Aci sosi pe vremuri Ion Pillat (1918)

Incadrarea in curent
Tradiionalismul este o micare literar manifestat in literatura romn interbelic, a crei
ideologie se cristalizeaz in jurul revistei Gndirea, aprut la Cluj in anul 1921, sub
conducerea lui Cezar Petrescu i D. I. Ducu. Incepnd cu 1922, revista se mut la Bucureti
sub conducerea lui Nechifor Crainic i apare pn in 1944. Orientarea ideologic a revistei a
aparinut att lui Nichifor Crainic, ct i lui Lucian Blaga. Tradiionalismul interbelic se
identific cu gndirismul si ortodoxismul, prelund elemente din orientarea semntorist,
cultivnd autohtonismul cruia i-a adugat coordonata ortodox, cultul strbunilor, folclorul,
toate valorile romneti, echilibrul i simplitatea expresiei artistice, respingerea
experimentelor in limbajul poetic.
Aceast orientare s-a opus vehement orientrii moderniste promovate de gruparea cenaclului
i revistei Sburtorul, conduse de criticul Eugen Lovinescu. Dintre cei mai importani
reprezentani ai tradiionalismului sunt: Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Adrian Maniu, Nichifor
Crainic, Radu Gyr.
Tema
Unul dintre poeii care modific termenii tradiionalismului, transformndu-l dintr-o doctrin
estetic intr-un stil, propunnd o nou formul poetic este Ion Pillat. In opera sa, imbin
clasicismul cu simbolismul, iar vocaia poetului se extinde spre natur, cuvnt sau idee.
Poezia Aci sosi pe vremuri este reprezentativ pentru a demonstra stilul tradiionalismului
liric romnesc. Publicat in 1918, in revista Letopisei, poezia va fi inclus in 1923, in
volumul Pe Arge in sus. Volumul conine pasteluri psihologice, in care peisajul devine un
pretext de meditaie asupra efemeritii existenei umane i asupra statorniciei naturii.
Lirismul poeziei provine din evocarea universului trecut al copilriei, din reconstucia lui i
din asumarea experienei inaintailor, astfel c poezia este o meditaie nostalgic pe tema
timpului.
Coninut
Titlul poeziei, reprezentat de un enun propoziional, unete coordonata spaial cu cea
temporal. Adverbul deictic aici este principalul element semantic in raport cu eul liric, vzut
din perspectiva timpului. Sintagma pe vremuri anticipeaz raportul cuprinztor pe scara
timpului, ilustrat in poezie: timpul prezent i timpul trecut. Este sugerat perspectiva timpului
in sine, un prezent continuu, care msoar distana dintre dou triri similare: Ca ieri sosi
bunica... i vii acuma tu/ Pe urmele berlinei trsura ta sttu.
Timpul evocrii are doar doua coordonate: bunici-nepoi. Sentimentul erotic se colsolideaz la
fel, ca i cul timpul ar fi stat pe loc. Intlnirea are loc in natur, iar cuplul este consfinit de
btaia clopotului. Ideea raportului temporal este explicat de Nicolae Manolescu ca o scurgere
a timpului bunicilor in timpul nepoilor, care preiau gesturile i tririle lor in forme
imperceptibil modificate.
Compoziional, poezia e alctuit din distihuri i un vers final liber, care se distribuie in cinci
secvene poetice simetrice: prologul, evocarea povetii de dragoste a nepoilor i epilogul.
Incipitul este dominat de dou nuclee de semnificaii: casa amintirii i timpul de neoprit. In
spaiul aproape sacru al casei vechi, cuplul de indrgostii dobndete valene arhetipale. Tot
in incipitm nedeterminarea spaial observat inc din titlu capt determinri precise: aci
este locul obloanelor, al pridnovului, al porii zvorte. Un loc inchis, greu accesibil celor
neiniiai, un loc legendar, mitizarea spaiului rural i a trecutului fiind o trstur a
tradiionalismului, diferit de estetica semntorist i poporanist.
A doua secven dezvolt un lirism obiectiv, cu elemente de narativitate personaje, derulare
epic - i se concentreaz pe evocarea iubirii de demult. Ceremonialul intlnirii este
induiotor prin simplitate i naturalee i poart toate insemnele epocii romantice: ateptarea
emoionant, sosirea berlinei, crinolina, peisajul nocturn, lumina selenar, sensibilitatea
literar. In tot acest cadru idilic, sugestia efemeritii se infiltreaz odat cu imaginea
clopotului, motiv ce marcheaz o dubl povestire, nupial i funebr.
In secvena a treia, lirismul obiectiv este inlocuit de lirismul gnomic, iar vocea eului liric
mediteaz la destinul implacabil al omului. In strofele acestea, care fac legtura dintre cele
dou planuri, verbele sunt la prezent, persoana a II-a singular (cu valoare generic), poetul
exprimnd un adevr general despre viaa omului: Ce straniu lucru vremea! Deodat pe
perete / Te vezi aievea numai in tersele portrete.
Secvena a patra desfoar o comparaie extins trecut-prezent. Ritualul de seducie este
neschimbat, povestea nepoilor o reia pe cea a bunicilor, singurele diferene fiind date de
apartenena la o alt vrst cultural. Bunicul i bunica aparin romantismului: bunicul i-a
recitat bunicii Le lac, pe cnd nepotul se raporteaz la simbolism: i-am recitat Balada lunei
de Horia Furtun. Acelai clopot, care simbolizeaz trecerea dintr-o vreme in alta, devine o
muzic romantic i simbolist, in acelasi timp: i i-am prut romantic i poate simbolist.
Legtura trecut-prezent, asumarea trecutului de ctre urmai este exprimat prin simboluri ale
triniciei, ale eternitii: spaiul (acelai drum) i clopotul, marcnd dou momente eseniale
in viat nunta i moartea (de nunt sau de moarte).
Din paralelismul celor dou poveti de iubire lipsete, in mod voit, in epilog, versul Dar ei, in
clipa asta simeau c-o s rmn, subliniind trecerea iremediabil a timpului i fragilitatea
sentimentelor umane, supuse efemeritii (din perspectiva prezentului).
Opinie
Poezia lui Pillat este considerat de Cristian Livescu o art poetic deosebitm in care
atelierul de producie presupune o repovestire a mitului inregistrat pe undele sufletului.
Din punctul meu de vedere, in poezia Aci sosi pe vremuri, tradiionalismul liricii lui Pillat se
manifest prin preferina pentru specia pastel, pentru universul rural, asumarea trecutului,
transformat in mit, tonul elegiac al discursului. In plan prozodic, se observ cultivarea
formelor tradiionale (distih). Este o opiune estetic pe care poetul o asum curajos in
contextul unei literaturi romne, care, in perioada interbelic, ii propusese declarat s fie
sincron cu marea literatur european. Redescoperirea coordonatelor unei lirici tradiionale
este un astfel de gest de curaj, dup cum i rafinarea arsenalului liric recomand
tradiionalismul ca pe o formul literar ce s specificitate poeziei romneti.