
Ce ati 'a"e sa 'iti n lo"ul meu1
Int%-o !u#inica ea%a, (nto%can!u-ne !e la 'ie%ica, e%a# (n #aina cu cei t%ei 'aieti ai
#ei. O'oit i !e%utat !e unele (nto%atu%i pe ca%e le lua 'ie%ica pe ca%e o pato%ea#, i-
a# (nt%e'at0 1/aieti, voi ce ati "ace a "iti pato%i (n locul #eu81. P%i#ul a %apun
/o&!an, cel #ai #a%e. 1Eu a t%i#ite pe "ieca%e #e#'%u al 'ie%icii, #iiona%1. 1Atunci
cu cine vei #ai avea 'ie%ica81, a# (nt%e'at eu. 1A pleca i eu cu ei, ia% la (ntoa%ce%e
vo# avea o 'ie%ica #ult #ai #a%e1, a continuat el i!eea.
C%itian a avut alta vi)iune. 1Eu a "ace 1un tea#1 3o ec,ipa4 !e "%ati i a #e%&e pe la
"ieca%e "a#ilie i a a%unca toata 'e%ea !in "%i&i!e%e1, a pu el punan!u-#a (n ui#i%e.
1De un!e ti-a venit tie o ae#enea i!ee81, l-a# (nt%e'at eu conte%nat. 1A# "ot la
p%ietenul #eu ... i aveau 'e%e (n "%i&i!e%1, #i-a pu el in!i&nat.
Cine tie !aca nu acetea e%au olutiile lui Du#ne)eu pent%u 'ie%ica noat%a !e atunci.
Re&%et ca nu le-a# aplicat.
Povara edu"atiei
Fieca%e !in noi unte# con"%untati cu !i"icultatile !e co#unica%e cu tana%a &ene%atie.
Li#'a lo% nu ne ete accei'ila, p%ecu# nici li#'a noat%a nu le ete lo%.
La coala !u#inicala a 'ie%icii noat%e, unul !int%e copii l-a (nt%e%upt pe (nvatato%ul
au cu o (nt%e'a%e ciu!ata0 1EBcue #e- H,at? t,at povoa%a81, a luat-o el (n en&le)a-
%o#aneaca. De%utat ca unul !in te%#enii teolo&ici "un!a#entali !e ca%e vo%'ea el, nu
ete (ntele, a apelat la claa pent%u eluci!a%ea te%#enului. 1Cine ne poate a*uta8 Stie
cineva ce ete o pova%a81 A "etita a %i!icat #ana u0 1Ete un "el !e &eanta1, a %apun ea.
Cati !int%e noi n-ave# ae#enea 'a&a*e8
%ua"iunea pentru $apada
Dupa ce le-a# vo%'it (nt%-o ea%a celo% !oi 'aieti ai #ei 3avea# !oa% !oi atunci4 !ep%e
Du#ne)eul not%u ca%e %apun!e %u&aciunilo% noat%e, i-a# (n!e#nat a cea%a ceva !e la
Du#ne)eu pent%u a avea i ei o eBpe%ienta a unei %u&aciuni acultate. P%i#ul ca%e a venit
cu 1o cau)a1 a "ot /o&!an, ca%e avea atunci ae ani. 1Eu v%eau ca a nin&a1, a pu
/o''; 3aa (l alinta# noi, alinta%e ca%e -a t%an"o%#at apoi (n nu#e aici (n A#e%ica4.
C%iti, !e nu#ai t%ei ani *u#ate, a "ot inpi%at i el !e i!eea "%atelui #ai #a%e0 1Si eu
v%eau ca a nin&a #aine-1 Cu toata !e)a#a&i%ea i !ipe%a%ea #ea !e pa%inte ca%e
"ali#entae# a le inpi% i!ei #ai c%etine !e %u&aciune, ne-a# pu la %u&aciune. In ti#p
ce eu #a %u&a# ca Do#nul a-i "aca a uite o ae#enea ce%e%e pana a !oua )i, copiii e
%u&au cu "oc pent%u ca a nin&a a !oua )i. E%a nu#ai octo#'%ie i, nu ve!ea# cu# #a
voi !ecu%ca a !oua )i a&atat !e ca%li&ele (nt%e'a%ilo% copiilo% #ei. Na!a*!uia# a uite.
C%e! ca va !ati ea#a cine a "ot pe%oana cea #ai u%p%ina !in lu#e a !oua )i
!i#ineata can! pa#antul e%a acope%it cu un lat !e pal#a !e )apa!a.
Eu, 'ine(ntele.
Au t%ecut ca# !oi ani !e la eveli#ent, i copiilo% la coaia li -a ce%ut a c%ie o
co#pune%e intitulata0 1P%ietenul #eu1. Co#pune%ea lui /o&!an una ca# aa0 1Eu #a
(ntalnec cu p%ietenul #eu (n "ieca%e !u#inica la coala !u#inicala un!e (nvata#
79
(#p%euna !ep%e Du#ne)eu1. 1A# "ot "oa%te ocata !e cuvintele copilului i l-a#
(nt%e'at (n plina claa !e un!e tie el ca eBita Du#ne)eu-1, #i-a #a%tu%iit (nvatatoa%ea
(nt%-o vi)ita pe ca%e ne-a "acut-o acaa !upa acet inci!ent. 1Cu# a nu eBite81, a %eplicat
copilul. 1Eu #-a# %u&at ca a nin&a i, a nin1.
Fecio%ul #eu avea (nca !e la C ani a%&u#entele ale, !ove)ile ale pe%onale !ep%e
eBitenta lui Du#ne)eu. Avea o %u&aciune acultata.
Tele'onul
Fe#eia "acea cu%atenie p%in caa, can! a unat tele"onul. In ti#p ce ale%&a a %apun!a
e (#pie!ica (n covo%ul a!unat la un capat !e copii. Intin)an!u-e a e p%in!a !e ceva
t%ae "i%ul tele"onului ca%e e %oto&oli la po!ea, %ecepto%ul ca)an! cat colo !in "u%ca. In
ca!e%e, %ecepto%ul lovi cainele "a#iliei ca%e a%i ca a% i (ncepu a lat%e "u%io. Copilul !e
t%ei ani, ca%e !o%#ea, e t%e)i !e )&o#otul au%)ito% i (ncepu a tipe. Fe#eia 'o#'ani
cateva cuvinte colo%ate. Reui a ia %ecepto%ul toc#ai la ti#p a au!a vocea otului ei !e
la celalalt capat al "i%ului0 1Ni#eni nu %apun!e la alut8 Sunt i&u% ca nu#a%ul ete 'un.1
Prin vedere / prin "redinta
Doi copii e *ucau pe !ealul !in patele caei, can! au o'e%vat ca oa%ele e%a ap%oape
!e a"intit.
1Ai va)ut cat !e #ult -a #icat oa%ele pe ce%81, a pu unul !int%e copii. 1Can! a#
(nceput a ne *uca#, e%a ap%oape !eaup%a capetelo% noat%e. Acu# ete &ata a apuna1.
1Taticu #i-a pu ca nu oa%ele e #ica, ci Pa#antul1, a %apun cel !e-al !oilea 'aieta.
P%i#ul a clatinat ne(nc%e)ato% !in cap. 1P%eci oa%ele e #ica- Nu l-a# va)ut eu8
Pa#antul nu -a #icat !eloc, !oa% nu a# tat noi tot ti#pul pe el8 Eu c%e! ceea ce va!1,
a pu el t%iu#"ato%.
1Eu c%e! ceea ce pune taticu1, a %eplicat al !oilea.
Si a)i lu#ea e (#pa%te (n oa#eni ce c%e! nu#ai ceea ce va! i oa#eni ce c%e! ceea ce
pune Tatal ce%ec.
Iertare
Dupa o cea%ta )!%avana, cei !oi "%atio%i -au !u la culca%e. <%i*ulie, #a#a i-a
(n!e#nat la (#paca%e. 1Ce-o a "aceti !aca Do#nul Iu va veni la noapte, i voi unteti
ce%tati81, a )i ea. 1Sculati-va i#e!iat i (#pacati-va-1.
Dupa ce copiii -au a%utat, e#n al (#paca%ii, -au !u la culca%e (n patucu%ile lo%. Cel
#ai #a%e a pu0
1Daca Do#nul nu vine (n noaptea ata, ai a ve)i tu #aine ce-o a pateti1.
Candoarea unei rua"iuni
Ionel a "ot neata#pa%at la e%viciul !e !u#inica !i#ineata !e la 'ie%ica. D%ept
pe!eapa, tata i #a#a l-au ae)at la o #auta epa%ata pent%u a-i lua #aa !e p%an). Nu
avea voie a #anance la aceeai #aa cu %etul "a#iliei. Tata l-a %i!icat (n picioa%e i i-a
ce%ut a e %oa&e (nainte !e #anca%e. Iata cu# -a %u&at Ionel, citan! !in Pal#ul 260
- Doa#ne Iue- (ti #ultu#ec ca #i-ai (ntin #aa (n "ata pot%ivnicilo% #ei.A#in-
Da"a Dumne$eu ne/ar as"ulta unele rua"iuni
/o&!an avea !oa% cinci ani. Il (nvatae# a e %oa&e. La #aa, (l olicita# uneo%i a
7D
cea%a 'inecuvanta%ea Do#nului pent%u #anca%e. Se %u&a !e o'icei 1Tatal not%u1. De
!ata aceata (n ti#pul %u&aciunii a a%it pete o "%a)a. Ru&aciunea a una at"el0 1Painea
noat%a cea !e toate )ilele !a-ne-o noua ata)i... p%ecu# ie%ta# i noi &%eitilo% not%i1.
1Doa#ne- Te %o& a nu-l aculti. A a #u%i# cu totii !e "oa#e-1, a# t%i&at eu i#e!iat,
'ucu%an!u-#a ca Du#ne)eu nu ne !a painea con!itionat.
Fratiorul venit din "er
P%ivin! #i%ata la "%atio%ul !e cu%an! nacut, ca%e plan&ea )&o#oto, Alina !e > ani, a
(nt%e'at-o pe #a#ica0
- E a!eva%at ca 'e'eluul not%u a venit !in ce%8
- Si&u% ca !a, !%a&a #ea, a %apun #a#a e%ioaa.
- Nu #a #i% ca l-au !at a"a%a !e acolo, a %eplicat Alina &an!itoa%e.
&ine"uvantarea 'ratiorilor emeni
Ma#a -a (nto% acaa cu !oi "%atio%i &e#eni. /ucu%ie #a%e (n toata "a#ilia, Entu)ia#at,
tata i-a pu lui Ionel@
- Daca ai a-i pui (nvatatoa%ei ca ai !oi "%ati &e#eni #aine o a-ti !ea o )i li'e%a !e la
coala.
A !oua )i, Ionel a venit "oa%te "e%icit acaa0
- I-ai pu (nvatatoa%ei ca ai !oi "%atio%i &e#eni8, a (nt%e'at tata.
- I-a# pu nu#ai !e unul. Dep%e altul a# laat a-i pun apta#ana viitoa%e.
#asa de draoste sau draoste de masa1
Se%viciul !ivin e%a pe "a%ite. Copilul ca%e e tot "oia lan&a tata, l-a (nt%e'at0 1Taticule-
La te%#ina%ea 'ie%icii u%#ea)a !%a&ote !e #aa81 1Da1, a %apun tatal. 1Noi %o#anii
ave# pe%#anent o #a%e !%a&ote !e #aa1.
A*utorul
Fiul0 Taticule, p%o'le#a !e #ate#atica la ca%e #-ai a*utat aea%a n-a "ot 'ine %e)olvata.
Tatal0 A "ot &%eita, )ici8 I#i pa%e %au-
Fiul0 Nu-ti "ace p%o'le#e. Nici ceilalti tatici n-au tiut cu# a %e)olve p%o'le#a.
Doua vesti
Ionel a venit !e la coala.
Ionel0 1Ma#i- A# !oua veti. Una 'una, una %ea. Pe ca%e o v%ei p%i#a81
Ma#a0 1Spune-#i-o pe cea p%oata (ntai1.
Ionel0 1Ei 'ine, notele !in t%i#et%ul aceta nu unt !int%e cele #ai 'une1.
Ma#a0 1Si vetea 'una81
Ionel0 1De C%aciun voi *uca %olul unuia !int%e cei t%ei #a&i (ntelepti !in Raa%it1.
Nota $e"e
Ma#i, #a#i- A# p%i#it a)i nota )ece la coala-1 1O, unt atat !e #an!%a !e tine. Spune-
#i cu# a "ot.1
1Ei 'ine, a# p%i#it un cinci la a%it#etica, un t%ei la citi%e i un !oi la #u)ica-1
Nu c%e!eti ca unele note la !iciplina "inteniei ea#ana p%ea #ult cu acet total8
7:
%eliia "atarului
O "etita -a (nto% !e la 'ie%ica !eoe'it !e 'ucu%oaa ca L-a p%i#it pe Do#nul Iu (n
ini#a ei. Canta i !ana p%in caa !e "e%ici%e. /unicul a ce%tat-o0 1A% t%e'ui a-ti "ie
%uine- De a'ia te-ai pocait i acu# canti i !ane)i (n )iua Do#nului-1
Dit%ua !e %e#a%ca 'unicului, "etita -a !u (n cu%te. A int%at (n &%a*! i a o'e%vat ca
'at%anul cata% avea o "ata lun&a i t%ita. A (ntin #ana, a #an&aiat 'otul cata%ului
punan!u-i0 1Nu plan&e 'at%ane cata%. A# i#p%eia ca i tu ai aceeai %eli&ie ca i 'unicul
#eu-1
S"risoarea
Un pato% a p%i#it (nt%-o )i o c%ioa%e (n ca%e e%a c%i !oa% un in&u% cuvant0
1PROSTULE-1 A anuntat (n p%i#a !u#inica !e la a#von0 1Sapta#ana aceata a# p%i#it
cea #ai ciu!ata c%ioa%e !in ca%ie%a #ea !e pato%. De o'icei lu#ea uita a e e#ne)e
!upa ce c%ie o c%ioa%e. De !ata aceata cel ce #i-a c%i a uitat a c%ie c%ioa%ea. S-a
e#nat nu#ai.1
Can! a# p%i#it pent%u p%i#a !ata 3i vai cate au u%#at !upa, aceea-4 o at"el !e
c%ioa%e, e%a# la a#vonul unei 'ie%ici !in A%a!. Cel ce #i-o c%iee e%a unul !in
'aietii !e pe p%i#a 'anca !e lan&a a#von la ca%e #a uitae# !e cateva o%i u%at, !in
p%icina &ala&iei i neatentiei lo%. Dupa ce #ai (ntai a# anali)at uccint 1c%ioa%ea1 nu
p%ea #a&ulitoa%e pent%u "i%ea #ea pa#anteaca, #-a# aplecat p%e copiii !e lan&a a#von
i le-a# ce%ut un piB. P%i#ul ca%e -a &%a'it a-#i o"e%e a*utou%l olicitat #i-a (n#anat
piBul !e aceeai culoa%e cu ca%e c%iee 'iletelul. Dupa ce a# c%i cateva %an!u%i cu el, i
l-a# !at (napoi i i-a# pu0 1Te %o& a %a#ai !upa e%viciu pent%u ca v%eau a ta# !e
vo%'a cu tatal tau !ep%e c%ioa%ea pe ca%e #i-ai t%i#i-o1. Copilul a al'it la "ata ca un
#o%t. Ceilalti opteau ui#iti0 1Cu# l-a p%in8-1.
Cunotea# pe tatal acetui copil. Cu%eaua (i ieea in&u%a !in pantaloni la ae#enea
"apte. Stia# ce u%#ea)a. La te%#ina%ea e%viciului copilul a %a#a pa%ali)at pe caun, pe
can! ceilalti copii tateau pe ap%oape a va!a ce-o a e (nta#ple. M-a# ap%opiat !e copil
i i-a# pu0 1M-a# ,ota%at a nu te pun tatalui tau, !aca (#i p%o#iti a nu #ai c%ii
ae#enea c%io%i1. /ucu%ia unei ae#enea veti ap%oape ca l-a "acut a-#i a%ute
#ainile. C%e! ca a# i acu# un 'un p%ieten (n 'ie%ica aceea.
Sa le plani de mila---
A venit un nou pato% int%-o 'ie%icuta !e la ta%a. In "ieca%e !u#inica !upa e%viciul
'ie%icii, e%a invitat in cate o "a#ilie a ia #aa (#p%euna cu ei. Dupa ce -au opatat !e
#inune, pato%ul l-a luat !e #ana pe Ionel, un 'aieta !e cinci ani i au po%nit a va!a
(#p%euna &%a!ina. Can! au t%ecut pe lan&a o (n&%a!itu%a !e a%#a, pato%ul a a!#i%at #ai
#ulti pui !e &aina ca%e pa%ca u"e%eau. 1Sa%acutii !e ei1, a )i pato%ul. 1Pa%ca plan& !upa
ceva-1 1Du#neata ce ai "ace !aca ti-a% "i #ancat cineva #a#a81, l-a (nt%e'at putiul,
%ea#int#! pato%ului !e "%iptu%a !e &aina pe ca%e toc#ai o #ancae%a la #aa.
Un "opil si s'atuieste parintii
.. Mainile #ele unt #icute. Va %o& a nu ateptati ca ceea ce-#i ce%eti a "ie pe%"ect,
in!i"e%ent !aca e a-#i "ac patul, a !eene) au a a%unc #in&ea.
2. Oc,ii #ei nu va! lu#ea aa cu# o ve!eti voi cu ai vot%i. Laati-#a va %o& -o
eBplo%e) eu in&u% "a%a a inte%veniti cu %et%ictii ce nu unt necea%e.
CA
6. Munca !e pe lan&a caa va "i #e%eu acolo, !a% eu n-a# a #ai "iu #ic !ecat o cu%ta
pe%ioa!a !e v%e#e. Faceti-va ti#p va %o&, a-#i a%atati i a-#i eBplicati !ep%e
#inunatiile !in lu#ea aceata.
>. Senti#entele #ele unt !eoe'it !e plapan!e. Fiti eni'ili la nevoile #ele. T%atati-#a
aa cu# ati v%ea a "iti voi t%atati.
7. Eu unt un !a% pecial al lui Du#ne)eu pent%u voi. Pat%ati-#a aa cu# v%ea
Du#ne)eu. C%eteti-#a (n i#tul %apun!e%ii "ata !e "aptele #ele. Dati-#i calau)i%ea (n
viata aa cu# o v%ea El. Supuneti-#a la !ipciplina (n !%a&ote.
C. A# nevoie !e (ncu%a*a%e pent%u a c%ete a%#onio. C%itica ap%a #a poate !o'o%(.
(nce%cati a-#i co%ectati co#po%ta#entul "a%a a #a c%iticati ca pe%oana.
9. Dati-#i li'e%tatea a iau !eci)ii. Pe%#iteti-#i a "ali#ente), ca a pot (nvata !in
&%eelile #ele. Nu#ai (n "elul aceta voi putea a iau acele !eci)ii co%ecte la ca%e #a va
upune viata !e a!ult.
D. Nu %e"aceti (n "ata #ea ceea ce eu nu a# "acut con"o%# p%etentiilo% voat%e. Acet
luc%u #a "ace a #a i#t "a%a !e "olo i 'un !e ni#ic. Stiu ca e &%eu, !a% nu "aceti
co#pa%atii (nt%e #ine i "%atii #ei #ai #a%i.
:. Nu va te#eti a #a laati cu altcineva (n cate un "a%it !e apta#ana. Si copiii au
nevoie !e putina pau)a la "el cu# i pa%intii au nevoie !e putina linite p%int%e copilul lo%.
In "elul aceta pute# ve!ea i noi, copiii ca %elatile !int%e voi unt !eoe'it !e i#po%tante.
.A. Va %o& !ati-#i un 'un eBe#plu !ucan!u-#a !u#inica !i#ineata la 'ie%ica, la coala
!u#inicala i ea%a la p%o&%a#ele 'ie%icii. I#i place a (nvat cat #ai #ult !ep%e
Du#ne)eu. Dupa ce veni# !e la 'ie%ica va %o& a nu-i vo%'iti !e %au pe "%ati. Do%ec a
a# %epect i !%a&ote "ata !e toti copiii lui Du#ne)eu.
... Cititi-#i /i'lia ea%a (nainte !e culca%e. Televi)o%ul a !evenit plictiito% pent%u #ine.
Sunt atatea ito%ii inte%eante (n /i'lie i a v%ea a le cunoc.
.2. Va i#plo%, (nvatati-#a a #a %o&. La coala !u#inicala copiii e %oa&a i eu nu p%ea
tiu cu#. A% "i atat !e #inunat ca ea%a (nainte !e culca%e a ne %u&a# cu totii (#p%euna.
A# o'e%vat ca voi pa%intii !eveniti #ai 'uni !upa ce va %u&ati.
Prea mi"1
Noul #iiona% i-a (nceput eBa#ina%ea can!i!atilo% pent# 'ote). Can!i!atii %apun!eau
co%ect la (nt%e'a%ile ale i #iiona%ul e%a "e%icit. U%#a a ai'a loc un #a%e 'ote) (n ta%a
aceea ca%e !e #ulta v%e#e %epinee Cuvantul Do#nului.
A a*un cu eBa#enul la ulti#ul. E%a un 'aietel "i%av. S-a uitat cu (n!oiala la el i i-a
u&e%at a #ai atepte, ca e p%ea #ic i nu putea a-l 'ote)e. Sp%e u%p%in!e%ea lui toti cei
eBa#inati #ai inainte au p%otetat )&o#oto0
1Cu# a nu-l 'ote)ati, !oa% el ne-a con!u la Do#nul pe toti1
A "in"ea porun"a-
P%eotul a #e% a inpecte)e coala !in at. Dacalul l-a in"o%#at ca toti copiii cunoc
cate,i#ul, cuvant cu cuvant.
- Il tiu ei, !a% nu c%e! ca-l (ntele&, a pu p%eotul. A (nceput eBa#ina%ea copiilo%.
- 1Ca%e ete a cincea po%unca81, a (nt%e'at p%eotul. A %apun ti#i!, un 'aietel !in p%i#ele
%an!u%i0
- 1Cintete pe tatal tau i pe #a#a ta1.
C.
P%eotul i-a ce%ut a eBplice cu# (ntele&e el acet luc%u. Dupa putina e)ita%e, copilul a
(nceput a poveteaca ap%oape (n oapta0
- Ie%i, a# con!u un o# necunocut pe ca%a%ea ca%e t%ece #untele. In !%u# a# calcat (nt%-
o piat%a acutita i #-a# taiat "oa%te %au la picio%. O#ul #-a va)ut cu# an&e%a# i #i-a
!at 'ani ca a-#i cu#pa% panto"i, !eoa%ece nu avea# panto"i. A# !at 'anii #a#ei #ele
ca a-i cu#pe%e ea panto"i pent%u ca nici ea nu avea i eu putea# u#'la #ult #ai 'ine
ca ea.
O aura prin ard
Un tata i-a luat copilul (nt%-o ea%a i i-a povetit pil!a cu oaia pie%!uta@ cu# o oaie
!in tu%#a Pato%ului cel /un a &ait o &au%a p%in &a%!, -a t%ecu%at a"a%a, a )'u%!at
li'e%a, a (nceput a ale%&e !upa ia%'a cea &%aa, pana can!, oa%ele a apu i nu i-a #ai
&ait !%u#ul (napoi. Noaptea, lupul "io%o a (nceput a-i !ea ta%coale. No%ocul ei ca
Pato%ul cel /un a laat pe celeialte noua)eci i noua !e oi i a venit !e a &ait-o. A luat-o
pe u#e%ii ai i a venit i a !u-o (n taul.
Copilul a "ot !eoe'it !e atent, i can! poveti%ea -a te%#inat, p%e u%p%in!e%ea tatalui,
a (nt%e'at0
- Si au 'atut o can!u%a (n &au%a !in &a%!8 Vai, cat !e !e uita# noi !e 1&au%a !in &a%!1.
Predi"a prea luna
Pato%ul 'ie%icii eBplica unei clae !e 'aieti (nta#pla%ea 'i'lica cu Filip i "a#enul
etiopian. Cu# avea o'iceiul, poveti%ea -a t%an"o%#at (nt%-o p%e!ica lun&a. La "a%it,
pent%u a ve%i"ica cat au (ntele copiii, pato%ul a (nt%e'at0
- Copii, !e ce c%e!eti voi ca "a#enul etiopian a plecat la !%u# plin !e 'ucu%ie8
A %apun un# 'aietel #ai #ec,e%0
- Pent%u ca Filip i-a te%#inat p%e!ica.
%ua"iunea unui "opil
Sea%a, (nainte !e culca%e, un copil -a %u&at0
- Doa#ne Du#ne)eule, Te %o& "oa%te #ult a ai &%i*a !e Tine, ca !aca Ti e (nta#pla
ceva va "i vai i a#a% !e noi toti-
Interpretare
- Copii, a pu int%ucto%ul unei ta'e%e c%etine, nu aveti voie a "aceti ni#ic (n acun, ce
nu puteti "ace in va)ul tutu%o%- Un 'aietel a a%it (n picioa%e i a t%i&at@ 1<%a'iti-va, nu
#ai ave# voie a "ace# 'aie-1
Ce am nvatat a$i1
La te%#ina%ea colii !u#inicale, un copil -a ap%opiat "io !e !acalul au i l-a
(nt%e'at0 ,.
- Nu va upa%ati, noi ce a# (nvatat a)i ia coala !u#inicala8
- Ata ete o (nt%e'a%e ca%a&,ioaa, a %apun putin in!i&nat !acalul. Cu# poti a (nt%e'i
aa ceva8
- Int%e', pent%u ca !e "ieca%e !ata can! pleca# acaa !e la 'ie%ica pa%intii #a (nt%ea'a ce
a# (nvatat i nicio!ata nu tiu ce a le pun.
C2
Copilul pierdut
S-a pet%ecut la Lon!%a. Int%-o )i un copil !e nu#ai !oi anio%i -a pie%!ut in #a%ea
#et%opola. S-a ae)at pe #a%&inea t%otua%ului i plan&ea cu a#a%. T%ecato%ii l-au (nt%e'at
!e ce plan&e.
- M-a# pie%!ut- M-a# pie%!ut-, punea copilul p%int%e lac%i#i. A venit un politit l -a
ap%opiat !e #icutul %atacit.
- Cu# te c,ea#a8, a (nt%e'at o#ul (n uni"o%#a.
- To#i. M-a# pie%!ut- M-a# pie%!ut-, a continuat p%int%e upine #icutul. Pa%intete,
polititul l-a luat !e #ana i l-a conolat0
- Nu #ai plan&e- Ne !ecu%ca# noi. A -o &ai# i#e!iat pe #a#ica. T%ecato%ii au
u%#a%it cu# polititul (nalt !e tatu%a !ucea puiul !e o# tinan!u-l !e #ana. L-a !u (n
"ata unei tatui #a%i !in cent%ul pietei i l-a (nt%e'at0
- Ai #ai va)ut ata v%eo!ata8
- Nu, a pu copilul. A# va)ut nu#ai una cu un nene ca%e tinea #ainile aa, a pu
copi(ul !etacan!u-i '%atele (n c%uce.
Polititul, ca%e cunotea 'ine o%aul, i-a !at ea#a i#e!iat ca 'aietelul vo%'ea !ep%e un
c%ucitiB u%ia ca%e e%a (nt%-o piata vecina. L-a !u acolo i l-a (nt%e'at !in nou0
- Pe aceata o cunoti8
- Si&u% ca !a, a pu copilul )a#'in!. Caa noat%a ete acolo i, a a%atat p%e cla!i%ea
caei pa%inteti.
Multi !int%e noi, ca%e %ataci# p%in #et%opolele lu#ii aceteia, pie%!uti i ta%a tinta, a#
&ai !%u#ul p%e Caa Tatalui not%u Ce%ec, !aca a# %eveni la C%ucea Fiului Sau ca%e a
#u%it pent%u pacatele noat%e-
Fotora'ia
- 5i##;, te %o& "oa%te #ult a "ii cu#inte i a ai &%i*a !e u%ioa%a ta, nu#ai cateva #inute
pana #a (nto%c eu, a pu #a#a.
- /ine #a#ica, aa a# a "ac.
- Te %o& a n-o lai in&u%a nici o clipa. Ne-a# (ntele8 Ma#a -a (#'%acat !eoe'it !e
"%u#o i a plecat. 1Oa%e un!e e !uce81, -a (nt%e'at cu%io 5i##;. 1Ce a% "i a va! un!e
#e%&e81 +i i "acut. Tiptil, tiptil, a t%ecut t%a!a i -a ap%opiat !e cla!i%ea un!e int%ae
#a#a. P%in c%apatu%a uii a va)ut-o cu# !icuta cu un !o#n, ca%e c%ia ceva pe nite
,a%tii, apoi au ieit (n &%a!ina. 1Oa%e ce "ac acolo81 5i##; -a cata%at pe &a%!ul !e piat%a
ca%e (ncon*u%a &%a!ina. No%oc ca nu e%a (nalt &a%!ul i putea ve!ea 'ine ceea ce e
pet%ecea. /a%'atul acela a pu-o a tea pe un caun, a tat cateva clipe i apoi a !at a
plece. Iute ca o )va%lu&a, 5i##; a "u&it p%e caa i, pe can! a int%at #a#a, %epi%atia (i
e%a !e*a no%#ala.
- Ai "ot cu#inte 5i##;8 Nu ai plecat nicaie%i8
- Nu a# "ot nicaie%i #a#i-, a pu 5i#in; #intin!. A# avut #e%eu &%i*a !e u%ioa%a
#ea.
A !oua )i, #a#a a p%i#it un plic !in ca%e a co cateva "oto&%a"ii "oa%te "%u#oae.
P%ivin!u-le, #a#a in loc a e 'ucu%e -a (nt%itat !eoe'it.
- 5i##;, tu ai pu ie%i ca n-ai "ot niciun!e, ca ai tat tot ti#pul cu u%ioa%a ta.
- Da #a#a, aa a# "acut.
- Atunci, vino aici i p%ivete.
In "oto&%at(a #a#ei (ncon*u%ata !e "lo%ile &%a!inii, (n pate, !eaup%a &a%!ului !e piat%a,
C6
e%a c,ia% el, 5i##;, cu oc,ii #i%ati can! o piona pe #a#a (n ti#p ce "uee la "oto&%a".
Minciuna a%e (ntot!eauna picioa%e cu%te i #o#entul a!eva%ului nu va "i uo% pent%u
ni#eni ca%e (n naivitatea copila%eaca a lui 5i##; #ai c%e! ca pot capa oc,iului
atotpat%un)ato% al lui Du#ne)eu.

