Sarurile

Definitie : Srurile sunt combinaii cu structur ionic, n general, formate

prin neutralizarea unui acid cu o baz. Se mai pot obine n urma reaciilor dintre un
acid i o alt sare, dintre metale (sau oxizii lor) i acizi, sau prin combinarea direct
a elementelor.
Srurile sunt electrolii tari, n soluii apoase fiind, n general, disociate n
ioni.Cuprins

Obtinere: .!eactia acizilor cu bazele (neutralizarea )
".#recipitarea sarurilor greu solubile , din solutii apoase
$.!eactia metalelor comune cu acizi
%.!eactia metalelor cu nemetale
Clasificare: Sruri normale (neutre)
Sruri acide
Sruri bazice
.Denumire:
Saruri neutre pro&enite de la 'idracizi .
(aCl)clorura de sodiu
nemetal*ura*de metal
Saruri neutre pro&enite de la oxiacizi cu nemetalul in stare de &alenta
superioara
(a"S+%)sulfat de sodiu
CaC+$)carbonat de calciu
nemetal+at+de metal
Sarurile neutre pro&enite de la oxiacizi cu nemetalul in stare de &alenta
inferioara
(a"S+$)sulfit de sodiu
,g((+")")azotit de magneziu
nemetal+it+de metal
-loruri -(.), Cloruri Cl(.), /romuri /r(.), .oduri .(.), Sulfuri S(..), Sulfati S+%(..),
0zotati (+(.), Carbonati C+$(..), -osfati #+%(...)
Exemple: Sruri neutre: clorura de sodiu
carbonat de calciu
sulfat de cupru(..)
Sruri acide: carbonat acid de sodiu
sulfat acid de sodiu
carbonat de calciu
Proprietati fizice:
Sarurile sunt substante solide , cristalizate, albe sau culorate.
Saruri colorate:
albastru (CuS+%)
1erde : (-eS+%)

2nele saruri se dizol&a in apa find solubile altele sunt insolubile
2nele saruri au gust amar, altele sarate, unele au gust amarui)sarat
Proprietati chimice:
. !eactia sarurilor cu metalele
CuS+%*-e Cu *-eS+%
0g(+$*Cu 0g * Cu(+3)$
". !eactia sarurilor cu bazelor
4n((+$)"*(a+3 "(a(+$ *4n(+3)"
-eCl$*$(a+3 $(a Cl*-e(+3)$
$. !eactia sarurilor cu acizi
0g(+$*3Cl 0g Cl *3(+$
/aC+$ *3"S+% /aC+$* C+"*3"+
%. !eactia de descompunere termica a sarurilor CaC+$ Ca+* C+"
Utilizari

Materiale de
constructie
Calcarul
Var
stins
Mortarul
Betonul
Cimentul
Sticla
Materiale
plastice
Oxidul de calciu
Oxidul de calciu (&arul nestins, &arul ars) se prezint sub form de pulbere de
culoare alb, care cu apa reacioneaz energic, efer&escent cu dega5are de cldur
form6ndu)se 'idroxid de calciu (&arul stins).
+binere
+xidul de calciu se obine prin tratarea termic (arderea) la 788 9C a calcarului
(carbonat de calciu) cu eliberare de bioxid de carbon:
CaC+$ )): Ca+ * C+"
0cest proces are o serie de trepte de stingere cu ap a &arului calcinat dup duarata
timpului de contact cu apa:
; " min &ar stins puin
" ) < min &ar stins mi5lociu
: < min &ar stins tare
1arul calcinat i cel stins este caustic a&6nd o reacie alcalin (p3 "=$), a5uns n
oc'i poate produce c'iar orbirea.
Utilizare
1arul nestins este folosit n industria de construcii, la prepararea mortarului pentru
tencuial, ca g'ips, sau la &ruirea pereilor, n industria de fabricare a cimentului. .n
industria c'imic este utilizat la producerea amendamentelor de mbuntire a
solurilor acide. .n metalurgie este folosit la desulfurarea minereului de fier. >e
asemenea este folosit la reinerea sulfului din fum (detoxifiere), la obinerea
'ipocloritului de calciu, sau ca regulator &alorii p3 (?uantum satis) la alimente (@
A"B).

