HOTRREA DE A PSI N MASE

8 NOIEMBRIE1929
Trecuser mai bine de doi ani de cnd Legiunea luase fiint. Cuiburile se
nmultiser pe toat ntinderea trii. Se simtea acum nevoia de a accentua, prin
ntrebuintarea si stimularea acestor mici forte, miscarea nceput. Singura cale
legal care putea s ne duc la msuri de stat pentru rezolvarea problemei jidnesti,
era calea politic. Ea presupune contactul cu masele populare. un sau ru, acesta
era dru mul pe care legea ni!l punea la dispozitie si pe care, mai devreme sau mai
trziu, trebuia s psim. Cu Lefter si cu "otolea am fi#at prima ntrunire public
legionar la Tg. eresti din nordul judetului Covurlui, pentru data de $%
&ecembrie. 'otrrea amluat!o nc de la ( noiembrie, cnd o nou serie de
legionari, veniti din diferite prti ale trii cu ocazia srbtoririi patronului Legiunii,
si depuneau jurmntul. )n acelasi timp l!am trimis pe Totu n judetul Turda,
pentru ca, mpreun cu *mos 'oratiu "op, s intensifice si acolo propaganda
legionar, pregtind o ntrunire.
15 DECEMBRIE 1929
La $+ decembrie seara, eram n eresti. La gara m!a asteptat Lefter, "otolea,
Tnase *nto,i si altii. Trgul era un adevrat viespar de jidnime- cas ngrmdit
lng cas, dug,ean lng dug,ean. Singura strad trece prin mijlocul
trgusorului. .oroiul pn la glezne. "e margini, niste trotuare de scndur. *m
fost gzduiti la "otolea. * doua zi dimineata, m ntmpin la us maiorul de
jandarmi si procurorul, veniti de la /alati s!mi pun n vedere c nu pot s tin
ntrunirea. Le!am spus0
1Ceea ce pretindeti dvs. nu e nici drept nici legal. )n tara aceasta toat lumea are
dreptul s tin ntruniri0 nemti, unguri, turci, ttari, bulgari, jidani. .umai eu s nu
am acest drept2 3sura &vs. este samavolnic. Este n afara legii si nu m voi
supune. 4oi tine ntrunirea cu orice pret.
)n sfrsit, dup mai mult discutie, mi s!a aprobat s tin ntrunirea, dar s nu fac
dezordini. Ce era s fac2 Ce dezordine2 S sparg casele la oameni2 Era prima mea
ntrunire public. .u aveam tot interesul ca ea s decurg n cea mai perfect
ordine, pentru a nu!mi pierde dreptul de a le tine pe celelalte2 La ora fi#at pentru
ntrunire, s!a adunat un numr foarte mic de oameni. *bia vreo sut. &e la ei am
aflat c lumea ar fi voit s vin mult, dar a fost oprit de jandarmi prin sate. Toat
ntrunirea a durat cinci minute. 5n minut a vorbit Lefter, unul "otolea si restul eu.
*m spus0
1 *m venit s tin o ntrunire. &ar autorittile mi opresc oamenii cu forta. )n contra
tuturor ordinelor, voi tine zece ntruniri6 S mi se aduc un cal si voi merge clare
din sat n sat, prin toat plasa 'orincii6
Calul era de altfel singura posibilitate de locomotiune prin noroaiele acelea. "este
dou ore mi s!a adus un cal si am plecat. &up mine, pe jos, venea Lefter cu nc
vreo patru legionari. *m ajuns n primul sat, la 3eria. *colo, n curtea bisericii, n
cteva minute, lumea s!a adunat toat0 brbati, femei si copii. Le!am vorbit putine
cuvinte si nu am desfsurat nici un program politic0
1 S ne unim cu totii, brbati si femei, s ne croim nou si neamului nostru alt
soart. Se apropie ceasul de nviere si mntuire romneasc. Cel ce va crede, cel ce
va lupta si suferi, va fi rspltit si binecuvntat de neamul acesta. 4remuri noi bat
la portile noastre6 7 lume, cu sufletul sterp si uscat, moare si alta se naste0 a acelora
cu sufletul prin de credint. )n lumea aceasta nou, fiecare si va avea locul su, nu
dup scoal, nu dup inteligent, nu dup stiinta, ci n primul rnd dup credinta sa
si dup caracterul su.
*m plecat mai departe. &up vreo patru 8ilometri, am ajuns n sat, la Slivna. Se
nserase. 7amenii m!au asteptat ns, n drum, cu lumnrile aprinse. )n capul
satului mi!a iesit nainte un cuib de legionari n frunte cu Todosiu. *m vorbit si
aici. "e urm am plecat mai departe, spre satul Comnesti, condus de cuibul de
legionari din Slivna. "e drumuri pe care nu mai fusesem niciodat. Si aici, de
asemenea, oamenii m!au asteptat cu felinare si lumnri, iar flcii, cntnd.
7amenii m primeau cu bucurie, fr deosebire de partide politice. .u ne
cunoscusem, dar parc eram prieteni de cnd lumea. &usmniile se topiser. Eram
o singur ap, un singur suflet, un singur neam. * doua zi dimineata, am plecat
mai departe. &e ast dat, nu mai eram singur. Trei clreti m ntrebaser dac m
pot nsoti si am pornit mpreun. )n marginea satului vecin, /nesti, .e!am oprit la
&umitru Cristian. 7m de vreo +9 de ani, cu o figur de ,aiducsi uittura de sub
sprncene. .ationalist si lupttor din timpul miscrilor studentesti, el si!a des,mat
caii de la crut, si!a pus seaua pe unul si a pornit cu noi. )n curnd numrul nostru
s!a mrit cu &umitru si 4asile "opa, cu 'asan si C,iculit. Tot mergnd din sat n
sat, numrul clretilor a ajuns la douzeci. Eram toti tineri ntre :% si ;9 de ani.