#ama
De pete !oua)eci !e ani #aietuoaa Statuie a Li'e%tatii, ce 1lu#inea)a calea li'e%tatii
!in lu#e1 cu "o%ta ei, t%a*uiete pete Inula /el!oE, la int%a%ea in po%tul NeE Fo%G, ca
un i#'ol al li'e%tatii pent%u toti cei ce e 'ucu%a !e opitalitatea aceto% ta%#u%i
a#e%icane.
Fai#oul culpto% /o%t,ol!i i-a !a%uit !oua)eci !e ani !in viata a e"o%tului &i&antic
!e a %eali)a aceata capo!ope%a a a%tei #onu#entale. Si-a !a%uit #unca alatu%i !e cei
pete > #ilioane !e !ola%i pe ca%e F%anta i-a colectat pent%u a "ace acet !a% Statelo%
Unite. Nu nu#ai #unca a !e !oua)eci !e ani a !a%uit-o acet no'il culpto% "%ance), !a%
c,ia% i (nt%ea&a a ave%e pentni a p%o!uce ne#u%itoa%ea tatuie.
La (nceput, can! culpto%ul /o%t,ol!i cauta un #o!el pent%u acet i#'ol al li'e%tatii, a
p%i#it #ulte "atu%i cont%a!icto%ii. Unii (i %eco#an!au act%ite cele'%e, altii pe%onalitati
politice ale v%e#ii. A auto%itate !in lu#ea a%tei i-a %eco#an!at a-i alea&a 1"i&u%i #a%ete
p%in ele (nele1. EBa#inan! toate p%opune%ile i "i&u%ile e%oilo% )ilei, culpto%ul a !eci ca
cel #ai 'un #o!el pent%u a ilut%a viul !e li'e%tate a lu#ii ete (nai #a#a a. Ma#a
culpto%ului a po)at ca #o!el pent%u Statuia Li'e%tatii. Cu &%eu a# putea &ai un o#a&iu
#ai "%u#o, #o!el al !%a&otei i %epectului cuvenit unei #a#e, platit !e "iul ei.
Cel mal mare predi"ator
Docto%ul <. Ca#p'ell Mo%&an a avut pat%u "ii ca%e au !evenit cu totii #a%i p%e!icato%i
ai Evan&,eliei. Cu p%ile*ul unei a%'ato%i a "a#iliei, unui !int%e oapeti a (nt%e'at pe cel
pat%u evan&,eliti0
1Ca%e ete cel #ai #a%e p%e!icato% !in "a#ilia !u#neavoat%a81
1Ma#a1, au %apun cei pat%u ta%a nici o e)ita%e.
%eii Frantei
Int%-o luc%a%e %e"e%itoa%e la %e&ii F%antei, un c%iito% %e#a%ca "aptul ca !in toti cei C: !e
%e&i, nu#ai t%ei au iu'it cu a!eva%at popo%ul "%ance) i au "ot iu'iti la %an!ul lo% !e
popo%. Aceti t%ei %e&i n-au "ot c%ecuti !e e!ucato%ii cu%tii !o#neti, aa cu# e
o'inuia, ci au p%i#it e!ucatia !e la #a#ele lo%, "a%a a*uto%ul pe!a&o&ilo%.
St. Loui a "ot e!ucat !e #a#a a, /lanc,e, Loui al III-lea !e #a#a a Ma%ia !e
Cleve@ i $en%; al VI-lea !e cat%e #a#a a 5ane !e Al'e%t.
Aceti %e&i unt coni!e%ati in&u%ii 1pa%inti ai natiunii "%ance)e1. In"luenta e!ucatiei
#ate%ne a int%at (n 'ene"iciul unei natiuni. Oa#enii #a%i au "ot #a%i (n p%i#ul %an!
pent%u ca au avut #a#e 'une e!ucatoa%e, (nt%-un cuvant0 1#a#e #a%i1.
%eulile Susanei (esle)
Suana Hele;, otie !e pato% i #a#a a .: copii a int%at (n ito%ie ca p%ototipul unei
#a#e i!eale. (n ciu!a a%aciei, 'olilo% i !e)a#a&i%ilo% vietii, ea a %euit a-i c%eaca
C>
copiii i a poa%te !e &%i*a &opo!a%iei ei. De la oi%ea pe lu#e a p%i#ilo% copii, Suana a
ta'ilit cateva %e&uli ale caei, pe ca%e a initat a "ie %epectate !e cat%e toti copiii. Iata
%e&ulile Suanei Hele;, #a#a #a%elui (nte#eieto% al #eto!i#ului, 5o'n Hele;0
.. Nici un copil nu va p%i#i un oa%eca%e luc%u nu#ai ca a taca, a nu #ai plan&a. Daca
!o%ete a plan&a, poate a plan&a, !a% a plan&a (ncetio%. 3In caa ei %a% -a au)it planul
)&o#oto al v%ei#ui copil.4
2. Ni#eni nu va #anca au va 'ea (nt%e o%ele ta'ilite pent%u #aa, cu eBceptia celo%
'olnavi.
6. So#nul a "ot i el %e&le#entat. Copiii #ici puteau !o%#i t%ei o%e !i#ineata i t%ei !upa
#aa. Pe #au%a ce copiii c%eteau, o%ele !e o#n e %e!uceau pana la eli#ina%ea
co#pleta a o#nului !in ti#pul )ilei.
>. Punctualitatea. Cei #ici e%au pui (n lea&an la o%a 9 ea%a. La o%a D e !a!ea tin&e%ea
i nicio!ata nu i-a pe%#i a tea lan&a patul unui copil pana aceta !o%#ea.
7. Copiii #ici aveau #auta lo% lan&a cea a pa%intilo%. Can! copilul tia a #anuiaca
"u%culita i lin&u%a e%a p%o#ovat la #aa celo% #a%i.
C. Fieca%e avea o'li&atia a #anance tot ce i e punea (nainte.
9. Copiii t%e'uiau a e a!%ee)e unut altuia cu 1"%ate1 i 1o%a1.
D. Nu i-a pe%#i nicio!ata a-i #ani"ete #ania i nici a t%i&e la copii. Intot!eauna
eBplica i ia% eBplica.
Ma%ele evan&,elit, 5o,n Hele;, o#ul !e ca%e -a "oloit Du#ne)eu pent%u un ne#u%ito%
i#pact (n ito%ia c%etini#ului, c,ia% i can! e%a la "acultatea !e teolo&ie, (i c%ia #a#ei,
ce%an!u-i "atul ce ca%ti a citeaca. Reco#an!a%ile ei i-au in"luentat %a!ical viata.


Avort
2lasul mamei
Ant,on; DeCape% ete un pi,olo& la Unive%itatea !in Ca%olina !e No%!.
EBpe%i#entele ale au (nce%cat a coata (n evi!enta "aptul ca nou-nacutii %eactionea)a
!i"e%it la unetele pe ca%e le au!. Iata cu# !ec%ie un %apo%t al eBpe%ientelo% ale !int%-o
%evita !e popula%i)a%e a tiintei0 1Pent%u a-i (nce%ca teo%ia a ca nou-nacutii %ecunoc
vocea #a#ei, li -au !at #ai #ulto% nou-nacuti 'i'e%oane ca%e e%au conectate la un
apa%at !e (n%e&it%a%e. Un #o! !e a u&e, !e eBe#plu #ai %a% i #ai (ncet, po%nea o 'an!a
cu vocea #a#ei copilului. Un upt #ai %api! i #ai a#plu po%nea vocea altei "e#ei.
Copii au (nvatat "oa%te %epe!e a u&a at"el ca a poata au)i vocea #a#ei lo%.
Int%-un alt tet, copiii au a%atat o #a%e p%e"e%inta pent%u unetul 'atailo% ini#ii #a#ei
lo%, putan! cu uu%inta a-l !itin&a !int%e alte unete.
!6Science6 (*+=' articol de "ina Kolata.%
Pa"atul avortului
Dit%u&e%ea e#'%ionului u#an (n pantecul #a#ei ete o viola%e a !%eptului la viata pe
ca%e Du#ne)eu l-a con"e%it o%ica%ei "iinte. A pune (nt%e'a%ea !aca ave# !e a "ace (n acet
ta!iu cu o "iinta u#ana au nu ete #ai #ult !e a p%o!uce con"u)ie (n aceata c,etiune.
Si#plul "apt ete ca Du#ne)eu a intentionat cu i&u%anta a c%ee)e o noua "iinta u#ana i
C7
ca aceata "iinta a"lata (n p%oceul nate%ii a "ot !eli'e%at !epoe!ata !e viata a. Si
aceata nu ete altceva !ecat c%i#a, o#uci!e%e.!Dietrich onhoe##er' .thics.%
7o!n Calvin despre avort
Fetuul pu%tat (n pantecul #a#ei ale ete !e*a un o#@ i ete cu totul (#pot%iva natu%ii
a !it%u&i viata cuiva ca%e n-a avut oca)ia a e 'ucu%e !e ea. Ete #ult #ai (n&%o)ito% ca
cineva a "ie uci (n p%op%ia a caa !ecat a "i "ot uci pe ca#p, pent%u ca pent%u o#
caa a ete %e"u&iul i i&u%anta a. Cu atat #ai (n&%o)ito% t%e'uie a "ie coni!e%at
o#o%ul unei "iinte (n pantecul #a#ei ale (nainte !e a a*un&e a va!a lu#ina )ilei.
!Calvin' Comentarii la ultimele patru carti ale lui Moise' ;ol. 777.%
Stiatl "a---1
In Statele Unite, (n unele tate, o "ata la va%ta a!olecentei t%e'uie a ai'a pe%#iiunea
(n c%i a pa%intilo% pent%u a-i pe%"o%a u%ec,ile (n ve!e%ea pu%ta%ii ce%ceilo%, !a% aceleiai
"ete i e !au &%atuit anticonceptionale i ete cutita !e la coala pent%u a "ace avo%t "a%a
ca pa%intii a "ie (ntiintati !ep%e aceata8
Ia n seama si bine"uvantarile
Revita <ui!epot a pu'licat o ito%ii%e ui#itoa%e. $elen -a nacut cu o #ulti#e !e
!e"ecte. Un in&u% pla#an, un in&u% %inic,i, cu un na ca%n i u%ec,i ap%oape ineBitente,
cu ce%ul &u%ii atat !e !e"o%#at ca vo%'i%ea e%a ap%oape i#poi'ila, u%!a ap%oape (n
totalitate i cu ane #a%i !e o%'i%e totala. T%atata cu c%u)i#e !e cat%e ceilalti copii, (nt%-o
a!anca ta%e !e !ep%eie !in p%icina ne&li*entei pa%intilo% ei, $elen a !evenit cu totul
!ipe%ata. Un p%ieten a !u-o (nt%-o )i la 'ie%ica un!e a (nvatat a e %oa&e lui Du#ne)eu
ca%e cu '%atele Sale iu'itoa%e (i p%ote*ea)a pe toti copiii Sai. P%ietenii ai !in 'ie%ica -au
a!%eat uno% !octo%i ca%e au ope%at-o atat la oc,i cat i la u%ec,i. Cu toate e"o%tu%ile lo%,
ope%atiile au euat. A (nceput a #ea%&a la o coala pent%u neva)ato%i p%e&atin!u-e pet%u
o viata (n (ntune%ic total. A !ata cu t%ece%ea anilo% poi'ilitatea !e a co#unica i -a %e!u
!%a#atic.
Int%-un A*un !e C%aciun, (n 'ie%ica pe ca%e o "%ecventa $elen, pato%ul !a!ea Cina
Do#nului. A tana%a -a ap%opiat !e #aa un!e aceta e%vea Cina. A u%#at o pau)a (n
ca%e luc%ato%ul i-a !at ea#a ca tana%a nu ve!ea painea i vinul. Cu ui#i%e pato%ul i-a
a!u a#inte !e ea, !e $elen, !upa ca%*a pe ca%e o pu%ta, i-a !at ea#a ca ea nici nu ve!e
nici nu au!e invitatia a !e a e%vi Cina Do#nului. P%o"un! #icat a (naintat p%e ea ca -
o (#'%atie)e. A va)ut cu# pe o'%a)ul ei e%au lac%i#i, !a% nu puteau "i lac%i#ile ei
!eoa%ece ea e nacue "a%a &lan!ele ca%e ec%eta lac%i#i. Nici #aca% #an&aie%ea unui
plan nu putea -o ai'a aceata "iinta ne"e%icita.
Mai ta%)iu, (n 'i%oul pato%ului, $elen a (nce%cat a !ea &la enti#entelo% ei. Vocea (i
t%e#u%a. I-a pu pato%ului ca (n ciu!a "aptului ca-i #ai %a#aee "oa%te putin !in ve!e%e,
c%e!inta (i e%a #ai ta%e ca o%ican!. A pu ca e%a cea #ai no%ocoaa !in (nt%ea&a a claa
!e neva)ato%i. 1Sunt atat !e 'inecuvantata, pent%u ca unt SIN<URA !int%e toti ca%e
poate a-i a#inteaca cu# ete a, poti ve!ea1.
O%ice "iinta, c,ia% i cea #ai neno%ocita !int%e toate, poate &ai %atiuni pent%u a t%ai. Cu
ce !%ept poate cineva !eci!e a uci!a, ana !e-a ve!ea lu#ea c%eata !e Du#ne)eu8
CC
Opriti/va si anditi ntai0
Un p%o"eo% !e la Scoala !e Me!icina a pu (nt%-o )i tu!entilo% ai, u%#atoa%ea
(nt%e'a%e0 1A# a va %e!au ito%icul unei "a#ilii. Tatal a%e i"ili. Ma#a a%e T/C. Au
avut !e*a pat%u copii. P%i#ul ete o%'. Al !oilea a #u%it i#e!iat !upa nate%e. Al t%eilea
ete u%!. Al pat%ulea a%e T/C. Ma#a ete (na%cinata. Pa%intii a% !o%i a "aca avo%t. Ca%e
ete !eci)ia voat%a ca viito%i pecialiti8 Ce c%e!eti81 Cei #ai #ulti !int%e tu!enti au
%eco#an!at avo%tul. 1Felicita%i, le-a pu p%o"eo%ul. Toc#ai l-ati uci pe /eet,oven-1
Ni#ic nu poate "i #ai (n&%o)ito% !ecat uci!e%ea unei "iinte ce n-a putut ve!ea lu#ina
)ilei.
!Adaptat dupa 6Monday Momin:6.%
Doua minuni
In octo#'%ie .:D9, (nt%-un pital !in Cali"o%nia -a nacut Paul, un 'aieta cu o
!e"ectiune la ini#a. Pa%tea tan&a a ini#ii e%a nu#ai a t%eia pa%te !in cat a% "i "ot no%#al
a "ie. Da% i#e!iat ce -a nacut -a &ait un !onato% ca%e i-a o"e%it ini#a lui Paul. La
nu#ai t%ei o%e !upa nate%e Paul avea t%anplantata o ini#a 'una.
Poate o #inune #ai #a%e ete ito%ia !onato%ului ini#ii pent%u #icutul Paul. Ea a venit
!e la o "etita nou nacuta ca%e !in nate%e avea "o%#ata nu#ai o "oa%te #ica pa%te a
c%eie%ului. Pa%intii ei tiau ca "etita e va nate at"el !in tetele p%enatale "acute !e
!octo%i. Cu toate acetea au ,ota%at -o a!uca pe lu#e pent%u ca !upa nate%e a poata !a
o%&anele ale 'une unui alt copil ae#eni lui Paul. Ce !%a&ote #inunata-
Libertatiie abstinentei
/e#ice =%a,n i Rita Salva!alena, luc%atoa%e volunta%e la C%ii P%e&nanc; Cente% !in
tatul Ha,in&ton, au ela'o%at un "el !e cu% pent%u a!olecenti, pent%u a-i a*uta a puna
1Nu1 tentatiilo% eBuale. Iata cu# au "o%#ulat ele acete li'e%tati pe ca%e le a%e un tana% ce
tie ce-i a'tinenta0
.. Tana%a ce p%actica a'tineta ete li'e%a !e a "i (na%cinata i li'e%a !e 'olile t%an#ie
p%in actul eBual.
2. Ea ete li'e%a !e p%o'le#ele i#plicate !e #i*loacele anticonceptionale.
6. Ete li'e%a !e p%eiunea !e-a e #a%ita p%ea cu%an!.
>. Tana%a ce p%actica a'tinenta nu a%e p%o'le#e cu avo%tul.
7. Ete li'e%a !e !u%e%ile p%icinuite !e p%oceul (nc%e!inta# p%op%iului copil pent%u a "i
(n"iat !e altcineva-
C. Ea ete li'e%a !e eBploata%ea alto%a.
9. Ete li'e%a !e enti#entele !e vinovatie, (n!oiala, !e)a#a&i%e, (n&%i*o%a%e i %epin&e%e
ca%e %e)ulta !int%-o a"ace%e eBuala.
D. Ea e 'ucu%a !e li'e%tatea !e a-i tine (n tapani%e p%op%iul ei t%up.
:. Li'e%tatea !e a-ti cunoate viito%ul pa%tene% ca pe%oana.
.A. Li'e%tatea !e a-i plani"ica "elul !e viata pe ca%e !o%ete a-l ai'a.
... Li'e%tatea !e a e %epecta pe ine ca pe%oana.
.2. Li'e%tatea !e a "i lipit !e e&oi#, !e a nu-ti ati"ace place%ile eBuale pe c,eituiala
altuia.
.6. Li'e%tatea !e a-ti ale&e pa%tene%ul !e viata, 'a%'atul au "e#eia ca%e a "ie tatal au
#a#a copiilo% tai "a%a a te te#i ca aceta va a"la ceva !ep%e t%ecutul tau.
.>. Li'e%tatea !e a te 'ucu%a !e pe%ioa!a a!olecentei cu #ulti p%ieteni, 'aieti i "ete.
C9
.7. Li'e%tatea !e a nu u"e%i !u%e%ile !epa%ti%ilo%.
.C. Li'e%tatea !e a cunoate le&atu%a pute%nica a unei caato%ii pent%u toata viata.
.9. Li'e%tatea !e a putea !epana a#inti%i "%u#oae la anii 'at%anetii.
Cine a rupt "opilul1
5ean StaGe% ete unul !int%e #ilitantii c%etini pent%u alva%ea a #ilioane !e copii ce
unt ucii (n "ieca%e an p%in avo%t. Iata cu# povetete el cu# Du#ne)eu i-a lu#inat
#intea aup%a acetui &enoci!. Ma%tu%ii%ea a "ot pu'licata (n %evita C,%itianit; To!a;
u' titlul0 1Cine a %upt copilul81
1Toti copiii not%i e%au (n patucu%ile lo%. Sti%ile !in e#iiunea !e noapte e te%#inae%a,
ia% eu #a ocupa# cu a%an*a%ea ulti#elo% !etalii pent%u p%e)enta%ea #e!icala pe ca%e
t%e'uia -o "ac tu!entilo% #ei a !oua )i. In ti#p ce %eve!ea# unele !iapo)itive ce
intentiona# a le p%e)int, pe ec%an a apa%ut "oto&%a"ia unei victi#e a avo%tului, o "etita la
!oua luni i *u#atate !e &etatie. T%upuo%ul ei e%a !e)#e#'%at !e apa%atul !e c,iu%eta*,
un "el !e cutit lun& cu plaele "oloit (n acet p%oce!eu !e avo%t. Deo!ata a# au)it, (nainte
!e a ve!ea ca lan&a #ine e a"la o alta pe%oana. La unetul %epi%atiei ale a&itate #-a#
(nto% '%uc i #i-a# !at ea#a ca "iul #eu cel #ai #ic e%a lan&a #ine. La cei t%ei ani ai
ai pe "u%i int%ae (n ca#e%a #ea i p%ivea ui#it la i#a&inea !e pe ec%an. Cu vocea
(nceata, pat%una !e o pute#ica e#otie #-a (nt%e'at0 1Cine a %upt copilul81
Cu# poate oa%e a va!a acet #icut i inocent copil ceea ce #ilioane !e a!ulti nu pot
a va!a8
S"ara %i"!ter a lui Dumne$eu
Eu c%e! ca t%ai# c,ia% (n !eca!a (n ca%e Du#ne)eu poate tuna !in ce% acel (n&%o)ito%
1pa%a!i!o#ai1 3pa%aec, a'an!one), leapa! - Ro#ani .02>4 pete #ult t%a#'itata #a%etie
a A#e%icii. Maac%a%ea a pete un #ilion !e copii p%in avo%t (n "ieca%e an@ "u&a noat%a
!eli'e%ata !e "a#ilia #ono&a#a@ no%#ali)a%ea cu%viei, ,o#oeBualitatii i a celo%lalte
pe%ve%iuni eBuale@ p%o#ova%ea inte%eului pe%onal e&oit !eaup%a inte%eelo% ociale
i "a#ilia%e, %ep%e)inta un alt u%ia (n p%apatia !ete%io%a%ii #o%ale, un alt #ult #ai
&%o)av !ecat cel eBitent (n capacitatea !e !it%u&e%e a a%#elo% nuclea%e "ata !e cele
conventionale. Natiunea noat%a i-a t%iplat %ata cea #ai *oaa !eca!e%e pent%u ca%e
"intenia lui Du#ne)eu ce%e o *u!ecata i#inenta i pe #au%a.
!Carl @. H. Heniy' 62he Christian Century6 - , noiem/rie (*+-.%
So"ietatea noastra "ea risipitoare
1Societatea noat%a lupta pent%u alva%ea 'alenelo%, a lupilo% i a vultu%ilo% pleuvi, pent%u
%e"oloi%ea ticlelo% &oale i a cutiilo% !e alu#iniu !e Pepi-Cola. Cu toate acetea, "ieca%e
v%ea a a%unce la &unoi copilul #eu1 !Davis oehi' citand o #emeie :ravida din orasul
;ictoria.%
Ci're si statisti"i
P%ocenta*ul cetatenilo% a#e%icani in "avoa%ea conenului pa%intilo% (nainte ca o
a!olecenta a "aca avo%t ete !e 9: la uta. Cei ce unt (n "avoa%ea ca !octo%ii a "ie
o'li&ati a anunte pa%intii "etelo% (n ca) !e avo%t ete !e D. la uta.
Pana (n .:D:, (n Statele Unite au avut loc pete 6A.AAA !e a%eta%i !in %an!ul activitilo%
1p%oli"e1 3cei ce lupta pent%u coate%ea avo%tului (n ile&alitate4.
CD
+ilnic nu#ai (n SUA pete 6AAA !e a!olecente %a#an &%avi!e, !in ca%e 26AA ta%a a
!o%eaca aceata. In "ieca%e )i e nac (n *u% !e .6AA !e copii !in #a#e a"late la va%ta
a!olecentei. DAA !in aceti copii au #a#e ce nu au te%#inat liceul, .AA nu au t%ecut !e
claa a :-a. 7AA !in acete a!olecente vo% "ace avo%t (n "ieca%e )i, %i!ican! ci"%a la
ap%oape *u#atate !e #ilion !e avo%tu%i pe an.
&alada unul "opil nenas"ut
Picioa%ele #ele plapan!e nu vo% ale%&a nicio!ata pe pa*itea (n%ou%ata a !i#inetii, ele
#i-au "ot t%ivite inainte ca a alute %aa%itul.
De&etele #ele nu e vo% (ntin!e nicio!ata a apuce lau%ii (nvin&ato%ului, pent%u ca
ale%&a%ea #ea -a (nc,eiat (nainte !e-a "i (nvatat a "ac p%i#ii pai.
Inalti#ea #ea nu va "i nicio!ata #au%ata pe pe%etele caei@ c%ete%ea #ea a "ot op%ita,
can! (nca nu #a va)ue ni#eni. /u)ele i &u%a #ea nu vo% &uta nicio!ata "%uctele
&utoae ale pa#antului, pent%u ca eu a# "ot a%uncat ca un "%uct ne!o%it.Oc,ii #ei nu
vo% c%uta nicio!ata ce%ul u%#a%in! )#eul !e ,a%tie colo%ata cu# e (nalta (n va)!u,, ei
#i-au "ot !it%ui atunci can! tateau (n pantecut (ntuneco.
Nu voi ta nicio!ata pe !eal cu pa%ul (n vantul p%i#ave%ii@ nu voi pai nicio!ata pe
ta%#u%ile vietii i nu voi cunoate nicio!ata 'ataia valu%ilo% ti#pului, pent%u ca e%a# pe
!%u#, !a% e%a# neiu'it, i aceata e%a vina #ea cea #a%e.
Nu a# nici un nu#e, un &%aunte !e niip, unul !in #o%tii "a%a nu#a%, !a% "apta ce #-a
"acut cenua plutete %oie pe #a%ea veniciei.


