Sunteți pe pagina 1din 24

Generalitati

Fibrilatia atriala este o aritmie frecventa ce apare in special la persoane in


varsta. In mod normal bataile inimii sunt ritmice. In fibrilatia atriala semnale
electrice anormale determina camerele superioare ale inimii, numite atrii,
sa tremure sau sa fibrileze. O inima aflata in fibrilatie nu poate pompa tot
atat de mult sange ca una normala. Fibrilatia atriala creste riscul pentru
accidentul vascular cerebral (AVC). Inima in fibrilatie face ca sangele sa se
acumuleze la nivelul atriilor. Aceasta acumulare poate duce frecvent la
formarea de cheaguri in atrii. aca inima pompeaza acest cheag in
circulatie, acesta poate a!unge la nivelul creierului. Cheagul poate obstrua
flu"ul sangelui catre creier, determinand producerea unui accident vascular
cerebral. e aceea, medicii specialisti recomanda ca marea ma!oritate a
persoanelor cu fibrilatie atriala sa fie tratate cu #arfarina sau aspirina.
Aceste medicamente impiedica formarea de cheaguri.
Cauze
Fibrilatia atriala este determinata de disfunctii ale activitatii electrice ale
inimii. $oli care afecteaza miocardul (muschiul inimii) sau suprasolicita
inima, frecvent determina aparitia fibrilatiei atriale.
Aceste boli sunt%
&hipertensiunea arteriala, o afectiune in care sangele e"ercita o presiune
crescuta asupra peretilor arterelor' valorile normale ale tensiunii arteriale
sunt% (() mm*g tensiunea arteriala sistolica si +) cea diastolica
&afectiunile coronarelor si infarctul miocardic acut% bolile arterelor
coranare sunt cauzate de formarea placilor de ateroscleroza (depozite de
lipide in peretele vaselor) in interiorul lor' aceste vase alimenteaza
miocardul cu sange bogat in o"igen
&insuficienta cardiaca apare atunci cand inima nu mai poate pompa
eficient sangele in circulatie
&afectiuni ale valvelor inimii (valvulopatii)% cel mai frecvent este
interesata valva mitrala (valva situata intre atriul si ventriculul stang)'
aceste afectiuni apar cand valva e deteriorata sau ingustata si nu mai
poate controla eficient flu"ul de sange prin sau la iesirea din inima
&cardiomiopatiile% afectiuni in care muschiul inimii este afectat si astfel
scade cantitatea de sange care poate fi pompata de inima
&miocarditele% afectiuni inflamatorii ale miocardului si pot apare dupa
infectii virale, fungice sau alte infectii ca difteria, reumatismul articular acut
sau tuberculoza
&boala reumatismala cardiaca% afectiune a inimii in care sunt distruse
miocardul si valvele, in cadrul bolii numite reumatism articular acut
&boli congenitale ale inimii% modificari ale structurii inimii prezente de la
nastere
&pericarditele (afectiuni inflamatorii a invelisului e"tern al inimii) si
endocarditele (afectiuni inflamatorii ale portiunii interne a peretelui cardiac)%
in evolutia acestor boli pot apare leziuni ale miocardului si,sau valvelor
&sindromul Wolff-Parkinson-White% determina ritmuri rapide si neregulate
(aritmii) ale inimii.
Chirurgia cardiaca, ca de e"emplu b-&pass&ul coronarian sau chirurgia
valvelor, pot determina aparitia fibrilatiei atriale. .entru persoanele peste /0
ani, orice interventie chirurgicala poate declansa fibrilatia atriala si creste
riscul de aparitie a accidentelor vasculare cerebrale. In aceste conditii
fibrilatia atriala poate fi de scurta durata, iar tratamentul restabileste de
obicei ritmul normal intr&un interval de apro"imativ 1 luni.
Alte afectiuni ce pot cauza fibrilatie atriala sunt%
&bronhopneumopatia obstructiva cronica ($.OC)% grup de afectiuni in care
respiratia este dificila, pentru ca aerul este eliminat cu dificultate din
plamani
&pneumonia% inflamatie a tesutului pulmonar cauzata de infectii bacteriene
sau virale
&embolismul pulmonar% intreruperea brusca a flu"ului de sange la nivelul
unei artere de la nivelul plamanilor
&hipertiroidism% boala in care glanda tiroida produce hormoni specifici in
e"ces
&consumul e"cesiv de alcool pentru o perioada lunga de timp poate fi o
cauza de fibrilatie atriala' un studiu recent a demonstrat ca marii
consumatori de bauturi alcoolice dezvolta mai frecvent aritmii decat cei
care nu consuma alcool sau cei care il consuma ocazional' de asemenea,
consumul unei cantitati mari de alcool intr&un timp scurt determina
episoade de fibrilatie atriala
&consumul de stimulante ale activitatii cardiace (medicamente% teofilina,
amfetamine, decongestionante ce contin pseudo&efedrina' droguri% cocaina,
metamfetaminele' e"cesul de nicotina si cafeina).