.umai ctiva aveau ntre ;% si +9 de ani, iar cel mai btrn era mos C,iculit din
Cavadinesti, de vreo +% de ani. Cnd ne!am fcut mai multi, am simtit nevoia de un
semn distinctiv, de o uniform. &ar pentru c nu aveam posibilitti, ne!am pus cu
totii, la cciuli, pene de curcan. Si asa intram prin sate cntnd. Trecnd n cntec si
n trapul cailor, pe coamele dealurilor de lng "rut, pe unde de attea ori trecuser
si luptaser strmosii nostri, se pare c eram umbrele acelora care apraser pe
vremuri pmntul 3oldovei. 4iii de acum si mortii de atunci, eram acelasi suflet,
aceeasi mare unitate, purtat de vnturi pe creste de dealuri0 a romnismu lui.
4estea c sosesc s!a ntins din om n om, prin toate satele. Lumea ne astepta
pretutindeni. "e cine ntlneam pe drum, ne ntmpina cu ntrebarea0
1 &omnisorule, cnd veniti si pe la noi prin sat2 <eri v!a asteptat lumea pn
noaptea trziu.
)n sate,cnd cntam sau vorbeam oamenilor, simteam c ptrund n cele adncuri
sufletesti nedefinite, acolo unde politicienii, cu programele lor de mprumut, nu
putuser s pogoare. *ici, n aceste adncuri, am nfipt rdcinile miscrii
legionare. Ele nu vor mai putea fi scoase de nimeni. =oi, era zi de trg la eresti. La
ora $9 dimineata, am aprut pe creasta de deasupra trgului, %9 de clreti. &e
acolo, n coloan de mars, cntnd, am cobort n trg. Lumea ne!a primit cu mare
nsufletire. &in casele crestinilor ieseau romnii si ne turnau cldri cu ap n cale,
dup vec,iul obicei, ca s ne mearg n plin pe drumul nostru..e!am dus din nou n
curtea lui .icu lan, unde ar fi trebuit s aib loc prima ntrunire. acum eram
peste trei mii de oameni. .!am tinut ntrunire. *m dat clretilor, unora dintre ei,
cte o amintire de la mine. Lui .icu ogatu i!am dat tabac,era mea, fcut n
nc,isoarea de la 4cresti- lui mos C,irculit i!am dat o zvastic. "e Lefter si
"otolea i!am numit n Consiliul suprem al Legiunii, iar pe .icu lan, n statul
major la Covurluiului. "e &umitru Cristian, seful legionarilor de pe valea 'orincii.
4alea aceasta a 'ornicii, cu locurile si cu oamenii ei, mi!a rmas drag. &up
>ocsani, aici va fi al doilea stlp al miscrii legionare.
N ARDEAL, LA LUDOSUL DE MURES
4ineri, nainte de Crciun, seara la ora %, am plecat cu camioneta spre Ludos. Eram
patru0 ?adu 3ironovici, care conducea, Emil Eremeiu, un alt cunoscut si eu. 5n
ger grozav oprise trenurile pe drum. )n noaptea aceea am ndurat un frig ngrozitor.
&esi umpluserm camioneta cu paie si intraserm pn la bru n ele. *m fcut
drumul <asi 1 "iatra .eamt 1 4alea istritei. La ora + dimineata, eram pe crestele
3untilor Carpati.
La $$ seara, n ajunul Crciunului, dup mai mult de :+ de ore de mers, am ajuns la
Ludosul de 3ures. *ici ne!am odi,nit bine la *mos. * doua zi, ne!am dus la
biseric, apoi am vizitat orselul. E mai mare dect Tg eresti si situat la vreo +9
8m nord de Turda, capitala judetului. Si acesta e plin de j idnime, fr ns a
ajunge procentul de la eresti. Si aici <uda, asezat la Trg, si!a ntins pnza ca un
pianjen peste ntreg tinutul romnesc. )n aceast plas vor fi prinsi bietii trani,
vor fi nvrtiti si ametiti si apoi supti de tot avutul lor.
)n dimineata zilei a doua de Crciun, am pornit. )nti camioneta cu $9 legionari, iar
dup ea, eu cu vreo :9 de clreti0 *mos, .ic,ita, Colceriu, profesorul 3atei si
altii, toti cu pene de curcan la cciuli. "e sosea ne ntlnea lumea si nestiind despre
ce este vorba, ne privea cu nedumerire. &ar noi mergeam parc investiti cu cea mai
puternic autoritate, cci simteam c venim n numele neamului romnesc, din
porunca lui si pentru dnsul. )n /,eta, /ligoresti, n /ura *riesului, oamenii s!au
adunat tot asa de multi ca si pe 4alea 'orincii. .ici lor nu le!am dus nici un
program politic. Le!am spus numai c venim din 3oldova ca s c,emm la nviere
sufletul necjit al romnilor- cci o mie de ani de robie, de nedreptate si de
mormnt ne!au fost de ajuns. ?om nia 3are s!a fcut cu mult jertf, dar parc
stpnirea strin si vec,ea nedreptate se prelungesc nc si dincoace de nfptuirea
acestei ?omnii. @ece ani de guvernri romnesti n!au reusit s ne vindece de
rnile care ne dor si nici n!au reparat nedre pttile seculare.Ele ne!au dat o unitate
de form dar sufletul romnesc ni l!au frnt n attea bucti, cte partide sunt.