So"rii
Unul !in #otivele "e%ici%ii p%i#ei pe%ec,i ete ca n-aveau oc%i.
Unii utin ca Pet%u -a lepa!at !e Mantuito%ul pent# ca i-a vin!ecat oac%a.
Unii ne (nt%ea'a !e ce unele con"eiuni nu au cultul Ma%iei. Si#plu. Daca Iu ete
Mi%ele /ie%icii, atunci Ma%ia ete oac%a ei.
In unele %e&iuni ale ta%i, oac%ei i e pune 1#a#u,ca1 P%o'a'il pent%u ca... #u,ca.
&uni"ii
Motivul pent%u ca%e 'unicii e (ntele& atat !e 'ine cu nepotii ete ca au acelai !u#an
co#un.
C:
&uni"a
In co#pune%ea a (ntitulata0 1Ce ete o 'unica81, un elev !in claa a t%eia a c%i0
1/unica ete o !oa#na ca%e nu a%e nici un copil al ei, aa ca ea (i iu'ete pe copiii alto%a.
/unicul, ete o 'unica 'a%'at. El #e%&e cu copiii la pli#'a%e i vo%'ete continuu, !e
pecuit i !e alte luc%u%i ae#anatoa%e. /unicile nu au ni#ic !e "acut, !e aceea ele unt
#e%eu p%e)ente acolo un!e ete nevoie !e ele.1
De partea "ui1
/unica !icuta cu nepotelul pe ca%e-l iu'ea ca pe oc,ii !in cap.
- De ce eti tu 'unica8, (nt%e'a na)!%avanul.
- Pai, a ve)i !%a&ul 'unicii, ca unt !oua "elu%i !e 'unici. /unici !in pa%tea tatalui i
'unici !in pa%tea #a#ei.
- Du#neata, !e ca%e pa%te eti8
- Eu unt 'unica !in pa%tea tatalui.
- O a ve)i tu cu%an! ca nu eti !e pa%tea cui a% t%e'ui, )ie nepotelul, ta%nin!u-i 'unicei
vec,i (n&%i*o%a%i.
Sa n"!i$i toate usile
Un elev ip%avie liceul i e p%e&atea pent%u continua%ea tu!uilo% (nt%-un o%a #a%e.
1Du#ne)eu a-ti a*ute, !%a&ul #eu, a poti (nc,i!e uile-1 - (i )ie 'unica la !epa%ti%e.
1Ce ui, 'unica !%a&a8 Doa% n-o a #a "ac po%ta% la te%#ina%ea liceului81
1Pe un!e vei #e%&e, 'a&a !e ea#a a-ti (nc,i)i #ai (ntai uile u%ec,ilo% tale. Sa le
(nc,i)i "ata !e toate oaptele i ipitele !iavolului.
Sa-ti (nc,i)i apoi uile oc,ilo% tai. Sa nu citeti ca%ti %ele, pline !e ot%ava i a nu te
!uci nicaie%i un!e ini#a ta e poate ot%avi cu p%ivelitea oc,ilo%.
Sa-ti (nc,i)i apoi ua &u%ii tale, acultan! !e "atul pal#itului0 ?Pune Doa#ne pa)a
&u%ii #ele i ua !e (n&%a!i%e 'u)elo% #ele-?, &an!in!u-te ne(ncetat la cuvintele
Mantuito%ului, ?ca pent%u o%ice cuvant ne"oloito% o#ul va !a ea#a (n )iua *u!ecatii?.
Si #ai p%eu !e toate, !%a&ul #eu, a-ti inc,i)i ua ini#ii tale "ata !e toate ipitele
cele %ele. Sa o lai !ec,ia nu#ai pent%u Do#nul. Aa "acan!, 'ine vei u#'la (n
viata.1!7osi# 2ri#a%

&atranete
Sin&u%ul neca) al 'at%anetii ete ca ea nu p%ea a%e viito%.
Anii ne "ac pe toti #ai 'at%ani. Pe putini !int%e noi ne "ac #ai (ntelepti.
/at%anetea ete un "el !e va%ta #etalica - au% (n !inti, a%&int (n pa% i plu#' (n panto"i.
Cele t%ei va%te ale 'a%'atilo% unt0 tine%etea, va%ta !e #i*loc, i 1Vai, !a% a%ati #inunat-1
Can! unii oa#eni (nvata a e poa%te unt p%ea 'at%ani ca a #ai "aca i altceva.
9A
Copiii unt o #an&aie%e pent%u noi la 'at%anete i ne a*uta a a*un&e# 'at%anetea cat #ai
%epe!e.
In tine%ete !a# pete !i"icultati. La 'at%anete !au ele pete noi.
Anii )'a%cec pielea, !a% lipa entu)ia#ului )'a%cete u"letul,
Pa%ul ca%unt vine ca# la !oua)eci !e ani !upa ce a# c%e)ut ca ne !a un ae% !itin.
Nu ne op%i# !in %a pent%u ca (#'at%ani#, ci op%in!u-ne !in %a (#'at%ani#.
In viata aceata, 'at%anii c%e! totul, cei !e va%ta #i*locie upectea)a totul, ia% tine%ii tiu
totul.
/at%anetea ete va%ta can! pat%a# !oa% nu#e%ele !e tele"oane ale !octo%ilo%.
Poti tii cu eBactitate can! (ncepi a (#'at%aneti. Te !o% picioa%ele pana ce nu te-ai !at
*o !in pat.
/at%anetea a%e totui un luc%u 'un. Daca nivelul )&o#otului !e a"a%a #e%&e #e%eu
c%ecan!, au)ul ca!e p%o&%eiv i nu-l #ai poti au)i.
Motivul pent%u ca%e 'at%anilo% le place a t%aiaca (n t%ecut ete ca el ete #ai #a%e ca
viito%ul.
Ete #inunat a (#'at%aneti !aca nu uiti a "ii tana% (n tot ti#pul acetui p%oce.
Poti "i i&u% ca ai (#'at%anit can! te ae)i (n 'alanoa% i nu-l #ai poti po%ni.
Cele #ai #ulte "e#ei nu nu#ai ca %epecta 'at%anetea, !a% e i ap%opie !e ea cu #a%e
&%i*a.
Un 'a%'at e plan&ea ca ete te%i'il a (#'at%aneti !e unul in&u%. Sotia a nu-i #ai
e%'ae )iua !e nate%e !e ani !e )ile.
Cele #ai #ulte eBe%citii la 'at%anete e "ac !an!u-te la o pa%te !in calea alto%a.
Cel #ai 'un #o! !e a (#'at%ani ete a nu te &%a'eti.
Poate ca cel #ai #inunat luc%u (n le&atu%a cu 'at%anetea ete ca nu t%e'uie a t%ece# p%in
ea !ecat o in&u%a !ata.
/at%anetea ete i#p%evi)i'ila. Te coli (nt%-o !i#ineata !in pat i eti !e*a (n ea.
Can! (ti ia #ai #ult ti#p a te o!i,neti !ecat a te o'oeti a tii ca ai (nceput a
(#'at%aneti.
9.
/at%anetea ete ceva la ca%e toti a*un& (naintea ta.
Cel #ai &%eu luc%u la 'at%anete ete ca t%e'uie a aculti "atu%ile copiilo%.
Unii oa#eni n-o a t%aiaca pana a "ie atat !e 'at%ani cat a%ata.
Pe can! (nvata# a ave# &%i*a pe un!e calca#, nu #ai pute# pleca nicaie%i.
Nu te upa%a ca (#'at%aneti. Multo%a li e %e"u)a p%ivile&iul.
Sin&u%a #o!alitate !e a nu (#'at%ani ete a #o%i !e tana%.
Unul !in p%ivile&iile 'at%anetii ete a %elate)i eBpe%iente pe ca%e ni#eni nu le c%e!e i a
!ai "atu%i pe ca%e ni#eni nu le u%#ea)a.
T%ei luc%u%i unt un in!iciu cla% ca ai (nceput a (#'at%aneti0 P%i#ul ete ca (ncepe a te
lae #e#o%ia, i... nu-#i #ai a!uc a#inte !e celelalte !oua.
Unul !in luc%u%ile placute pe ca%e le poti "ace la 'a%anete ete ca poti a "luie%i (n ti#p ce-
ti peli !intii.
Unii oa#eni n-au "acut ni#ic (n viata (n a"a%a !e a (#'at%ani.
Cel ce pune ca e p%ea 'at%an ca a (nvete luc%u%i noi, p%o'a'il ca a "ot aa toata viata.
Cu cat (#'at%ani# ave# tot #ai putin loc (n cutia cu #e!ica#ente.
Pe can! unte# !etul !e 'at%ani a nu ne #ai pee ce pun altii !ep%e noi, ni#eni nu
#ai pune ni#ic.
/at%anetea ete in&u%ul luc%u ca%e vine (n viata noat%a ta%a nici un e"o%t.
Nepotii nu-l pot "ace pe un 'a%'at a e i#ta 'at%an, ete caato%it !oa% cu o 'unica.
Sa te pat%e)i tana%, tine-te pe lan&a cei tine%i.Ca a (#'at%aneti (ncea%ca a tii paul cu
ei.
Toata lu#ea v%ea a t%aiaca #ult. Ni#eni nu v%ea a (#'at%aneaca.
I#'at%ani# atunci can! ne pune !octo%ul -o lua# #ai (ncet i nu polititul.
/at%anetea ete va%ta aceea la ca%e o#ul ete p%ea 'at%an ca a #ai p%i#eaca un "at i
p%ea tana% ca a !ea "atu%i alto%a.
Nu (#'at%ani# atat !e #ult t%ain!, cat pie%)an!u-ne inte%eul (n viata.
92
O "e#eie a (#'at%anit can! un "luie%at o "ace a e i#ta inultata i nu "latata.
Cei #ai #ulti 'at%ani unt (#pot%iva pacatelo%... Unii nu#ai pent%u ca nu e #ai pot
'ucu%a !e ele.
1La va%ta #ea, punea cineva, can! vine ipita unt p%ea o'oit ca a #a #ai poata
pacali.1
Eti 'at%an can! tii toate luc%u%ile i ni#eni nu te #ai (nt%ea'a ni#ic.
Ce poate 'a"e un batran
C,ia% (nainte a pa%c,e)e #aina (n in&u%ul loc li'e% !in i#ena pa%ca%e, 'at%anul !e
la volan va)u cu ui#i%e cu# un tana% cu o #aina po%t i-o lua (nainte %ete)an!u-i calea.
Co'o%an! !in #aina lui cu un )a#'et la%& pe "ata, tana%ul (i pue0
- Ve)i #oule ce poate "ace o #aina #ica, po%t cu un ote% tana% i !i'aci8
/at%anul accele%a va%to. Lovi "%ontal #aina po%t cu Ca!illacul au #aiv, "acan!-o
,a%#onica. Co'o%( apoi, i pue tana%ului ca%e p%ivea cu oc,ii u#"lati !e ui#i%e i
in!i&na%e0
- Ve)i 'aiete ce poate "ace o #aina #a%e cu un o"e% 'at%an i 'o&at8
Nemuritoarele "uvinte
Cine poate oa%e uita cuvintele lui Hinton C,u%c,ill0 1Ne vo# lupta pe pla*a, ne vo#
lupta pe te%enu%ile !e ate%i)a%e, ne vo# lupta pe o&oa%e 0 i pe t%a)i, ne vo# lupta pe
!ealu%i1. Suna eBact ca "a#ilia noat%a (n, conce!iu.!$o/ert >r/en%
Ni"iodata nu/i tar$iu
Soc%ate, la o va%ta "oa%te (naintata, a (nvatat a cante la un int%u#ent #u)ical.
Cato, la va%ta !e DA !e ani, a (nceput a (nvete li#'a &%eaca.
Pet%a%ca, (nt%e 9A i DA !e ani, a (nceput a (nvete latina.
Lu!ovico, la va%at !e ..7 ani, i-a c%i #e#o%iile.
F%anGlin nu i-a (nceput c%ie%ile "iloo"ice nu#ai !upa va%ta !e 7A !e ani.
O&ilvie, t%a!ucato%ul lui $o#e% i Ve%&iliu, nu a tiut nici latina i nici &%eaca pana la
va%ta !e 7A !e ani.
Salvatorul
O tana%a "oa%te "%u#oaa a ca)ut pete 'alut%a!a unui va !e a&%e#ent. Ni#eni !int%e
paa&e%i n-a c,itat nici un &et -o alve)e. Sp%e #i%a%ea #ulti#ii, pete 'alut%a!a
vaului a a%it un 'at%anel, ca%e a alvat-o pe "ata !in valu%ile (npu#ate ale #a%ii.
Salvato%ul ete p%i#it pe punte ca un e%ou. S-a o%&ani)at o pet%ece%e a!-,oc (n cintea lui.
Dupa toate lau!ele a!ue cu%a*ului au, a avut i 'ietul o# un #inut !e %a&a) a puna
ceva p%int%e &a"aieli0 1V%eau a, tiu cine #-a a%uncat (n apa-1.
,iitorul
Viito%ul ete ca un 'a# "%u#o pent%u cei tine%i. Viata ete ca o ca%a%e e%puin!
p%int%e poieni pline !e "lo%i i "lutu%i, !e "%ucte a!e#enitoa%e, pe ca%e cu &%eu ne pute#
"ace ti#p a le a!#i%a# i a le &uta#, atat !e !o%nici unte# a (nainta# i a a!#i%a#
96
noi i noi "%u#ueti ce t%alucec (n lu#iniu%ile o%i)ontului@ !a% pe #au%a ce avana#,
copacii !evin tot #ai #ici, "lutu%ii i "lo%ile tot #ai %a%i, ia% "%uctele au !ipa%ut. Ta%)iu ne
!a# ea#a ca a# a*un int%-un !ee%t i#en i putiu.
Castiul
Unul !in #a%ti%ii /ie%icii a pu celui ce u%#a a-l eBecute0 1Tu-#i iei o viata ce
o%icu# n-o pot pat%a i #a a%unci (nt%-o viata, ce n-o pot pie%!e. Ete ca i cu# #-ai
*e"ui !e 'anutii !e a%a#a ca a-#i !ai au% cu%at.1
,iata
Cel ce t%aiete #ult ete acela ce t%aiete co%ect. Ti#pul ne"oloit nu ete t%ait, ci pie%!ut.
Planerea
Cu totii ne plan&e# !e cu%ti#ea ti#pului, cu toate acetea ave# #ai #ult !ecat ti# a
"oloi#. Ne c,eltui# vietile "ie ne"acan! ni#ic, o%i ne"acan! ni#ic cu un cop, au
ne"acan! ni#ic pent%u ca aa ni e ce%e. Ne plan&e# cu totii ca )ilele ne unt putine, !a%
ne pu%ta# ca i cu# n-a# avea un "a%it al lo%.!Seneca%
#adame 2asparin
1Can! e%a# tine%i, anii #i e pa%eau epoci@ (n anii #atu%itatii, aveau t%ei ute ai)eci i
cinci !e )ile@ ia% la 'at%anete, !oa% cateva apta#ani, Ti#pul ete (nt%-a!eva% un #ea&e%
cu a%ipi la picioa%e. Ie%i #i-a luat 'a%'atul, a)i "iul, #aine #a va lua i pe #ine.1
Neputinta
/o&atia pie%!uta e poate %ecati&a p%in #unca ai!ua. A anatate u'%e!a p%in cu#pata%e
i o!i,na. Cunotinta uitata e poate %ecati&a p%in tu!iu, ia% o p%ietenie uitata p%in
!%a&ote i co#unica%e. C,ia% o %eputatie %uinata e poate %ecati&a p%in pocainta. Da%
cine poate %ec,e#a )ilele i%oite i anii pie%!uti, pent%u ca a-i u#ple !e e#ni"icatie i
(ntelepciune8 Cine poate %ec,e#a ti#pul (n%e&it%at (n ca%tea ce%ului8

Intre $ambet si suspin / Pet%u Lacau
IN FA#ILIA LUI .%ISTOS / /ISERICA LUI
$RISTOS
/ie%ica
C%etinul
Da#icia c%etina
C%e!inta - nec%e!inta
Din e%viciile 'ie%icii
Din viata unui pato%
Evan&,elia
Melo!ia p%e"e%ata
Din 'uletinul !u#inical
De la coala !u#inicala
9>
Mica pu'licitate
Veni%ea Do#nului

&iseri"a
/ie%ica ete un pital pent%u pacatoi i nu un clu' !e "inti.
Can! cineva pune ca el ete la "ei !e 'un ca *u#atate !in #e#'%i 'ie%icii, a!eea nu
p%eci)ea)a ca%e *u#atate.
Unele 'ie%ici (#'at%anec, !a% nu e #atu%i)ea)a nicio!ata.
Slu*'a 'ie%icii ete a lic,i!e)e %aul, i nu a-l up%ave&,e)e.
Sepa%a%ea /ie%icii !e Stat ete #ai #ult !ecat evi!enta. /ie%ica nu (ncetea)a a ne
(nvete ca 'anii nu unt totul, pe can! Statul ne pune ca unt.
Daca o 'ie%ica ne&li*ea)a copiii, ete #ai #ult ca i&u% ca i copiii vo% ne&li*a 'ie%ica.
/ie%ica ete un atelie% i nu un !o%#ito%. Can! 'ie%ica (ncetea)a a "ie (n contact cu
lu#ea !e !incolo ea (ncetea)a, a #ai "ie (n contact cu lu#ea !e aici.
Daca 'ie%ica a% "i !eava%ita, cu i&u%anta ca n-ai avea ce cauta (n ea.
Un a"i pe )i!ul unei 'ie%ici0 1Daca ai neca)u%i vino i pune-ne !ep%e ele. Daca n-ai
neca)u%i, vino i pune-ne cu# ai %euit-1
Daca o 'ie%ica v%ea a tea pe picioa%ele ei, t%e'uie a tea #ai (ntai pe &enunc,i.
Sin&u%a !ova!a ca /ie%ica ete !e natu%a !ivina, ete ca ea %e)ita la p%op%iii ei
con!ucato%i.
Unul !in pa%intii /ie%icii, a pu ca /ie%ica ete la "el ca i co%a'ia lui Noe. T%e'uie a
"ie #a%e potop a"a%a ca a (n!u%i #i%oul &%eu !inaunt%u.
Un a"i0 1Vino cu noi la e%viciul !e !u#inica viitoa%e. Daca nu ai pacate, a!u pe cineva
ca%e a%e-1
Cu cat pet%eci #ai #ult ti#p (n Caa lui Du#ne)eu vei pet%ece #ai 'ine (n caa ta.
Pa%ticipa%ea la e%viciile 'ie%icii e "ace pe 'a)a !o%intei i nu a !itantei.
Can! un #e#'%u al 'ie%icii e o!i,nete, %u&inete.
Ete #ult #ai 'ine a "ii un #e#'%u la' al 'ie%icii, !ecat a "ii un pacato pute%nic.
97
Sunt nu#ai !oua "elu%i !e #e#'%i (n 'ie%ica, cei ca%e unt !e aco%! cu tine i 'i&otii.
Sunt unii #e#'%i (n 'ie%ica la "el ca 'aloanele. Plini !e ae%e i eBplo!ea)a la cea #ai
#ica atin&e%e.
Multi !in #e#'%ii 'ie%icii ca%e unt (n t%enul #antui%ii i-au luat 'ilete la va&onul !e
!o%#it.
Atentie la #e#'%ii 'ie%icii cu &u%a !ec,ia i po%to"elul (nc,i.
Copa"ii padurii
Int%-un a%ticol pu'licat (n Rea!e%? Di&et, e pune ca oa#enii !e tiinta au contatat
ca %a!acinile copacilo% atunci can! e (ntalnec ec%eta o u'tanta ca%e %e!uce co#petitia
!int%e ei. De "apt, acet "un&u necunocut a*uta ca %a!acinile uno% copaci cu totul !i"e%iti
unul !e altul a e le&e laolalta. In "elul aceta o (nt%ea&a pa!u%e ete conectata ca un
in&u% o%&ani#. Daca unul !in copaci a%e acce la u#i!itate, altul la u'tante
,%anitoa%e, altul la #ai #ulta lu#ina, toata pa!u%ea 'ene"icia)a !e aceata, copacii
(#pa%tain! unii cu altii %eu%ele.
C%etinii t%e'uie a "ie (n 'ie%ica lo% ca i copacii pa!u%ii, a*utan!u-e %ecip%oc,
p%i*nin!u-e unul pe altul.
Somnul n biseri"a
Va)an! ca unul !int%e "%ati !oa%#e (n ti#pul e%viciului, pato%ul i-a )i celui !e lan&a el0
- F%ate, coala-l pe cel !e lan&a !u#neata.
- /a, coala-l !u#neata, a pu o#ul, pent%u ca !u#neata l-ai a!o%#it cu p%e!ica
!u#neatale.
,isele dln $ilele dln urma
O'e%van! ca unii !in cei #ai (n va%ta !o%# !e-a 'inelea (n ti#p ce pato%ul p%e!ica,
aceta a pu0
- Ete a!eva%at "%atilo% ca /i'lia pune ca (n ti#pu%ile !in u%#a 'at%anii vo% avea viu%i,
!a% nu (n 'ie%ica.
,otarea
P%e!icato%ul a o'e%vat ca cineva !o%#ea (n ti#pul p%e!icii. Cu voce !etul !e (nceata a
pu0
- Acu#, toti cei ce !o%iti a #e%&eti (n Pa%a!i va %o& a va culati (n picioa%e.
Int%ea&a 'ie%ica -a %i!icat cu eBceptia celui ce !o%#ea.Apoi a continuat cu voce ta%e0
- Toti cei ca%e v%eti a #e%&eti (n ia!, culati-va (n picioa%e-
So#no%oul -a t%e)it i a a%it !eo!ata (n picioa%e. S-a uitat (n*u% i a pu0
- F%ate pato%, nu tiu ce e votea)a aici, !a% va! ca nu#ai noi !oi unte# !e aceeai
pa%e%e.
9C
Comitetul de opo$itie
Unele !int%e cele #ai nat%unice i!ei le poti au)i la a!una%ile &ene%ale ale 'ie%icilo%.
Daca #a veti (nt%e'a !aca (#i a!uc a#inte !e v%euna, nu pot a nu #entione) i!eea unui
"%ate ca%e a p%opu ale&e%ea unui 1co#itet !e opo)itie1 al 'ie%icii, pent%u ca, punea el0
1Uitati-va cu# "unctionea)a ite#ul politic a#e%ican. Sunt !oua pa%ti!e ca%e e lupta
pent%u pute%e i at"el a%e loc p%o&%eul acetei ta%i1. /ine(ntele ca el e%a !in 1pa%ti!a !e
opo)itie1 ca%e lupta pent%u %ecunoate%ea o"iciata.
In"!inare
Me#'%ii 'ie%icii au (nceput (nc,ina%ea !in e%viciul !e ea%a. Ta#'u%inele au int%at la
luc%u, (n ti#p ce to'ele 'u'uiau, ia% canta%ile i %u&aciu#le e %i!icau p%e ce%. In "inal,
plin !e e#otiile (nc,ina%ii, unul !in #e#'%ii ec,ipei !e (nc,ina%e (nc,eie cu %u&aciune0
1A,, Doa#ne, ne-ai 'inecuvantat (n ea%a aceata cu un ti#p atat !e #inunat !e
(nc,ina%e, !a% ata nu-i ni#ic. Pacat ca n-ai "ot aici apta#ana t%ecuta a "i va)ut atunci1
Nu mer la biseri"a0
O #a#a i-a pu "iului ei (nt%-o !u#inica !i#ineata a e coale !in pat i a #ea%&a la
'ie%ica. 1Nu #e%&-1, a pu el. 1/a ai a #e%&i-1, a pu #a#a. 1Da-#i un in&u% #otiv
pent%u ca%e a% t%e'ui a #e%&-1 1A# a-ti !au t%ei1, a %apun ea0
.. Sunt #a#a ta, i eu pun ca t%e'uie a #e%&i.
2. Ai pat%u)eci !e ani i eti !etul !e 'at%an ca a tii ce-i 'ine i ce-i %au.
6. Eti pato%ul 'ie%icii, i t%e'uie a "ii acolo.
Candelabrul mu$i"al
O 'ie%icuta !e la ta%a i-a !e"au%at activitatea "a%a cu%ent elect%ic, nu#ai cu la#pi !e
pet%ol i lu#ana%i. In "a%it, -a int%o!u cu%entul elect%ic i (n localitatea aceea. La p%i#a
a!una%e &ene%ala cineva a p%opu ca 'ie%ica a cu#pe%e un can!ela'%u. Me#'%ul cu cea
#ai #a%e in"luenta !in 'ie%ica, cel ca%e !e "apt (i i#punea (nto!eauna punctul !e
ve!e%e, a luat cuvantul0 1Spe% ca ni#eni nu va vota a cu#pa%a# un can!ela'%u. Dupa ce
#-a# cu&etat #ult aup%a ituatiei, va pot !a t%ei #otive #a*o%e pent%u ca%e nu t%e'uie
a-l cu#pa%a#. In p%i#ul %an!, nici unul !in noi n-a# va)ut cu# a%ata unul, apoi ni#eni
nu tie a cante la el, i (n al t%eilea %an!, ti# 'ine cu totii ca acu# ave# nevoie !e
lu#ina i t%e'uie a inveti# (n aceata !i%ectie.1
%obele "orului
O "etita, aitan! pent%u p%i#a !ata la o 'ie%ica a "ot "oa%te i#p%eionata !e int%a%ea
co%ului (n ala. Co%itii pu%tau %o'e !e co%. S-a (nto% pe%iata p%e 'unica i a (nt%e'at-o.
1Spe% ca nu p%e!ica toti- Nu-i aa81 C%e!ea ca unt p%eoti.
Coristul a'on
O 'ie%ica avea un #e#'%u al co%ului ca%e nu putea canta, Mai #ulti #e#'%i i-au u&e%at
a lu*eaca Do#nului (n alte !epa%ta#ente, !a% o#ul not%u %e"u)a cu (ncapatana%e.
Dipe%at, !i%i*o%ul -a !u la pato% i i-a pu0
1F%ate pato%, !aca o#ul aceta nu-i !at a"a%a !in co%, eu (#i !au !e#iia. La "el #i-au
pu toti ceilalti #e#'%i ai co%ului. Va %o& a "aceti ceva.1
Pato%ul -a !u la co%itul cu p%icina i i-a pu0 1Poate ca a% "i 'ine a va laati !e co%,
99
"%ate-1
1De ce a #a la8, a (nt%e'at o#ul. 1Pent%u ca cinci au ae oa#eni #i-au pu pana
acu# ca !u#neata nu poti canta1, a %apun pato%ul.
1Ata nu-i ni#ic pato%e1, a %apun co%itul a"on. 1Pete cinci)eci !e oa#eni #i-au pu
ca !u#neata nu poti p%e!ica.1
4S'aturi4 pentru membrii "omitetelor
.. Nu te p%e)enta la ti#p nicio!ata pent%u e!inte, poti "i etic,etat 1(ncepato%1.
2. Nu pune nici un cuvant (n p%i#a pa%te a e!intei, aceata (ti va !a un ae% !e (ntelept.
6. Fii cat e poate !e va& in ceea ce pui@ acet "apt (i "ace pe altii a nu e i%ite.
>. Can! eBita (n!oieli i pa%e%i (#pa%tite %eco#an!a (n"iinta%ea unui u'co#itet.
7. Fii p%i#ul ca%e a p%opui te%#ina%ea e!intei, "aptul te va "ace popula% p%int%e ceilalti@
toti !e "apt ateapta acelai luc%u.
De'initia unui "omitet
Co#itetul ete un &%up !e oa#eni, ca%e luati cate unul nu pot "ace ni#ic, !a% ca%e e
a!una cu totii la un loc pent%u a !eci!e ca nu e poate "ace ni#ic.
Criti"ile "omitetulul
O "e#eie !in 'ie%ica e #i%a, #inune #a%e, !e ce toata lu#ea c%itica, co#itetul
'ie%icii. 1N-au "acut a'olut ni#ic-1, )icea ea continuan!u-i #i%a%ea.
E3pli"atie
Motivul pent%u ca%e cele )ece po%unci unt atat !e cu%te i concie ete ca ele n-au "ot
ela'o%ate !e un co#itet.