Fibrilatia atriala determinata de afectiuni tratabile, ca de e"emplu
pneumonia sau hipertiroidismul, se remite de obicei, odata cu vindecarea
bolii de baza. Fibrilatia atriala apare uneori la persoane sanatoase, aceasta
fiind denumita fibrilatie atriala izolata si reprezinta mai putin de (23 din
cazurile de fibrilatie atriala.
Simptome
4imptomele fibrilatiei atriale sunt%
&palpitatii (senzatia de bataie a inimii mult mai repede si mai neregulat
decat de obicei)
&puls neregulat
&dispnee (respiratie dificila, lipsa de aer) care apare mai ales in timpul
efortului fizic sau a emotiilor puternice
&fatigabilitate (oboseala)
&ameteli, stare de confuzie
&senzatie de cap usor sau lesin
&dureri toracice (angina).
Fibrilatia atriala este frecvent diagnosticata in timpul unor consultatii
medicale de rutina pentru ca ma!oritatea acestor pacienti sunt
asimptomatici (nu au nici un simptom care sa sugereze fibrilatia atriala). Alti
pacienti pot prezenta doar un puls neregulat. Fibrilatia atriala poate debuta
cu simptome usoare, care se pot agrava rapid sau in cursul zilelor
urmatoare. e aceea este important ca diagnosticul si tratamentul acestei
afectiuni sa se faca cat mai rapid. Complicatii importante, ca accidentele
vasculare cerebrale, insuficienta cardiaca si infarctul miocardic, pot apare
inaintea diagnosticarii fibrilatiei atriale.
actori de risc
Factorii de risc incriminati sunt%
&varsta peste /2 ani
&rasa alba
&se"ul masculin
&insuficienta cardiaca
&valvulopatii
&hipertensiunea arteriala
&bolile coronarelor si infarctul miocardic acut
&chirurgia cardiaca
&istoric de reumatism articular acut
&infectii ca pneumoniile sau endocarditele
&boli pulmonare ca astmul sau bronhopneumopatia obstructiva cronica
&afectiuni metabolice ca hipertiroidismul, diabetul zaharat
&consumul de alcool
&consumul de stimulante ale activitatii cardiace
&bolile cardiace congenitale si chirurgia reparatorie a acestora.
Consultul de specialitate
Atunci cand apar urmatoarele simptome este necesara asistenta medicala
de urgenta%
& dureri toracice severe
& simptomele unui accident vascular cerebral
& stari de lesin
& batai neregulate ale inimii.
5ste necesar un consult medical de specialitate atunci cand apar%
& ritm cardiac neregulat
& palpitatii
& senzatia de cap usor, confuzie, ameteala nee"plicate
& stare de lesin
& dispnee ce se agraveaza la efortul fizic.
ibrilatia atriala recurenta
4tudii recente au stabilit o legatura intre apneea obstructiva de somn
(intreruperea flu"ului de aer catre plamani in timpul somnului pentru
intervale de apro"imativ (2 secunde sau mai mult, de mai multe ori pe
noapte) si fibrilatia atriala. 6ot aceste studii au demonstrat ca pacientii cu
apnee obstructiva de somn au un risc mai mare de recidiva dupa ce
fibrilatia atriala a fost transformata in ritm cardiac normal. Apneea de somn
obstructiva are ca urmare, faptul ca tesuturile nu primesc destul o"igen,
ceea ce la nivel cardiac poate determina aparitia fibrilatiei atriale. .acientii
cu fibrilatie atriala si mai ales acei pacienti care sunt si obezi, trebuie
investigati in vederea depistarii e"istentei apneei de somn obstructive.
6ratamentul acestei afectiuni reduce riscul de aparitie a fibrilatiei atriale.
!edici specialisti recomandati
&medicul generalist
&medicul de familie
&medicul cardiolog
&medicul de medicina interna.
e obicei nivelul de asistenta medicala necesar unui anumit pacient,
depinde de severitatea simptomelor si de comple"itatea bolii' astfel
ma!oritatea pacientilor cu simptome usoare sau a caror aritmie nu
determina complicatii, pot fi urmariti si tratati de medicul de familie, iar cei
care au simptome severe trebuie sa se adreseze medicului specialist
cardiolog pentru tratament si urmarire.
"nvestigatii
5lectrocardiograma este cea mai eficienta metoda folosita pentru a depista
fibrilatia atriala. 5lectrocardiograma reprezinta inregistrarea activitatii
electrice a inimii. e obicei odata cu ea se efectueaza istoricul bolii,
e"amenul fizic si o radiografie toracica. In timpul e"aminarii se masoara
tensiunea arteriala pentru a depista cazurile de hipertensiune arteriala.
aca se suspecteaza e"istenta unei fibrilatii atriale episodice, se poate
folosi un aparat care inregistreaza ritmul cardiac continuu, de obicei pe o
perioada de 17 ore. Acest procedeu e cunoscut sub numele de
electrocardiograma *olter sau electrocardiograma de 17 ore.
