31.1.

2014 Rovinieta electronica si unele probleme juridice generate de aplicarea ei

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/rovinieta-electronica-si-unele-probleme-juridice-generate-de-aplicarea-ei~ni9di5 1/3
24.02.2013
Rovinieta electronica si unele probleme juridice generate de
aplicarea ei
ADVERTORIAL
xp t<
Din multitudinea de taxe si impozite reglementate in legislatia romaneasca, plata rovinietei ridica probleme juridice atat in practica administrativa, cat si in cea a
instantelor judecatoresti, probleme generate, in principal, fie de necorelarea principalelor acte normative incidente in materie, fie din interpretarea diferita a legislatiei de
catre cei chemati sa aplice respectivele reglementari, fie datorita existentei unui vid legislativ.
Rovinieta semnifica documentul sau inregistrarea in format electronic care atesta achitarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, asa cum
sunt acestea definite de art. 6 din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.
Incepand cu anul 2012, pe rolul instantelor judecatoresti au fost inregistrate numeroase plangeri contraventionale indreptate impotriva proceselor-verbale incheiate si
comunicate de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, prin care contravenientii erau sanctionati cu amenda contraventionala pentru faptul ca ar fi
circulat pe drumurile nationale fara a detine rovinieta valabila.
In cele ce urmeaza, ne propunem sa evocam unele dintre problemele controversate care au primit dezlegari diferite din partea instantelor judecatoresti si anume:
1. eventualele vicii de legalitate a proceselor verbale de contraventie cu privire la necesitatea semnaturii olografe a agentului constatator si a contravenientului.
2. compatibilitatea cererilor de chemare in garantie cu procedura contraventionala.
3. valabilitatea semnaturii electronice pe procesele verbale de contraventie.
1. In marea majoritate a plangerilor contraventionale, petentii au solicitat instantelor de judecata sa constate, in temeiul art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic
al contraventiilor, nulitatea absoluta a proceselor-verbale intrucat acestea nu erau semnate pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient, asa cum
prevede art. 19 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit articolului mai sus citat, in ipoteza in care contravenientul nu se afla de fata, agentul constatator are obligatia sa faca mentiune despre aceste imprejurari, care
sa fie confirmate de cel putin un martor. In practica insa, agentii constatatori niciodata nu precizeaza motivele care conduc la incheierea proceselor-verbale in acest
mod, aceasta omisiune conducand mai departe, in opinia noastra, la vatamarea drepturilor petentilor.
Unele instante din tara au considerat neintemeiate aceste critici, motivand, in mod gresit, din punctul nostru de vedere, ca ar fi aplicabil pricipiul specialia generalibus
derogant (legea speciala deroga de la legea generala), anume ca O.G. nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania ar
fi o lege speciala fata de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
Totodata, instantele de judecata au inlaturat ca neintemeiate apararile petentilor vizand nesemnarea proceselor-verbale de catre ei si lipsa precizarii de catre agentii
constatatori a motivelor care au condus la incheierea proceselor-verbale in acest mod, motivand ca un proces-verbal poate fi intocmit si in lipsa contravenientului si a
martorului (din punctul meu de vedere cu incalcarea dreptului la aparare), avand in vedere art. 9 alin.2 din O.G. nr. 15/2002 actualizata, potrivit caruia savarsirea
contraventiei a fost constatata cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei SIEGMCR, de parca
acest sistem ar fi sustras in mod absolut oricarei greseli.
In opinia noastra, aceasta motivatie a instantelor judecatoresti este eronata, intrucat exista numeroase persoane care au dovedit ca personalul care a comercializat
roviniete, uneori, in mod gresit a mentionat numarul de inmatriculare sau alte elemente de identificare a autovehiculului, pe care le detecteaza SIEGMCR pe drumurile
nationale. Drept urmare, instantele judecatoresti, plecand de la premiza ca acest sistem informatic ar fi infailibil, in temeiul art. 9 alin.2 din O.G. nr. 15/2002, au respins
in mod obisnuit plangerile contraventionale ale acestor persoane.