Crestinul
C%etinul ete cel ce nu iu'ete lu#ea, !a% iu'ete pe toata lu#ea.
4Stalpii &iseri"ii4
Can! #a%ele a%,itect C,%itop,e% H%en a cont%uit P%i#a%ia !in Hin!o%, nota'ilitatile
o%aului au co#entat ca #a%ea cupola nu ete p%ea 'ine utinuta i au 1%eco#an!at1
a%,itectului a #ai puna !oi talpi !e utine%e.
A%,itectul ca%e (i cunotea #ee%ia, !a% ca%e e%a contient i !e a'u%!itatea i
initenta 1%eco#an!a%ii1 li!e%ilo% politici, a cont%uit (nt%-a!eva% (nca !oi talpi, !a% ca%e
nu a*un& a utina (n nici un "el cupola p%oiectata !e el. Ei unt #ai cu%ti cu cativa
centi#et%i, nea*un&an! la tavan. Ilu)ia optica c%eata !e a%tit, i-a pacalit pe li!e%ii o%aului
ca%e au "ot #ultu#iti ca %eco#an!a%ea lo% "uee luata (n e%io.
Tu%itilo% ca%e vi)itea)a a)i aceata capo!ope%a a%,itectu%ala, li e a%ata !e "ieca%e !ata
cei !oi talpi "ali, ca%e pa% a utina t%uctu%a, !a% ca%e nu pa%ticipa cu ni#ic la pova%a
!e #ii !e tone a cla!i%ii.
In u%#a vi)itei ale la le%uali#, apotolul Pavel, vo%'ete !ep%e Iacov, C,i"a i Ioan,
1ca%e unt p%iviti ca talpi1 ai /iencii. Cei t%ei e%au (nt%-a!eva% talpii /ie%icii, ca%e
utineau pove%ile ei. Din pacate unt aa !e #ulti c%etini (n )ilele noat%e ca%e pa% a "ie
9D
talpii uno% #a%i luc%a%i, !a% ca talpii lui C,%itop,e% H%en, nu unt !ecat (nelatoa%e
ilu)ii optice.
Parabola biseri"ii moarte
O pe%oana a unat pe pato%ul unei 'ie%ici i i-a pu ca a% v%ea a vina la 'ie%ica, !a%
!o%ea a "ie cla% !e la 'un (nceput ca el nu voia a vina la (nc,ina%e (n "ieca%e !u#inica,
nici la tu!iite 'i'lice !in ti#pul apta#anii, nu avea ti#p pent%u a vi)ita 'olnavii, i nici
a !epuna #a%tu%ie celo% ca%e nu-L cunoc pe Du#ne)eu, nu voia a cante (n co% au a
"aca alte activitati (n 'ie%ica.
Pato%ul l-a "elicitat pent%u !o%inta a !e a veni la 'ie%ica, !a% l-a in"o%#at ca 'ie%ica
pe ca%e o cauta el e alta la o alta a!%ea. O#ul not%u a luat o ,a%ta i -a !u a &aeaca
'ie%ica.
Can! a a*un la a!%ea in!icata, a t%e'uit a !ea "ata cu conecinta lo&ica a atitu!inii
ale apatice. Statea (n "ata unei 'ie%ici pa%aite, &ata !e !e#ola%e.
Pe urmele lui .ristos
Spunan! ca noi calca# pe u%#ele lui Iu $%ito, Do#nul i Mantuito%ul not%u,
pune# nu nu#ai ca noi cei c%e!incioi Lui !o%i# a t%ai# o viata, "anta i !e 'i%uinta
(#pot%iva pacatului, ci i o viata !e #a%ti%a*, o viata !e!icata Do#nului not%u c,ia% cu
p%etul vietii ei. Aa au (ntele #a*o%itatea !in cei ce L-au p%olavit cu #oa%tea lo% !e
#a%ti%i.
Polica%p, vene%a'ilul epicop al S#i%nei, p%ieten i elev al apotolului Ioan, a !ecla%at la
va%ta !e D> !e ani (n "ata conulului %o#an ca%e-l anc,eta pent%u c%e!inta a0 1DC !e ani
ai vietii #ele L-a# lu*it pe Do#nul #eu i nu #i-a "acut nici un %au. Cu# a putea %oti
o 'la"e#ie "ata !e Re&ele i Mantuito%ul #eu81
Int%-un #o! ae#anato%, 5o,n $u, cu%a*oul pato% !in P%a&a, atunci can! a "ot a%etat,
*u!ecat i con!a#nat la a%!e%e pe %u& (n anul .>.7, a in&enunc,eat i -a %u&at0 1Doa#ne
Iue, ia%ta-i pe toti !u#anii #ei-1 (nainte ca "laca%ile %u&ului a-l #ituiaca, 5o,n $u
-a %u&at cu &la ta%e0 1In tine Do#nul #eu, #i-a# pu (nc%e!e%ea@ nu #a laa a #a
%uine) !e Tine1
Focul a tin vocea acetei %u&aciuni ce n-a pie%it (na nicio!ata !in ini#ile oa#enilo%.
Re"o%#a al ca%ui 1lucea"a%1 ete coni!e%at 5o,n $u, a 'i%uit, ea "iin! t%opita !e an&ele
uno% #a%ti%i ca 5o,# $u.
Cum sa devii un "restin de 'orma+
.. Inc%ie-te ca #e#'%u (n 'ie%ica, !a% "a ca toti a tie ca tu nu te i#plici cu ni#ic (n
viata ei.
2. A%an*a)a-ti toate "a%itu%ile !e apta#ana at"el ca a te poti (nc,ina Do#nului (n ae%
li'e% i nu (n cla!i%ea (#'acita a 'ie%icii.
6. Fa tot ce-ti p%o!uce place%e. (n !e"initiv poti a te %o&i pent%u a "i ie%tat #ai ta%)iu.
>. /o#'anete )&o#oto atunci can! unii a'o%!ea)a u'iectul 'anilo%. Iu n-a ce%ut nici
o !onatie !e la ni#eni.
7. C%itica ap%u pe con!ucato%ii 'ie%icii. P%o'a'il ca au nevoie !e cineva a-i tina (n
u#ilinta.
C. Nu-ti au#a nici o %epona'ilitate (n viata 'ie%icii, (ti ce%e p%ea #ult ti#p a-ti
c,eltuieti !epa%te !e "a#ilie.
9:
9. Du-ti copiii cu #aina la coala !u#inicala i ia-i apoi tot cu #aina. Pana i Do#nul
o a va!a ca "aci totul pent%u a "i un pa%inte c%etin #o!el.
D. Nu vo%'i nicio!ata !ep%e c%e!inta ta (n "a#ilie au la luc%u. Oa#enii te pot etic,eta
!%ept "anatic.
:. Viea)a cu oc,ii !ec,ii atunci can! pato%ul p%e!ica. Ai #ai au)it tu !etule c,etii
!e acetea.
.A. Tine /i'lia la ve!e%e (n ca#e%a !e )i. A%ata 'ine atunci can! (ti vin #ua"i%i.
... Roa&a-te atunci can! eti (n a&lo#e%a%i !e t%a"ic. Aceata il "ace pe Du#ne)eu a tie
ca eti pe ap%oape.
.2. Pet%ece-ti !u#inicile !i#ineata tan! acaa. Cu# a te aocie)i cu acei 1ipoc%iti1 ca%e
#e%& la 'ie%ica8 Vei "i o'inuit a "ii !epa%te !e ei can! va veni Do#nul.

A&C/ul vietii "restine
Aculta (ntai i !upa aceea vo%'ete.
&inecuvanta i nu 'lete#a.
C%e!inta (n Do#nul a-ti "ie ta%ia.
D%a&otea acope%a o u#e!enie !e pacate. Iu'ete !eci.
E!i"ica-te )ilnic p%in %u&aciune.
Fu&i !e po"tele ca%nii.
2aete tot!eauna latu%a 'una a luc%u%ilo%.
.a%ul lui Du#ne)eu ete (n!ea*un a "ii #e%eu 'ucu%o.
I&no%a%ea alto%a nicican! a nu "ie po#enita (n viata ta.
7u!eca-te pe tine (nuti, caci *u!ecata ete a Do#nului.
Lu#ina ta a-ti "ie Cuvantul tant.
#uncete cu !%a&, ca pent%u Do#nul o%iun!e vei "i.
Nu (nce%ca a te !ai altul !ecat cel ce eti.
Opune-te o%ica%ui %au, o%ica%ui pacat.
Pa%taia cu "%atii caut-o #e%eu.
%a'!a ipita i vei "i 'i%uito%.
Sac%i"ica-te pent%u 'inele alto%a.
Stiinta a!eva%ata e capata p%in "%ica !e Do#nul.
Taci atunci can! n-ai cuvinte !e )i!i%e.
Tinuta ta a-ti "ie #o!eta i !ecenta.
U%#a%ete pacea i nep%i,ani%ea.
Zeciuiala ete !ato%ia ta "ata !e Do#nul.
Statisti"a
Nouap%e)ece !in !oua)eci !e c%etini -au (nto% la Do#nul (nainte !e-a (#plini va%ta
!e !oua)eci i cinci !e ani.
Dupa 27 !e ani, nu#ai unul !in .A.AAA !e oa#eni.
Dupa 67 !e ani, nu#ai unul !in 7A.AAA !e oa#eni.
Dupa >7 !e ani, nu#ai unul !in 2AA.AAA !e oa#eni.
Dupa 77 !e ani, nu#ai unul !in 6AA.AAA !e oa#eni.
Dupa C7 !e ani, nu#ai unul !in 7AA.AAA !e oa#eni.
Dupa 97 !e ani, nu#ai unul !in 9AA.AAA !e oa#eni.
DA
Ete !eci atat !e i#pe%io a p%e!ica# Evan&,elia tine%ilo%, a c%ete# copiii (n
1cunoate%ea i "%ica Do#nului1. A !ata cu t%ece%ea anilo%, !evine tot #ai &%eu pent%u ei
ca a-L p%i#eaca pe Do#nul ca Mantuito% pe%onal. In acelai ti#p ne 'ucu%a# nepu
!e #ult !e ,a%ul #a%et pe ca%e Do#nul L-a aco%!at uno%a !int%e noi la va%te (naintate.
2ratis dar nu ie'tin
Un #ine% i-a pu (nt%-o )i pato%ului unei 'ie%ici ca el nu poate c%e!e ca Iu (i ia%ta
pacatete, !eoa%ece ete aa !e ie"tin totul, nu#ai a te %o&i i#plu i a-I ce%i ie%ta%e.
Pato%ui i-a (nt%e'at0
- Ai "ot a)i la luc%u8
- Da, !ei&u%.
- Can! ai u%cat la up%a"ata ai platit pent%u li"t8
- Sa platec8 Nici vo%'a. A# u%cat (n ca'ina i a# apaat 'utonul.
- Nu te-ai te#ut a te (nc%e)i (n ca'ina aceea a li"tului8 E%a &%atuita.
- A, nu-, a eBcla#at #ine%ul. A "ot &%atuita pent%u #ine, !a% a cotat o &%oa)a !e 'ani pe
pat%onul #inei.
Deo!ata a (ntele #a%ele a!eva%. Daca ie%ta%ea pacatelo% ale nu-l cota ni#ic, ata nu
(nea#na ca nu L-a cotat pe Du#ne)eu. El a platit p%etul t%i#itan!u-L la c%uce pe
in&u%ul Sau Fiu, Do#nul not%u Iu $%ito. Ceea ce #ai %a#anea #ine%ului !e "acut,
e%a a u%ce (n ca'ina li"tului c%e!intei.
#ostenirea
Llo;! 5. O&ilvie povetete cu# un avocat l-a cautat (nt%-o )i i l-a (nt%e'at !e un
oa%eca%e 5o,n, un tana% ce e%a #e#'%u al 'ie%icii ale. 1Nu tiu un!e ete1, i-a pu
pato%ul. 1Nu l-a# va)ut !e #ai #ulte apta#ani !e )ile. Da% pent%u ce-l cautati81
1A p%i#it o "%u#oaa #oteni%e o !ata cu #oa%tea tatalui au. T%e'uie a int%e (n poeia
ave%ii.1
Dupa #ai #ulte )ile, pato%ul l-a a"lat, locuin! (nt%-o ca#e%a #u%!a%a, in&u% i !ipe%at.
Vetea 'una l-a u#plut !e lac%i#i.
1Inaintea #o%tii #-a# ce%tat u%at cu tata i a# plecat !e acaa. Sunt vinovat i nu #ai
c%e!ea# ca-#i va #ai laa ceva1.
Se (n!oia !e !%a&otea tatalui au, t%aia in a#a%a a%acie, (n ti#p ce o #oteni%e
"%u#oaa, 1(i ca)ue la o%t1.
Multi oa#eni nu #ai c%e! (n !%a&otea Tatalui, !ei El a p%e&atit o 'o&ata #oteni%e
pent%u "ieca%e !in noi. Sa nu p%e&eta# a int%a# (n poeiunea ei, (nto%can!u-ne acaa la
El.
Le"tia "easurilor
Ca%ol al V-lea a !u o #a%e lupta pent%u ca toti upuii ai a a!opte acelai #o! !e
&an!i%e (n ceea ce p%ivete %eli&ia. Do%in! o uni"o%#i)a%e a c%e)ului c%etin !in ta%a a, a
!e)lantuit o #a%e p%i&oana (#pot%iva celo% ca%e aveau alte pa%e%i !ecat cele o"iciale. Mii
!e oa#eni au p%e"e%at a #oa%a !ecat a e con"o%#e)e #o!elului i#pu. Dupa o !o#nie
!etul !e lun&a, Ca%ol al V-lea a a'!icat (n .77C, %et%a&an!u-e la o #anati%e un!e a
(nceput a-i o#oa%e v%e#ea (nce%can! a pot%iveaca o !u)ina !e ceau%i a #ea%&a
eBact la "el. Fali#entan! (n (nce%ca%ea a, i-a pu0 1Ce ne'un a# "ot atunci can! a#
c%e)ut ca voi putea "ace ca toti oa#enii a c%ea!a la "el (n c%e!inta lo% c%etina, can! nu
D.
pot "ace nici #aca% !oua ceau%i a #ea%&a la "el1.
Ca%ol al V-lea nu a "ot in&u%ul ne'un ca%e a (nce%cat a-i "aca pe altii a &an!eaca la
"el ca el. Din pacate, noi, %o#anii, a# avut pa%te !e un ae#enea ne'un ca%e ne-a
p%icinuit u"e%inti ini#a&ina'ile, (nce%can! a ne pot%iveaca ca pe nite ceau%i a a%ata#
aceeai o%a a #an!%iei ale !e#ente.
&aptistul sl penti"ostalul
Can! "ieca%e a p%i#it %aplati%ea pent%u viata a !e c%e!inta i #a%tu%ie !epua (nt%e
oa#eni, 'aptitul a p%i#it un Ca!illac i penticotalul un C,ev%olet Cap%ice. In ti#p ce e
pli#'au p%in ce%, penticotalul ve!e cu ui#i%e Ca!illac-ul 'aptitului "acut a%#onica !e
un po#. S-a !at *o i#e!iat a va!a !aca poate "i !e "olo. 1Eti %anit8 N-ai patit ni#ic81
/aptitul e tavalea pe *o !e %a. 1Nu (ntele& ce-i atat !e a#u)ant1 i-a pu
penticotalul,1Ii-ai !it%u #aina, i #ai poti a %a)i81
/aptitul a %eplicat 1Toc#ai l-a# va)ut pe papa. I-au !at patine cu %otile1.
Surpri$a 'ri$erului
Un %a'in -a !u la "%i)e%. Dupa ce a "ot tun -a p%e&atit a plateaca. 1Nu t%e'uie a
platiti. Eu nu iau 'ani !e la %a'ini pent%u tun-1, a pu "%i)e%ul. A !oua )i !e !i#ineata,
"%i)e%ul a &ait o paine ev%eieaca pe t%eptele "%i)e%iei.
Pete cateva )ile, un p%eot catolic a venit a e tun!a. Can! a plateaca, "%i)e%ul i-a pu0
1Eu nu iau 'ani !e la p%eoti pent%u tun-1. A !oua )i !e !i#ineata "%i)e%ul a &ait o ticla
cu vin pe t%eptele "%i)e%iei ale.
Pete alte cateva )ile, un pato% penticotal a #e% a e tun!a. Can! a plateaca,
"%i)e%ul i-a pu0 1Eu nu iau 'ani !e la pato%i pent%u tun-1. A !oua )i !e !i#ineata,
"%i)e%ul a (ntalnit .7 pato%i penticotali &ata !e tun la ua "%i)e%iei ale.