4e pot efectua si alte teste care pot determina daca e"ista o afectare
valvulara sau miocardica. 6estul de efort indica daca e"ista sau nu o
afectare a vaselor coronare. 5cocardiograma aduce numeroase informatii
despre starea structurala si functionala a inimii% poate evidentia afectarea
valvelor, cat de eficient trimite inima sangele in circulatie si de asemenea,
indica daca e"ista sau nu insuficienta cardiaca sau infarctul miocardic.
aca in cadrul tratamentului fibrilatiei atriale se administreaza
anticoagulante, sunt necesare teste repetate pentru evaluarea capacitatii
de coagulare a sangelui (timpul de protrombina).
#ratament - Generalitati
6ratamentul fibrilatiei atriale este important din cateva motive, care vor fi
discutate in continuare. 8n ritm rapid, neregulat, poate afecta miocardul si
poate cauza slabirea sau intinderea acestuia. Acest fapt creste riscul
dezvoltarii insuficientei cardiace, al aparitiei durerilor precordiale si chiar a
infarctului miocardic sau accidentului vascular cerebral. 6ratamentul
fibrilatiei atriale asigura o viata normala si activa pentru ma!oritatea
pacientilor. 6ratamentul acestei afectiuni cuprinde% anticoagulante sau
aspirina, medicamente care scad ritmul cardiac si uneori medicamente
antiaritmice.
#ratament initial
In cazul in care fibrilatia atriala are un ritm rapid sau determina o scadere
importanta a tensiunii arteriale, bolnavul va fi internat pentru tratament de
specialitate. aca fibrilatia atriala nu determina simptome severe, pacientul
va fi tratat in serviciul ambulator. In cadrul tratamentului de initiere se
incearca convertirea ritmului anormal al inimii in unul normal, fiziologic si
uneori este necesara administrarea medicamentelor anticoagulante, pentru
a evita formarea cheagurilor si a accidentelor vasculare cerebrale.
aca fibrilatia atriala se instaleaza in mai putin de 79 ore, pentru a reveni la
ritmul cardiac normal (ritm sinusal) se foloseste un procedeu numit
cardioversie, care se poate efectua fie cu medicamente, fie cu socuri
electrice cu volta! scazut (cardioversie electrica).
In situatia in care fibrilatia atriala este instalata de peste 79 ore cardioversia
are riscul de producere a unui accident vascular cerebral, de aceea este
necesara administrarea anticoagulantelor (#arfarina) timp de 1 saptamani
si abia apoi se incearca cardioversia. Administrarea anticoagulantelor
scade riscul de mobilizare a unui cheag de la nivelul inimii spre creier.
aca nu se cunoaste momentul de debut al aritmiei si nu e"ista simptome
severe (de e"emplu starile de lesin) se recomanda administrarea si in
acest caz a anticoagulantelor, cateva saptamani inainte de a incerca
cardioversia, pentru a preveni aparitia complicatiilor, pentru ca si in aceasta
situatie e"ista riscul de formare a cheagurilor in atrii.
aca e"ista simptome severe si nu se cunoaste cu e"actitate momentul de
debut se incearca restabilirea ritmului sinusal imediat' se foloseste
ecocardiograma transesofagiana pentru a evidentia cheagurile
intracardiace si in functie de rezultatele acestei investigatii depind actiunile
medicale ulterioare% daca nu e"ista cheaguri de sange se poate incerca
cardioversia si se administreaza anticoagulante apoi' daca insa e"ista
cheag anticoagulantele se vor administra inainte de a incerca cardioversia.
#ratament de intretinere
aca fibrilatia atriala debuteaza brusc, dureaza un timp scurt si dispare de
la sine, se numeste fibrilatie atriala paro"istica. 6ipic, episoadele de
fibrilatie atriala paro"istica survin din ce in ce mai des si dureaza din ce in
ce mai mult de fiecare data. Aceasta forma de fibrilatie creste riscul
pacientului pentru un accident vascular cerebral. Cand bolnavul are un risc
crescut de accident vascular cerebral sunt prescrise anticoagulante
administrate pe termen lung, cum este #arfarina (Coumadine), pentru a
reduce acest risc. :iscul crescut pentru aceasta complicatie este dat de
varsta peste +0 de ani, istoric de boli cardiace, hipertensiune arteriala,
diabet zaharat si accident vascular cerebral. In cazul in care pacientul are
un risc scazut de accident vascular cerebral nu mai este prescrisa
#arfarina ci se administreaza zilnic aspirina.
.entru a preveni riscul de recurenta al fibrilatiei atriale paro"istice, se
administreaza medicamente care controleaza ritmul cardiac (antiaritmice).
.entru pacientii cu acest tip de fibrilatie, medicii specialisti recomanda ca
pacientii sa poarte tot timpul asupra lor medicatie antiaritmica. Astfel, in loc
de administrarea zilnica a acestor medicamente, se recomanda
administrarea lor la nevoie, intr&o singura doza, atunci cand apar
palpitatiile. .entru unii pacienti sunt oprite astfel recurentele aritmiei, sunt
reduse efectele adverse ale medicamentelor si zilele de spitalizare.
In timp, episoadele de fibrilatie atriala, dureaza mai mult si frecvent nu mai
dispar de la sine. Aceasta este cunoscuta sub numele de fibrilatie atriala
persistenta. Atunci cand fibrilatia atriala este prezenta un timp indelungat,
este mai dificil sa se obtina conversia la ritm sinusal. Cand cardioversia nu
reprezinta o optiune sau nu e eficienta, sunt administrate medicamente
care sa controleze ritmul si frecventa cardiaca si sa previna accidentele
vasculare cerebrale.