Hidroxidul de calciu (sau varul stins)
Hidroxidul de calciu este cunoscut si sub numele de &ar stins. 0cesta este o
pulbere alba si se obtine in urma reactiei dintre &arul nestins, oxidul de calciu, si apa.
Formula chimica: Ca(OH)2
Se obtine prin reactia oxidului de calciu cu apa.
Ca+ * 3"+ )): Ca(+3)"
Proprietati fizice. @ste o substanta solida de culoare alba, solubila in apa,
lunecoasa la pipait si lesioasa la gust.
Proprietati chimice. 1arul stins inroseste solutia alcoolica de fenolftalina si
albastreste solutia de turnesol.
* eactiile hidroxidului de calciu cu acizii! oxizii si sarurile"
. !eactia de neutralizare. Ccu aciziiD
Ca(+3)" * "3Cl E CaCl" * "3"+
". !eactia de tulburare a apei de &ar
Ca(+3)" * C+" E CaC+$ * 3"+
$. !eactia de obtinere a bazelor insolubile
Ca(+3)" * CuS+% E Cu(+3)" * CaS+%
Ca(+3)" * -eS+% E -e(+3)" * CaS+%
$Ca(+3)" * "-eCl$ E "-e(+3)$ * $CaCl"
1arul stins se utilizeaza pentru : &aruirea caselor, &aruirea tulpinii pomilor impotri&a
ing'etului si a insectelor, rafinarea za'arului, obtinerea mortarului de &ar,
recunoasterea dioxidului de carbon (C+"). >ar este utilizat si in medicina ca
neutralizant pentru arsurile cauzate de acidul sulfuric si pentru intoxicatiile cu acid
oxalic.
MORTARUL
,ortarul este un material de constructie obtinut prin omogenizarea unui
amestec de nisip, &ar siFsau ciment si apa.
,ortarele de construcie se clasific dup domeniul de utilizare i tipul
liantului folosit. Caracteristicile de baz ale mortarelor sunt: consistena normal,
mobilitatea, tendina de segregare i capacitatea de reinere a apei. Caracteristicile
calitati&e ale mortarelor ntrite sint urmtoarele: rezistena mecanic, aderena
mortarului, geli&itatea.
Gipuri de mortare :
) pentru zidarie
) pentru tencuiala.
0paritia materialelor si te'nologiilor noi de constructii, necesitatea
respectarii unor termene de constructie mai scurte, reducerea costurilor, cresterea
producti&itatii prin aplicarea mecanizata a mortarelor, necesitatea obtinerii unei
calitati constante a mortarelor, au impus modificarea mortarelor clasice care nu mai
pot respecta cerintele te'nice actuale.
#rin adaugarea compusilor polimerici (dispersii apoase de copolimeri sintetici,
pulberi redispersabile) n mortarele pe baza de lianti minerali se mbunatatesc
considerabil urmatoarele proprietati: aderenta la suport, rezistentele mecaniceH
timpul de lucrabilitate, capacitatea de retinere a apei, flexibilitatea, rezistenta la
uzura, durabilitatea, rezistenta la alunecare.
>omeniile de utilizare tipice pentru mortarele pe baza de lianti minerali
modificate cu adaosuri de compusi polimerici sunt: adezi&i pentru placi ceramice,
mortare pentru rosturi, adezi&i pentru termoizolatii, sape autoni&elatoare, mortare
pentru reparatii, mortare pentru finisare, gleturi, mortare impermeabile.
0paritia materialelor si te'nologiilor noi de constructii n paralel cu cerintele
pentru mbunatatirea calitatii constructiilor au impus modificarea mortarelor clasice
care nu mai pot respecta cerintele te'nice actuale. 0lti factori care au condus la