Darni"ia
Li!eanul
/%uce T,iele#ann, pato%ul P%i#ei /ie%ici P%e)'ite%iene !in Pitt'u%&,, a povetit
conve%atia cu unul !in #e#'%i 'ie%icii ale. Aceta i-a pu0
1Voi p%e!icato%ii vo%'iti #ult !ep%e !a%nicie, !a% a% "i ca)ul a titi ca o%i !e cate o%i
a'o%!ati acet u'iect, nu "aceti ni#ic altceva !ecat teolo&ia li&,eanului.1
1Teolo&ia li&,eanului8 N-a# au)it (nca !e aa ceva pana acu#. Ce v%ei a pui cu
aceata81
1A!u-ti a#inte ce a "acut Pilat atunci can! a avut oca)ia a-L eli'e%e)e pe Iu. A ce%ut
un li&,ean i i-a palat #ainile, v%an! a puna ca pe ei nu-l p%ivete aceata p%o'le#a i
ca el nu ete cu ni#ic vinovat. Da% Iu, cu o ea%a (nainte, a ce%ut i El un li&,ean i a
palat picioa%ele ucenicilo% Sai. Aa!a%, !e "ieca%e !ata e a*un&e la teolo&ia li&,eanului.
Pe ca%e (l vei "oloi81
Corbul
O va!uva a%aca nu #ai avea ni#ic a !ea !e #anca%e copilailo% ei (nt%-o ea%a !e
ia%na &%ea. C%e)an! ca vo% uita !e "oa#e pana a !oua )i, a (nceput a le citeaca !in
D2
/i'lie. Paa*ul -a ni#e%it a "ie !ep%e Ilie ca%e a "ot ,%anit !e cat%e co%'i (n putie. Cel
#ai #ic a "u&it %epe!e i a !ec,i ua.
- De ce !ec,i)i ua8 Ete "oa%te "%i& i aa (n caa, a )i #a#a upa%ata.
- Dec,i! a int%e co%'ii, a pu #e)inul. Nu #ai ave# ni#ic !e #anca%e (n caa.
Du#ne)eu va t%i#ite co%'ii Sai.
P%i#a%ul atului ca%e toc#ai t%ecea pe acolo a acultat !icutia !int%e va!uva a%aca i
copiii ei, a int%at (n caa i le-a pu0
- De a)i (ncolo, eu unt co%'ul lui Du#ne)eu pent%u voi.
Ultima pi"atura
La un ci%c, un 'a%'at "oa%te pute#ic (i !e#ont%a "o%ta (n "ata unei au!iente
nu#e%oae. St%an&an! pute%nic (n pu#ni a to% o la#aie, !upa ca%e a pu0
1O"e% 2AA !e !ola%i pe loc aceluia ca%e poate a #ai toa%ca un t%op #aca% !in aceata
la#aie1. Din ala -a %i!icat un 'a%'at cun! i la'ut. A luat la#aia i p%e ui#i%ea
tutu%o%, a #ai to% un t%op !in ea. Ui#it pete #au%a, a%titul l-a (nt%e'at0 1Ca%e ete
ec%etul pute%ii !u#neatale81
1P%actica1, a )i el. 1A# "ot caie% la 'ie%ica ti#p !e !oua)eci !e ani1.
Ata" de inima
Pent%u ca Ion a cati&at la loto !oua #ilioane !e !ola%i, otia -a te#ut ca nu cu#va o
ae#enea vete a-l oc,e)e i a "aca v%eun atac !e co%!. L-a c,e#at pe pato%, ca a-i
co#unice aceta, #ult #ai p%iceput ca ea la ae#enea t%e'u%i.
- F%ate Ioane, a pu pato%ul. Ce ai "ace !u#neata !aca ai cati&a !oua #ilioane !e
!ola%i8
- Ce a "ace8 Pai, a !a i#e!iat un #ilion la 'ie%ica "%ate pato%. Au)in! o ae#enea
vete, pato%ul a ca)ut *o #u%in! !e un atac !e ini#a. Dupa ce a# pu aceata ilut%atie
(n 'ie%ica pe ca%e o pato%ec, la C,ica&o, (n int%o!uce%ea colectei, a# p%i#it !e la un
c%etin u&u'at, un cec !e . #ilion !e !ola%i. Cel ca%e e e#na pe cec e%a 1Du#ne)eu1.
Relatan! apoi 'ie%icii (nta#pla%ea, unii au (ntele ca cecul e%a c,ia% a!eva%at, i ca (n
"a%it, 'ie%ica avea 'ani u"icienti. P%o'a'il ca aceta ete #otivul pent%u ca%e nu #ai
cont%i'uie "inancia% la 'ie%ica. Puteau totui a-i !ea ea#a ca nu e%a ni#ic e%io,
!eoa%ece nu #i -a (nta#plat ni#ic. Cunocan!u-i pe %o#ani, nu &a%ante) ca n-a "i "acut
un atac !e ini#a (n ca)ul unui cec ve%ita'il.
Cel mal mare servi"iu
Un enato% l-a (nt%e'at pe un pato% ce a% putea "ace Statul pent%u 'ie%ica !e a)i.
1Si#plu1, a %apun pato%ul. 1De"iintati 'ancnotele !e . !ola%1.
&etivul mort
Unul !in 'etivii noto%ii ai o%aului a #u%it !e ci%o)a. Pato%ul a "ot c,e#at a o"icie)e
(n#o%#anta%ea. F%atele lui, un 'etiv i el, i-a p%o#i pato%ului .A.AAA !e !ola%i !aca va
pune ca "%atele lui a "ot un "ant. Pato%ul a p%o#i ca o a e #ai &an!eaca la aceata
p%opune%e.
La (n#o%#anta%e a pu0 1Sti# cu totii ca !e"unctul a "ot un 'etiv i i-a to%tu%at o viata
(nt%ea&a otia i copii, !a% (n co#pa%atie cu "%atele au ca%e ete !e "ata, a "ot un "ant1.
D6
%ua"iunea
Pato%ul (nt%e'a 'ie%ica0 1Ete cineva p%int%e !u#neavoat%a ca%e a%e nevoie !e
%u&aciune ca Du#ne)eu a-l i)'aveaca !in unele la'iciuni81.
1Da1, a %apun un 'a%'at !in p%i#ele %an!u%i. 1Ru&ati-va pent%u #ine, pent%u ca i#t un
%iipito% (n%ait. A%unc 'anii (n tan&a i-n !%eapta !e pa%ca !ola%ii a% c%ete in c%en&ile
copacilo%1, pue o#ul cu o "i&u%a paita.
1Ne vo# %u&a cu totii pent%u eli'e%a%ea "%atelui not%u1 )ie pato%ul, 1!upa ce vo# "ace
colecta #ai (ntai1.
Ta3ele
Un inpecto% !e la taBe, l-a unat pe pato%ul 'ie%icii inte%ean!u-e !e unul !in
#e#'%ii 'ie%icii ale. 1+ice aici (n "o%#ula%e, ca a !at t%ei #ii !e !ola%i la 'ie%ica anul
t%ecut. E a!eva%at, au nu81 1N-a# aici evi!entele (naintea #ea1, )ie pato%ul, 1!a% va
ai&u% ca !aca nu i-a !at, (i va !a-1
Anuntul
Pato%ul (i (ncu%a*a 'ie%ica (nainte !e colecta0 1F%atilo% a !a# !e 'unavoie, cu
&ene%o)itate, pot%ivit ci"%elo% %apo%tate la taBe1.
Daruit "u bu"urie
Tata i-a !at lui 5onn; o 'ancnota !e 7 !ola%i pent%u colecta !e la coala !u#inicala, i
. !ola% pent%u ca a-i cu#pe%e (n&,etata la te%#ina%ea 'ie%icii.
In !%u# p%e caa !e la 'ie%ica, tata a o'e%vat ca 5onn; avea (nca cei 7 !ola%i la el.
1Cu# !e nu i-ai !at la colecta81, a (nt%e'at tatal.
1Pai, a ve)i, p%e!icato%ul a )i a !a# cu 'ucu%ie, ia% eu #i-a# !at ea#a ca pot !a cu
#ai #ulta 'ucu%ie ,a%tia !e . !ola% !ecat cea !e 71, a )i 5onn;.
Tinere de minte
1Nu tiu !e un!e a va iau. P%eci v-a# #ai va)ut un!eva, !a% #intea i#i *oaca
%en&,iu%i. T%e'uie a ne "i cunocut can!va- Se#anati poate cu cineva cunocut #ie.
Ciu!at-1
1Nu-i ni#ic ciu!at1, a %apun celalalt. 1M-ati va)ut !e #ulte o%i, i nu-i !e #i%a%e ca
nu v%eti a #a %ecunoateti. Ti#p !e !oua)eci !e ani a# t%ecut cu "a%iu%ia colectei pe
lan&a !u#neata, "a%a ca a pui ceva (naunt%u1.
&etivul po"ait
Un 'etiv noto%iu -a (nto% la Du#ne)eu p%int%-o conve%ti%e pectaculoaa. Nu #ult
!upa aceea -a !u la 'ie%ica (nt%-o !u#inica i a pu ulti#ul 'anut la colecta. Re)ultatut
a "ot ca a t%e'uit a vina pe *o !e la 'ie%ica, ne#aiavan! 'ani pent%u 'iletul
auto'u)ului.
Ca%ciu#a%ul a au)it !e aceata (nta#pla%e i l-a luat (n 'acalie cu p%i#a oca)ie can! -
a (ntalnit cu el. 1A# au)it ca ai p%otit !e tot. Ti-ai !at ulti#ii 'ani la 'ie%ica i ai venit
pe *o acaa-1?, a pu aceta %an*in! 'at*oco%ito%. 1Nu #-a# p%otit nici #aca% pe
*u#atate cu# #a p%otea# can! !a!ea# ulti#ul 'anut ca%ciu#ei !u#itale1, a %ipotat
o#ul. 1Atunci (ti !a!ea# ulti#ul 'anut i nici #aca% nu #ai putea# a #e%& pe *o acaa.
Ma !uceau altii-1
D>
Cole"ta
Can! a t%ecut colecta pe lan&a el, tana%ul tu!ent avea !oa% 27 !e !ola%i, 'anii pent%u
coala, !a% (n!e#nat !e ini#a a 'una, a !at totul pent%u luc%a%ea #iiona%a. Un 'o&ata,
ca%e tatea pe acelai %an! a pu !oa% 27 !e centi (n "a%"u%ie. A !oua )i, tana%ul a p%i#it un
cec !e 27A !e !ola%i, o #a%e i placuta u%p%i)a pent%u el, ia% 'o&ataul a p%i#it vetea ca
e #uta oac%a la ei.
Ze"iulala
Do%in! a e lau!e cu !a%nicia lui, cineva a pu0 1N-a# a "iu ca unul !in voi, un
)&a%cit. N-a# a !au nu#ai a )ecea pa%te 'ie%icii, a# a po%ec la a !oua)ecea pa%te1.
Din pacate, unt #ulti c%etini ca%e 1po%ec1 at"el (n !a%ncia lo%. Unii au a*un pana la
ci"%e #ult #ai 1#a%i1. A uta pa%te !in venitul lo%.

Credinta / ne"redinta
C%e!inta ve!e invi)i'ilul, c%e!e inc%e!i'ilul i p%i#ete !e la Du#ne)eu i#poi'ilul.
C%e!inta e te%#ina acolo un!e (ncepe (n&%i*o%a%ea i (n&%i*o%a%ea (ncepe acolo un!e e
te%#ina c%e!inta.
C%e!inta inea#nia a c%e)i ceea ce nu ve)i i a ve)i ceea ce c%e)i.
Ateul nu-L poate &ai pe Du#ne)eu !in aceleai #otive pent%u ca%e ,otul nu poate &ai
un politit.
O (nt%e'a%e 'una pent%u un ateu ete ca !upa ce a #ancat o #anca%e &utoaa a-l (nt%e'i
!aca c%e!e (n eBitenta 'ucata%ului.
Spe%antele cele #ai inti#e ale unui ateu ete ca Do#nul a nu int%ep%in!a ceva ca a-i
tul'u%e planu%ile.
Ateul ete o pe%oana ca%e "lutu%a pu#nii (n vant (#pot%iva lui Du#ne)eu (n a ca%ui
eBitenta nu c%e!e.
Corabia lui Noe si maarul
Ioi" T%i"a, (nte#eieto%ul Oatei Do#nului, %elatea)a u%#atoa%ea (nta#pla%e. A
%ep%o!uce# !in cele CAA !e ito%ii%i ale ale, (n li#'a*ul au atat !e colo%at.
Int%-o t%anu%a !e oa#eni, e vo%'ea ceva (n le&atu%a cu potopul i co%a'ia lui Noe,
!icutan!u-e ceea ce c%ia Calen!a%ul Lu#ina Satelo% !in anul .:2:, !ep%e co%a'ia lui
Noe i cut%e#u%ul !in /alcani.
Un tana% ce u#'lae p%in coli i e tinea 1(nvatat1 #a%e, lua (n )e"le#ea cele pue (n
/i'lie !ep%e co%a'ia lui Noe. 1Eu - )ie tana%ul - ca o# cu coala i ca%te, nu #ai pot
c%e!e a)i (n at"el !e 'a#e... cu# oa%e a% "i putut (ncapea toate !o'itoacele (nt%-o 'a%ca
lun&a !e 6AA !e coti i lata !e 7A !e coti8 ... i pe !eaup%a i #anca%e pent%u ele.. a
c%ea!a cine poate at"el !e 'a#e1.
D7
Atunci, %i!ican!u-e, un 'at%an c%e!incio at"el &%ai0
- D%a&ii #ei, eu a# au)it o ito%ie pe ca%e o povetea #oul #eu i punea ca a au)it-o i
el !e la alti 'at%ani.
Cica atunci can! au (nceput ploile potopului, Noe a po%uncit !o'itoacelo% a int%e (n
co%a'ie. A t%i&at pe ca#ila !e la u!0
- Ca#ila int%a (n co%a'ie-
Si ca#ila a int%at. A t%i&at apoi pe u%ul !e la no%!0
- U%ule iut%a (n co%a'ie-
Si u%ul a int%at. A t%i&at ele"antul i ele"antul a int%at (n &%a'a.
Int%-o v%e#e, iata vine i #a&a%ul. Noe (i t%i&a i lui0
- Ma&a%ule, int%a (n co%a'ie- Da% #a&a%ul -a op%it cu #i%a%e la ua co%a'iei )ican!0
- Ce (nea#na aceata 'a%ca8 Uite e nu#ai !e 6AA !e pai !e lun&a i !e 7A !e lata i,
Noe v%ea a ne t%an&a aici pe toate !o'itoacele@ 'a (nca i #anca%e a ne puna. Ca#ila,
u%ul, ele"antul i celelalte ani#ale au int%at pent%u ca unt !o'itoace p%oate i nu-i !au
ea#a !ep%e ceea ce "ac... (na eu, ca%e a# tu!iat p%in coli i a# (nvatatu%a #ulta, nu
pot a c%e! (nt%-un at"el !e luc%u i#poi'il... At"el *u!ecan!u-e, #a&a%ul )a'ovea a
int%e (n co%a'ie.
Atunci, %i!ican!u-e, Noe (i t%i&a0
- Ma&a%uie- Aici nu-i v%e#e !e ocoelile tale, #a% (naunt%u, i apucan!u-l Noe !e
u%ec,i, (i t%ae una 'una #ai o#enin!u-l i pete pate cu un 'at. Si a int%at #a&a%ul (n
co%a'ie i a a"lat i el loc (#p%euna cu celelaltei !o'itoace.
- Te %o& a nu #a vate#i- <%ai atunci tana%ul 1cel (nvatat1 (nt%u %aetele oa#enilo% - i !e
atunci nu -a #ai apucat a co#'ata cele pue !e /i'lie.
Ce ne dati n lo"ul lul Dumne$eu
E%a (n pau)a, !upa o%a !e "iloo"ie, la Facultatea !e Cont%uctii !in Ti#ioa%a. Lecto%ul
e (nt%etinea cu tu!entii pe co%i!o%. P%int%e altele a"i%#a0
1P%e!icato%ii pocaitilo% unt !eoe'it !e a'ili a eBploate)e c%i)ele ivite (n viata
oa#enilo%. De eBe#plu, #oa%e cineva !%a& !in "a#ilie. I#e!iat, aceti p%e!icato%i vin i-
L o"e%a pe Du#ne)eu ca upo%t #o%al (n ae#enea #o#ente &%ele. At"el, unii e
pocaiec.1
1Tova%aul lecto%, a pu unul !int%e tu!enti, ca%e e%a c%e!incio, "ieca%e !in noi vo#
avea ae#enea #o#ente &%ele (n viata. A a ne #oa%a pa%inti, "%ati, p%ieteni, copii. Daca
noi unte# #a%Biti atei, ce ne-ati o"e%i ca upo%t #o%al (n ae#enea #o#ente !e c%i)a
!in viata81
1Nu a# ni#ic !e o"e%it (n locul lui Du#ne)eu1, a pu lecto%ul, i a !at a plece.
Palma lul Dumne$eu
Incan!ecent (n !icu%ul "u%i'un! (#pot%iva lui Du#ne)eu, un p%o"eo% ateu !in
/e%lin, a "acut p%e u%p%in!e%ea tutu%o% o a"i%#atie t%anie0
- Un!e ete Du#ne)eu8 Daca a% eBita a% veni acu# a-#i t%a&a o pal#a pent%u tot ce a#
pu (#pot%iva Sa. Sa vina !aca eBita. Iata, tau aici. Atept...
Ri!ican!u-e (ncet !in p%i#ele %an!u%i ale au!ientei, un tana% a (naintat p%e t%i'una
p%o"eo%ului. Can! a a*un la un pa (n !%eptul lui, i-a t%a o pal#a )!%avana, punan!0
1Un ave%ti#ent !in pa%tea lui Du#ne)eu-1
DC
Pierderea "redintei
Un 'aieta a "ot atat !e i#p%eionat !e lectia !e la coala !u#inicala i #ai ale !e
!eenul atat !e "%u#o u' ca%e c%ia0 1Aveti c%e!inta (n Du#ne)eu1. Inp%e caa, e uita
cu 'ucu%ie la ,a%tia colo%ata pe ca%e o p%i#ie. Vantul (na, i-a #ul !eenul ca%e a
)'u%at pe "e%eat%a !ec,ia a auto'u)ului.
- Op%iti auto'u)ul. Mi-a# pie%!ut c%e!inta (n Du#ne)eu-, a t%i&at copilul. So"e%ul a op%it
i ,a%tia colo%ata a "ot %ecupe%ata. Cei #a%i !in auto'u) au co#entat0 1/inecuvantata
ete inocenta copila%ieii1. Cineva (na, cu #ai #ulta (ntelepciune, a a!au&at0
- A# "i #ult #ai "e%iciti !aca a# "i tot atat !e (ntelepti a ce%e# o op%i%e !in iu%eul vietii
atunci can! unte# (n %eal pe%icol a ne pie%!e# c%e!inta noat%a (n Du#ne)eu-
S"epti"ul
+ilele noat%e au c%eat atatia ceptici ca%e p%etin! ca nu#ai ceea ce ca!e u' inci!enta
i#tu%ilo% noat%e ete !e#n !e c%e)a%e. Un at"el !e ceptic !ecla%a unui c%e!incio
'at%an0 1Eu nu pot c%e!e (n eBitenta a ceea ce ni#eni n-a va)ut. Sunte# "iinte %ationale-1
1Ai va)ut v%eo!ata F%anta81, l-a (nt%e'at 'at%anul.
1Nu, !a% au va)ut-o altii1.
1Deci, pot a a!au& ca tu c%e)i i ceea ce au va)ut altii nu nu#ai ceea ce ai va)ut tu81
1EBact-1
1Nu te upa%a. Ti-ai va)ut cu#va v%eo!ata c%eie%ii8 Sau altcineva i-a va)ut81
1Nu1
1Da% c%e)i ca ai c%eie%i, nu-i aa81, a a!au&at 'at%anul.
Nebun sau min"inos
S-a pet%ecut (nt%-un atulet !in *u!etul A%a!. /%i&a!a !e p%opa&an!iti atei au a!unat
atul la Ca#inul Cultu%al. Au !icutat #ai #ulte o%e !ep%e ineBitenta lui Du#ne)eu,
!ep%e cuce%i%ile tiintei, !ep%e )'o%u%ile co#ice, !ep%e Unive%. Au %apun #ai
#ulto% (nt%e'a%i, ia% la pleca%e, #aina ca%e t%e'uia a-i !uca (n alta co#una, un!e a
1%apan!eaca lu#ina tiintei1, (nta%)aia a oeaca. Cel #ai (nve%unat ateu !int%e ei a
t%a o (n*u%atu%a !e Du#ne)eu. Un 'at%an ca%e e%a p%in ap%opie%e i a au)it (n*u%atu%a -a
ap%opiat !e tova%aul "%u#o (#'%acat i i-a pu0
- Do#nule tova%a. /a& a#a ca !u#neata o%i eti ne'un, o%i un #a%e #incino.
- Cu# vo%'eti aa cu #ine, #ouie8, a (nt%e'at tova%aul p%o"un! *i&nit.
- Apai eu alta nu va! c-a% "i. Ne-ai pu aici la ca#in ca Du#ne)eu nu eBita, ia% acu# te-
a# au)it ca-L u!ui. O%i eti ne'un, ca u!ui pe cineva ca%e nu eBita, o%i ne-ai #intit pe
toti.
Tova%aul a plecat capul %uinat i n-a #ai co nici un cuvant.

