LITERATUR ROMN SI COMPARAT

O PERSPECTIV AMBIGU: TRADITIONALISM SI MODERNISM N

LITERATURA INTERBELIC
Prof. univ. dr. ALIN-MIHAI GHERMAN
Universitte !" #e$e%&rie "'"() A*& Iu*i
T+is *iterr, --er -resents t+e re*tions &et.een trdition nd %odernit,/ $on$ernin0 not
on*, *iterture/ &ut rts in 0ener* nd t+e t+eor, of %ent+*it, s .e**. 1e tr, to e2-*in t+e f$t
t+t no %ore t+e differen$es re too stron0/ s soon s sti** e2ists stri$t $onne$tion &et.een t+e%.
Vzute de contemporani ca dou curente aflate ntr-o opozitie estetic transant,
traditionalismul si modernismul perioadei interbelice pot s fie ntelese, n aceeasi msur, ca dou
tendinte diferite, care si pot inversa polii de-a lungul timpului, cci, de multe ori, orice ntrerupere a
traditiei, indiferent din ce directie se face acest lucru poate s fie privit ca o tendint inovatoare,
modernist. Cei doi termeni nu exprim notiuni estetice, nici curente literare
1
care s se defineasc
printr-o estetic si stilistic proprie; mai degrab ei exprim o situatie specific a literaturii romne
din ultimele dou decenii naintea rimului !zboi "ondial si din perioada interbelic, #ac
acceptm modernismul ca o fiind doar o ntrerupere a traditiei prin sincronism, deci prin importarea
unui model literar strin, ntelegerea sa este, dup prerea noastr, mecanic. $i la fel de mecanic
este acceptarea traditionalismului ca fiind o orientare ideologic-cultural conservatoare din
perioada interbelic, definit prin continuarea traditiei nationale, prin sustinerea specificului
national n art si prin adoptarea unei tematici nationale si rurale.
Vzute astfel, cele dou curente sunt circumscrise de atitudini politice mai degrab dect de
o atitudine propriu-zis estetic. %ri, n aceast situatie, evolutia literaturii noastre ar fi determinat
mecanic de optiunea pentru una dintre ele. $i, n aceast situatie, nu ne putem explica nnoirile
esentiale ale literaturii noastre prin revenirea la faze care erau revolute cronologic. &n caz tipic al
acestei inversri a polarittii traditionalism-modernism o reprezint "i'ai (minescu, care, ntoarce
poezia romn de la parnasianismul nedeclarat - la care a)unsese de)a *lecsandri prin pastelurile
sale + spre romantismul de la mi)locul secolului al ,-,-lea
.
.
Vzute n perioada interbelic drept dou curente ireductibile, cele dou ne pun n fata unor
situatii paradoxale/ &n poet ca 0ucian 1laga a fost revendicat n aceeasi msur si n acelasi timp
de traditionalistii de la 23ndirea4 si de modernistii de la 2Contimporanul4. -ar interpretarea operei
sale oscileaz si acuma ntre ntelegerea lui ca scriitor expresionist sau unul care renvie traditii ale
1 5n traditionalism se ncadreaz directii literare diverse, ncepnd cu posteritatea epigonic eminescian, pn la
grupri literare fixate 6uneori aleatoric7 n )urul unor reviste ca 2$emntorul4, 2Viata !omneasc4 sau 23ndirea4. 5n
modernism, dimpotriv, se includ att curente de la posteminescianism, semntorism, pimbolismul, suprarealismul sau
diferitele curente ale avangardei literare interbelice, ct si grupri literare organizate 6uneori tot aleatoric8 n )urul unor
reviste literare precum 2Vita nou4 a lui %vid #ensusianu sau 2Contimporanul4 lui Vinea. rivind att de transant,
avem o mulime de reviste 62!evista fundatiilor regale4, 2*devrul literar si artistic4, 2Viata !omneasc4 n perioada
interbelic, pe cre istoriografia literar le-a inclus n categoria revistelor eclectice..
. *ceast revenire la romantism este dublat, ns, de o nnoire a limba)ului poetic, care )ustific ntru totul considerarea
lui ca un mare nnoitor al poeziei.