)nvierea neamului acesta clocoteste sub pmnt si va izbucni n curnd, luminnd
cu lumina ei ntreg viitorul si ntreg trecutul nostru ntunecat. Cel ce va crede, va fi
biruitor6 &in nou simteam cum m cobor n adncuri. &esi la sute de 8ilometri
distant, desi n regiuni desprtite de secole prin granite, si acolo am gsit acelasi
suflet, e#act acelasi ca pe 4alea 'orincii de lng "rut. *celasi suflet al neamului ,
peste care am nteles c n!a putut fi tras niciodat vreun fel de frontier. El a curs
de la un capt la altul al neamului, de la .istru pn la Tisa, fr ca s!i pese de
frontierele asezate de mna omeneasc, ca si apa care n adncuri curge pe sub
pmnt, fr ca s tin seama de gardurile pe care oamenii le!au fcut la suprafat.
*colo, n adnc, nu am gsit partide, nici vrajb, nici ciocniri de interese, nici
Aoarba neunireB, nici luptele ntre frati, ci unitate si armonie.
* treia zi de Crciun am plecat din nou. .e!am oprit la o biseric si am fcut o
rugciune pentru 3i,ai 4iteazul, pentru 'oria si ai lui si pentru <ancu, ca s stie si
ei c noi psim astzi pe pmntul pe care trupurile lor au fost c,inuite si sfrtecate
pentru neam. Era ziua Sfntului Stefan. *m aprins o lumnare pentru sufletul lui
Stefan cel 3are, prin care neamul nostru s!a ridicat la cea mai mare nltime a lui si
pe care au l socot la nltimea lui .apoleon, a lui Cezar si *le#andru 3acedon . "e
oriunde vor merge pasii mei, prin orice lupte voi intra, dac deasupra mea voi simti
umbra Sfntului *r,ang,el 3i,ail si dedesubt umbrele celor :9 de morti dragi ai
familiei si miscrii legionare, n dreapta simt sufletul lui Stefan cel 3are si spada
sa.
N BASARABIA
La :9 ianuarie, am trimis pe Totu, Crnganu, Eremeiu, nsotiti de o ec,ip cu
camioneta, n jud. Tecuci- iar eu, la :% ianuarie $C;9, eram din nou pe 4alea
'orincii, n mijlocul clretilor. La :D seara, dup ce am trecut prin ?ogojeni,
intrm n 7ancea. )n ambele sate suntem primiti cu dragoste si cu ndejdi de
multimea adunat. Suntem gzduiti n 7ancea la familia *ntac,i. * doua zi, luni,
trg la Ca,ul. S trecem n asarabia. *ici jidanii sunt multi si mai provocatori.
*ici, ca si n celelalte trguri basarabene, jidnimea e comunist, dar nu pentru
Aiubirea de oameniB, ci numai din ur pentru statul romn, pe care numai prin
triumful comunismului l!ar putea vedea dobort la pmnt si pus sub clciul
totalei stpniri jidnesti. Triumful comunismului coincide cu visul iudaismului de
a stpni si e#ploata popoarele crestine n virtutea Apoporului alesB, care st la baza
religiei jidnesti.
Seara, am fcut niste cruci albe din pnz, de :9 cm pe care le!am pus pe piepturile
clretilor. 3i s!a dat o cruce de lemn pe care o voi purta n mn.
* doua zi, la ora $9 dimineata, n fruntea a ;9 de clreti, trec "rutul, mergnd cu
crucea n mn n contra puterii pgne care sugruma asarabia crestin. &up
patru 8ilometri intrm n oras. Crestinii ies din case si vin dup noi. .u ne cunosc,
dar ne vd cu cruci albe pe piept si cu pene la cciul. Trecem pe strzi cntnd0
AScoal, scoal, mi romneB. .e oprim n piat. )ntr!o clip se adun n jurul
nostru peste E999 de trani. .imeni dintre ei nu stie cine suntem si ce voim. &ar
toti presimt c venim spre mntuirea lor. )ncep s le vorbesc n aceeasi limb ca pe
4alea 'ornicii si n Turda. &ar dup dou minute politaiul "opov si autorittile
strbat pn la mine si m opresc0
!.!ai voie s tii ntrunire n piata publicF
!"oporul romn are voie oriunde n casa lui.
*utorittile strigau s nu vorbesc- oamenii, s vorbesc.
1 7ameni buni 1 le spun eu 1 asa este- legile ne opresc s tinem adunri n piat
public. S mergem la marginea orasului sau ntr!o curte a cuiva. >ac semn
clretilor si pornim spre marginea orasului. 5n cordon de sergenti opreste
multimea. "este cteva minute mi apare n fat un detasament de soldati cu
baioneta la arm. )n frunte un colonel, Colonelul Cornea. Scoate revolverul si mi!l
pune n fat0
1 Stai, c te!mpusc6
3 opresc.
1 &omnule colonel, de ce s m mpusti, cci nu am fcut nici un ru. *m si eu
revolver, dar n!am venit s m bat cu nimeni si mai cu seam cu armata romn.
Toate argumentrile mele au fost zadarnice. *m stat acolo timp de aproape o or,
suportnd toate insultele si batjocurile posibile. *s fi putut s rspund la fel si s
m lupt. 3i!a trebuit ns o rbdare de fier ca s nu cad ntr!o situatie si mai trist,
aceea de a m lupta eu, nationalist romn, cu armata trii mele, n fata jidanilor
comunisti.