Ziarul de iasi >
31.1.2014 Rovinieta electronica si unele probleme juridice generate de aplicarea ei
http://www.ziaruldeiasi.ro/local/rovinieta-electronica-si-unele-probleme-juridice-generate-de-aplicarea-ei~ni9di5 2/3
2. In fata multor instante de judecata investite cu judecarea plangerilor contraventionale s-au depus cereri de chemare in garantie a persoanelor fizice, altele decat
cele inscrise in certificatul de inmatriculare si care au condus efectiv pe drumurile nationale autovehicule care nu detineau rovinieta electronica valabila, conform art. 8
alin.1 din OG nr. 15/2001 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania.
Instantele judecatoresti, punand in discutie cererile de chemare in garantie, au aratat ca, avand in vedere cadrul procesual reglementat de O.G. nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraventiilor, introducerea in cauza a persoanelor chemate in garantie ar insemna modificarea raportului juridic contraventional care are ca parti, pe de
o parte, contravenientul, iar pe de alta parte, statul, reprezentat de institutia care a aplicat sanctiunea. Fata de aceste considerente, instantele au apreciat ca nu pot
delimita un alt cadru procesual si nu pot modifica un proces-verbal sanctionand o alta persoana.
Aceste instante au aratat ca se pot pronunta numai cu privire la legalitatea si temeinicia actului contestat, prin urmare au respins cererile de chemare in garantie a
persoanelor care au condus efectiv pe drumurile nationale aceste autovehicule.
Toate aceste solutii de respingere a plangerilor contraventionale pronuntate de instantele de judecata pot ridica semne de intrebare cu privire la constitutionalitatea art. 1
alin. 1 lit. b din O.G. nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, in care utilizatorii sunt definiti ca persoanele fizice
sau juridice inscrise in certificatul de inmatriculare, care au in proprietate sau care, dupa caz, pot folosi in baza unui drept legal vehicule inmatriculate in Romania,
denumite in continuare utilizatori romani, respectiv persoanele fizice ori juridice inscrise in certificatul de inmatriculare, care au in proprietate sau care, dupa caz, pot
folosi in baza unui drept legal vehicule inmatriculate in alte state, denumite in continuare utilizatori straini".
Acesti "utilizatori" care sunt inscrisi in certificatul de inmatriculare, indiferent daca au circulat sau nu pe drumurile nationale, autostrazi etc., sunt considerati vinovati
juris et de jure in mod absolut si sanctionati cu amenda de CNADNR, cu toate ca fapta a fost savarsita de catre o alta persoana decat cea mentionata in certificatul de
inmatriculare al autoturismului si fara a putea fi chemat in garantie, ca forma de aparare, cel vinovat de circulatia pe drumurile nationale, conform principiului ca
vinovatul trebuie sa plateasca".
Dupa ce se inregistreaza la organele fiscale amenda contraventionala pentru persoana mentionata in certificatul de inmatriculare al autovehiculului, fiind astfel prezumata
vinovatia acesteia fara a mai fi dovedita in cadrul unui proces echitabil, va fi necesara deschiderea unui alt proces, separat, guvernat de regulile dreptului comun si nu de
cele ale procedurii contraventionale.
Instantele de judecata, in mod frecvent, obisnuiesc sa arate ca faptele petentilor de a circula fara a detine rovinieta valabila prezinta grad de pericol social concret,
intrucat acestia se afla in situatia de a putea folosi drumurile nationale provocand existenta unui dubiu rezonabil sub aspectul respectarii prevederilor O.G. nr. 15/2002,
in sensul achitarii contravalorii taxei de drum".
Fata de aceasta abordare, am considerat ca O.G. nr. 15/2002 creaza o prezumtie de vinovatie pentru persoana mentionata in certificatul de inmatriculare, pentru
utilizator.
Se intampla frecvent ca la o vanzare a unui autovehicul, vanzatorul sa isi indeplineasca obligatiile sale dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare, in mod
special obligatia de radiere a acestui autovehicul, iar cumparatorul sa nu mai ajunga sa isi inmatriculeze autovehiculul pe numele sau si, cu toate acestea, sa circule
fara rovinieta, amenzile fiind trimise, astfel, unei persoane nevinovate, anume vanzatorului.