1
ANNALES UNI3ERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA
literaturii vec'i sau religioase. -ar acelasi lucru l putem constata si n legtur cu poezia lui 9udor
*rg'ezi la nceputurile ei.
Clasificarea scriitorilor n modernisti si traditionalisti fcut de 3eorge Clinescu n Istori
*iterturii ro%4ne de * ori0ini si -4n5 6n -re7ent 6acceptat, pe urma lui, de multi altii8 ne apare
acuma vulnerabil datorit subiectivittii ei/ ntre traditionalisti este nscris, de exemplu, -on illat,
care era exponentul unui parnasianism trziu 6care, n literatura francez + cazul lui $aint :o'n
erse - este considerat a fi de o modernitate remarcabil n ncercarea de a ntrerupe de)a
traditionalul suprarealism8, iar un scriitor ca &rmuz, care apeleaz n termenii unei literaturi a
absurdului in nu$e la formele clasice ale literaturii + fabula de pild +, este considerat ca fiind
nencadrabil.
*plicnd o sc'em structuralist devenit de)a clasic n ntelegerea fenomenului lingvistic,
putem considera si fenomenul literar ca dezvoltndu-se pe cel putin dou axe, una temporal, iar
alta spatial, relatia modernittii cu traditia devine mult mai complex, putnd s fie nteleas din
perspectiva aceasta ca una dinamic si nu una static, cu clasificri definitive. Vzut din perspectiva
sociologiei literare, traditionalismul poate s fie considerat ca un mod de scriere de)a consacrat de
un numr suficient de mare de opere ca el s devin emblematic pentru o epoc sau pentru un
anumit spatiu literar, eventual fiind consacrat de o mare personalitate literar sau de opere literare
anterioare valabile din punct de vedere estetic; modernismul, dimpotriv, poate s fie considerat ca
fiind orice ntrerupere a unei continuitti artistice 6trstur definitorie a traditionalismului8;
indiferent dac aceasta este fcut sub aspectul formei, al vocabularului 6n cazul poeziei, dar nu
numai8, al subiectului 6n cazul prozei sau teatrului, dar nu numai8. (xist asemenea 2modernisme4
si prin revenirea la o tematic sau la un limba) artistic, care nu mai este practicat de ctre scriitorii
contemporani, dar fusese caracteristic unei etape anterioare a dezvoltrii literaturii.
% asemenea perspectiv ni-i prezint n paralel pe 0ucian 1laga si 9udor *rg'ezi n primele
lor volume de versuri/ primul revine ideti$ la un univers metaforic care era bine cunoscut din
exprimarea teologic patristic si, implicit, din literatura romneasc vec'e, nc actual prin crtile
de cult - s nu uitm c era fiu de preot si c a studiat teologia - 6n Poe%e*e *u%inii se pot
recunoaste multe formulri din $fntul #ionisie *reopagitul, dar si din alti autori patristici8, n timp
ce n primele volume ale lui 9udor *rg'ezi + s nu uitm c a fost clugr - 6n special n Cuvinte
-otrivite8 se pot identifica multe formulri din limba)ul bisericesc, comun n literatura noastr
vec'e
;
.
*xa nnoirilor poate s fie una fundamental exterioar
<
, una tematic
=
dar si una propriu-zis
de limba)
>
sau una care tine de vocabular
?
; iar o scriere literar poate s fie 2traditionalist4 sau
2modernist4 n toate sau doar n unele din directiile artate mai sus.
*ceast relatie complex ntre traditie si inovatie poate s duc la situatii care pot s apar
uneori paradoxale. Vom ncerca s urmrim complexitatea acestui fapt n literatura romn
interbelic.
; ornind din perspectiva limba)ului bisericesc, avem unele rezolvri spectaculoase ale unor locuri obscure din versurile
arg'eziene. 9ermenului de r57vr5tit din Test%ent i s-a dat o lectiune social. 5n literatura vec'e cuvntul este folosit cu
sensul de 2corupt, impur, interpolat4 cu referire explicit la textele n care s-au produs sc'imbri care le afecteaz
continutul. rivit din aceast perspectiv, versul arg'ezian primeste o cu totul alt valoare, dect cea social, luat n
considerare de interpretrile de pn acum.