te'nologii noi de obtinere si aplicare a mortarelor pe baza de lianti 'idraulici cu
adaosuri de compusi polimerici sunt: necesitatea respectarii unor termene de
constructie mai scurte, reducerea costurilor, cresterea producti&itatii prin aplicarea
mecanizata a mortarelor, necesitatea obtinerii unei calitati constante a mortarelor.
,ortarele clasice sunt inflexibile, se aplica n strat gros si nu au aderenta
buna la unele materiale utilizate n industria constructiilor: placi din polistiren
expandat si extrudat, panouri din lemn, placi din gresie portelanata, placi din piatra
naturala sau placi din materiale compozite.
CIMENTUL
Cimentul reprezinta cel mai important material de constructie folosit la
fabricarea betonului. Cimentul este un liant 'idraulic care, in amestec cu apa,
formeaza o pasta ce face priza si se intareste. >upa intarire, isi mentine rezistenta
si stabilitatea, c'iar si sub apa.
.n prezent, pe piata materialelor de constructii exista mai multe tipuri de ciment.
.ntrucat in ultimii ani s)au produs sc'imbari profunde atat in domeniul materialelor
de constructii cat si in normele te'nice in constructii consideram ca este necesar sa
facem unele precizari legate de modul de utilizare a cimenturilor.
,entionam ca, din pacate, exista unele confuzii in ceea ce pri&este tipurile de ciment
si de betoane preparate cu ciment, fapt ce poate duce la utilizarea
necorespunzatoare a acestora si, respecti&, la o diminuare a performantelor sau c'iar
la compromiterea unor elemente structurale sau a intregii structuri de rezistenta
realizate.
Conform Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, cimenturile se
impart in patru grupe de sortimente:
I cimenturi conform standardelor nationale S!H
I cimenturi conform standardelor profesionaleH
I cimenturi agrementateH
I cimenturi colorate si ciment alb.
-amilia cimenturilor uzuale se grupeaza in A tipuri principale de ciment (cem ., cem
.., cem ..., cem .1 si cem 1), cuprinzand "J de tipuri de ciment, fiecare tip a&and <
clase de rezistenta: $",A(H $",A!H %",A(H %",A!H A",A( si A",A!.
Simbolurile care definesc un anumit ciment sunt:
) ., .., ..., .1 si 1 reprezinta tipul principal de cimentH
) $",AH %",A si A",A sunt clasele de rezistenta standard la compresiune la "7 zile
exprimate in ,#a si determinate in conformitate cu S! @( B<):BBAH
) ( si ! sunt simboluri pentru rezistenta la compresiune initiala uzuala (() si pentru
rezistenta la compresiune initiala mare (!), determinate in conformitate cu
standardul S! @( B<):BBA fie la " zile, fie la J zileH
) 0, / si C indica procentul de masa al cimentului de clinc'er:
a) 0
) 78 ) B%K pentru tipurile principale ..
) $A ) <%K pentru tipurile principale ...
) <A ) 7BK pentru tipurile principale .1
) %8 ) <%K pentru tipurile principale 1
b) /
) <A ) JBK pentru tipurile principale .. si ...
) "8 ) $%K pentru tipurile principale ...
) %A ) <%K pentru tipurile principale .1
) "8 ) $7K pentru tipurile principale 1
c) C
) A ) BK pentru tipurile principale ...H