Colonelul a nceput s trag cu sabia n noi si n cai, iar soldatii s ne mpung cu
baionetele. * venit prefectul. am desclecat si am plecat cu el la "refectur. * fost
un om civilizat. * venit si colonelul. <!am spus0
1Eu am respect pentru gradul &vs., de aceea nu v!am rspuns. &ar nu!i nimic.
Lunea viitoare ne ntlnim din nou n acelasi loc.
*m plecat. 5n sergent mi!a dat calul. Cristian si C,iculit m asteptau, fr cai, la
poart. Si!au adus si ei caii, am nclecat si am pornit napoi pe unde venisem,
alungati din urm de politisti si ntovrsiti de privirile batjocoritoare ale jidanilor.
La marginea orasului, am gsit si pe ceilalti clreti amrti si deprimati de
nfrngerea avut. 3ai de parte, ctiva trani s!au furisat din oras, s ne ntrebe cine
suntem.
1 3ergeti si spuneti oamenilor c lunea viitoare venim din nou. Toat crestintatea
din judet s vin la Ca,ul.
Suferisem o nfrngere. *cum nu mai puteam cnta, ne ntorceam fr s mai
vorbim unul cu altul. *junsi la 7ancea, am fcut $9 afise de mn prin care
anuntam c luni, $9 februarie, vom veni din nou la Ca,ul. *cestea le!am trimis prin
clreti n mai multe puncte ale judetului. .e!am ntors la /nesti, acas la
Cristian, unde a m ajuns pa la $: noaptea, dup un drum greu, prin ntuneric de nu
vedeam la doi pasi nainte, btuti n fat de lapovit, iar n spate de amintirea
nfrngerii. *m dormit la Cristian. * doua zi dimineata, am plecat la eresti. *colo
am scris un ordin ctrelegionarii din 4alea 'orincii, /alati, <asi, ucuresti, >ocsani
si Turda, prin care le spuneam c am fot nfrnti la Ca,ul si c este, pentru noi toti,
o problem de onoare de a ne rentoarce acolo si de a nvinge. C sunt c,emati n
numr ct mai mare. L ocul de adunare, la 7ancea, nude trebuie s fie prezenti cel
trziu duminic seara, : februarie. )n acelasi timp, am anuntat si ec,ipa Totu,
Crnganu, Eremeiu, care se afla n judetul Tecuci. *m scris de asemenea o
scrisoare tatlui meu pe care!l rugam svin s ne ajute. Legionarii mi!au strns
bani si am plecat la ucuresti. *colo m!am prezentat d!lui <oanitescu, subsecretar
de stat la <nterne. <!am povestit cele ntmplate la Ca,ul si i!am cerut permisiunea
de a tine o nou ntrunire 1 cerere legal 1 lundu!mi angajamentul desfsurrii n
cea mai perfect ordine a acestei ntruniri. Cu conditia de a nu fi provocati de
autoritti. &up mai multe lmuriri pe care mi le!a cerut, mi s!a aprobat ntrunirea.
.u aveam nevoie de aprobare. .u cere legea acest l ucru. &ar eu am vrut s m pun
la adpost de orice interpretare tendentioas. &uminic dimineata am fost din nou
la 7ancea. Lefter s!a dus la Ca,ul, pentru a fi#a cu autorittile locul de adunare. )n
oras era o mare fierbere. *utorittile primeau vesti c tranii se ndreapt cu miile
din toate prtile judetului, pentru a veni la adunare la Ca,ul.
)n cursul zilei, au sosit dou camioane din >ocsani, cu 'ristac,e Solomon si
lnaru. *u sosit de la Turda0 3oga si .ic,ita- de la <asi0 grupul de legionari cu
anea, <frim si printele <si,ie0 din /alati0 Stelescu cu frtia, un delegat al
studentilor legionari din ucuresti si "ralea cu cuiburile din >oltesti. apoi pe jos, cu
crute si clri, berestenii si legionarii din 4alea 'orincii. * sosit si tatl meu.
Seara eram peste ;99 de legionari care au fost ncartiruiti n 7ancea. Si nc mai
soseau. >iindu!mi team ca nu cumva s ni se desfac podul de pontoane de peste
"rut, fcndu!ne astfel imposibil trecerea, am dispus ca n timpul noptii, un grup
de ;9 de legionari s ocupe ambele capete ale podului. Luni dimineata, la ora (,
am trimis nainte un grup de %9de legionari sub comanda lui "otolea ca s intre n
oras pentru a face politia adunrii. )ntre timp s!au fcut interventii pentru a ne opri
ntrunirea. Era o imposibilitate. La ora $9 ne!am ncolonat si am pornit0
)n linia <!a , clreti n numr de $99, cu drapel, toti cu pene la cciul. 3ulti n
cmsi verzi. >iecare avea pe piept o cruce alb fcut din pnz. *veam
nftisarea unor cruciati, care mergeau n numele crucii, n contra unor puteri
pgne, s scape pe romni.
)n linia a <<!a , veneau pedestrii n coloan de mars, cu drapelul lor, peste $9 la
numr.
)n linia a <<<!a , urmau vreo (9 de crute, ncrcate cu cte +!% si D oameni, n
majoritate locuitori din 7ancea, de asemenea cu drapelul lor.
Totul avea aspect de nceput de btlie. Cnd am ajuns la marginea orasului, o mare
de capete descoperite ne!au primit fr urale si fr muzici, ntr!o impresionant
tcere de biseric. *m trecut clri prin mijlocul acestei trnimi. 7 parte plngea.