Din servi"iile biseri"ii
Unitate
Doi oa#eni, ce "acue%a cunotinta unul cu celalalt !e cu%an!, int%ae%a (nt%-o conve%atie
pe te#e %eli&ioae.
1Eti p%otetant au catolic81, (nt%e'a p%i#ul.
D9
1P%otetant1, %apue al !oilea.
1Si eu- Ce !eno#inatiune81
1/aptit1, oi %apunul.
1Si eu-1, pue p%i#ui cu entu)ia#. 1Conventia !e no%! au cea !in u!81
1Conventia !in no%!.1
1Si eu?1, t%i&a acu# p%i#ul.
Apoi conve%atia continua tot aa, (nt%e'a%e, %apun, !in ce (n ce #ai ap%in. In cele !in
u%#a cel !intai (nt%e'a0
1/aptit !in Conventia !e no%!, cone%vato%, !in %e&iunea Ma%ilo% Lacu%i, "un!a#entalit,
a!ept at Conciliului !in .D9: au 'aptit !in Conventia !e no%!, cone%vato%, !in %e&iunea
Ma%ilo% Lacu%i, "un!a#entalit, a!ept al Conciliului !in .:2. 81
1/aptit !in Conventia !e no%!, cone%vato%, !in %e&iunea Ma%ilo% Lacu%i, "un!a#entalit,
a!ept al Conciliului !in .:.2.1
1Piei,e%eticule-1
Cele $e"e porun"i
In unul !in %o#anele ale, Sa%a O%ne 5eEett, povetete ca pe !%u# p%e caa unui
capitan !e va, un peniona% a va)ut o #ulti#e !e 'ete colo%ate (n %ou i &al'en, ca%e
e%au (n"ipte (nt%-un o&o%, apa%ent "a%a nici o lo&ica. Cu%ioaa, l-a (nt%e'at pe capitan, ca%e
e%a %otul acelo% 'ete ciu!ate. Aceta i-a eBplicat ca atunci can! a a%at p%i#a !ata o&o%ul,
ap%oape ca i-a !it%u plu&ul lovin!u-l !e nite tanci ce unt pana ap%oape la up%atata
o&o%ului. Pent%u a ocoli pe viito% acele )one pe%iculoae, a "iBat 'etele colo%ate.
1Int%-un en, Du#ne)eu a "acut la "el atunci can! ne-a !at Cele +ece Po%unci...1 - a )i
el. 1Ele e#nali)ea)a )ece !o#enii pe%iculoae !in viata o#ului. Evita-le i nu-ti vei
p%in!e plu&ul.1
Entu$iasm
O o%a ce t%aia (nt%-un #o! ene%&ic, ono%, p%e!icile pe ca%e le au)ea, vi)ita !e aceata
!ata o 'ie%ica "o%#ala. 1A#in-1, pue o%a !upa ce p%e!icato%ul a"i%#ae ceva, !an!u-i
at"el aco%!ul ei.
1So%a1, pue o#ul cu o%!inea ce e%a p%in ap%opie%e, 1Va %o& a va %etineti. Nu pe%#ite#
aa ceva (n aceata 'ie%ica.1
Dupa cateva clipe, pu%tata !e #ea*ul p%e!icii, ea t%i&a !in nou0 1A#in- Slava
Do#nuluit Aleluia-1
O#ul !e o%!ine veni (n &%a'a la ea0 1So%a- T%e'uie a (ncetati i#e!iat au a plecati-1
1Nu a# v%ut a !e%an*e)... !a% unt atat !e 'ucu%oaa !e can! L-a# &ait pe Do#nul,
eBplica ea.
1Poate ca L-ati &ait pe Do#nul1, co#enta o#ul !e o%!ine, 1!a% unt i&u% ca nu L-ati
&ait (n 'ie%ica aceata-1
#orti pe "ampul de lupta
Un 'aietel e op%i (n "ata unei placi #a%i !e '%on) !in ,olul unei #a%i 'ie%ici. 1Ce unt
cu toate nu#ele acetea (nc%ie pe aceata placa1, (nt%e'a el pe ecu#enicul ce-l (notea.
1Acetea, "iule, unt nu#ele celo% ca%e au #u%it (n lu*'a1, %apune aceta. Apoi 'aiatul
(nt%e'a !in nou0 1(n ca%e lu*'a8 (n cea !e !i#ineata au (n cea !e ea%a81
DD
Din viata de pastor
&ote$
In anul .:D9, e%a# evan&,elit pent%u 'ie%icile %o#aneti !e la C,u%c, o" <o! !in
SUA i (#p%euna cu pato%ul 'ie%icii noat%e, <eo%&e <ali, a# o"iciat un 'ote) (n apa.
E%a o'iceiul ca (n u%#a 'ote)ului, pato%ii ca%e-l o"iciau, %eveneau (#p%euna cu can!i!atii
(n 'ie%ica i e continua e%viciul !ivin. M-a# &%a'it i#e!iat !upa 'ote)ul ulti#ului
can!i!at p%e 'i%oul 'ie%icii a #a c,i#' !e ,ainele u!e pent%u a %eveni apoi (n 'ie%ica.
A# o'e%vat ca pato%ul #eu nu e p%ea &%a'ea. A# !e!u ca atepta ca eu a #a (#'%ac
(ntai, aa ca a# #a%it vite)a. Din ne"e%ici%e, a# contatat ca (n &%a'a #ea, uitae#
len*e%ia !e c,i#' acaa.
1F%ate <ali, a# pu eu, c%e! ca a# (#'at%anit. Mi-a# uitat len*e%ia !e c,i#' acaa.1
Int%-un ton cal# i cu aceeai notal&ie, "%atele <ali #i-a pu0
1Si eu a# uitat-o1.
Apro3imativ
Sti# cu totii cu# "unctionea)a ceaul %o#anului. De o'icei cu *u#atate !e o%a !upa...
Aa e "ace ca !e #ulte o%i e%viciile anuntate !e "%atele <ali ca vo% (ncepe la o%a .D0AA,
(ncepeau !e "apt la .D06A. Acu)at "iin! !e unii c%etini venic ne#ultu#iti, ca nu pune
a!eva%ul, "%atele <ali a &ait o "o%#ula !e acope%i%e. Anunta ca e%viciile vo% (ncepe 1(n
*u% !e o%a .D1. Fe%in!u-e #e%eu !e ci"%e eBacte, o'iceiul -a tato%nicit. La un 'ote) pe
#alul Lacului Mic,i&an, (n %u&aciunea !e !ec,i!e%e a eveni#entului, "%atele <ali -a
%u&at0 1Doa#ne, Iti #ultu#i# pent%u cele (n *u% !e 26 !e u"lete ca%e "ac le&a#antul a)i
cu Tine1. S-a% putea a "i avut !%eptate.
Nedumerire
In !%u# p%e caa, !upa o !u#inica &%ea, a# (nt%e'at-o pe otia #ea !e ce au %a "%atii
!in 'ie%ica atunci can! a# anuntat o anu#ita canta%e (n co#un. 1Tu c,ia% nu tii ce ai
pu81 1Nu !%a&a. A# anuntat o canta%e co#una (naintea colectei1. Da, !a% ai pu0 1Va
%o& a ocupati locu%ile i a canta# o canta%e co#una tan! aa (n picioa%e1.
As"ultare
Sunte# atat !e "a#ilia%i cu 'iletelele ca%e vin la a#von, #ai ale atunci can! nu le
!o%eti. Un copil, cu a#'ele i%etu%i !e la panto"i !e"acute, a venit la #ine la a#von cu
un at"el !e 'iletel. I-a# #ultu#it i i-a# at%a atentia aup%a i%etu%ilo% ca%e a#enintau
a-l (#pie!ice i a-l "aca a ca!a. 1Lea&a-ti i%etu%ile, ca ai a ca)i1, i-a# pu eu,
a%atan!u-i o'iectele cu p%icina. A eBecutat i#e!iat, (n "ata (nt%e&ii 'ie%ici, lan&a a#von,
-a aplecat i#e!iat i a (nceput, tan&aci cu# e%a, a-i le&e i%etu%ile, "acan! a't%actie
!e utele !e oa#eni ca%e-i u%#a%eau #ica%ile.
M-a# &an!it atunci la aculta%ea noat%a !e Du#ne)eu. N-a% t%e'ui a eBecuta# i#e!iat8
#u$i"uta
Fiin! la a#vonul 'ie%icii, (#p%euna cu un pato% !in Ro#ania, a# p%i#it un 'iletel,
p%in ca%e un "%ate, !int%-un alt o%a a#e%ican, #a anunta ca 1!o%ea a laveaca pe
Do#nul cu o canta%e la #u)icuta1. A%atan!u-i 'iletelul "%atelui !in Ro#ania, i-a# pu.
D:
1De o'icei nu ono%e) ae#enea 'iletele, !a% aceta e va !uce (n o%aul au i #a va vo%'i
!e %au pe #ine i 'ie%ica pe ca%e o pato%ec, !aca nu i tot o%aul C,ica&o. Ma va "ace
!e %a, !a% a# a-l pun.1 Aa a# i "acut. F%atele a co !in 'u)una% o #u)icuta, a lovit-o
!e po!ul pal#ei !e cateva o%i i a cantat o canta%e. Can! #elo!ia -a te%#inat #-a#
%i!icat (n picioa%e a-i #uitu#ec i a anunt unnato%ul punct al e%viciului !ivin. N-a#
apucat a pun nici un cuvant, pent%u ca !in celalalt 'u)una% al ,ainei, "%atele a co o
#u)icuta #ai #a%e, cu ca%e a (nceput o alta canta%e.
A# %a#a (n picioa%e ateptan! te%#ina%ea celei !e-a !oua #elo!ii. /ie%ica )a#'ea.
Can! a te%#inat, a# !at !in nou a pun ceea ce !o%ea#, !a% n-a# apucat, pent%u ca
"%atele -a &%a'it a anunte el@ 1F%atilo%, acu# a# o canta%e i cu &u%a1. +a#'etul tutu%o%
-a t%an"o%#at (n %a, #ai ale !upa p%i#ul ve% al canta%ii, ca%e una at"el0 1Doa#ne,
!a-#i (ntelepciune1. Int%ea&a 'ie%ica a %apun acetei %u&aciuni cu un 1A#in-1 pute%nic.
Cineva a co#pletat in &olul ono% ca%e a u%#at0 1Da-i Doa#ne-1
Introdu"erea de la n"!elere
I#p%euna cu un &%up !e tine%i !in Ti#ioa%a, (n anii tu!entiei, "acea# a!eea #iiuni
in !i"e%ite o%ae i ate. Cei ca%e ne (notea #e%eu (n calato%iile noat%e, !e "apt #ento%ul
not%u pi%itual, e%a Dioniie <iuc,ici. De o'icei, (n e%viciile 'ie%icii pe ca%e o vi)ita#,
e%a# 'ine p%i#iti cu canta%ile i poe)iile noat%e, 'a c,ia% uneo%i e%a# olicitati a veti#
Cuvantul lui Du#ne)eu. Can! Dioniie %ecita !in poe)iile ale, avea o'iceiul a "aca o
int%o!uce%e, #ai ale acolo un!e nu avea# acce la a#von pent%u a p%e!ica. Luc%u%ile nu
-au pet%ecut aa, (nt%-o 'ie%ica, !int%-un o%a, ca%uia n-a# a-i !au nu#ele !in #otive
lene !e 'anuit. Pato%ul, ca%e cunotea o'iceiul lui Dioniie, l-a anuntat cu o poe)ie, !a%
a %e#a%cat0 1F%atele va %ecita o poe)ie, "a%a int%o!uce%e1.
Dioniie -a con"o%#at anuntului, a %ecitat poe)ia, !a% la te%#ina%ea ei1 a pu0
1Deoa%ece "%atele a pu a nu a# nici o int%o!uce%e, voi avea o (nc,eie%e1. A u%#at o
(nt%ea&a p%e!ica, p%e !ipe%a%ea celui !e la a#von.
%a$boiul mu$i"al
Una !in #iiuile &%upului not%u !e tu!enti a "ot la Valea Ma%e, un at #inunat, pe
valea C%iului Al'. La intoa%ce%e, ea%a ta%)iu, (n va&onul co#un al unui t%en !e navetiti,
(nce%ca# a ne &ai# putina li#te. U%#a o noapte !e calato%it pana la Ti#ioa%a i !e
c,i#'a%i !e t%enu%i. A !oua )i t%e'uia a #e%&e# la coala au la e%viciu. Ne-a# &ait
un!e a ne o!i,ni#.
P%in tu#ul !e ti&a%i, a-l tai cu cutitul, calato%ii, #ulti !in ei 'auti 'ine, *ucau ca%ti, ia%
pe la #i*locul va&onului, un %a!io cu t%an)ito%i, #e%&ea la #aBi#. Rit#u%ile uno%
#elo!ii popula%e te coteau !in #inti. Ce a# #ai "i putut a "ace#8 Daca pleca# !in
va&onul acela nu ne #ai &aea# locu%i, i apoi, nu e%a nici o &a%antie ca nu vo# !a pete
aceeai at#o"e%a. No%ocul not%u a "ot cu Pavel Alau. Pavel -a %i!icat !e pe caun, a
luat !in plaa !e !eaup%a cutia cu t%o#peta a. Si-a pot%ivit-o pe (n!elete i a (nceput a
cante. Duelul #u)ical (n ca%e e an&a*ae a !u la potoli%ea a!ve%a%ului, nu neapa%at p%in
!eci'elii upe%io%i ai ala#ei t%o#petei, ci p%in "aptul ca oa#enii !in *u%ul celui cu
t%an)ito%ul !o%eau a aculte #u)ica lui Pavel. Va&onul oio, u%at #i%oito%, plin !e
ca%to"o%i, -a t%an"o%#at pe nei#tite in 'ie%ica. Du#ne)eu e p%olavea p%in copiii Sai.
:A
Fratele Ion
In 'ie%ica !in O%a!ea, un!e a# activat ti#p !e D ani, l-a# avut ca pato% pe oc%ul
#eu. Repona'ilul 'ie%icii 3cel ca%e e ocupa cu pa%tea a!#init%ativa a 'ie%icii4 e%a
"%atele C,i Mi,ai. El locuia pete !%u# !e 'ie%ica, i e%a cunocut ca vec,i luc%ato% (n
)ona /i,o%ului. Int%-o !u#inica !i#ineata, "%atele C,i, l-a a'o%!at pe pato%ul St%en&a%u,
anuntan!u-l ca un 'un p%e!icato% !in Mol!ova, un p%ieten !e al au ete (n ala i-l %u&a
pe pato% a-l ia cu el la a#von a p%e!ice. +i i "acut, pato%ului i -a in!icat pe%oana,
ca%eia i-a "acut e#n a-l u%#e)e la a#von. O#ul a eBecutat i#e!iat, i a# va)ut cu#
oc%ul #eu e%a u%#at la a#von !e o pe%oana necunocuta, ca%e tinea u' '%at un caiet
!in acelea !e #ai #ulte "oi, cu cope%ti !e platic !e culoa%ea %oie. Mi-a# i#a&inat ca a%e
c,itele p%e!icilo% (n el.
Dupa ce a (nceput e%viciul !ivin, pato%ul a anuntat ca (n u%#a unei canta%i a co%ului
'ie%icii, !in Cuvantul lui Du#ne)eu va vo%'i "%atele Ion. Aceta -a (nto% p%e pato% i
l-a (nt%e'at0 1Da% ce t%e'uie a vo%'ec81 1F%ate, !in teBtul citit, au !aca aveti
!u#neavoat%a un alt paa* 'i'lic, nu ave# ni#ic (#pot%iva1, a %eplicat oc%ul #eu.
1Do#nule1, a pu o#ul pe%iat, 1eu n-a# #ai vo%'it (nt%-o 'ie%ica nicio!ata. Eu nu unt
c%e!incio. A# venit pent%u p%i#a oa%a la 'ie%ica1.
Dupa canta%ea co%ului, pato%ul St%en&a%u a anuntat0 1F%atele Ion nu v-a vo%'i acu#.
A%e anu#ite p%o'le#e pe%onale. Spe%a# ca va p%e!ica alta !ata1.
Inspe"torul predi"ator
Sti# cu totii cu cata uu%inta e aco%!a a#vonul "%atilo% veniti !in alte pa%ti, #ai ale (n
'ie%icutele !e la ta%a. E%a u"icient ca a int%e cineva (#'%acat ca la o%a, ca a "ie c,e#at
a p%e!ice.
In *u!etul /i,o%, a "ot nu#it inpecto% al cultelo%, un "ot p%o"eo% !e ito%ie, o# !e
t%ea'a, cu "%ica lui Du#ne)eu. Avea %u!e penticotale i tia #ulte !ep%e noi i c%e!inta
noat%a. Can! ne-a# (ntalnit (nt%-o )i, #i-a pu0 1Do#nule Lacau- De ce nu va int%uiti
putin oa#enii !u#neavoat%a8 (ata ce #i -a (nta#plat. M-a# !u (n atul R., la 'ie%ica
penticotala. Cu# a# int%at, #-a# ae)at pe ulti#ul %an! !e caune !in ala. I#e!iat ce
#-a va)ut, cel !e la a#von a anuntat ca 1"%atele !e la o%a ca%e a venit acu#a, ete %u&at
a ne vo%'eaca !in Cuvant1. M-a# %i!icat (n picioa%e i a# pu0
?F%atilo%, eu nu o'inuiec a p%e!ic. A# venit nu#ai (nt%-o vi)ita !e luc%u la
!u#neavoat%a. Stiti, eu unt noul inpecto% al cultelo%?.1
Dupa revolutie
P%i#a #ea calato%ie in Ro#ania !upa %evolutie, a avut loc i#e!iat !upa (#puca%ea lui
Ceauecu. In 2D !ece#'%ie .:D: int%a# cu t%enul (n ta%a (#p%euna cu !%. Ioi" Ton p%in
va#a !e la Epicopia /i,o%. Nu voi uita nicio!ata enti#entele acelea !e 'ucu%ie
a#etecate (n acelai ti#p cu pai#a #o%tii ca%e plutea (nca pete o%ae ca Ti#ioa%a. La
'ie%ica 'aptita pato%ita !e Pet%u Du&ulecu, %enu#itul o# politic !e a)i, pe uile !e
ticla ale 'ie%icii c%ia cu lite%e #a%i i %oii0 1TRA<ETI1. In!e#nul una #ai #ult !ecat
ciu!at (n acele con*unctu%i.
La O%a!ea, !upa cateva (nt%uni%i la Sala Spo%tu%ilo% cu toti c%e!incioii 'aptiti i
penticotali !in o%a, -a o%&ani)at o (nt%uni%e a tine%etului !in acete 'ie%ici, int%uni%e
&a)!uita !e /ie%ica /aptita n%. 2 !in O%a!ea. A# vo%'it cu%t, aa cu# (#i tatea 'ine
ca u'alte%n al !octo%ului Ton 3luc%a# atunci ca t%a!ucato%-e!ito% la Societatea Miiona%a
:.
Ro#ana !in H,eaton Illinoi4, laan!u-i lui ti#pul pent%u p%e!ica.
In ti#pul p%e!icii ale, el l-a citat pe 5e%%; Fa%Eell ca%e a% "i pu ca0 1!aca penticotalii
au voie a a%a pete 'anci (n 'ie%ica, !e ce n-a% avea i 'aptitii voie a !oa%#a pe ele1.
In ciu!a #ea*ului au !eoe'it, a!%eat celo% tine%i, p%e!ica !octo%ului Ton cu &%eu
(nvin&ea (n #ine o'oeala i nepot%ivi%ea ceaului #eu 'iolo&ic cu noua ituatie.
La te%#ina%ea unui e%viciu lun&, #-a (nt%e'at cu# a "ot. I-a# pu0 1F%ate Ton, c%e! ca
unt 'aptit. A# !o%#it la p%e!ica !u#neavoat%a1.
&obliote"a
P%e!ican! la o nunta ca%e avea loc (n /ie%ica 1E#anuel1 !in Ana,ei#,
Cali"o%nia, pato%ita !e Rev. La)a% <o&, a# tatuit pe cei !oi "e%iciti, ca atunci can! (i au
!e %ep%oat ceva a p%oce!e)e cu tact. A# !at eBe#plu pe pato%ul #eu aociat !in
C,ica&o, ca%e uneo%i can! o'e%va anu#ite lipu%i la #ine i la "elul #eu !e a p%e!ica, nu
#i le pune pe tava, ci pete cateva )ile (#i a!uce o ca%te, ca%e 1e (nta#pla1 a contina
in"o%#atii toc#ai (n !o#eniul (n ca%e a# nevoie. In ti#p ce povetea# acete luc%u%i,
pato%ul <o&, ca%e e%a (n patele #eu la a#von, a pu cu voce ta%e0 1Spune-i "%atelui
<ali a-#i cu#pe%e i #ie ca%ti1.
Sunt #o#ente can! 1#in&ea e atat !e "%u#o pua1 ca nu poti %e)ita ipitei a nu
1ute)i1. Contan! pe p%ietenia pato%ului i pe "aptul ca nu e%a p%i#a !ata can! ne
pe%#itea# ae#enea tac,ina%i, a# %apun0 1F%atele <ali nu a%e atatia 'ani. Du#neata ai
nevoie !e o 'i'lioteca (nt%ea&a1.
Comuni"are
O'inuia a vina la 'ie%ica noat%a !in C,ica&o, un tu!ent !e culoa%e !in A"%ica.
/ie%ica (l a!optae (nt%-un "el i-l p%i*inea uneo%i "iancia%. Il c,e#a AleB.
Int%-o !u#inica !i#ineata, ne a"la# in 'i%oul pato%ului i !icuta# !ep%e e%viciul
ca%e t%e'uia a (nceapa i#e!iat !upa o%a !e %u&aciune. Stiin! ca in ala e%a AleB,
tu!entul ne&%u, l-a %u&at pe unul !in tine%ii 'ie%icii a #ea%&a (n ala i a-l a!uca pe
AleB.
Dupa cateva #inute, Eu&en Naui 3aceta e%a tana%ul4 a oit !e #ana cu cel #ai #ic
copil al #eu, !e v%eo t%ei ani atunci. Pe #e)inul "a#iliei noat%e (l c,ea#a AleB.
Arabul suubat
Ra*i ete un a%a' c%etin !in Io%!ania ca%e i-a "acut tu!iile la Ti#ioa%a, !upa ca%e -a
caato%it cu Ileana, o c%e!incioaa penticotala !in <u%a,ont, *u!etul A%a!. Ne-a#
(#p%ietenit. In a*unul pleca%ii noat%e in Statele Unite ne-a vi)itat la O%a!ea (#p%euna cu
"a#ilia /%ancovan. A# pet%ecut o !u#inica !e neuitat. De neuitat #ai ale pent%u ituatia
co#ica ce -a c%eat.
La #aa !e a#ia)a, Ra*i ne-a pu o povete a%a'a, cu# un tana% a%ac, la caato%ie nu
avea cu ce a e (ncalte. Un 'un p%ieten -a o"e%it i#e!iat a-i (#p%u#ute panto"ii ai. In
ti#p ce alaiul !e nunta (nainta p%in #i*locul atului, p%ietenul #i%elui ale%&a alatu%i !e el,
punan!u-i cu voce ta%e0 1Ai &%i*a cu# calci cu panto"ii #ei. M-au cotat o &%oa)a !e
'ani. Nu calca (n &%opi- Nu !a cu ei (n piet%e-1
Supa%at !e atitu!inea acetui o# ca%e tinea cu o%ice p%et ca lu#ea a tie ai cui unt
panto"ii, un alt p%ieten al #i%elui, i-a pu acetuia0 1A%unca panto"ii ne#e#icului. Iai pe
ai #ei1. +i i "acut. Mi%ele a luat panto"ii celuilalt i alaiul (nainta !in nou.
:2
De !ata aceata, #ea*ul -a c,i#'at. Alatu%i !e #i%e i #i%eaa, noul 'inevoito% (l
"atuia cu voce ta%e0 1Mie nu-#i paa !e panto"i. Tu eti p%ietenul #eu. Poti a calci cu#
v%ei cu ei. Poti a !ai (n piet%e. Nu-#i paa1.
A# %a cu totii !e talcul povetii a%a'e. Ti#pul t%ecea %epe!e i t%e'uia a #e%&e# la
'ie%ica. A# !eci ca vo# #e%&e la 'ie%ica 'aptita a-l au)i# p%e!ican! pe Paul
Ne&%ut, (nainte !e a iei !in caa, Vale% -a plan otiei ale, Ma%iana, ca pantalonii noi pe
ca%e-i cu#pa%ae e%au p%ea la%&i i ca nu avea cu%ea. Ra*i -a o"e%it i#e!iat a-i !ea
cu%eaua a !e la pantaloni. Vale% a luat-o "a%a a-i !ea ea#a atunci !e poi'ilele
i#plicatii ale &etului.
La 'ie%ica 'aptita e%a o a&lo#e%atie (n&%o)itoa%e. Cu c,iu, cu vai, a# a*un pe unul
!in culoa%ele !e la pe%ete ale 'ie%icii un!e t%e'uia a ta# (n picioa%e ca a%!elele (nt%e
ute !e alti cu%ioi ca noi. Pe la #i*locul e%viciului, Ra*i ca%e tatea (n patele lui Vale%, a
(nceput a-i puna cu voce ta%e, at"el ca au)eau toti cei !in *u%0 1Nu-i aa ca te i#ti 'ine
cu cu%eaua #ea8 Poti a te (nco%)i cat v%ei. Nu-#i paa !aca e %upe. Tu eti !oa%
p%ietenul #eu1.
Cu &%eu pot uita p%ivi%ile ne!u#e%ite ale celo% !in *u%, "ata %oie ca %acul a lui Vale% i
%aul ite%ic ca%e ne apucae pe toti ca%e tia# "on!alul aceto% cuvinte.
Alelula0
La a#vonul /ie%icii Penticotale n%. . !in O%a!ea, p%e!ica Vale% /%ancovan. TeBtul
e%a !ep%e opatul lui /elata% !in ca%tea lui Daniel. Dupa o'iceiul au, v%an! a "ie
!%a#atic i !ec%iptiv al at#o"e%ei acetui 'anc,et %e&ec, Vale% a (nceput a puna0 1Din
toate coltu%ile i#pe%iului, !in p%ovincii, au (nceput a vina %enu#itele vinu%i i 'autu%i1.
De un!eva !in patele 'ie%icii, o o%a ca%e !e o'icei inte%venea (n ti#pul p%e!icilo%, a
pu cu voce ta%e0 1Aleluia-1. Vale% -a op%it pent%u cateva ecun!e, -a uitat p%e #ine i
i-a# "acut e#n a continue.
1Apoi (n a'u%ii alcoolului, can! #intile #eenilo% e%au tul'u%i, (n ti#p ce !e la 'alcoane
e p%ea%au petale !e t%an!a"i%i, au int%at !anatoa%ele1. Din aceeai pa%te a alii !in nou,
i #ai ta%e ca (nainte0 1Aleluia-1.
Vale% -a op%it, -a (nto% !in nou p%e #ine i a (nt%e'at cu voce ta%e0
1Pet%e, ce e pet%ece aici81
I-a# pu a continue. Nu e%a ni#ic neo'inuit. E%a aceeai o%a ca%e punea 1Aleluia-1
can! t%e'uia i #ai ale can! nu t%e'uia.
Fratele F
Ia%na, va%a u"letului, e o%&ani)au evan&,eli)a%ile. La ate, #ai ale. Ap%oape (n
"ieca%e ea%a e%a# plecat un!eva ca a p%e!ic Evan&,elia. Int%-una !in acete e%i a# "ot
invitat (nt%-o co#una, nu !epa%te !e O%a!ea. Pent%u ca "%atii #a cunoateau au !eci a
con!uc eu (nt%e&ul e%viciu !e evan&,eli)a%e !in ea%a aceea. C%e! ca a "ot ulti#a !ata
can! a# acceptat o ae#enea aventu%a. Aventu%a, pent%u ca !e "apt, con!uceau cei
ca%e-ti u&e%au pe cine a pui a p%e!ice, a cante au a %ecite. Dupa ce #i -a u&e%at a
pun v%eo t%ei p%e!icato%i i cateva canta%i i poe)ii, #a &an!ea# a-#i %e)e%ve) #aca% 2A
!e #inute la (nc,eie%e pent%u p%e!ica !e c,e#a%e la pocainta.
C,ia% (nainte a #a %i!ic a p%e!ic, a# p%i#it un alt 'iletel (n ca%e e%a# %u&at a-l pun
a p%e!ice pe "%atele F. Cel ca%e e%a cu #ine la a#von, !in atul %epectiv #i-a u&e%at
1a-l pune# i pe "%atele1. L-a# c,e#at la a#von. Dupa o canta%e u%#a a p%e!ice. Eu
:6
%enuntae# !e*a. Do%ea# !oa% a nu cap !e u' cont%ol ituatia i a pute# (nc,eia
e%viciul #aca% la o%a .A.
I-a# pu "%atelui F ca%e oie !e*a la a#von, ca t%e'uie a (nc,eie# la o%a .A0AA. Mai
avea cca 27 !e #inute. Sp%e u%p%in!e%ea #ea, aceta #i-a pu cu can!oa%e0 1Eu n-au!
"%ate- Sunt u%!1. Pent%u a co#unica totui cu el, a# c%i i#e!iat pe o "oaie !e ,a%tie0
1Mai aveti 27 !e #inute pana la .A can! t%e'uie a (nc,eie# e%viciul1. Rapunul
o#ului #-a !e)a%#at total0
1F%ace, eu nu ciu ca%ce-1 (n conclu)ie, nu #ai avea# cu cine a co#unic. M-a# laat (n
voia Do#nului.
F%atele F -a %i!icat a p%e!ice i p%e u%p%in!e%ea #ea a citat o e%ie !e ve%ete !in
Sc%iptu%i ca%e-#i e%au !etinate. Su'iectul e%a ca cei u#ili, cei i#pli unt pui !eopa%te
!e cat%e cei ce e !au #a%i, !a% ca%e unt "i%eti i ca%e n-au calau)i%ea Du,ului. In cinci
#inute a %euit a %acoale o 'ie%ica (nt%ea&a (#pot%iva #ea pe ca%e a laat-o a c%ea!a ca
el nu putea p%e!ica !in cau)a #ea. Conlu)ia 'ie%icii e%a cu atat #ai #a%e cu cat ni#eni
nu tia ce tot i-a# pu eu la u%ec,e i i-a# tot c%i pe ,a%tie. La te%#ina%ea e%viciului
a# plecat 'ucu%o acaa ca n-a# luat i 'ataie. Cuvinte &%eie i *i&ni%i p%i#ie# !in
'elu&.
La nu#ai cateva apta#ani, (nt%-o !u#inica ea%a, (n ti#p ce con!ucea# e%viciul
!ivin la /ie%ica Penticotala n%. . !in St%a!a Ion <,ica, p%i#ec un 'iletel la a#von ca
"%atele F ete (n ala i a-l pun a p%e!ice. Meciul nu e #ai *uca pe te%en neut%u. E%a#
acaa. Nu l-a# pu. L-a# locali)at (na !in p%ivi%i un!e e a"la (n ala.
La te%#ina%ea e%viciului a# #e% !i%ect la el. 1Pacea Do#nului "%ate F- Ce #ai
"aceti81. L-a# (nt%e'at (nt%-o voce ap%oape optita. 1Slavit a "ie Do#nul "%ate- Sunt 'ine,
#ulta# !e (nt%e'a%e1.
Cu o voce no%#ala, i-a# pu0 1F%ate F. De ce eti !u#neata un "a%ieu #incino81
O#ul -a (n"u%iat !e-a 'inelea. 1Cu nu#ai cateva apta#ani (n u%#a e%ai u%!.1. A "acut
tan&a (#p%e*u% i a !ipa%ut.
Nu !upa #ulta v%e#e a# a"lat !in pa%tea "ilialei ca e%a !epa%tit !e otie, t%aia cu alta i
u#'la p%in toata ta%a t%ain! !in c%e!ulitatea "%atilo%.
Compli"ata simplitate
P%in anul .:97, p%e!a# la coala !u#inicala a copiilo% !in /u*ac, A%a!, (#p%euna cu
E#il C%ean&a. Pa%intii (i a!uceau copiii !u#inica !e la o%a > !upa-#aa i ti#p !e cel
putin o o%a i *u#atate (i (nvata# !in Sc%iptu%i. Ravna aceto% copii nu ne-a inpi%at
nu#ai pe noi, !acalii lo%, ci #ai ale pe pa%intii ca%e e%au a!ui la 'ie%ica !e cat%e copiii
lo%. N-a# a uit cu# o "etita nu (nvata pe !e %ot nu#ai 1ve%etul !e au%1, ci (nt%e&ul
capitol !in /i'lie un!e e a"la aceta. E%a o #inune acea "etita cu# %ecita uneo%i "a%a nici
o &%eeala (nt%e&ul paa* 'i'lic, #ai ale ca e%a la anii &%a!initei.
In ti#pul unei lectii, E#il, p%o"eo% !e ito%ie, un neo'oit 1oa%ece !e 'i'lioteca1,
eBplica celo% #ici aventu%a apotolului Pavel ca%e a "ot alvat !e la #oa%te !e un
nepotel. Intiintat !e aceta !e un co#plot u%)it (#pot%iva lui, Pavel ete co'o%at cu o
conita, pete )i!ul unei cetatui.
1Copii, Stiti voi ce-i aceea o cetatuie81, i-a (nt%e'at E#il pe copiii ca%e acultau atenti.
Pent%u ca ni#eni nu %i!ica #ana, E#il a continuat0 1Cu# nu titi8 A cetatuie ete un
"o%t au un cat%u1. Con"u)ia noat%a a tutu%o% c%ecu ve%ti&ino cu noile eBplicatii.
:>
#is"a/l Doamne0
Unul !in 'at%anii #e%eu tine%i !in O%a!ea, e%a "%atele Lot)i, o pe%#anenta p%int%e tine%i,
#ai ale in caiato%iile lo% #iiona%e p%in atele !in /i,o%. Nu !e putine o%i, l-a# (ntalnit
(n atele p%in ca%e #e%&ea# la evan&,eli)a%i. Nu avea %avna lipita !e p%icepe%e a
p%e!ice cu o%ice p%et, ca #ulti alti evan&,eliti itine%anti !in acele #elea&u%i. Se 'ucu%a (n
#o!etia a a "ie (#p%euna cu "%atii, #ai ale la 1e%'a%i1, (nt%uni%i !e canta%e i
%u&aciune la ca%e pa%ticipau nu#e%oi "%ati, i ca%e !u%au !e la cinci o%e (n u. La o at"el
!e a!una%e a pa%ticipat inpecto%ul cultelo%, Melenco, un "ot o"ite% !e ecu%itate, un
!u#an (n%ait al Evan&,eliei i al c%e!incioilo%. Din ne"e%ici%e pent%u el, -a ae)at lan&a
"%atele Lot)i, ca%e pa%ticipa, cu# avea o'iceiul, la tot ce e pet%ecea (n a!una%e, cu tot
entu)ia#ul ca%e-l ca%acte%i)a. In ti#p ce 'at%anul t%i&a0 1Aleluia- A#in- Vo%'ete
Doa#ne-1, a o'e%vat ca vecinul !e lan&a el nu %eactionea)a nici (nt%-un "el la cele
p%e!icate !e la a#von. A (nceput a e %oa&e pent%u el, )ican!0 1Mica-l Doa#ne- Mica-
l Doa#ne, pe piet%oiul ata1. Pent%u ca (i (notea %u&aciunea cu lovitu%i )!%avene cu
cotul (n 1piet%oiul1 !e lan&a el, inpecto%ul a t%e'uit a iaa a"a%a.
Psalmul eliberator
P%e)enta inpecto%ului Melenco (n 'ie%ica ta%nea pai#a, #ai ale a pato%ilo% au a
celo% ca%e con!uceau e%viciile !ivine. Se ae)a !e o'icei, pe ulti#ele %an!u%i !in 'ie%ica
!in O%a!ea, i pa%ticipa "a%a nici #aca% o u#'%a !e enti#ente pe "ata, la (nt%e& e%viciul
%eli&io !in !u#inica aceea. /ietul pato%, tiin!u-e u%#a%it i u' coli#ato%ul
inpecto%ului e atepta ca luni a "ie c,e#at la 'i%oul au i a!#onetat pent%u te #i%i ce.
Toate (na pana (nt%-o )i, can! inpecto%ul a venit la o o%a !e %u&aciune. Pent%u ca tia cat
!e #ult u%a inpecto%ul a tea (n picioa%e, can! e%a o'e%vat !e #a*o%itatea !in 'ie%ica
!ata "iin! tatu%a a, cel ca%e con!ucea e%viciul !e %u&aciune a avut inpi%atia a citeaca
Pal#ul ..:. Tot pal#ul. Toate cele .9C !e ve%ete. Ra% i apaat. Inpecto%ul a %e)itat
pana la ve%etul D7. A "ot ulti#a a (nce%ca%e a 1inpecte)e1 'ie%ica (n ti#pul o%ei !e
%u&aciune.
Intrebari in"omode
Pent%u ca (n ulti#a v%e#e e contatae ca (n ti#pul e%viciilo% !in 'ie%ica pa%ticipau
tot #ai !e in"o%#ato%i ai ecu%itatii, pato%ul a avut o i!ee eBceptionala pent%u a-i
1(nta%ca1 pe aceti cu%ioi. A (n!e#nat "%atii a tea !e vo%'a unii cu altii, i "ieca%e a
#a%tu%ieaca celui !e lan&a el cu# -a (nto% la Do#nul. Sp%e !ipe%a%ea celo% ca%e
t%a&eau cu u%ec,ea, "%atii pecial ae)ati lan&a ei, au (nceput ei a-i inte%o&,e)e0 1Cu# va
nu#iti8 Aveti "a#ilie8 Un!e luc%ati8 Can! v-ati (nto% la Do#nul8 Cu# a "ot p%i#a
%u&aciune8 Un!e v-ati 'ote)at8 Cine v-a 'ote)at81, etc. Dupa at"el !e inte%o&ato%ii, cei
ca%e t%a&eau cu u%ec,ea, au !eci a t%a&a !e la !itanta.
%eumatism
I#e!iat !upa %evolutie, noua 'ie%ica0 1Ta'o%1 !in O%a!ea, pato%ita !e Ioan /o&!an, a
!ec,i o #iiune a 'ie%icii p%int%e ti&anii !in Du#'%ava-/i,o%. Cel ca%e -a !a%uit
acetei luc%a%i !e %apan!i%e a Evan&,eliei (nt%e ti&ani a "ot i ete "%atele Paca.
Incon*u%at )ilnic !e )eci !e pu%a!ei, Paca le-a vetit nu nu#ai Evan&,elia, ci a (nce%cat
a-i (nvete i putina ca%te. /ie%ica in"iintata !e el a !evenit o'iectul cu%io)itatii "ieca%ei
!ele&atii c%etine t%aine. St%ainii e%au #a%i a#ato%i !e "oto&%a"ii i "il#a%i cu peia*ul
:7
pito%ec al ca%tie%ului !e ti&ani, cu entu)ia#ul peci"ic acetei etnii.
Can! o at"el !e !ele&atie a oit !int%-una !in ta%ile !e *o, pato%ul /o&!an i-a !u ca
!e o'icei a va!a 'ie%ica !e ti&ani. In int%o!uce%ea oapetilo%, /o&!an i-a anuntat pe
"%atii ti&ani ca !ele&atia oie a-i a*ute. A u%#at o i)'ucni%e veela !e 1Aleluia-1 i
1Slavit a "ie Do#nul-1. Can! /o&!an a anuntat ca "%atii oiti !in t%ainatate !o%eau a
a*ute co#unitatea lo% i (nt%e&ul ca%tie%, entu)ia#ul ti&anilo% n-a #ai cunocut #a%&ini.
Can! (na pato%ul a peci"icat ca "%atii !o%eau a c%ee)e locu%i !e #unca pent%u cei !in
ca%tie%, -a laat !eo!ata o linite ciu!ata, pintecata !oa% !e &laul unei ti&anci #ai
'at%ane0 1F%ate, !a? noi ave# %eu#a1
O%i !e cate o%i (#i a!uc a#inte !e aceata (nta#pla%e, #a &an!ec ca tot la "el !e
ca%a&,ioae unt cu)ele noat%e atunci can! Du#ne)eu ne c,ea#a la evan&,eli)a%ea
celo% !in *u%ul not%u. Iu'i# atat !e #ult !a%u%ile Du,ului S"ant, !a% atunci can! El ne
t%i#ite a-I "i# #a%to%i, a luc%a# cu !a%u%ile p%i#ite, ne lovete !int%-o !ata 1%eu#a1.
Prima mpartasanie
I#p%euna cu Vale% /%ancovan, actual pato% (n Sac%a#ento, Cali"o%nia, a# pa%ticipat la
un 'ote) (n apa la Po%tlan!, O%e&on, (n 'ie%ica pato%ita !e p%ietenul not%u NicG; Pop.
Dupa ce -a te%#inat e%viciul !ivin, (nt%-unul !in pa%cu%ile #a&ni"ice !e pe #alul Raului
Colu#'ia, a# po%nit cu totii p%e apele #a%etui "luviu. Ne %evenea a%cina !in pa%tea
con!uce%ii 'ie%icii, ca a o"icie# Cina Do#nului celo% p%oapat ieiti !in apa 'ote)ului.
Unul cate unul, (#'%acati (n ,aina al'a a Noului Le&a#ant, can!i!atii e (n!%eptau p%e
#aa un!e le (n#ana# painea, i#'olul T%upului Mantuito%ului i apoi pa,a%ul, i#'olul
San&elui Divin ca%e a cu% p%e #antui%ea tutu%o%.
E#otionati, u)i, pat%uni !e taina i "intenia #o#entului, noii not%i "%ati, p%i#eau cu
'ucu%ie "anta (#pa%taanie. Vale% le (ntin!ea 'li!ul cu 'ucatelele !e paine, ia% apoi, eu le
(n#ana# pa,a%ul, (n ti#p ce cita# "ieca%e !in noi ve%etele cunocute !in Sc%iptu%i. I-a#
intin pa,a%ul, unei tine%e a!olecente punan!0 1/eti toti !in el. Ete an&ele Do#nului,
an&ele Noului Le&a#ant-1. Tana%a a luat pa,a%ul, a o%'it ca# *u#atate !in el, !upa ca%e
l-a %i!icat (n u a va!a cat a #ai %a#a, a #ai 'aut putin, !upa ca%e, cu o voce can!i!a
i un o"tat a pu0 1I can not !o it. I too #uc,-1 3Nu pot. E p%ea #ult4. I#e!iat #i-a# !at
ea#a ca (n %o#aneaca ei ap%oBi#ativa a (ntele (n!e#nul #eu un pic !i"e%it0 1/eti-l
tot...1. Nu putue tot i -a cu)at &%atio.
Pla"inte "u var$a
De "oa%te #ulte o%i, o'oeala i t%eul la ca%e unt upu ca pato%, #a "ace a "iu
p%e!ipu !ep%eiei. Mai ale !u#inica ea%a. La te%#ina%ea e%viciului !ivin, !upa
p%e!ica, #a i#t epui)at i !o%ec linite. De o'icei #a %et%a&ea# (n 'i%oul #eu, a"lat la
u'olul 'ie%icii i atepta# ca lu#ea a plece, pent%u a-#i cauta "a#ilia i apoi, ulti#ii
a po%ni# p%e caa. Nu !e putine o%i, au)ea# o 'ataie (nceata la ua, i !upa ce
%apun!ea# celui ce 'atea, int%a (n 'i%oul #eu o%a De)nan. La cei pete 9A !e ani ai ei,
e%a !e "ieca%e !ata 'ine !ipua. Int%a pent%u a !a #ana cu #ine (nainte !e a pleca acaa,
pent%u a-#i pune cat !e #ult ap%ecia)a e"o%tul #eu !e a pato%i 'ie%ica, i #ai ale cat
!e #ult e 'ucu%a !e Cuvantul lui Du#ne)eu pe ca%e-l p%e!icae# (n ea%a aceea. I#i
punea ca e%a contienta ca noi %o#anii nu ave# ae#enea o'iceiu%i, a pune# cuvinte
!e ap%ecie%e celui ca%e ne p%e!ica Evan&,elia, !a% ca ea, (ntele&e ca i eu e%a# o#, i ca
avea# nevoie !e cuvinte !e ap%ecie%e a #uncii #ele. Uneo%i cotea !int%-o pun&a !e
:C
platic cateva 'ucati !e placinte cu va%)a i #i le (n#ana cu atata !%a&ote, ca e%a &%eu !e
%e"u)at, #ai ale ca e%au placintele #ele "avo%ite.
Daca a% t%e'ui a enu#e%a #otivele pent%u ca%e nu #i-a# !at !e#iia !in lu*'a #ea
!e pato%, placintele cu va%)a a% "i i ele pe lita.
Limba pro'eti"a
Fieca%e vo%'ito% pu'lic (i a!uce a#inte 3!e cele #ai #ulte o%i %uinan!u-e4 !e &a"ele
ale lin&vitice, nacute !in i&no%anta au uneo%i !in p%icina e#otiilo%. A# putea "ace
lite (nt%e&i !e ae#enea pe%le pe ca%e le-a# au)it !e-a lun&ul anilo%. Nu !e #ult a#
anuntat ca o anu#e o%a va canta o poe)ie. Dupa ea, a#en!an!u-#a i#e!iat, a u%#at un
"%ate ca%e a anuntat ca !aca o%a a putut canta o poe)ie, !e ce n-a% (nce%ca i el a %ecite o
canta%e.
A# au)it anuntan!u-e !e la a#von ca vo% "i poe)ii 1%ecla#ate1, ca va u%#a un 1ol !e
co%1, au anuntan!u-e %u&aciuni pent%u vin!eca%ea unui picio% 1i#putat1, ca pacatul ete
o ta%e !e 1&%avi!itate1 !in ca%e nu#ai Du#ne)eu ne poate coate, au (n!e#nul a
1"%eno!a#1 a anu#ita #elo!ie. <a"ele p%e!icato%ilo% n-au li#ite. Da% o%icu#, cu ei #ai
ave# %a'!a%e. Mai (nvata. Cu p%oo%ocii ete (na o ituatie #ult #ai &%ava. Ei vo%'ec (n
Nu#ele lui Du#ne)eu. <a"ele lo% au i#plicatii teolo&ice #ult #ai p%o"un!e. Cu# ati
%eactiona a au)iti pe cineva a!%ean!u-e p%in p%oo%ocie at"el0 1Su"lete cu oc,ela%i i
ci)#e !e cauciuc !in %an!ul !oi...18 Sau, !upa ce "%atii au a!#onetat pe o p%oo%ocita
ca%e (n #ea*ul ei a"i%#ae ca Do#nului nici nu I-a t%ecut p%in #inte !e ce unt (n ta%e
copiii Sai, a v%ut -o %epa%e la u%#atoa%ea %u&aciune punan!0 1Popo%ul #eu. De atatea
o%i ati &%eit (naintea Mea i v-a# ie%tat. A# &%eit i eu acu#a o !ata, i pe Mine nu #a
poti ie%ta81
Poate, ca cea #ai ca%a&,ioaa "o%#ula%e 1conte#po%anei)ata1 a %otit-o cineva ca%e a
pu0 1Popo%ule- Daca te pocaieti, a# a luc%e) (n #i*locul tau ca-n "il#e..1.
A a!au&a aici, ca toate acete &a"e ve%'ale ti%'ec !in p%eti&iul luc%a%ii lui
Du#ne)eu, !a% (n acelai ti#p, ele ne apa%tin noua oa#enilo%, !ove!in! (nca o !ata ca
unte# c%eatie !in lut, ca neputinta i eecul unt le&ate !e noi, i ca !oa% ,a%ul lui
Du#ne)eu ete in&u%ul ca%e #e%ita c%e!itul pent%u tot ceea ce ete 'un (n noi. Laati la
c,e%e#ul #intilo% noat%e, nu pute# !ecat a a!au&a# acete note !ico%!ante, i totui,
uneo%i pline !e u#o%, la #ea*ul in"aili'il al Evan&,eliei vietii.
Introdu"erea
Un 'un (nceput poate "i &a%antia unui "a%it 'un. A 'una int%o!uce%e a unei p%e!ici
poate "i o poa%ta p%e o p%e!ica !e ucce. Nu tot!eauna unte# inpi%ati i %eve%ul ete
i el a!eva%at. Cu &%eu #-a# #ai putut %e!%ea !in &a"a unui (nceput !e #ea* cu
cuvintele0 1Iu'iti "%ati i u%o%i1 Ce #a%e luc%u8 Ma%e, atunci can! te a!%ee)i !oa%
'a%'atilo% (nt%-o con"e%inta a pato%ilo%. De&ea'a a# (nce%cat -o (nto%c punan! ca
u%o%ile, !ei nu unt cu noi, unt (n ini#ile noat%e@ au ca (n "inal, tot ele iau !eci)iile (n
cele ce le vo# !icuta, etc.
Unul !in p%ietenii #ei a avut p%oata inpi%atie a-i (nceapa p%e!ica !e Pati at"el0
1La acet Pai, a v%ea a #a ocup putin !e Ma%ia...1 A "ot (nt%e%upt !e cineva upa%at
!in co%, ca%e i-a %ipotat0 1Ocupa-te tu !e Saveta ta i la-o pe Ma%ia (n pace-1
Un pato% ca%e vi)ita o (nc,ioa%e i-a neno%ocit #ea*ul p%e!icii ale cu p%i#ele cuvinte@
1Ma 'ucu% "oate #ult a va! aa #ulta lu#e aici-1
:9
Adevarul
Un pato% pue la o (n#o%#anta%e0 1Acet ca!av%u a "ot #e#'%u (n 'ie%ica noat%a !e
pete 6A !e ani-1
Umilinta
Un evan&,elit u%#a a tina o p%e!ica cu te#a0 1S#e%enia1. In ea%a %epectiva ina a
"acut u%#ato%ul anunt0 1T%e'uia a-#i p%e)int (n aceata ea%a p%e!ica !ep%e #e%enie,
!a% au!ito%ul ete #ult #ai #ic !ecat #-a# ateptat eu, aa ca voi atepta a tin aceata
p%e!ica (nt%-o alta ea%a1.
Un pastor tanar
Plin !e e#otii, t%e'uia a p%e!ice pent%u p%i#a !ata (nt%-o 'ie%ica. Ii p%e&atie o
p%e!ica !etul !e lun&a i e uita pe%iat p%int%e %an!u%ile notitelo%. A (nceput ti#i! i cu
un &la a'ia optit. 1Nu e au!e ni#ic aici (n pate-1, t%i&a cineva !in ala. Ii !%ee
&laui i continua putin #ai ta%e, !a% la "el !e (ncu%cat. 1Vo%'ete !o#nule #ai ta%e ca a
te au! i eu-1, t%i&a !in nou aceeai pe%oana !in ulti#ul %an!. Dipe%at, %oti %atit i cat
putu el !e ta%e u%#atoa%ele "%a)e la "el !e ala#'icate. O#ul !in pate e %i!ica !in nou0
1Te %o& !o#nule- V%eau a au! i eu. Mai ta%e-1
Din %an!ul !in "ata -a %i!icat un altul ca%e -a (nto% p%e cel !in pate0
1Ce te tot plan&i atat8 Stai *o i #ultu#ete Do#nului, !aca nu vin a c,i#' locul cu
!u#neata-1
Cioban sau por"ar1
Un nou pato% a "ot (nta#pinat cu !etula otilitate !e unul !in !iaconii 'ie%icii.
1Pato%e, i-a pu aceta, toc#ai !icuta# (nt%e noi cu# o a te nu#i#. Pe vec,iul pato%
l-a# nu#it 1po%ca%ul1.
Pato%ul -a uitat putin u%p%in la el, !upa ca%e a pu0 1La ulti#a 'ie%ica un!e a# "ot,
o'inuiau a-#i puna 1Pato%ul tu%#ei1, !a% !ei&u%, !u#neata (ti cunoti #ult #ai 'ine
oa#enii !in aceata 'ie%ica !ecat #ine.1
#ai este lo"
Pato%ul0 1Cu# e "ace ca nu te #ai va! la 'ie%ica noat%a, "%ate81 F%atele@ 1F%ate
pato%, unt p%ea #ulti "ata#ici in 'ie%ica ata.1 Pato%ul0 1Nu-ti "ace p%o'le#e cu#pul
#eu. Tot!eauna e #ai &aete loc pent%u (nca unul.1
Dialo inter"on'esional
Un p%eot catolic e (ntalnete cu un %a'in ev%eu la o #aa (nca%cata cu 'unatati.
P%eotul0 1Spune-#i, can! ai !e &an! a te lai !e %e&uli i le&i, i a &uti !in unca ata
!e po%c !elicioaa81 Ra'inul0 1La nunta ta-1
Teolole la apa---
Cu# a# int%at (n incinta t%an!ului te%#al !e la /aile FeliB, la Apollo, pent%u a-#i #ai
cu%#a !u%e%ile %eu#atice, a# i "ot inte%pelat !e unul !in "%atii !in O%a!ea0 1Slava
Do#nului, ca ai venit "%ate Lacau- F%atele aceta 'aptit nu c%e!e (n vo%'i%ea (n li#'i-1,
)ie el (n toata pute%ea vocii ale, a%atan!u-#i pe cel !e lan&a el, cu ca%e initiae ap%ine
!e)'ate%i teolo&ice (n 'a)inul !e (not. P%ivi%ile tutu%o% !in incinta !etul !e (n&uta a
:D
t%an!ului -au (n!%eptat p%e #ine. A# %oit ca un %ac (nainte !e a int%a (n apa "ie%'inte a
'a)inului. Ca a cap cu#va !e ituatia peni'ila (n ca%e a*unee#, i-a# pu0 1Ineaca-l
"%ate- /a&a-l u' apa-1.
Iadul
O o%a #ai (n va%ta veni la un #iiona% ce p%e!icae (n acea !i#ineata !ep%e ia!.
1F%ate1, pue ea, 1n-a# tiut cu# e ia!ul cu a!eva%at pana n-ati venit !u#eavoat%a
aici-1
%ua"iunea avo"atului
La o #aa la ca%e e%au p%e)ente #a%i cele'%itati, !i%ecto%ul !e ce%e#onii !ecope%ie ca
p%int%e cei a"lati in acel loc nu e%a nici un cle%ic ca%e a cea%a 'inecuvanta%ea 'ucatelo%.
Aa ca, ce%u unui avocat a e %oa&e. Avocatul e cula (n picioa%e i (ncepu at"el0
1Pent%u ca nu e a"la nici un p%eot (n #i*locul not%u, a #ultu#i# Do#nului-1
Evan!elia
Evan&,elia nu ete ceea ce au)i# #e%&an! la 'ie%ica, ci ceea ce pune# alto%a !upa
ce pleca# !e la 'ie%ica.
P%e!ica Evan&,elia tot ti#pul. Daca ete necea%, "oloete cuvintele.!@rancisc dAAssisi%
89 motive pentru "are eu nu ma spal0
.. Can! a# "ot copil a# "ot "o%tat a #a pal.
2. Cei ca%e e pala unt nite ipoc%iti, pent%u ca e c%e! #ai cu%ati !ecat %etul.
6. Sunt atatea oiu%i !e apunu%i i ete aa !e !i"icil a-l ale&i pe cel ca%e t%e'uie.
>. O'inuia# a #a pal, !a% a# (ncetat, pent%u ca e aa !e plictiito%.
7. Nici unul !in p%ietenii #ei nu -au palat v%eo!ata.
C. Sunt (nca tana%. Can! voi (ncepe a "iu #u%!a% o a iau (n coni!e%a%e a #a pal.
9. Ma pal la oca)ii peciale, cu# unt C%aciunul au la (n#o%#anta%i.
D. Ca a #a pal ce%e ti#p.
:. Apa cal!a nu ete (ntot!eauna !iponi'ila.
.A. Co#e%ciantii !e apun vo% !oa% a "aca 'ani pe pina%ea noat%a.
Suna a'u%! i ca%a&,io8 Dei&u%. La "el ca #otivele pent%u ca%e oa#enii nu vo% a e
pele !e #u%!a%iile pacatelo% p%in pocainta.
Ambitia lui (iliiam &oot!
Ti#p !e t%ei)eci !e ani, Annata Salva%ii, (n "%unte cu &ene%alul Hillia# /oot,, a
u"e%it cea #ai &%ea pe%ecutie !e)lantuita (#pot%iva uno% c%etini in epoca #o!e#a. Da%
&ene%alul a t%ait a va!a )iua can! a%#ata a a p%i#it ono%ul (n toate ta%ile lu#ii. Re&ele
E!Ea%! al VII-lea l-a invitat la /ucGin&,a# Palace (n .:A>. Toate pe%ecutiile i
u"e%intele p%in ca%e a t%ecut pa%eau "a%a i#po%tanta can! /oot, l-a au)it pe %e&e
punan!u-i0 1Faci un luc%u 'un - o #a%e luc%a%e, &ene%ale /oot,-1
Can! %e&ele l-a %u&at a note)e ceva (n al'u#ul au !e auto&%a"e, 'at%anul !e apte)eci i
cinci !e ani -a aplecat, a luat pana i a "cut un %e)u#at al vietii ale0
1Ma*etate- A#'itia uno% oa#eni ete a%ta. A#'itia uno%a ete "ai#a. A#'itia alto%a ete
au%ul. Sin&u%a #ea a#'itie ete u"letul oa#enilo%.1
::
Prioritatea lul Spureon
Cu cativa ani (nainte !e #oa%tea a, C,a%le Spu%&eon a p%i#it o"e%ta unei co#panii
a#e%icane a "aca un tu%neu (nt%-o e%ie !e o%ae #a%i a#e%icane, un!e u%#a a tina ti#p
!e 7A !e )ile, tot atatea p%e!ici. In co#penatie, "i%#a e o"e%ea a upo%te toate
c,eltuielile !e t%anpo%t i ca)a%e pent%u el, otia a i ec%eta%a. In plu, co#pania o"e%ea
u#a !e 7A.AAA !e !ola%i, Spu%&eon a %e"u)at p%o#pt. 1Pot "ace #ult #ai #ult. Voi ta la
Lon!%a i voi (nce%ca a cati& 7A !e u"lete (n acceai pe%ioa!a-1
Cum au$im lasul lul Dumne$eu1
Inainte !e a "i inventate "%i&i!e%ele, oa#enii aveau aa nu#itele 1cae !e &,eata1
pent%u a pat%a #anca%ea pe o pe%ioa!a #ai #a%e. 1Caele !e &,eata1 aveau pe%etii &%oi,
nu aveau "e%et%e, ia% ua e%a "oa%te 'ine etanata. In ti#pul ie%nii, can! %au%ile i lacu%ile
e%au (n&,etate, 'locu%i #a%i !e &,eata e%au taiate i t%anpo%tate (n acete cae, ia% apoi
acope%ite cu %u#e&u. Deeo%i, &,eata e%a pat%ata at"el toata va%a.
Unul !in #uncito%ii ca%e luc%a la o ae#enea caa !e &,eata i-a pie%!ut un cea !e
valoa%e (n inte%io%ul acetei cae. A cautat %a'!ato% %acolin! tot %u#e&uul, !a% nu l-a
&ait. Apoi, (n cauta%ea lui l-au a*utat cole&ii, ina cauta%ea -a !ove!it a "i ta%a ucce.
Un 'aietel ce le au)ie )a%va "acuta !e inucceul cauta%ii initente, -a t%ecu%at (n acea
caa (n ti#pul pau)ei !e #aa, ca apoi a iaa a"a%a avan! ceaul la el.
Ui#it, o#ul l-a (nt%e'at cu# a %euit a &aeaca ceaul. 1A# (nc,i ua1, %apune
'aietelul, 1#-a# (ntin pe *o (n %u#e&u i a# tat (n linite, ca a nu #ai "ie nici un
)&o#ot. Cu%an!, a# au)it ceaul ticain!.1
Deeo%i (nt%e'a%ea ca%e e pune nu ete aceea !aca Du#ne)eu vo%'ete au nu, ci !aca
pat%a# noi u"icienta linite i tace%e ca a-L pute# au)i.
Pa"atele as"unse
Cu cativa ani (n u%#a, (nt%-o va%a, #a pli#'a# pe #alul unei 'alti, aa, ca a p%ivec
apa i vietatile !in ea, !a% #ai #ult ca a pe%ii '%oatele ce e%au pe #al au ap%oape !e
#al... La un #o#ent !at a# o'e%vat o '%oaca #ica, ve%!e, ce nu -a pe%iat !e #ine.
Atunci #-a# ap%opiat. A# (n&enunc,eat pe ia%'a ap%oape ucata a #alului p%ivin! ui#it
la '%oaca ce e atla acu# la nici un #et%u !e #ine. E%a o '%ocuta #ica, cu oc,i #a%i i
%otun)i. Si aa, cu# #a uita# la ea, (ncepue pa%ca, (ncet, a e !e"o%#e)e, pa%ca e
!eu#tla. Lica%i%ea !e viata pie%i !in oc,ii ei. Pielea ei pu% i i#plu pie%!ue tot ceea ce
continue (nainte. Pa%ea ca un co%t ca%e e p%a'uete.
S-a !eu#"lat u' oc,ii #ei, ca o #in&e pa%ta, ia% acu# pielea, &olita !e continut
plutea pe apa a%atan! te%i'il, #ont%uo... A u#'%a ovala ata#a (n apa (n patele '%oatei
!e"o%#ate. Apoi u#'%a !ipa%u, ia% ce #ai %a#ae !tn 'iata '%ocuta e cu"un!a uo% (n
apa.
Au)ie# eu !e &an!acul !e apa, !a% nu va)ue# nicio!ata unul. De "apt e nu#ete
&an!acul u%ia !e apa, avan! un co%p #aiv, i#en pent%u un &an!ac, #a%oniu, i e
,%anete cu petio%i i '%oate. Picioa%ele ante%ioa%e ale acetuia unt pute%nice, ca nite
,a%poane. Ii p%in!e p%a!a cu acete picioa%e, o tine t%an i o pa%ali)ea)a cu o u'tanta
ot%avitoa%e in*ectata (n ti#pul unei vicioae #ucatu%i. Ete in&u%a #ucatu%a ce a%e loc.
P%in aceata el in*ectea)a ot%ava ca%e !i)olva #uc,ii, oaele i o%&anele victi#ei - totul
(n a"a%a !e piele - ca apoi a a'oa%'a tot continutul !e ata !ata lic,i!.
Intoc#ai ca acet &an!ac, pacatele noat%e acune pot pa%ali)a u"letul not%u. Si c,ia%
.AA
!aca e"ectele nu e vo% a%ata i#e!iat, #ai !ev%e#e au #ai ta%)iu ele vo% a'o%'i viata
!in noi.
Doar o predl"a
Copilul unui !iacon i copilul unui p%e!icato% (i acultau pe pa%intii lo% ca%e !icutau (n
ti#p ce e%veau #aa. P%e!icato%ul povetea o (nta#pla%e lun&a, paionanta i "antatica,
cu o aa convin&e%e, (ncat copilul !iaconului a %a#a ui#it i l-a (nt%e'at (n oapta pe "iul
p%e!icato%ului0 1Ete a!eva%at ce pune tatal tau81 Fiul p%e!icato%ului a %apun cu
in!i"e%enta0 1Nu. Ete !oa% o p%e!ica1.