!edicamente care controleaza frecventa cardiaca
Aceste medicamente sunt administrate bolnavilor care au fibrilatie atriala
persistenta. 5le includ beta&blocante, blocante ale canalelor de calciu si
digo"in. e obicei ele nu induc un ritm normal dar impiedica inima sa bata
la un ritm foarte rapid, care poate fi periculos. ;a!oritatea pacientilor
tolereaza un ritm cardiac neregulat daca frecventa este mentinuta intre /2
si (22 batai pe minut. 4tudii recente au schimbat modul de tratament al
fibrilatiei atriale persistente. Aceste studii au demonstrat ca medicamentele
care controleaza ritmul cardiac sunt scumpe, frecvent au efecte adverse si
nu produc rezultate mai bune decat cele care controleaza frecventa
cardiaca. <rupul studiat a cuprins persoane invarsta, cu risc de accident
vascular cerebral care nu aveau simptome severe.
!edicamente care controleaza ritmul cardiac
Acest tip de medicamente este inca considerat valoros in tratamentul
fibrilatiei atriale. aca simptomele persista in ciuda administrarii
medicamentelor ce controleaza frecventa cardiaca, sunt administrate
medicamente care controleaza ritmul cardiac. Aceste medicamente
determina revenirea la ritm sinusal si previn recurenta fibrilatiei atriale.
!edicamente anticoagulante
;a!oritatea pacientilor cu fibrilatie atriala trebuie sa ia #arfarina pentru a
preveni formarea cheagurilor de sange. =umeroase studii au demonstrat
ca administrarea #arfarinei previne accidentele vasculare cerebrale si
salveaza vie
>12ti, in cazul persoanelor care au un risc mediu sau inalt de accident
vascular cerebral. 8n istoric de hipertensiune arteriala, diabet, insuficienta
cardiaca, atac ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral, defineste
un risc crescut pentru accidentul vascular cerebral. .ersoanele cu risc
scazut pentru aceasta complicatie sau cei ce nu pot lua #arfarina vor lua
zilnic aspirina.
#ratament in cazul agravarii bolii
8nii pacienti cu fibrilatie atriala nu isi modifica ritmul cardiac sub tratament
cu medicamente ce controleaza ritmul si frecventa cardiaca. 5i continua sa
aiba un ritm cardiac rapid si neregulat. In aceste cazuri se recomanda
uneori o procedura nechirurgicala numita ablatie prin cateter cu
radiofrecventa (se introduce un fir subtire printr&o vena din zona inghinala
care e diri!at inspre inima' uneori poate fi identificata zona atriala care
elibereaza impulsurile electrice anormale si determina fibrilatie atriala' un
dispozitiv atasat in varful firului emite energie de radiofrecventa ce
genereaza caldura si distruge aceste zone). upa acest procedeu este
necesar frecvent, implantarea unui dispozitiv de pace&ma?er (dispozitiv
care emite impulsuri electrice in tesutul cardiac determinand un ritm cardiac
normal si stabil). In alte cazuri e necesar un tratament mai invaziv. 5nergia
de radiofrecventa e folosita pentru a distruge intregul nodul atrioventricular.
Acesta controleaza transmiterea impulsurilor intre camerele superioare si
inferioare ale inimii. istrugerea lui impiedica propagarea impulsurilor
electrice spre camerele inferioare (ventricule).
upa aceasta procedura este necesara implantarea unui dispozitiv
permanent de pace&ma?er si tratament anticoagulant cu #arfarina. Ablatia
prin cateter este cea mai eficienta procedura in tratarea fibrilatiei atriale
paro"istice. @a pacientii cu fibrilatie atriala persistenta sau cronica, eficienta
sa este redusa. Ablatia prin cateter are unele riscuri si trebuie efectuata
doar la pacientii care continua sa fie simptomatici in ciuda altor tratamente.
Odata cu acumularea de e"perienta si avansarea tehnologiei, acest
procedeu va deveni tratamentul preferat in fibrilatia atriala.
evin disponibile noi proceduri, care se bazeaza pe crearea unor cicatrici
la nivelul miocardului care blocheaza impulsurile electrice in e"ces. 4e
foloseste dupa operatii pe cord deschis si sunt rezervate pacientilor cu
simptomatologie severa si operatii pe cord din alte motive, datorita riscurilor
pe care le implica. 4e dezvolta de asemenea, proceduri mult mai putin
invazive si care necesita un timp mai scurt de refacere al pacientului decat
dupa operatiile pe cord deschis.
$volutie si riscuri
ibrilatia atriala asociata bolilor cardiace
$olile cardiace ca hipertensiunea arteriala, valvulopatiile si boala
coronariana, reprezinta cea mai frecventa cauza de fibrilatie atriala.
;a!oritatea acestor pacienti au peste /0 de ani si de aceea tratamentul
fibrilatiei este mai dificil. Initial bolnavii au fibrilatie atriala paro"istica.