GGG
Trnimea aceasta din ntreaga asarabie, nici ea nu a simtit nimic n bine dup
unire. Cci iesind de sub stpnirea ruseasc, a intrat sub stpnirea jidanilor. *
fost pur si simplu lsat prad jidanilor. &e $: ani este e#ploatat si supt de ctre
comunistii jidani, cum nici cel mai tiranic regim cunoscut n istorie n!a e#ploatat
vreo societate omeneasc. 7rasele si trgurile sunt adevrate colonii de
lipitorinfipte n trupul istovit al trnimii. Si culme a nerusinrii, tocmai aceste
lipitori s!au transformat n lupttori mpotriva e#ploatrii poporului, n contra
terorii care apas poporul. *cestia sunt comunisti din asarabia si din ?omnia. Si
mai mult0 aceste lipitori pline de sngele supt al romnilor ntretin, n presa lor n
frunte cu A*devrulB si A&imineataB urmtorul limbaj0
!.oi am trit si trim Hlipitorile6I n cea mai bun frtie si armonie cu poporul
romn. .umai niste dusmani ai poporului, dusmani ai trii, niste e#tremisti de
dreapta,vor s strice aceast armonie.
***
Erau pe locul ntrunirii peste :9.999 de trani. &esigur, cea mai mare adunare de
oameni pe care o vzuse de la nceputul fiintei sale acest oras. >r manifeste, fr
ziare si fr propagand. )ntrunirea s!a tinut ntr!o mare solemnitate. &e o parte,
erau asezati n linie clretii0 de alt parte, coloana legionarilor pedestri. trnimea
a ascultat descoperit. .ici un cuvnt, nici un gest n!a tulburat aceast solemnitate.
&e ast dat colonelul Cornea n!a mai aprut la ntlnirea dat. *m spus acestei
trnimi basarabene, pe care o vedeam c asteapt un cuvnt de mngiere si pe
care n!o adunasem eu aici, n numrul acesta covrsitor, ci marile ei dureri0
1 C noi nu vom lsa!o uitat n robia jidneasc n care zace astzi. C ea va
deveni liber, stpn pe rodul muncii ei, stpn pe pmntul ei, stpn pe tara ei.
C zorile zilei celei noi a neamului se arat. C n lupta nceput, ea s dea numai
credint 1 credint pn la moarte 1 si va primi, n sc,imb, dreptate si mrire.
*u vorbit apoi0 Lefter, "otolea, anea, <frim, preot <si,ie, 4ictor 3oga, Trziu,
'ristac,e Solomon. La urm a vorbit timp de dou ore tatl meu, desvrsit ca
limb popular, stil si adncime. *poi am sftuit trnimea s se mprstie prin
sate, n cea mai perfect liniste si ordine, atrgnd atentia c noi am face cel mai
mare serviciu jidanilor dac aceast impuntoare adunare s!ar sfrsi printr!o ct de
mic dezordine. Lumea voia s ne duc cu ea. &in toate prtile ni se striga0
1 &umnezeu s v ajute6
5rmriti de dragostea acestor trani, am plecat la 7ancea, de unde ne!am desprtit.
&in acest moment al adunrii de la Ca,ul, tatl meu a intrat n miscarea legionar.
Lumea s!a mprstiat n cea mai perfect ordine. triumful nostru era mare, mai ales
prin linistea si ordinea n care se desfsurase si se terminase totul. =idanii din Ca,ul
avea ns nevoie cu orice pret de scandal, de tulburare si dezordine. "entru ca s ne
compromit actiunea si s poat determina msuri n contra ei din partea
guvernului. 4znd ns c oamenii se ndrept linistiti ctre case, doi jidani,
desigur pusi de rabin, au spart geamurile unui magazin, propriu lor magazin. *r fi
iesit de aici, n presa din Srindar0 A&imineataB si A*devrulB0 3ari devastri la
Ca,ul, Ct pierde tara n fata strinttii6 etc., dac autorittile si oamenii nostri ni
i!ar fi surprins asupra faptului si n!ar fi fost dusi la politie. *m dat acest caz de
mic important n sine, dar de o imens important pentru cei care vor s nteleag
si s cunoasc sistemele de lupt diavolesti ale jidanilor. Ei sunt n stare s dea foc
unui oras ntreg, pentru ca, aruncnd propria lor fapt n spatele adversarului, s
compromit o actiune, care altfel ar duce la rezolvarea complet a problemei
jidnesti. *trag deci atentia legionarilor, s nu se lase provocati, cci noi, numai
prin cea mai perfect ordine vom triumfa. &ezordinea nu nseamn conflictul
nostru cu jidanii , ci nsemneaz conflictul nostru cu statul . 7r, jidanii de aici vor
s ne mping n permanent conflict cu statul . &eoarece statul fiind mai puternic,
noi, atrasi sau mpinsi n lupt cu statul, vom fi mcinati- iar ei vor rmne mai
departe ca niste privitori impartiali.
GGG
La <asi, m astepta n poart cinele meu >ragu, pe care!l aveam de la $C:+, martor
la toate ncercrile si luptele prin care trecusem de atunci ncoace. *ici mi!am
rezolvat c,estiunile curente de organizare, corespondenta cu cuiburile, pe care mi le
prezenta n regul anea, seful corespondentei legionare. anea ncepuse a prinde
bine felul meu de a vedea, n timp de doi an de corespondent, nct putea rezolva
foarte multe c,estiuni singur, n aceast perioad n care veneam rar la <asi.