#elodia pre'erata
/a%"ito%ul0 1 O, !e-a avea eu li#'i o #ie-1, 1Noi pete tot %apan!i#1, 1Te-ai &%a'it a
pui la oa#eni1, 1 V%eau a-ti pun a#ice totul1. 1 Te !u (n lu#e i pune 1.
In!%a&otitii0 1Ca !oi t%an!a"i%i1.
Melo!ia celui ce e #uta !int%-un loc in altul, !int%-o 'ie%ica (n alta, "%atele 1EBcu%iu10
1Calato%in! p%in ta%a1, 1Cunoc un loc !e "e%ici%it1, 1 Cu viata-#i pe%e&%in! 1.
C%etinui ca%e nu a%e p%ieteni, e tine ta !itanta, nu co#unica01Ce-i cu noi, e taina #a%e1.
Cel u%#a%it !e politie0 1A 'atul la ua ta cineva1.
Co#e%ciantul0 1Ata)i ete )iua, canta%ete 'ine1.
A#ato%ul !e #eciu%i0 1Au! un co% !e &loate #ulte 1.
Uitucul0 1I#i va %a#ane-n #e#o%ie o )i1.
I&no%antul0 1 Ce 'ine e ca a tii1.
C%etinul 1e%alit1 3ca%e #e%&e la 'ie%ica !oa% ea%a40 1Doa#ne, acu# ea%a a oit1.
So#no%oul0 1C,ia% (n o%a !i#inetii1, 1Di#ineata, !i#ineata...1
/u%lacul0 1Can! va-ncepe nunta noat%a1.
1Unu%oul Do#nului1, %o#anul 1o%!inat1 3!e cine tie cine4 ca%uia (i place la toate
conventiile a e a#etece cu pato%ii0 1 O. ce 'ine #a i#t cu aleii Do#nului 1.
A&%iculto%ul0 1Cu 'ucu%ie vo% ece%a aceia1.
Peca%ul0 1Cunoc un %au1, 1Raul 'inecuvant!%ii1, 1
Inconecventul0 1Daca cea !e cea1.
Cei ca%e vin %a% la 'ie%ica0 1Din an (n an oec #e%eu 1.
+&a%citul0 1Doa#ne n-a# au%1. 1Eu n-a# ce-Ti !a Iue1.
5ucato%ui la Loto0 1E ap%oape, e ap%oape1.
Leneul0 1E o #inune can! oa%ele apune1.
$oina%ul0 1F%u#o e ca#pul ve%!e1.
Supa%acioii0 1Iata ta# toti aici, !ati #ainile1.
Cel ca%e e #uta0 1In cu%an! noi vo# pleca1, 1In lu#ea ata unt p%i'ea&1.
Leneul0 1In )a!a%e #ai &%a'ete1. 1La #unca "%ati pent%u $%ito1.
$otui0 1Lea&a-ne Doa#ne 1.
Cel ce lupta pent%u titlu%i0 1Mai u, #ai u #-a %i!ica1.
A"onul0 1M-au)i cu# cant i totui... 1. 1Raune a noat%a canta%e1.
Cel ca%e e (n&%i*o%ea)a0 1Sunt p%in ca-nt%-o #en&,ina !e "%a#anta%i1.
Ma%ina%ul0 1O a%ca piutete p%in no%i i "u%tuna1.
.A.
Nepaato%ul0 1Pent%u ce ! #!"%a#ant1. Cei ce !o%# (n 'ie%ica0 1S! ne t%e)i#"%ati i
u%o%i1.
<%a'itul0 1Stai pe loc i te &an!ete 1.
Inactivul0 1Su"lete, coala !in a#o%teala1.
Pie%!e va%a0 1Va! cu# (n )'o% e !uce ti#pul1.
/at%anul0 1Viata tine%eaca 1.
C%etinul cup%in !e po"te0 1A# o !o%inta-n"ocata1.
O%&ani)ato%ii conventiilo% i con&%eelo% c%etine0 1C,ia% !ac-a% "i a-n!u% !in &%eu 1, 1A
#ea ini#a upin! 1.
Cel ce !o%ete a p%e!ice cu o%ice oca)ie0 1In vi pa%ca #a ve!ea#1.
Pei#itul0 1Can! toate ca! i e !it%u&1.
C%etinul a#ato% !e 1ta%ie131ca i Pavel in!e#na pe Ti#otei a #ai 'ea cate putin14
01P%ecu# ce%'ul apa cauta 1.
In&a#"atul0 1Su, !eaup%a telelo%1.
Inta'ilul, c%etinul ca%e e clatina !e o%ice vant !e (nvatatu%a0 1A)i aici, #aine un!e-o
"i1.
Sotia pato%ului0 1 Cant-voi celui p%eaiu'it L Canta%ea lui !e *ale L Canta%ea unui plan
a!anc L Aup%a viei ale1.
Vi)iona%ul0 1Va! pete )i i noapte1.
Cel cu !ee ino#nii0 1+i !upa noapte &%ea1.
Ne#ultu#itul0 1Nici!ecu#, nici!ecu#, nicio!ata1.
%e"omandari "antaretilor
Evitati pe cat e poate ale&e%ea u%#atoa%elo% canta%i la oca)iile !e #ai *o0
La nunta0
Da, )iua cea #a%e &%oa)nica va "i
Du%e%ea #o%tii #-a cup%in
Valea u#'%ei #o%tii
Veniti p%unci cu totii
Soit-a o%a !epa%ti%ii
Su"lete coala !in a#o%teala
Tine%e pacatul pe tin? te-a t%icat
Pleca# pe cai necunocute
O!ata e%a# pacato
Nu te pie%!e in !e)na!e*!e
Nu #ai "i t%it o u"lete !%a&a
C,ia% !aca-a% "i a-n!u% !in &%eu
Mi%eaa iu'ita p%ivete (n u
Inainte !e p%e!ica0
Pleca# pe cai necunocute
Un in&u% !o% #ai a# i eu
Ce 'ine e ca a tii
Stanca-n putie
.A2
La te%#ina%ea p%e!icii0
Fiti 'ucu%oi "%ati i u%o%i
In )a!a% e #ai &%a'ete
In!ea*un #i-e Doa#ne
Ne&u%a #o%tii acu# a t%ecut
T%e)iti-va "%ati i u%o%i
La 'inecuvanta%i !e copii0
Da-#i ulei (n la#pa #ea 3poate "i o alu)ie la culatul noaptea la copii4
Pune Doa#ne !%a&ote-nt%e t%ati 3-a% (ntele&e ca "%atii nu e p%ea au 'ine4
La 'ote)ul (n apa
Pe #a%ea vi"o%oaa
Pie%!ut (n lu#e, !upa apa (netat
Mai ap%oape Doa#ne, cat%e Tine
La e%vciul !e o%!ina%e0
Int%-un at ne-ne#nat 3-a% putea a e c%ea!a !etinatia celui o%!inat4
A# o !o%inta-n"ocata 3-a% putea c%e!e ca %avnec potu%i #ai #a%i4
Mai u, #ai u #-a %i!ica