< Care const din introducerea unui limba) sau a unor structuri literare inexistente nainte/ n aceast categorie putem
ncadra aparitia unor poeti precum -on "inulescu.
= Valabil mai ales n teritoriul si al dramei, ea const n introducerea unor subiecte sau unei arii de inspiratie
inexistente sau putin frecventate pn atunci.
> #in nou, exemplul poeziei arg'eziene.
? oezia lui 9oprceanu este vzut ca una minor sub raportul tematic, dar anticipatoare a unei sc'imbri profunde n
inventarul lexical poetic 6folosirea masiv a neologismelor8, desc'ide portile avangardei literare/ acest fapt nu a fost
observat, dup stiinta noastr, pn acuma.
.
LITERATUR ROMN SI COMPARAT
-novatii n proza romneasc au putut s apar din valorificarea unor teritorii de inspiratie
care nu fuseser abordate pn atunci/ ptrunderea lumii citadine, a temei rzboiului si tramelor
provocate de acesta, dar si interesul artat psi'ologiei, au dus la nnoiri ma)ore ale prozei romnesti.
*ceste inovatii tematice pot s aduc si modificri ale limba)ului sau ale vocabularului. #ar acest
lucru nu este obligatoriu. &n caz exemplar n acest sens ne este prezentat de romanele lui 3. ".
@amfirescu ntru totul nnoitoare prin lumea ma'alalei pe care o aduc n prim plan, nu aduc si o
nnoire a limba)ului. 5n cea mai mare parte, scrierile sale n proz + ca s nu mai vorbim de cele
dramatice + pctuiesc printr-un conservatorism al limba)ului care, odat trecut impactul subiectului
insolit si aparitiei altor scrieri care se inspir din acelasi mediu
A
, le plaseaz n categoria prozei
traditionaliste.
"odernismul n proza romneasc interbelic const sub aspect formal n introducerea unor
spatii sociale sau psi'ologice inedite
B
dar si n exploatarea unor te'nici narative + ma)oritatea
mprumutate din arta cinematografic + care nnoiesc profund proza romneasc. Cele dou
2modernisme4 se pot sau nu suprapune n cazul aceleiasi opere sau aceluiasi scriitor. 0ipsa uneia
dintre cele dou 2modernisme4 poate face ca, odat cu trecerea timpului, anumite scrieri vzute ca
de prim important si, mai ales, moderne de ctre contemporani, s si piard aceast calitate odat
cu trecerea timpului
1C
.
$i nu n ultimul rnd, ncadrarea unui scriitor n categoria 2traditionalist4 si 2modernist4 era
con)unctural, fiind fcut si n functie de colaborarea sa mai insistent sau exclusiv la o anumit
publicatie.
11
; si, mai mult, ncadrarea a fost uneori )ustificat si de optiunea politic a respectivului
scriitor.
&n fenomen putin cercetat, dup prerea noastra, este impactul literaturii vec'i asupra
prozei romnesti, ceea ce a produs o remprosptare a te'nicilor narative. &n asemenea caz l
prezint proza lui "i'ail $adoveanu, unul din cei mai importanti scriitori ai epocii. Hnu* An$utei,
categoric una din reusitele sale artistice, a fost vzut de critica noastr ca fiind n relatie cu
#e$%eronu* lui 1occaccio sau cu Povestiri*e din Cnter&ur, a lui C'auser. #ar, dincolo de
modelele posibile din literatura universal, ma)oritatea criticilor au uitat c "i'ail $adoveanu
publicase nu cu mult timp nainte #ivnu* -ersn, care ve'icula aceeasi stuctur literar; iar textul
rescris de scriitorul modern, apartinea aceasta apartinea traditiei crtilor populare mult rspndite la
noi n secolul al ,V----lea si la nceputul celui de al ,-,-lea
1.