5pisoadele paro"istice dispar de la sine. 5le pot dura de la cateva secunde
la cateva saptamani si pot fi simptomatice. 5pisoadele de fibrilatie atriala
paro"istica pot reapare dupa saptamani sau ani, desi, de obicei, boala
progreseaza devenind persistenta si nu mai dispare de la sine. In acest
caz, poate fi incercata o procedura numita cardioversie, folosind fie
medicamente fie socuri electrice cu volta! scazut (cardioversie electrica)
pentru a restabili ritmul normal. ecizia de cardioversie trebuie luata in
functie de intensitatea simptomelor si durata episoadelor de fibrilatie. aca
conversia nu poate fi practicata sau daca ritmul sinusal nu persista, se
folosesc medicamente ce controleaza ritmul cardiac si previn
transformarea acestuia intr&un ritm rapid, periculos. 8nii pacienti necesita
tratament continuu, pentru ca dezvolta simptome ca% dispnee, slabiciune,
lipotimie (stare de lesin).
ibrilatia atriala izolata
In cazuri rare cauza fibrilatiei atriale ramane neidentificata. Fibrilatia atriala
izolata apare mai frecvent la persoane cu varsta sub /0 ani. e multe ori
dispare de la sine sau poate fi tratata cu usurinta. .oate progresa spre
fibrilatie atriala permanenta in apro"imativ 123 din cazuri. .oate fi necesar
tratament daca ritmul rapid cauzeaza disconfort, stare de slabiciune sau
alte simptome greu de suportat. .ersoanele peste +0 ani cu fibrilatie atriala
izolata au risc pentru accidente vasculare cerebrale si au nevoie de
tratament cu anticoagulante ca #arfarina (coumadine). Fibrilatia atriala
apare frecvent dupa chirurgia cardiaca si poate creste riscul aparitiei
complicatiilor. e obicei tratamentul este urmat de restabilirea ritmului
sinusal in apro"imativ 1 luni de la e"ternare.
%iscul de accident vascular cerebral
Fibrilatia atriala creste riscul de a dezvolta un accident vascular cerebral.
Atunci cand sangele nu este complet evacuat din atriu din cauza frecventei
crescute, se pot produce cheaguri in sangele ce stagneaza in aceasta
zona. Cheagul se poate deplasa prin torentul de sange pana la creier, unde
poate produce un accident vascular cerebral. .ersoanele cu fibrilatie atriala
si fara valvulopatii au risc de / ori mai mare de accident vascular cerebral
decat persoanele fara fibrilatie atriala. :iscul creste si mai mult daca e"ista
o valvulopatie si de asemenea, creste cu inaintarea in varsta,
hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, accident vascular cerebral sau
accident ischemic tranzitor in antecedente. ;edicamentele anticoagulante
reduc mult riscul formarii cheagului si al aparitiei accidentului vascular
cerebral. aca fibrilatia atriala nu este tratata, cu timpul poate duce la
afectarea inimii si poate cauza complicatii serioase ca infarctul miocardic
sau insuficienta cardiaca.
Profila&ie
8n stil de viata sanatos, nutritia corecta, tratamentul hipertensiunii precum
si alte masuri pot preveni fibrilatia atriala, prin protectia oferita impotriva
bolilor cardiace. 4e recomanda oprirea fumatului, inlaturarea stresului,
e"ercitii fizice si controlul tensiunii arteriale. ;edicii specialisti recomanda
de asemenea, cel putin 1 mese care sa contina preparate din peste pe
saptamana, in special somon, ton sau pastrav. 8n studiu recent a
demonstrat ca pestele pra!it sau preparat in cuptor, poate scadea riscul de
aparitie a fibrilatiei atriale. O alta recomandare este evitarea
medicamentelor, a alcoolului, a cofeinei si nicotinei.
aca valvele sunt insuficiente sau protezate, se recomanda tratamentul
antibiotic pentru a reduce riscul infectios, dar numai la recomandarea
medicului. ezvoltarea unei infectii cardiace poate fi cauza de fibrilatie
atriala. .entru ca fibrilatia atriala creste riscul de accident vascular cerebral
si multi bolnavi nu devin simptomatici, Asociatia Americana pentru
Accidente Vasculare Cerebrale recomanda ca toti bolnavii in special cei
peste 00 ani si cei cu factori de risc pentru accidente vasculare cerebrale,
sa efectueze lunar controale ale frecventei cardiace.