Din buletinul dumini"al al biseri"ii
U%#atoa%ele anuntu%i au apa%ut (n unele 'uletine 'ie%iceti a#e%icane0
1Su%o%ilo%- Nu uitati ca (n aceata apta#ana vo# o%&ani)a van)a%ea !e o'iecte ne"oloite
(n &opo!a%ia !u#neavoat%a, cu copul !e a a*uta "inancia% 'ie%ica. Ete o 'una oca)ie
a capati !e toate luc%u%ile ne"oloitoa%e, ca%e !oa% ocupa patiul caei !u#neavoat%a.
A!uceti i pe otii !u#neavoat%a.1
1In aceata !u#inica nu va avea loc e%viciul !e vin!eca%e !ato%ita ta%ii !e anatate a
pato%ului.1
1P%e!ica !e !u#inica ea%a va "i !ep%e c,inu%ile ia!ului. Veniti #ai %epe!e a pa%ticipati
la %epetitia !e co%.1
1Un nou ite# !e !i"u)oa%e a "ot !onat 'ie%icii noat%e !e un #e#'%u al 'ie%icii (n
#e#o%ia nevetei ale.1
1Pato%ul not%u a (nceput a p%e!ice !e la va%ta !e .7 ani. Punea (n cu%tea caei
pa%inteti nite 'utu%u&i !e le#ne i le p%e!ica. De atunci i pana a)i "ace acelai luc%u.1
1La #aa !e !%a&ote a 'ie%icii noat%e !e !u#inica t%ecuta, a "ot ca (n ce%. Multi !int%e
cei pe ca%e ne atepta# a "ie p%e)enti, au lipit.1

.A6
De la s"oala dumini"ala
Din raspunsurile "opiilor
Nevata lui Lot e%a un talp !e a%e )iua i noaptea un talp !e "oc.
P%i#a po%unca a "ot can! Eva i-a pu lui A!a# a #anance un #a%.
Pe otia lui Noe o c,e#a Ioana !e A%ca.
Locuito%ii E&iptului e nu#eau #u#ii i locuiau (n !ee%tul Sa%a. Cli#a !in !ee%t e%a
aa !e %ea ca locuito%ii t%aiau (n alte pa%ti, ia% unele %e&iuni ale !ee%tului e cultivau p%in
i%itatii.
E&iptenii cont%uiau pi%a#i!e ca%e e%au !e "o%#a uno% cu'u%i u%iae t%iun&,iula%e.
Fa%aon i-a "o%tat pe clavii ev%ei a "aca paine "a%a paie.
Moie a con!u pe ev%ei la Ma%ea Roie un!e au (nvatat cu# a "aca a)i#i. A)i#ile unt
paine "a%a nici un "el !e in&%e!iente.
Davi! -a luptat cu "ilatelitii, o %aa !e oa#eni ca%e t%aiau (n ti#pu%ile 'i'lice.
Ne%o a "ot un ti%an c%u! ca%e (i to%tu%a victi#ele cantan!u-le la vioa%a.
Ma%tin Lut,e% a "ot 'atut (n cuie pe o ua la Hitten'e%&, pent%u ca a van!ut in!ul&ente
papei !e la Ro#a.
Sa#on a o%'it, pent%u ca atunci can! i-au tun l-au (#pun cu "oa%tecele (n oc,i.
Noua porun"i---
- Cate po%unci au "ot pe ta'lele lui Moie8, a (nt%e'at (nvatato%ul.
- +ece pent%u 'a%'ati i noua pent# "e#ei, a %apun o "etita.
- Cu# aa8
- Pai, pent%u "e#ei nu e poate aplica po%unca a )ecea, ca%e )ice a nu po"teti nevata
ap%oapelui tau.

#i"a publi"itate
Multu#ec pe aceata cale tutu%o% p%ietenilo%, vecinilo% i cole&ilo% ca%e #i-au con!u pe
ulti#ul !%u# o#ul #eu cel vec,i.
Pie%!ut cea #ai 'una oca)ie !e a vo%'i !ep%e #antui%ea utletului unui o# (n accele%atul
Ti#ioa%a - O%a!ea. <aito%ului (i u%e) ucce-
Sc,i#' !e u%&enta, c%e!inta noua, ne"oloita, cont%a c%e!inta vec,e o%icat !e u)ata.
Caut u"let "a%a c,i%iai. P%e"e% in&u% (n cu%te.
Pie%!ut !%a&ote !e 'ani. O !ecla% nula.
Cu#pa% !%a&ote !e "%ati. In!ite%ent !e %eli&ie.
Multu#ec !u#anilo% #ei pent%u ta%uinta i pi%itul lo% !e ac%i"iciu !e ca%e au !at
!ova!a (n (nta%i%ea c%e!intei #ele (n Du#ne)eu.
.A>
Pie%!ut ti#p p%etio citin! o ca%te p%oata. A !ecla% nula.
An&a*e) !e u%&enta 'a%"ito%i pent%u con"ectiona%ea co%oanei #ele !e lau%i.
P%o"un! inte%eat (n ve%ete 'i'lice ca%e *uti"ica conu#ul !e alcool. <ai'il )ilnic la
'e%a%ia A)u&a.
Tana% p%e)enta'il. Su!ii, Me%ce!e. Caut ca#e%a !e (nc,i%iat. P%ete% i#ila% i in&u%a la
pa%inti.
Cu#pa% %oc,ie !e #i%eaa nepatata.
Caut cu)e pi%ituale pent%u p%e!ici p%oate.
Van! cu plata-n %ate putina !%a&ote !e "%ate.
Multu#i# p%e!icato%ilo% i pato%ilo% 'ie%icilo% neop%otetante pent%u cont%i'utia lo%
eentiala la %eali)a%ea ci"%elo% noat%e !e plan. F%i)e%iile 1I&iena1.
Caut #otive 'i'lice pent%u lene.
Cu#pa% e#inte au %aa! !e cu%cu'ete.
Ete !ecla%ata nula ca u%#a%e a pie%!e%ii le&iti#atia cu antetul0 /ie%ica C%etina, pe
nu#ele Di#a.
Multu#i# !et%acto%ilo% i !eni&%ato%ilo% not%i pent%u pu'licitatea "acuta.
An&a*e) !e u%&enta "%i)e% pa%ticula% au !%u*'it. A'alo#.
Caut pan)u%ato%i i&u%e. Iu!a Ica%ioteanul.
Van! !%ept !e (ntai nacut pe un 'li! !e linte i un ca%tu !e =ent. Eau E!o#ecu.
An&a*e) conta'il au analit p%o&%a#ato% pent%u evi!enta nevetelo% i oac%elo% #ele.
Solo#on.
Cu#pa% televi)o%, #a%ca Daniel au Pat#o.
Sc,i#' !e u%&enta Ca!illac cu #a&a%ita vo%'itoa%e.
Sc,i#' tine%ete ta%a 'at%anete, pent%u viata ta%a !e #oa%te.
Cu#pa% la o%ice p%et !%a&ote !e copii pent%u taticu i (n!elun&a %a'!a%e pent%u #a#ica.
Pie%!ut i&u%anta #antui%ii la 'a%ul !e noapte. <aito%ului 'una %eco#pena.
.A7
Caut aociati pent%u cont%ui%ea unui 'loc cu o!aie !e u pe t%a!a Ioan Ma%cu.
Vin!e# a#voane pliante i po%ta'ile pent%u p%e!icato%i a#'ulanti ce%tati cu 'ie%ica
#a#a.
Cu#pa% a%pe !e a%a#a i c%e!inta (n"ocata.
O"e% ini#a noua, pat%u ca#e%e, ult%a cent%al, (ncal)i%e cent%ala, ocupa'ila i#e!iat.
Inc,i%ie) cai !e le#n i t%oieni pacaliti &ata.
U%a# 'unicului not%u Co%neliu, 1La #ulti ani-1 i #ulte 'inecuvanta%i, cu oca)ia
(#pli%ii unui an !e la nate%ea a... !in nou.
Pie%!ut oaie nea&%a, c%eata. /ea o%ice, "u#ea)a o%ice i %apun!e la o%ice c,e#a%e. Alte
e#nal#ente n-a%e.
Tana% p%e!icato% tin p%e!ica unive%ala, la evan&,eli)a%i, nunti, in#o%#anta%i, etc. Atept
p%ovincia au o%ice "%aie%.
Vin!e# 'en)i (n%e&it%ate pent%u (ncu%a*a%ea p%e!icato%ilo% neinpi%ati. At#ote%a
&a%antata. O%ice %eli&ie.
,enirea Domnului
&iletul dus/ntors
O "e#eie c%e!incioaa !icuta pe t%en cu un lu*ito% al Do#nului. Do%in! a-i puna cat
!e i&u%a ete ea !e viata a venica, a )i0 1A# luat 'ilet p%e ce% nu#ai (nt%-o in&u%a
!i%ectie, pent%u ca nu a# nici o intentie a #a #ai (nto%c (n lu#ea aceata. La aceata,
o#ul lui Du#ne)eu a pu0 1Ai a pie%)i #ulte, pent%u ca eu #i-a# luat 'ilet !u-(nto%,
pent%u ca nu nu#ai ca #a voi !uce a #a (ntalnec cu Iu (n lava, !a% #a voi (ntoa%ce
cu El (n pute%e i &lo%ie !in nou pe Pa#ant1. Ave# noi oa%e o ae#enea i&u%anta8
Inaintea Domnului
Un &%up !e no'ili en&le)i, (l ateptau pe %e&ele An&liei la palat. La int%a%ea #a*etatii
ale, cu totii -au %i!icat (n picioa%e, au luat po)itia !e !%epti, ono%an! at"el int%a%ea
%e&elui. 1Ocupati loc !o#nilo%-1, a pu %e&ele )a#'in!. 1Va coni!e% p%ietenii #ei1.
Apoi, a u%#at &lu#in!0 1Eu nu unt Do#nul, voi titi luc%ul aceta1. Unul !int%e ei, un
'un c%etin, a pu0 1Da Si%e, !aca ati "i "ot Do#nul nu ne-a# "i %i!icat (n picioa%e. A#
"i "ot cu totii (n &enunc,i1.
.AC
Pato%ii au int%at (n taul i au (n&enunc,eat (naintea P%uncului Iu. La "el au "acut i
#a&ii. Cu# ta# oa%e noi (naintea Sa8
Ce nseamna+ 4Se va ntoar"e41
Can! a# pa%ait Aut%alia cu #ulti ani (n u%#a, i-a# pu #a#ei@ 1Daca Du#ne)eu
#a va tine (n viata a# a #a (nto%c a te va!-1 Au t%ecut !e atunci #ulti ani. Multi (i
)iceau0 1Doa#na Til'ot, pe cine atepti81 Ea %apun!ea !e "ieca%e !ata0 1/aiatul #eu !in
A#e%ica e va %e(ntoa%ce acaa1. Sa p%eupune# ca cineva i-a% "i pu0 1Se va (ntoa%ce8
Ce v%eti a puneti p%in aceata8 Cu i&u%anta nu ateptati o %eveni%e vi)i'ila, %eala-1 1/a
!a1, a% "i %apun ea, 1(l atept a vina (n ca%ne i oae1. Poate ca pe%oana aceea a% "i
continuat0 1Da% ati p%i#it c%io%i, ca!ou%i !e la el. Poate ca el a pu ca p%in ele, el e va
%e(ntoa%ce acaa-1 Ma#a a% "i %eplicat0 1Nici!ecu#, nu aceata a v%ut el a puna atunci
can! a )i ca el e va %e(ntoa%ce acaa-1 La cativa ani, a# t%ecut oceanul ce ne !epa%tea
i a# co'o%at e#otionat !e pe vapo% (n po%tul cunocut, t%i&an! !e 'ucu%ie0 1Ma#a, iata-
#a- M-a# %e(nto% la tine1
!Din predica lui L. 2. 2al/otB 6Daca Hristos nu S-ar re5ntoarce6%
N/o putem s"oate dln &iblie
D%. H. $enon a tinut o p%e!ica !ep%e cea !e-a !oua veni%e a lui $%ito (n "ata unei
au!iente "o%#ate !in teolo&i !int%-o alta con"eiune. La te%#ina%ea p%e!icii, acetia i-au
pu@ 1Do#nule $enon, noi nu ve!e# luc%u%ile aa ca !u#neata. In ceea ce p%ivete
veni%ea a !oua oa%a a lui $%ito n-o pute# coate !e nicaie%i !in Noul Teta#ent-1
1Aceata aa ete1, a %apun $enon, 1nici n-o veti putea coate pent%u ca cele c%ie
acolo unt pent%u a %a#ane i nu pent%u a "i coae1.
,ino- Doamne Isuse0
La "a%itul p%e!icii !ep%e a !oua veni%e a Do#nului, pato%ul -a %u&at punan!0
1Vino, Doa#ne Iue-1 A ei)at ca cineva !in ala iee !etul !e &%a'it. La te%#ina%ea
e%viciului, a ei)at o tana%a tan! (nt%-un colt al ,olului 'ie%icii. S-a ap%opiat !e ea i,
"e#eia upa%ata i-a pu0 1Cu# (n!%a)niti a va %u&ati at"el8 Du#neavoat%a titi ca !aca
$%ito a% veni #i-a% (ncu%ca toate planu%ile8 Eu nu v%eau a vina $%ito acu#-1
1Doa#na1, a pu pato%ul, 1$%ito va veni o%i !o%iti !u#neavoat%a, o%i nu !o%iti. Daca
L-ati iu'i, v-ati "i %u&at (#p%euna cu #ine0 Vino Doa#ne Iue1
Apa si sapun
Plecan! pent%u #ai #ulte )ile !e la "e%#a a, la o%a, tatal i-a #an&aiat pe 'aietii ai ca
o a e %e(ntoa%ca i o a le a!uca ceva 'un !e la o%a, !aca (l vo% atepta la &a%a. In )iua
oi%ii tatalui, copiii au "ot "oa%te cu#inti, -au palat #ai cu a%& ca o%ican!. La o%a
oi%ii t%enului e%au (n tatie (#'%acati "%u#o i cu%at, (n atepta%ea tatalui. Co#entan!
co#po%ta#entul lo%, #a#a a pu ca n-au "oloit nicio!ata apa i apunul cu atata %avna.
Apotolul Ioan ne pune (n p%i#a a epitola ca (n atepta%ea lui Iu, toti copiii Sai vo%
p%oce!a la "el0 1P%eaiu'itilo%, acu# unte# copiii lui Du#ne)eu. Si ce vo# "i, nu -a
a%atat (nca. Da% ti# ca atunci can! Se va a%ata El vo# "i ca El@ pent%u ca (l vo# ve!ea
aa cu# ete. O%icine a%e na!e*!ea aceata (n El, e cu%atete, !upa cu# i El ete cu%at1.
Veni%ea Do#nului t%e'uie ateptata (n cu%atia ini#ii i a &an!u%ilo%. San&ele Lui ne pala
!e o%ice pacat.
.A9
,enirea %eelui
Re&ina Victo%ia a An&liei pa%ticipa la cele'%a%ea unui an !e can! E!Ea%! al VII-lea a
u%cat pe t%onul An&liei. In u%#a p%e!icii !in cate!%ala Cante%'u%;, %e&ina a pu
e#otionata unui p%ieten ap%opiat0 1Foa%te #ult a !o%i ca Iu a %evina (n ti#pul vietii
#ele-1 1De ce, #a%ia ta81, a (nt%e'at p%ietenul. 1Pent%u ca a !o%i a-I pun co%oana #ea la
picioa%ele Sale-1
Cand nu va anditi
McC,e;ne a "ot un p%e!icato% cotian ca%e a (nt%e'at un &%up !e p%ieteni0 1C%e!eti ca
Iu $%ito va veni (n noaptea aceata81
Unul !upa altul, acetia au %apun0 1C%e! ca nu va veni (n noaptea aceata1.
Dupa ce toti au !at acelai %apun, p%e!icato%ul a citat cuvintele /i'liei0 1El va veni (n
ceaul (n ca%e nu va &an!iti1.










.AD