DIN NOU N BASARABIA
.!am putut rmne acas dect o sptmn, deoarece tranii din asarabia au
trimis delegati, scrisori si telegrame dup mine. Ei s!au legat cu atta ndejde de
miscare aceasta, cu atta sfintenie, cum nu!si poate cineva imagina. )n dou
sptmni de la prima intrare n Ca,ul, vestea despre legionari s!a dus ca fulgerul
prin toat masa crestin a asarabiei de jos. &in sat n sat, pn la marginea
.istrului. 4estea unui nceput de mntuire din sclavia jidneasc a aprins inimile
bietilor trani.
)si legaser pn atunci ndejdea de "artidul trnesc, creznd c ei, tranii, cnd
va veni la putere acest partid al lor, vor cpta dreptate. &up ( ani de c,inuri, de
lupte, de ndejdi n acest partid, au descoperit ceva ngrozitorpentru sufletul lor0 c
au fost trdati, nselati0 c n dosul numelui de partid trnesc se ascund interesele
jidnimii. "artidul ALa tranul romn cu perciunii de jupnB. *sa n botezase
profesorul Cuza. Te cuprindea jalea s fi vzut aceast strivire de credint n
inimile trnimii, n momentul n care, dup ( ani, a nteles c buna ei credint
fusese nselat.
<at!ne deci din nou la eresti si apoi cu masina pe malul "rutului, la ?ogojeni,
unde m asteptau peste :99 de clreti sub conducerea lui Stefan 3oraru si a lui
3os Cosa. *dunati de prin toate satele din jur.
!S mergem pn la .istru, spuse unul.
!&a6 4om merge, i rspund.
*cum mi ncolteste pentru prima oar gndul s fac o e#peditie n stil mare
cuprinznd toat asarabia de sud, de la Tig,ina pn la Cetatea *lb. )ntors la
<asi, m munceste mereu acest gnd0 cum as putea face s strbat asarabia pn la
.istru2 7 singur problem e grea0 cum as putea proceda ca s nu ne opreasc
autorittile, s nu ne batem cu statul, cu armata2 *tunci m gndesc s lansez o
nou organizatie national, pentru combaterea comunismului jidnesc, n care s
intre si ALegiunea *r,ang,elul 3i,ailB si oricare alte organizatii de tineri, peste
deosebire de partide. )n modul acesta socoteam c ne puteam strecura n asarabia.
Ce nume s!i dm acestei organizatii2 &iscut cu legionarii n sala cminului. 5nii
spun0 A>alanga anticomunistB, altii, alte denumiri. Crnganu spune0 AGARDA DE
FIERB.
1 *cesta s fie6
*cum pregteam aceast actiune anticomunist, nu antimuncitoreasc. "entru c
eu, cnd zic comunisti, nteleg jidani. "entru a obtine autorizatia intrrii n
asarabia, nlturnd astfel conflictele cu autorittile, peste cteva zile m!am
prezentat n audient la &l. 4aida 4oevod, pe atunci 3inistru de <nterne. &e la
<onel rtianu, era al doilea om politic de talie mare pe care!l vedeam. 3!a retinut
trei ore. *m nteles c era gresit informat si asupra noastr si asupra problemei
jidnesti, pe care nu o cunostea n adevrata ei lumin. "e noi ne credea niste tineri
zvpiati, care vrem s rezolvm problema jidneasc prin spargeri de geamuri. <!
am e#plicat atunci cum vedem noi problema jidneasc. Cum ea este o problem de
viat si de moarte pentru romni. Cum numrul lor e coplesitor si inadmisibil- cum
au desfiintat clasa de mijloc, orasele romnesti. <!am spus proportia dintre crestini
si jidani la lti, C,isinu, Cernuti, <asi- pericolul pe care!l reprezint n scoli,
amenintnd cu nstrinarea clasei conductoare romnesti si cu falsificarea culturii
noastre. <!am e#plicat si modul cum vedem noi rezolvarea. * nteles din primul
moment despre ce este vorba. &ar, desi unui om de valoarea sa nu!i trebuie mult ca
s nteleag esenta lucrurilor, totusi, eu cred c el nu va putea niciodat complet,
pentru c as e n firea lucrurilor0 oc,ii de la $(C9 nu mai vd la fel u cei de la $C;9.
Sunt c,emri, suntndemnuri, sunt porunci mute, pe care numai tineretul le aude si
le ntelege pentru c numai lui i se adreseaz. >iecare generatie cu ei n lume. &e
aceea, poate, nu avea suficient ncredere n noi.
*m obtinut aprobarea marsului n asarabia, dup ce binenteles, mi!am luat
angajamentul c se va pstra cea mai perfect ordine. "este cteva zile am fcut un
manifest ctre tot tineretul trii.
FRMNTRI N MARAMURES
)ntre timp ncep mari frmntri n 3aramures. 5n alt colt de tar romneasc,
peste care moartea si ntinsese aripa. *colo, jidnimea a cuprins satele. * pus
stpnire pe pmnturi, pe munti, pe stnile din munti. ?omnii, ajunsi n stare de
sclavie, se retrag tot mai mult n fata nvlirii iudaice si se sting ncet, ncet, lsnd
mosiile lo r mostenite de la &ragos 4od n minile nvlitorilor. .ici un guvern
nu se mai intereseaz de ei, nici o lege nu!i apr.
GGG
La nceputul lui iunie $C;9, la poarta casei mele de la <asi, se opreste o crut cu
doi cai. &in ea se coboar doi preoti, un tran si un tnr. )i primesc nuntru. Se
recomand preot ortodo# <on &umitrescu, preot unit *ndrei erinde si tranul
.icoar.