!od de viata al pacientilor cu fibrilatie atriala
eoarece fibrilatia atriala este frecvent rezultatul unei afectiuni cardiace,
este necesar un stil de viata care sa favorizeze mentinerea unei inimi
sanatoase intr&un corp sanatos%
&oprirea fumatului este cel mai important pas in prevenirea bolii coronariene
&controlul valorilor colesterolului poate fi realizat prin dieta, miscare si la
nevoie medicatie
&controlul tensiunii arteriale se realizeaza prin o dieta saraca in sare,
grasimi si grasimi saturate, e"ercitiu fizic, scaderea consumului de alcool si
daca este nevoie medicatie
&consumul mai frecvent de preparate din peste' medicii specialisti
recomanda de asemenea, cel putin 1 mese care sa contina preparate din
peste pe saptamana, in special somon, ton sau pastrav' un studiu recent a
demonstrat ca pestele pra!it sau preparat in cuptor poate scadea riscul de
aparitie a fibrilatiei atriale
&evitarea consumului de alcool, cofeinei sau stimulante ca si cocaina sau
methamfetaminele' trebuie avut in vedere faptul ca unele ceaiuri sau
leacuri babesti contin substante care pot determina fibrilatia atriala
&e"ercitiul fizic are numeroase efecte pozitive% controlul greutatii corporale,
reducerea nivelului de colesterol plasmatic, controlul tensiunii arteriale,
controlul glicemiei in diabetul zaharat, reducerea trigliceridelor, induce o
stare de fericire si creste forta musculara
&reducerea stresului utilizand metode alternative ca -oga, meditatia,
procedee de biofeedbac?.
#ratamentul anticoagulant
4e impun unele precautii in timpul administrarii de anticoagulante%
&medicamentele trebuie administrate la aceiasi ora in fiecare zi' daca se
omite una din doze trebuie contactat medicul specialist
&nu trebuie schimbat tipul de medicament decat la indicatia medicului
specialist
&sa nu se foloseasca alte medicamente decat cele indicate, mai ales daca
ele contin aspirina
&este indicat ca pacientul sa poarte o bratara medicala, in care sa fie
specificat ca este sub tratament anticoagulant
&este important ca atunci cand este efectuat un consult medical de alta
specialitate sau cand pacientul urmeaza un tratament stomatologic,
bolnavul sa informeze acesti medici ca urmeaza tratament cu #arfarina
&bolnavul trebuie sa fie instruit, sa identifice semnele unei sangerari si sa
se prezinte la medic in acest caz
&se vor efectua investigatii regulate pentru a masura timpul de coagulare
(test care masoara timpul necesar sangelui pacientului sa coaguleze si se
numeste timp de protrombina)
&dieta pacientului este bine sa fie una echilibrata, nu se vor face modificari
bruste ale aportului de mancare in general, si ale celui de alimente bogate
in vitamina ? (vitamina A interfera cu actiunea anticoagulantelor, crescand
riscul de sangerare) in special' aceste alimente sunt broccoli, varza,
sparanghel, laptuca si spanac
&medicul trebuie anuntat daca pacientul nu poate manca cateva zile, daca
prezinta dureri gastrice (durere de stomac), febra, diaree
&este important sa se evite consumul de alcool si daca totusi se consuma,
sa se faca in cantitati moderate, deoarece alcoolul scade efectul
anticoagulantelor si afecteaza puterea de coordonare si echilibrul,
crescand riscul de aparitie al traumatismelor
&este benefica intreruperea fumatului deoarece nicotina interfera cu
actiunea in organism a medicamentelor anticoagulante si creste riscul de
formare a cheagurilor de sange
&pacientul trebuie instruit sa evite activitatile in care riscul de aparitie a
traumatismelor este crescut, ca de e"emplu schi&ul, fotbalul si alte sporturi
de contact (traumatismele pot avea ca urmare sangerarea e"cesiva, daca
survin in cursul tratamentului cu anticoagulante)
&este bine ca locuinta si locul de munca sa fie amena!ate in asa fel incat sa
previna caderile.
eoarece fibrilatia atriala creste riscul de accident vascular cerebral si
ma!oritatea celor cu fibrilatie atriala sunt asimptomatici, Asociatia
Americana pentru Accidente Vasculare Cerebrale recomanda ca intreaga
populatie, mai ales cei peste 00 ani sa isi controleze frecventa cardiaca o
data pe luna.
#ratament medicamentos
ecizia de administrare a medicamentelor in fibrilatia atriala se ia in functie
de cauza aritmiei si de riscul de a dezvolta complicatii. Atunci cand cauza
aritmiei este o boala cardiaca, tratamentul va fi unul de durata.
;edicamentele care controleaza frecventa cardiaca sunt administrate
bolnavilor care au fibrilatie atriala persistenta. 5le includ beta&blocante,
blocante ale canalelor de calciu si digo"in. 4tudii recente au demonstrat ca
aceste medicamente sunt preferabile celor antiaritmice, ca tratament de
initiere pentru unele persoane, in special cele invarsta cu risc de accident
vascular cerebral. 6ot aceste studii au aratat ca medicamentele antiaritmice
sunt scumpe, au frecvent efecte adverse si nu produc rezultate mai bune la
acest grup de pacienti. e obicei medicamentele care controleaza
frecventa cardiaca nu induc un ritm normal, dar impiedica inima sa bata la
un ritm foarte rapid care poate fi periculos. ;a!oritatea pacientilor tolereaza
un ritm cardiac neregulat daca frecventa este mentinuta intre /2 si (22
batai pe minut.
;edicamentele care controleaza ritmul cardiac (medicamente antiaritmice),
ca de e"emplu ibutilide (corvert) sunt folosite uneori in incercarea de a
reveni la ritmul sinusal. 5le sunt folosite atunci cand medicamentele care
controleaza frecventa cardiaca nu pot induce ritmul sinusal. ;edicamentele
anticoagulante, ca de e"emplu #arfarina (coumadine) sunt indicate celor
cu fibrilatie atriala care au risc moderat sau crescut de accident vascular
cerebral.