.
rivit din aceast perspectiv, Hnu* An$utei este mai degrab rennodarea unei traditii
existente n literatura noastr anterioar dect un import al unui model literar strin. Doutatea pe
care o aduce aceast culegere omogen de povestiri este recunoscut de istoria literar, ea crend o
directie pe care se vor nscrie mai trziu scrieri ca 8nt4*nire din -5%4nturi a lui "arin reda si,
foarte posibil, prozele dedicate familiei &rcan de avel #an. 5n total opozitie cu aceast situatie se
afl o alt capodoper sadovenian/ 9*t0u*. *ici, marele scriitor, adopt sc'ema romanului
politist, tip de proz care si cstigase de mult vreme statutul de oper literar n proza european,
folosind, ns, te'nicile prozei traditionale poporaniste n ceea ce priveste limba)ul, mediul descris,
persona)ele etc.
*pelarea la literatura vec'e, fcut de el si ca surs de inspiratie si ca limba) n romanele
istorice ne prezint o alt situatie n care incidenta traditiei cu modelul strin 6romanul istoric
A Comparndu-le cu Gro- lui (ugen 1arba, ele par mai apropiate de literatura profesat de scriitorii de la sfrsitul
veacului al ,-,-lea sau de la nceputul secolului trecut, dect de momentul modernismului romnesc interbelic.
B (ste cazul romanelor lui "ircea (liade, ale lui "i'ail $ebastian, *nton Eolban, ". 1lec'er etc.
1C (ste cazul romanelor lui -on "inulescu, de pild.
11 Coaborarea la 23ndirea4 sau 2contimporanul4 a )ustificat plasarea unui scriitor ntre traditionalisti sau modernisti.
0ucian 1laga a colaborat la amndou.
1. !elatia lui $adoveanu cu crtile populare este confirmat si de publicarea n mai multe editii 6fcut, e drept, si din
interese pecuniare, a A*e2ndriei si Eso-iei/ rescrise de el nsusi, acestea fiind dou texte de maxim audient n
literatura noastr vec'e.
;
ANNALES UNI3ERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA
european8 a produs opere literare pe care cu greu le putem ncadra cu fermitate n linia traditiei sau
a modernittii.
% situatie aparte o prezint incidenta direct a modelului literar vec'i pentru scrieri
moderne. 9recnd peste parodia dup cronicile moldovene + care l-a scandalizat pe Dicolae -orga +
fcut de *l. %. 9eodoreanu n Hroni$u* %5s$5ri$iu*ui 35*5tu$
1;
, un impact deosebit a avut un gen
literar apartintor literaturii vec'i putin studiat pn n prezent/ patericurile, n care se prezentau
mici istorioare exemplare din viata unor clugri sau sfinti. *cestui tip de literatur i se ataseaz o
ntreag serie de romane scrise de #amian $tnoiu, precum Ne$7uri*e -5rinteui G+edeon/
61ucuresti, Cartea !omneasc, 1B.A8/ #u+ovni$u* %i$i*or 61ucuresti, Cartea !omneasc, 1B.B8,
A*e0ere de stret5, 61ucuresti, Cugetarea, 1B;.8, U$eni$ii Sf4ntu*ui Antonie 61ucuresti, Cartea
!omneasc, 1B;;8, *ceste povestiri exemplare pentru o viat de bun crestin, cunoscute din
patericuri, devin n scrierile lui #amian $tnoiu + prin realizarea unui conflict ntre vec'iul model
epic si realitatea care l contrazice + o surs de umor. #ar romanele lui $tnoiu rmn ancorate la
sc'emele narative ale romanului realist, ceea ce le diminueaz considerabil impactul artistic.
&n pas mai departe n folosirea acestui material epic oferit de literatura romneasc vec'e l
face Vasile Voiculescu n nuvelele sale. Is-ite*e -5rinte*ui Evti$+ie, de pild, pstreaz si sc'ema
narativ din patericuri, modernitatea indiscutabil a textului constnd n mimarea unei forme
literare de)a consacrate pentru a-i da o lectiune modern a continutului ei. Conflictul lui (vtic'ie cu
lumea se datoreaz refuzului acesteia de a se conforma modelului din mintea sa. $i de aicea si sursa
imens care se ofer marelui scriitor.