) L, S, >, #, M, 1, N, G, O, OO ) reprezinta tipul componentelor principaleH
) , reprezinta un amestec de componente principale.
.n cazul cimentului insacuit, pe fiecare sac trebuie sa fie inscriptionat marca5ul de
conformitate C@, numarul de identificare a organismului de certificare si informatii
despre ciment. >aca o parte din aceste informatii nu figureaza, este obligatoriu ca
acestea sa fie trecute in documentele comerciale insotitoare.
Certificat de conformitate ) document emis pe baza regulilor sc'emei de e&aluare a
conformitatii care do&edeste ca se asigura increderea adec&ata ca acel ciment este
in conformitate cu standardul de specificatii corespunzator produsuluiH
,arca de conformitate ) marca prote5ata aplicata pe baza certificatului de
conformitateH
Ciment certificat ) ciment pentru care a fost emis un certificat de conformitateH
#etonul
#etonul este un amestec de pietri, nisip, ciment (sau asfalt, &ar 'idraulic etc.) i
ap, care se transform prin uscare ntr)o mas foarte rezistent i care se
folosete n construcii.
Despre beton
/etoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat care se obin n urma
ntririi unor amestecuri bine omogenizate de liant, ap i agregate, e&entual aditi&i.
0mestecul de liant i ap formeaz o past care, n urma unor procese fizico)c'imice,
se ntrete transform6ndu)se ntr)o substan solid care leag ntre ele granulele
de agregat, d6nd astfel caracterul de monolit al betonului. /etonul prezint o bun
rezisten la solicitarea de compresiune, dar la solicitarea de traciune rezistena
betonului este mult mai sczut (aproximati& de 8 ori mai mic dec6t cea la
compresiune). >in acest moti& pentru a mbunti comportarea materialului la
diferite tipuri de solicitri betonul poate fi armat cu diferite produse din oel.
Pn industria construciilor, betonul, i n special cel armat i precomprimat,
reprezint principalul material de construcii, folosit la structuri, datorit
a&anta5elor pe care le are: durabilitate, executarea elementelor de contrucii sub
orice form, rezisten la foc, caracterul monolit i masi&itatea construciilor, costul
redus.
0cest lucru face ca betoanele s fie materiale foarte &ariate n ce pri&ete
proprietile lor te'nice, modul de fabricare i punere n lucru. Pn funcie de modul
de armare se clasific n:
beton cu armtura flexibilH
beton cu armtura rigidH
beton precomprimat.
Prepararea betonului
!ealizarea unui sortiment de beton presupune un proces de fabricare stabilit pe baza
unor reete, la care se respect cu fidelitate caracteristicile materialelor
constituti&e: liantul, apa, agregatul i alte adaosuri)n &ederea obinerii calitilor
proiectate. +dat compoziia stabilit, urmeaz dozarea materialelor i apoi
prepararea betonului. #repararea betonului se poate efectua manual sau mecanic.
#repararea manual se face la lucrri de mic importan prin amestecarea nisipului
cu cimentul i cu pietriul. >up ce s)a obinut un amestec omogen, se introduce
treptat apa p6n rezult un beton de consistena dorit. #repararea mecanic a
betonului se face cu a5utorul betonierelor.
Sticla