'e retinut(
8nele din medicamentele de mai sus sunt folosite pentru a trata boala
coronariana, infarctul miocardic si hipertensiunea arteriala. 8n nou
medicament anticoagulant numit "imelagatran, este testat pentru a vedea
daca este la fel de eficient ca #arfarina, daca reduce riscul de accident
vascular cerebral si daca administrarea lui este sigura. Avanta!ul acestui
medicament este ca in timpul administrarii nu este necesar sa se
supravegheze timpul de coagulare sau tatonarea (tratamentul nu se face
cu o doza standard de #arfarina ci se incepe cu o doza mica care se creste
treptat pana se a!unge la efectul dorit) dozelor administrate ca in cazul
#arfarinei.
#ratament chirurgical
6ehnica chirurgicala prin care se produc cicatrici in miocard pentru a
impiedica transmiterea impulsurile anormale de la atrii la ventriculi (Bmaze
procedureB) este una din optiunile terapeutice in fibrilatia atriala. e obicei
tehnica chirurgicala este luata in considerare abia dupa ce s&a incercat fara
succes terapia medicamentoasa si ablatia cu cateter de radiofrecventa sau
daca pacientul este oricum supus unei interventii chirurgicale pentru alte
boli, cum sunt inlocuirea valvei mitrale. In aceasta situatie cele 1 proceduri
sunt efectuate in acelasi timp.
Alte tratamente
Cardioversia electrica este folosita frecvent in incercarea de a restaura
ritmul sinusal, daca aritmia nu dispare de la sine sau daca este
acompaniata de simptome deran!ante. aca fibrilatia atriala a debutat
recent si este prezenta de mai putin de 79 de ore, sunt luate in considerare
conversia electrica sau medicamentele antiaritmice. aca fibrilatia atriala
este prezenta de mai mult de 79 ore este posibil ca in atrii sa se fi format
cheaguri de sange. Conversia ar putea determina cheagurile sa se
deplaseze in curentul de sange si sa a!unga la creier unde sa determine un
accident vascular cerebral. In acest caz se administreaza anticoagulante
pentru a reduce riscul de producere a accidentului vascular cerebral si abia
apoi se incearca cardioversia. aca, insa simptomele sunt severe
(tensiune arteriala foarte scazuta) se va incerca cardioversia imediat. In
aceasta situatie se foloseste ecocardiografia transesofagiana pentru a
indentifica cheagurile care se formeaza in interiorul inimii. aca aceasta
investigatie nu evidentiaza cheaguri se realizeaza cardioversia si apoi se
urmeaza tratament anticoagulant pentru > saptamani. aca simptomele
persista dupa cardioversie, e"ista 1 feluri de proceduri ce folosesc ablatia
prin cateter. Acestea folosesc energia de radiofrecventa pentru a distruge
ariile din atrii care determina bataile neregulate ale inimii sau se distruge
nodulul atrioventricular. aca este distrus acest nodul va fi necesara
implantarea unui dispozitiv de pace&ma?er permanent.
6ehnica de imagerie utilizand ultrasunete si destinata e"plorarii inimii.
$cocardiografia transtoracica & Acest e"amen utilizeaza o sonda
ecografica plasata pe torace in fata inimii. $olile cardiace congenitale pot fi
decelate prin ecocardiografie transtoracica. 4unt utilizate diferite planuri de
sectiuni, sub diferite incidente.
$cocardiografia transesofagiana & 5cocardiografia transesofagiana
completeaza ecografia transtoracica in cazul cautarii unui trombus (cheag)
intr&un auricul, a unei comunicari interauriculare, a unei anomalii valvulare
mitrale (prolaps, vegetatii de endocardita) sau a unei anomalii a aortei
toracice (anevrism, trombus, disectie). 5a furnizeaza imagini mai precise
ale auriculelor, ale septului interauricular si ale valvulei mitrale.
upa anestezie locala, este introdusa o sonda prin gura si coborata pe
esofag, pana la nivelul auriculelor Acest tip de ecografie se efectueaza in
maniera bidimensionala. Acest e"amen necesita e"istenta unui material de
reanimare, deoarece se poate produce o tulburare de ritm sau o falsa&ruta
dupa varsaturi.
'efibrilarea si cardioversiunea & socul electric e"tern este o procedura
folosita de peste >2 de ani. Cu a!utorul a doi electrozi se aplica socuri
electrice pentru a sincroniza din nou activitatea electrica a inimii.
efibrilarea poate fi o masura salvatoare in cazul unui stop cardiac
provocat de fibrilatia ventriculara. 4e efectueaza sub anestezie generala.