1 4enim cu cruta din 3aramures. &e dou sptmni suntem pe drum0 suntem
amndoi preoti n orsa, unul unit si altul ortodo#. .u mai putem de mila
nenorocitilor de romni din 3aramures. *m fcut memorii peste memorii. Le!am
adresat pe unde ne!a tiat capul0 "arlament, /uvern, 3inistri, ?egent. &e nicieri,
nici un rspuns. .u stim ce s mai facem. *m venit cu cruta pn aici, la <asi, s
rugm studentimea romn s nu ne lase. 4orbim n numele a mii de trani din
3aramures, care au ajuns la disperare. Suntem preotii lor. .u putem nc,ide oc,ii
la ceea ce vedem. .e moare neamul. Si ni se frnge inima de mil.
<!am gzduit cteva zile si le!am spus0
1 Singura solutie pe care o vd este s!i organizm si s ncercm a le ridica
moralul. Ei s stie c nu duc singuri lupta- c noi i sprijinim- c luptm pentru ei si
c soarta lor depinde de biruinta noastr. )n urm le!am trimis, pentru organizare,
pe Totu si Eremeiu. <ar mai trziu pe Savin si pe &umitrescu!@pad. 3ii de trani
din orsa si din toate vile se nrolau n organizatie. =idanii si!au dat seama de
primejdia unei renasteri romnesti si au nceput a provoca. 4znd c sistemul nu
le reuseste, atunci au recurs la un mijloc infernal. *u dat foc orsei, aruncnd vina
asupra romnilor. @iarele jidnesti au nceput imediat s tipe. S cear msuri
energice contra romnilor, care vor s fac pogromuri. "reotii amndoi au fost
atacati de jidani, batjocoriti, loviti si mai apoi alungati mai multi 8ilometri si btuti
cu pietre. La urm au fost arestati ca agitatori si nc,isi amndoi n temnita din
Sig,etul 3armatiei. &e asemenea au fost arestati0 Savin si &umitrescu!@pad si
ct eva zeci de trani fruntasi. Totu si Eremeiu au fost si arestati la &orna si nc,isi
n arestul de la Cmpulung. A*devrulB si A&imineataB ncep o adevrat canonad
de minciuni si infamii puse n sarcina preotilor si a arestatilor. Toate protestele
noastre0 telegramele, memoriile etc., n!au nici un rezultat, din cauza tipetelor,
larmei si presiunilor jidnesti.
MARSUL N BASARABIA
20 IULIE 1930
)n vederea marsului pe care urma s!l facem, dau un Aordin de marsB pe care!l
public n A"mntul StrmosescB. E#trag din el0
$. 3ergem s trecem "rutul n sunetul vec,iului imn al unirii romnesti A'ai s
dm mn cu mn cei cu inima romnB. 3ergem s facem o vizit satelor ntre
"rut si .istru, s le ducem cntecele noastre si s legm frtie de legionari cu
urmasii lui Stefan cel 3are si Sfnt.
:. &urata marsului, o lun.
;. >ormatie pe E coloane puternice, la interval de :9 8m.
+. Trecerea "rutului prin E puncte. Coloana din dreapta cu directia si obiectivul de
atins0 Cetatea *lb, coloana din stnga, directia si obiectivul0 Tig,ina.
%. 3odul de naintare, marsul pe jos de la "rut pn la .istru.
D. &ata plecrii, :9 iulie, dimineata. Trecerea "rutului la ora ce se va anunta.
FFFFFFFFFFFFFFF..
)n momentul n care jidnimea a luat cunostint de faptul c noi voim s intrm n
asarabia pentru a trezi constiinta romnilor, presa jidneasc a pornit n contra
noastr un uragan de atacuri. Calomnii, minciuni, attri, s!au abtut fr ncetare
timp de o lun peste noi.
*ceste atacuri s!au ndreptat deopotriv si n contra d!lui 4aida. =idanii cereau ca
dl. 4aida s fie imediat debarcat de la 3inisterul de <nterne, mai mult, Adat peste
bordB, pentru ndrzneala de a fi aprobat ca noi, tinerii romni, s intrm n
asarabia pentru a duce un cuvnt romnesc de bine, demngiere, de ndejde,
printilor si fratilor nostri de peste "rut. asarabia e dat economiceste si
politiceste n stpnirea absolut a jidanilor. 7rice ncercare de dezrobire
romneasc, orice atingere a acestei negre stpniri, este considerat ca o crim.
Sub presiunea atacurilor si uneltirilor presei jidnesti, marsul n asarabia a fost
interzis, tocmai n ziua n care legionarii porniser din toate prtile spre "rut. *m
fcut atunci urmtorul protest pe care l!am lansat n capital0
LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL
GARDA DE FIER"
UN APEL SI UN AVERTISMENT
ROMNI DIN CAPITAL,
A3arsul /rzii de >ier, care trebuia s aib loc n asarabia a fost oprit. <namicii
unei ?omnii sntoase si puternice au triumfat. =idnasii din Srindar, de la Lupta,
*devrul, &imineata, acesti otrvitori ai sufletului romnesc, de o lun de zile
amenint, de o lun de zile insult, de o lun de zile ne plmuiesc sufletele, aici la
noi acas. &in cpusi nfipte n snul cestei natii, s!au transformat n
monopolizatorii ntelegerii intereselor superioare ale patriei si cenzuratorii nepoftiti
ai tuturor actelor de guvernmnt. La Turda au cerut guvernului s opreasc
demonstratia, sub motiv c se aprinde *rdealul- la Ca,ul , c se ncepe revolutia n
asarabia- la /alati, c se vor naste mceluri si pogromuri. "retutindeni au rmas
niste provocatori ordinari, Legiunea pstrnd o ordine si o disciplin desvrsite.