$eneralit i

Sticla poate a&ea di&erse culori
Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicaii ai diferitelor metale. Sunt
materiale necristalizate (amorfe), cu rezisten mecanic i duritate mare, cu
coeficient de dilatare mic. Oa temperaturi mai nalte se comport ca lic'idele
subrcite cu &6scozitate mare. (u au punct de topire definit. #rin nclzire se
nmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare,
laminare.
Sticlele se obin, n general, prin topirea n cuptoare speciale a unui amestec format
din nisip de coar, piatr de &ar, carbonat de sodiu (sau de potasiu) i materialele
auxiliare. #roprietile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziia lor.
Sticla obisnuit (sticla de sodiu sau potasiu): Sticla de sodiu are compoziia
aproximati& <Si+"QCa+Q(a"+. Se intrebuineaz la fabricarea geamurilor i a
ambala5elor de sticl. Sticla de potasiu are compoziia <Si+"QCa+QL"+ i este
rezistenta la &ariaii de temperatura. Se folosete la fabricarea &aselor de
laborator.
Cristalul (sticla de plumb) este o sticla n care sodiul i calciul au fost nlocuii cu
potasiu i plumb (<Si+"Q#b+QL"+) i se caracaterizeaz prin proprietai de refracie
bune i densitate mare. -lintul si trasul contin un procent de plumb mai mare ca
cristalul. -lintul se folosete pentru prisme i lentile optice.
#rin adugarea unor cantitati mici de 0l"+$ sau /"+$ se obin sticle rezistente la
&ariaii brute de temperatura care se folosesc la fabricarea &aselor de laborator
(sticla Rena, #irex sau >uran). 0u o rezisten c'imica mare i un coeficient de
dilatare mic.
Sticlele colorate se obin dac, n topitur, se adaug unii oxizi metalici (de
-e,Co,Cr,Cu etc.), care formeaza silicatii colorai. Pn industria sticlei se utilizeaz
drept colorani un numar foarte mare de substane care se ncadreaz de obicei n
trei categorii: coloranii ionici, coloranii moleculari si coloranii coloidali.
Coloranii ionici sunt n general oxizii metalici. >e exemplu sticla roie conine i oxid
de cupru, sticla galben sulfat de cadmiu, sticla albastr oxid de cobalt, sticla &erde
oxid de crom, sticla &iolet oxid de mangan. Grioxidul de uraniu d o culoare galben)
&erde nsoit de o frumoas fluorescent &erde.
Coloranii moleculari sunt reprezentai de seleniu care d o culoare roz, de sulf care
d o culoare galben sau galben)cafenie si mai ales de sulfurile i seleniurile
diferitelor elemente. -oarte utilizat este amestecul CdS * CdSe care d o culoare
roie)rubinie a carei nuan depinde de raportul dintre cei doi componeni.
Coloranii coloidali sunt de fapt metalele care, prin tratamente termice adec&ate,
sunt dispersate sub forma de soluie coloidala imprimand sticlei culori ce depind de
dimensiunile particulelor coloidale. 0stfel, aurul fin dispersat n sticla d o culoare
roie)rubinie foarte frumoasa. 0rgintul d nuante de la galben la cafeniu.
Sticlele colorate se topesc n creuzete cu capcitati de ordinul sutelor de litri sau n
cuptoare mici n care temperatura, i mai ales caracterul mediului, se pot controla
riguros.
Sticlele colorate se utilizeaz n afara obiectelor de mena5, n numeroase domenii
importante.
,arii consumatori de sticl colorat sunt transporturile aeriene, na&ele, terestre.
Semnalizrile luminoase n transporturi au o deosebit importan culorile utilizate
de obicei, fiind rosul, &erde, albastru si galben. Sticlele colorate se utilizeaz i
drept filtre pentru anumite radiaii. #entru prote5area oc'ilor sudorilor sau a celor
ce pri&esc n cuptoare incandescente se utilizeaz asa)numitele sticle de cobalt dar
si alte sticle care pot reine radicali calorici sau ultra&iolete. -iltrele colorate intra
n componenta unor aparate optice sau de analiz, utilizate n laboratoare de fizic,
c'imie sau te'nic fotografic.
Colegiul national ienachita vacarescu
Proiect
Sarurile ca materiale de constructii

Eleva: Grigorescu
Ana- Maria
Clasa: a -VIII- a A

CUPRINS
Notiuni generale despre saruri: - definitie
- obtinere
- clasificare
- denumire
- exemple
- proprietati fizice
- proprietati chimice
Materiale de constructii: - oxidul de calciu (var nestins)
- hidroxidul de calciu (var stins)
- mortar
- ciment
- beton
- sticla
Jocuri ;
Bibliografie
%OCU&

. Stabilii corespondena dintre reactani i produii de
reacie din sc'em:

2. .dentificai i denumii substanelor ce corespund literelor
x, S, z i egaleaz ecuaiile reaciilor c'imice de mai 5os:

CuCO
3


C t
0
x + y
x + HCl CuCl
2
+ z
y + NaOH Na
2
CO
3
+z
#ibloi'rafie
http://www.referat.ro/referate/download/Oxizi_baze_aruri_acizi_!"#$.ht%l
http://ro.wi&ipedia.or'/wi&i/(are_(chi%ie)
http://www.lidehare.net/)fulea/aruri
http://ro.wi&ipedia.or'/wi&i/Oxid_de_calciu
http://www.referat.ro/referate/Hidroxid_de_calciu_fc*0f.ht%l
http://www.referat.ro/referate/+ortarul_,-*#!.ht%l
http://www.referat.ro/referate/Ci%entul_f,..*.ht%l
http://ro.wi&ipedia.or'/wi&i//eton
http://www.didactic.ro/lectii0chi%ie0,0aruri0rezol)ari0de0exercitii0i0proble%e0p!,2,2*0t01
cat_id2,