De asemenea, exista cazuri cand unele persoane nu isi mai pot achita ratele de leasing la autovehicule, acestea fiind luate din detentia lor de catre societatile de
leasing si date in posesia unor alti utilizatori de leasing fara a se mai schimba certificatul de inmatriculare (pentru ca, in opinia acestor societati de leasing, nu ar mai fi
necesara aceasta operatiune atata vreme cat proprietarul ramane acelasi). Consecinta intalnita deseori in practica a fost ca noul utilizator leasing circula fara rovinieta,
iar, din culpa societatii de leasing, amenda ii va fi comunicata, si de data aceasta, unei persoane nevinovate, anume persoana careia i s-a luat masina din posesie
tocmai pentru ca nu si-a mai putut achita ratele la leasing.
De asemenea, in practica sunt intalnite situatii cand persoana mentionata in certificatul de inmatriculare sa nu posede permis de conducere sau persoana mentionata in
certificatul de inmatriculare sa fie o persoana juridica ce detine in proprietate un parc de masini.
In consecinta, apreciez ca atat timp cat in alte acte normative este stipulata posibilitatea interogarii persoanei mentionate in certificatul de inmatriculare cu privire la
indicarea persoanei care a condus in mod real autovehiculul (a se vedea contraventiile la circulatia pe drumurile publice constatate prin aparatele radar) si care ar fi putut
sa savarseasca o fapta contraventionala, se poate, si in acest caz, ca legiuitorul sa modifice aceasta lege pentru ca ea sa respecte prezumtia de nevinovatie, prin
posibilitatea interogarii de catre CNADNR a utilizatorului (in acceptiunea O.G. nr. 15/2002) cu privire la persoana care ar fi circulat pe drumurile nationale fara a detine
rovinieta valabila.
31.1.2014 Rovinieta electronica si unele probleme juridice generate de aplicarea ei
http://www.ziaruldeiasi.ro/local/rovinieta-electronica-si-unele-probleme-juridice-generate-de-aplicarea-ei~ni9di5 3/3
3. In sfarsit, unele instante judecatoresti (de pilda, Judecatoria sectorului 6 Bucuresti) au admis plangerile contraventionale ale unor petenti, au dispus anularea
proceselor-verbale si exonerarea de plata amenzii contraventionale aplicate si a tarifului de despagubire. Motivarea instantelor a fost ca, verificand in procesele-verbale
elementele obligatorii prevazute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor sub sanctiunea nulitatii absolute, s-a constatat lipsa semnaturii
agentului constatator, desi in cuprinsul proceselor-verbale se mentiona ca actele au fost semnate electronic conform Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica
si H.G. nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica..
Din interpretarea prevederilor art.5 din Legea nr. 455/2001, instantele de judecata au retinut ca inscrisurile electronice carora le este atasata semnatura
electronica sunt asimilate, in ceea ce priveste conditiile si efectele, inscrisurilor sub semnatura privata.
Noul Cod de procedura civila diferentiaza inscrisul sub semnatura privata de inscrisul autentic, acesta din urma fiind acel act intocmit cu solemnitatile prevazute de lege
de catre un functionar public competent. In schimb, inscrisul sub semnatura privata este actul intocmit si semnat de persoane in raporturile civile dintre acestea, iar nu
de un functionar abilitat de lege cu incheierea unor acte de constatare si de sanctionare a contraventiilor. Procesul-verbal are natura juridica a unui act administrativ, un
act autentic, de drept public, astfel ca nu ii sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica.
Nicio dispozitie a Legii nr. 455/2001 si nicio alta lege speciala nu prevede posibilitatea atasarii semnaturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei
contraventii sau a unui alt inscris autentic. Asadar, pentru lipsa olografa a semnaturii agentului constatator, instantele si-au insusit argumentele din plangerile
contraventionale si au dispus anularea proceselor-verbale, exonerarea de plata amenzii contraventionale aplicate si a tarifului de despagubire.
In ciuda acestor solutii jurisprudentiale, in continuare toate procesele-verbale care emana de la CNADNR sunt semnate electronic.

Lector univ. dr. Bogdan Michael Ciubotaru
Decanul Facultatii de Drept
Universitatea Mihail Kogalniceanu" din Iasi

Adauga comentariu