HIV/SIDA

Etiologie
Infecia HIV este determinat de Virusul Imunodeficientei Umane. HIV (HIV - Human
Immunodeficiency Virus), care face parte din familia Retroviridae , genul Lentivirus. Virusul HIV se
subdivizeaz n dou tipuri: HIV-1 i HIV-2 care se deosebesc structural i antigenic.
Viabilitatea virusului HIV:
1. sensibil n mediul exterior;
2. se distruge uor la aplicarea dezinfectanilor chimici cunoscui (hipoclorid de sodiu 0,5%, alcool
etilic 70%.);
3. sensibil la iradierea ultraviolet solar i artificial,
4. la uscarea plasmei la temperatura 23-27C activitatea viral se menine 7 zile;
5. la 30C se distruge peste 3 zile; la 55C peste 5 ore;
6. n mediul lichid la temperatura camerei activitatea se menine pn la 15 zile;
7. n plasma i sperm congelat este viabil muli ani;
8. la 56C se inactiveaz n 30 minute, la 70-80C n 10 minute;
9. la prelucrarea cu alcool etilic 70% - se inactiveaz n 1 minut;
b. Mod de transmitere
HIV se transmite atunci cand o persoana intra in contact cu sangele, sperma sau secretii
vaginale ale unei persoane infectate.
Caile de transmitere sunt:
- contact sexual
- derivate de sange (parenterala)
- transmitere verticala de la mama
1.Contactul sexual
Prin contact sexual virusul poate intra in organism printr o discontinuitate a peretului vaginului,
rectului, uretrei, cavitatii bucale. 75-80% din totalul cazurilor de HIV/SIDA au ca model de transmitere
contactul sexual.
Sangele infectat cu HIV poate fi transmis atunci cand o persoana:
- Foloseste in comun ace, seringi, materiale folosite la injectarea ilegala de droguri sau steroizi
- Se inteapa accidental cu un ac sau un obiect ascutit contaminat cu HIV
Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata sau cu cineva al carui status HIV este necunoscut,
prezenta unei alte boli cu transmitere sexuala ca sifilisul, herpesul genital, infectiile cu gonoreea tind
sa creasca susceptibilitatea de achizitionare a infectiei cu HIV prin contact sexual cu un partener
infectat.
2.Transmiterea pe cale parenterala
Prin acest mod de transmitere sunt afectate in principal trei grupe de risc: consumatorii de
droguri pe cale intravenoasa, hemofilici si recipientii de sange contaminat. La aceste grupe majore, se
adauga grupe secundare de risc cum ar fi personalul medical, din anumite sectoare. Introducerea
screeningului obligatoriu si a anticorpilor anti- HIV la donatorii de sange ( din 1985 pentru tarile
occidentale si in 1990 pentru Romania) a redus considerabil riscul de infectare prin transfuzii de sange
integral.
3. Transmiterea verticala de la mama infectata cu HIV la produsul de conceptie este evaluata la 12-
30% dintre mame
Riscul de transmitere verticala a fost asociat cu:
- Factori materni : nivelul scazut de celule CD4+ si de anticorpi neutralizati, incarcatura virala
plasmatica mare, transfuzii de sange.
- Factori perinatali :varsta gestationala, tipul nasterii, travaliul. Femeia infectata poate transmite virulu
la fat in timpul nasterii sau in timpul alaptarii la san.
c. Simptomatologie
Incubatia este variabila, mai scurta dupa transmitere prin sange (1-3 luni), mai lunga dupa
transmitere sexuala (10-14 luni), in cazul infectiei asimptomatice, durata de la stadiul de infectat pana
la seropozitivitae , ceea ce atesta contagiozitatea , este de 6-12 saptamani. Infectia HIV evolueaza in
mai multe satdii. Stadializarea este facuta pe baza unor virusi si pe inacarcatura virala (cantitatea de
virus din sange).
Primele manifestari clinice ale infectiei HIV se instaleaza de obicei acut, sugerand o boala
virala, simptome grupate in asa numitul sindrom retroviral acut ; adeseori simptomele ale altor infectii
virale cum ar fi gripa sau mononucleoza.
Simptomele sindromului retroviral acut pot fi:
- Colici abdominale, greturi , varsaturi, diaree, febra, dureri musculare si articulare.
- Marirea de volum a ganglionilor de la nivelul gatului, axilei si abdomenului, eruptii cutanate, scadere
ponderala.