Fibrilatia atriala este in general benigna dar poate indica totusi o boala
cardiaca. 5a nu provoaca infarct miocardic. ;ulti oameni duc o viata
normala in ciuda acestei tulburari de ritm cardiac. ;edicatia folosita are ca
scop normalizarea ritmului sinusal. aca fibrilatia atriala dureaza de mult
timp si sunt dilatate atriile va fi necesar un anticoagulant, care va preveni
formarea cheagurilor de sange in acestea precum si riscul trecerii acestor
cheaguri in circulatia sanguina. Cardioversiunea electrica va fi efectuata
doar daca medicamentele nu pot restabili ritmul sinusal normal. In situatii
e"treme se poate efectua o e"tirpare prin radiofrecventa.
'e ce se efectuaza coronarografia)
Coronarografia studiaza arterele coronare ale inimii in scopul de a%
epista eventualele anomalii de circulatie sangvina la acest nivel
datorate unor stenoze (ingustari) la nivelul arterelor corornare
Interveni pentru a dilata artera coronara afectata daca e"tista o
stenoza sau obstructie
Aceasta investigatie este indicata cand se suspecteaza prezenta unui
infarct de miocard sau angina pectorala , mai precis in caz de %
urere toracica persistenta (vezi caracteristicile anginei pectorale)
@ipotimii, sincope (adica lesinuri, pierderi ale starii de constienta) la
un pacient cu factori de risc cardiovasculari (hipertensiune arteriala,
hipercolesterolemie, diabet zaharat, etc)
$lectrocardiograma (5C<) anormala (modificari specifice bolii
cardiace ischemice, aritmii)
;odificari specifice bolii cardiace ischemice la evaluarea prin
ecografie cardiaca
In cadrul e"plorarii unei cardiomiopatii dilatative (situatie in care
inima este diatata si este necesara identificarea cauzei)
Anomalii ale e"amenelor biologice (cresteri ale enzimelor cardiace
sau ale troponinei)
Coronarografia cauta*
8n obstacol in calea curgerii normale a sangelui la nivelul arterei
coronare% o ingustare (stenoza coronara) sau un cheag de sange
(embol)
.recizeaza numarul, localizarea si severitatea leziunilor
Ce este coronarografia)
Aceasta investigatie utilizeaza razele C si un produs de contrast pe baza
de iod. .rincipiul sau este de a oferi unui medic cardiolog posibilitatea de
a vizualiza arterele coronare prin opacifierea lor cu o substanta de contrast.
8n cateter este introdus inauntrul vaselor de sange (aretra femurala) si
deplasat pana in apropierea inimii unde este in!ectata substanta de
contrast care se amesteca cu sangele % astfel sistemul de vascularizare a
inimii devine vizibil (pe clisee radiologice datorita proprietatilor radio opace
ale iodului).
Cum se deruleaza coronarografia)
8n medic cardiolog supraspecializat in Cardiologie "nterventionala
efectueaza investigatia. In timpul e"plorarii pacientul este intins pe spate.
4e inregistreaza permanent ritmul cardiac si tensiunea arteriala.
5"amenul de deruleaza in conditii sterile si sub anestezie locala.
Cardiologul incepe prin a dezinfecta pielea la radacina coapsei si a efectua
anestezia locala. upa ce zona este anesteriaza se introduce un cateter in
artera femurala. Acest cateter este ulterior deplasat pana la originea
arterelor coronare. 6ot e"amenul se petrec sub control vizual pe un ecran.
8lterior se introduce substanta de contrast si astfel reteaua vasculara a
inimii este vizulizata pe ecran.
aca un obstacol este pus in evidenta se efctueaza angoplastia
coronariana care consta in dilatarea vasului de sange ingustat cu a!utorul
unui balon si eventual si cu un stent (vezi angioplastia coronariana)
5"amenul dureaza apro"imativ >2 minute D (ora.
upa terminarea investigatiei se scot cateterele si la locul de intepatura a
aretrei femurale (la radacina coapsei) se comprima vasul si se fi"eaza un
pansament compresiv se pastreaza timp de 17
ore. 5ste necesara imobilizarea pe spate in pat timp de 17 ore. Astfel se
evita sangerarile la locul de punctie a arterei femurale. In orele care
urmeaza investigatiei puteti bea si manca normal.
Coronarigrafia este durerosa)
5fectuarea anesteziei locala consta intr&o simpla intepatura urmata de
punctia arterei femurale. Acesta este usor desagrabila dar nu este
dureroasa facandu&se sub anestezie locala.
"n ce consta prepararea inaintea e&amenului)
In aceeasi zi %
=u mancati dimineata, nu fumati, nu beti / ore inaintea investigatiei
Anumite medicamente pot fi oprite de catre medic cardiolog. In
principiu va puteti lua tratmentul obsnuit.
4emnalati medicului%
aca sunteti gravida sau credeti ca ati putea fi
aca aveti alergie la iod sau sunteti cunoscut cu diverse alergii
;edicamentele pe care le luati
Care sunt riscurile)
4unt rare si de cele mai multe ori minore%
Aparitia unui hematom la radacina coapsei
:eactie alergica la substanta de contrast.
:azele C sunt fara risc deoarece este o doza slaba.
.alpitatii (aritmii) sau lesinuri, infarct de miocard ((,(2222).
"n caz de durere in piept+ febra sau lesin in zilele care urmeaza
investigatei trebuie sa anuntati medicul,