*stzi ne ndreptam spre .istru, pentru ca s ntoarcem asarabia cu fata spre
ucuresti. &ar, acestor mercenari ai comunismului, nu el convine aceasta.
asarabia trebuie s rmn prad bolsevismului si s priveasc spre 3oscova,
pentru ca ei s continue a teroriza cu provincia dintre "rut si .istru ntreaga politic
a ?omniei.
ROMNI,
"oliticianismul venal si pervers, acest putregai care ne infecteaz viata, i
secundeaz, din calcul mesc,in de interes electoral si dintr!un njositor spirit de
servilism, n opera lor de dezmembrare a trii si nstrinare a pmntului nostru
strmosesc. Spirit si calcul care au dat ?omnia, de %9 de ani ncoace, pe mna
veneticilor de peste ,otare.
"riviti6F se misc astzi mucenicii din 3aramures si ucovina6 )si plng pe
drumuri amarul de robie n care i!a aruncat ticlosia tuturor conductorilor de tar-
nu pentru c i!ar fi uitat, ci pentru c i!au vndut. .u vi se pare cel putin straniu, c
nu s!a gsit un singur glas n aceast tar, care s vin cu un cuvnt de mngiere
pentru ei2 Si nu vi se pare cel putin o nerusinare, a reduce toat c,estiunea din
3aramures la AinstigatoriiB .icolae Totu si Eremeiu2 Ei sunt vinovatii2 &ar
politicianismul care a nselat n fiecare zi, de $: ani, nu este vinovat2 &ar sutele de
mii de venetici, jidani, care au venit peste capul lor ca lcustele, s le ia pmntul
rmas de la strmosi si s!i robeasc, acestia nu sunt instigatori si provocatori2 &ar
domnii din Srindar care necinstesc mndria noastr de stpnitori n tara aceasta,
acestia nu sunt provocatori2
ROMNI,
<at un e#emplu tipic din care se poate vedea adevrata cauz a AdezordinilorB din
ucovina si 3aramures. B5niversulB din $E iulie $C;9 public urmtoarea
statistic0 la Cernuti0 copii n vrst de scoal, curs primar0 $:.:EE din care romni
Hbieti si feteI ;.;E( iar restul de (.(:% strini. Ce dovad de coplesire a
elementului romnesc din nordul trii mai doriti2 5nde voiti s fug din fata acestei
nvale uriase si ucigtoare sufletul neamului romnesc2 )i brfiti si i loviti si!i
ofensati, c s!ar ridica pentru pine si Asituatie economic proastB, cnd n realitate
ei se nalt cuteztor, s apere fiinta romnismului la granita de nord. "entru ce nu
s!a gsit nici un brbat politic s!i spuie 3ajesttii Sale adevrul0
MRIA TA,
.enorocitii acestia nu cer pine. Cer dreptate6 Cer eliberarea suflatului romnesc
care trage s moar, nbusit n 3aramures si ucovina. Cer msuri n contra
sutelor de mii de jidani, g,iftuiti, rotunzi si albi va viermii, care!i sfideaz n fiecare
zi n srcia lor, sub protectia tuturor autorittilor romnesti.
&esigur, stiu ei bine, domnilor ziaristi, c nu prin manifestri violente vor putea
rezolva o asemenea problem0 dar ajunsi la limita de pe urm a rbdrii, ei vor s
impun o conducere romneasc ?omniei- s forteze legiferarea romneasc0 legi
de protectie a elementului romnesc n ?omnia.
DOMNILOR DIN SRINDAR,
"oate voiti ca prin insultele nencetate cu care rniti sufletele romnesti, s m
vedeti ntr!o bun zi n fruntea sfintilor rsculati din 3aramures2 S stiti c n clipa
aceea v!a sunat ceasul si v!a sunat si scndura6
)n orice caz, dac legile vi se par insuficiente ca s v poat domoli, eu v declar c
am destul putere pentru ca s v pun la locul vostru si s v fac s ntelegeti n ce
tar triti. &ac nu v linistiti, voi c,ema n contra voastr tot ce este viu n tara
asta, ,otrt s lupt prin toate armele pe care mi le va pune la dispozitie mintea.
ROMNI,
7 ?omnie nou nu poate iesi din culisele partidelor, dup cum ?omnia 3aren!a
iesit din calculele politicienilor, ci de pe cmpiile de la 3rsesti si din fundul
vilor btute de grindina de otel.
7 ?omnie nou nu poate iesi dect din lupt. &in jertfa fiilor si. &e aceea, nu
politicianismului m adresez astzi. Ci tie, soldat. )nalt!te6 <storia te c,eam din
nou *sa cum esti. Cu mna rupt. Cu piciorul frnt. Cu pieptul ciuruit . Lsati!i pe
neputinciosi si pe imbecili s tremure. 4oi, dati lupta cu brbtie. )n curnd, /arda
de >ierv va c,ema la o mare ntrunire n ucuresti ntru aprarea
maramuresenilor, copiii lui &ragos 4od si a bucovinenilor , fiii lui Stefan cel
3are si Sfnt. Scrieti pe steagurile voastre0 Strinii ne!au coplesit. "resa nstrinat
ne otrveste. "oliticianismul ne omoar. Sunati din trmbite alarma. Sunati din
toate puterile.
)n clipa cnd dusmanii ne coplesesc si politicienii ne vnd, romni, strigati cu
nfrigurare ca pe potecile muntilor, n ceasurile de furtun0 "*T?<*6 "*T?<*6
"*T?<*6
Corneli !ele" Co#re"n
Se$l Le%inii"