Aceste prime simptome pot fi de la usoare la severe si de obicei dispar dupa 2-3 saptamani.
d. Stadializarea infectiei HIV/SIDA
1. Perioada de infectie latenta, asimptomatica (starea de purtator sanatos cronic).
Stadiul initial
Perioada de incubatie, timpul scurs de la infectia cu virusul HIV si pana la aparitia primelor
simptome, poate varia de la cateva zile la cateva saptamani. In acest prim stadiu al infectiei, sunt
comune simptome asemanatoare gripei, simptome grupate in asa numitul sindrom retroviral acut.
Adeseori simptomele acestui sindrom sunt gresit catalogate ca simptome ale infectiilor virale, cum ar fi
gripa sau mononucleoza infectiasa (determinata de virusul Ebstein- Barr ).Aceste prime simptome pot
fi de la usoare la severe si de obicei dispar spontan dupa 2-3 saptamani.
Perioada de latenta clinica ce urmeaza fazei acute se poate prelungi pana la aproximativ 10 ani in
absenta tratamentului. Infectia este recunoscuta in primul rand prin examene de laborator, care
demonstreaza scaderea limfocitelor TCD4+ si inversia raportului celulelor TCD4 helper/TCD8
superioare ca prezenta a seroconversiei. La unii pacienti asimptomatici se poate observa o
limfocitopenie generalizata persistenta.Ganglionii au diametru de 1 cm., cu localizare preferentiala in
zonele cervicale posterioare.
2. Perioada de stare
Dupa infectia HIVse poate trai multi ani fara nici un semn de boala. Cand simptomele reapar, ele
pot fi vagi si greu de descris (desi unii oameni acuza oboseala sau dureri cu diverse localizari).
Medicul specialist poate suspecta infectia HIV daca simptomele persista sau daca nu poate fi
identificata o cauza a simptomelor .
De asemenea se poate suspecta infectia HIV in prezenta urmatoarelor simprome:
- Stari confuzionale
- Diaree sau alte modificari de tranzit intestinal (constipatie/diaree)
- Dificultate de concentrare
- Tuse uscata
- Fatigabilitate
- Febra
- Lipsa poftei de manare
- Ulceratii la nivelul mucoase bucale
- Modificari ale unghiilor
- Transpiratii nocturne
- Cresterea in volum a ganglionilor la nivelul gatului , axilei si abdomenului
- Disfagie
- Tulburari de personalitate
- Infectii repetate cu virusul Herpex Simplex
- Respiratie dificila
- Parestezii, amorteala, slabiciune la nivelul pembrelor
- Scadere inexplicabila in greutate
- Afte.
In plus , infectia HIV poate fi suspectata la o femeie atunci cand aceasta prezinta cel putin unul din
urmatoarele simptome:
- Mai mult de trei episoada de infectii vaginale micotice pe an, infectii care nu au legatura cu folosirea
de antibiotice
- Boala inflamatorie pelvina recurenta
- Test Babes-Papanicolau anormal sau cancer de col uterin
ncarcatura virala se amplifica, iar deficientele imune se accentuaza.
3. Stadiul final Corespunde stadiului de SIDA instalata, iar clinic se inregistreaza:
1. Febra persistenta cu scadere in greutate fara cauze aparente (10%).
2. Aparitia infectiilor oportuniste cu agenti bacterieni, virali, sau paraziti care la gazdele normale nu
determina imbolnaviri sau determina forme de boala controlabile, manifestarile oportuniste apar cand
limfocitele TCD4+ scad sub 200/mm3, unele dintre acestea se asociaza cu infectia HIV in fazele
timpurii de boala (herpesul).
3. Neoplaziile din timpul sarcomului Kaposi, leucoplazia cu celule paroase survine devreme, fiind
uneori primul indicator de infectie HIV.
4. Tulburari neurologice, ca manifestari tarzii ce debuteaza cu : deficite de concentrare, cognitive, de
memorie, disfunctii motorii, agitatie psihomotorie.
Evolutia infectiei HIV este constant letala, durata medie a bolii fiind de 10 ani, cu variatii de
supravietuire intre pacienti. Intr-un studiu efectuat la San Francisco, s-a constatat ca unii indivizi
infectati cu HIV si monitorizati au ramas asimptomatici peste 10 ani , iar 12% au prezentat valori ale
limfocitelor TCD4+ la cote normale.
e. Diagnostic:
Faptul ca infectia HIV/SIDA nu produce adesea nici un simptom imediat, infectia se depisteaza in
principal prin testarea sangelui pentru prezenta anticorpilor impotriva HIV/SIDA. Acesti anticorpi nu
ating niveluri decelabile in general decat dupa 1-3 luni de infectie, si se poate intampla sa dureze sase
luni pana ce nivelul lor poate fi detectat prin teste standard.
Testele ELISA si Western Blot (imunoblot)- SPECIFICE BOLII.