% asemenea replic la un model literar consacrat l gsim n C+ef * %5n5stire; aici, ca ntr-
o nou Gene75 asistm la descoperirea si inventarea unui ntreg univers al gurmanzilor, fiecare
etap a 2creatiei4, fiind, asemenea celei divine, tot mai subtil si mai rafinat. Ca n final, acelasi
conflict dintre realitate si universul creat de c'eflii s produc un final neasteptat
1<
.
#ar aceast incident a patericurilor a marcat o ntreag parte din povestirea romneasc, fie
direct, fie prin intermediul influentei acestora asupra folclorului.
&n alt gen al literaturii vec'i, nrudit cu patericurile + si acesta putin studiat pn acum -,
*itertur5 +0io0rfi$5 a marcat si el puternic literatura noastr. rimele noastre romane istorice. 5n
mod special se simte acest lucru n :+ei or&u* 6Clu), #acia, 1B?C8 al lui Vasile Voiculescu.
!omanul este construit pe modelul unei vieti de sfnt, care si pstreaz puritatea mpotriva
ntmplrilor nefericite care i coplesesc viata. $i, dac putem identifica o slbiciune a scrierii, este
exact structura linear a literaturii 'agiografice. *celuiasi model i se circumscriu si unele din
prozele de tip 1ildungsroman
1=
din perioada interbelic
1>
dar si o multime de romane realist-
socialiste de dup anii 1B=C, n care esecul literar const, n cele mai multe cazuri, n crearea unui
persona) pozitiv neverosimil.
9ot din literatura vec'e sau, mai precis, din directia literaturii biblice a Nou*ui Test%ent/
provin cele dou mari proze blagiene Hroni$u* si $4nte$u* v4rste*or si Luntre *ui Cron. "ai ales
prima este o 2evang'elie4 scris de nsusi eroul acesteia
1?
n care pasii edificrii viitorului 2profet4
sunt urmriti n detaliu
1A
, dar si cartea sfrsitului vietii are contingente serioase cu sc'ema literar a
Nou*ui Test%ent. *mbele au adus un spirit neasteptat n proza noastr.
1; arodierea editiilor vec'ilor cronici merge pn acolo, nct autorul adaug n titlu / 2publicat si adnotat de *l. %.
9eodoreanu4, fapt care se pare c a mrit indignarea n mod special indignarea lui Dicolae -orga.
1< 5n ambele proze ale lui Voiculescu, ca n marea ma)oritate a povestirilor sale, trebuie s remarcm si structura
muzical a textului si dozarea tensiunii narative, cu un final scurt si neasteptat, care contrazice evident ritmul povestirii.
1= *ceeasi surs a prozei 'agiografice a fost revelat pentru originea acestui tip de roman n literatura occidental.
1> !omanul Mi+i* al lui anait -strati, de exemplu.
1? Ceea ce ofer un caracter de nefiresc acestei proze autobiografice.
1A $cris la vrsta de cincizeci de ani, textul are, nu ntmplto 6dup prerea noastr8 cincizeci de capitole, unul
dintre ele fiind eliminat F ntmpltor sau nu + la prima editie a textului..
<
LITERATUR ROMN SI COMPARAT
Cercetarea intersectiei traditiei vec'ii literaturi romnesti cu proza modern poate s fie
extins si la literatura de dup cel de-al #oilea !zboi "ondial, %are ce ne mpiedec s vedem
Prin$e-e*e lui (ugen 1arbu
1B
ca o replic modern a Istoriei iero0*ifi$e a lui #imitrie Cantemir, mai
ales n situatia n care recuperarea capodoperei cantemiriene era n plin desfsurare, att n ceea ce
priveste editarea textului ct si interpretarea acestuia ca scriere beletristic.
rivind din aceast perspectiv, relatia modernitate si traditie devine una mult mai complex
si mai putin supus capriciilor clasificrilor literare absolute.
1B 5n momentul aparitiei romanului, circula oral si o 2c'eie4 a persona)elor.
=