Circuitul turistic

Descopera Tara Lapusului - Maramures

Capitol 1 Alegerea tipului de program turistic

1.1. Tematica titlului circuitului turistic
S-a ales titlul Descopera Tara Lapusului - Maramures pentru acest circuit turistic n
ncercarea de a-i face pe studenti, piaa noastr int, s redescopere frumuseile acestei zone, una
dintre judetele unde traditiile si obiceiurile romenesti se pastreaza ca nici unde altundeva in tara.
Cati dintre noi stim cate ceva despre Tara Lapusului? Sau cati dintre noi stim macar unde se
afla Tara Lapusului? Raspunsul este simplu, deloc surprinzator si vine dintr-un chestionar
realizat de presa locala - foarte putini.
1.2. Zona n care se desfaoar circuitul turistic
a) Scurt prezentare a zonei Tara Lapusului Maramures
Povestea Tarii Lapusului este una a lemnului si a produselor forestiere. Totusi ea incepe cu
cateva mii de ani in urma, cand dacii liberi au format grupuri mici si au populat regiunea.
Oamenii acestor timpuri au lasat in urma lor numeroase vase de lut si ornamente facute din
os si aur. Toate aceste vase si ornamente au fost gasite sub movile de pamant. Marturiile
arheologice sunt expuse in Muzeul de Arheologie din Baia Mare.
Tara Lapusului de azi ne ofera o priveliste asupra vietii care o duc oamenii de aici; traiesc
vremuri moderne, dar si mentin traditiile vechi de secole. Tehnicile vechi si cele noi de fabricare
si prelucrare a lemnului se imbina armonios.

Exista numeroase drumuri pe care se poate ajunge in Tara Lapusului, care mai este faimoasa si
datorita manastirilor de aici, cea mai des vizitata fiind manastirea Rohia.
Ruta din Baia Mare pana in Lapus via Surdesti, Cavnic si pasul Rotunda este impresionanta
avand un peisaj deosebit ce prezinta diverstatea formelor de relief din Maramures. Izvorand de
sus din munti, Lapusul isi continua cursul prin vaile ce se deschid oferindu-le iubitorilor de
plimbari posibilitatea de a se opri pe malul raului la un picnic sau posibilitatea de a se racori in
apele sale. Tara Lapusului este un bun exemplu al tranzitiei economiei traditionale spre o
economie moderna a secolului XXI. Oricine vine in Tara Lapusului ramane impresionat si nu
regreta alegerea facuta.

ara Lpuului este o regiune geografic i etno-cultural romneasc din partea de nord-
vest a depresiunii Transilvaniei, amplasat n depresiunea Lpuului, pe cursul mijlociu i
superior al rului Lpu, principalul afluent de dreapta al Someului. Are o suprafa de 918
km. Cuprinde comunele Biu, Coroieni, Cupeni, Groii ibleului, Lpu i Suciu de Sus.
E delimitat: la nord, spre depresiunea Maramureului, de munii vulcanici
ai ibleului, Lpuului i Gutiului; la sud, spre valea Someului, de podiul Boiului,
peste culmea Brezei (Vf. Breaza 974m) i dealul Vima (777m); la est, spre judeul Bistria-
Nsud, de muscelele Nsudului, peste neuarea Larg (521m), iar la vest, spre ara
Chioarului, de masivul Preluca.
Capitala rii Lpuului este oraul Trgu Lpu.
Cea mai veche atestare documentar dateaz din 1070, dar
n 1315 este menionat Lpuul Romnesc cu mine de aur i argint aparintor rii
Lpuului. Primul proprietar al teritoriului rii Lpuului a fost familia grofilor i baronilor
Banffy. n timpul voievozilor moldoveni tefan cel Mare i Petru Rare, localitatea este
menionat ca o poart de aprare a Cetii Ciceului. n 1622 a fost nfiinat la Trgu-Lpu
prima coal din zon, a crei cldire a fost distrus de ttari n 1657. n 1821, la Trgu
Lpu au fost nfiinate dou coli elementare confesionale, una romneasc i una maghiar,
iar n 1858 a nceput construirea unei coli cu predare n limba german. Anul 1918, pentru
Trgu-Lpu, a fost unul trist pentru localnici. n curtea colii confesionale greco-catolice a
avut loc o ntrunire a populaiei din Trgu-Lpu i mprejurimi care s-a sfrit cu un mcel.
ntrunirea a fost ntrerupt de intervenia sngeroas a grzii maghiare din Regimentul 39
Debrein. n perioada interbelic, localitatea a fost reedina plasei Lpu din judeul Some.
Din timp n timp, descopr cte un loc unde pot s uit de timp. Lpuul a fost o astfel de ntlnire, n care tot ce
mi trecea prin faa ochilor nceta s mai fie fugar i mi persista mai mult pe retin. Ct am hoinrit acolo,
privirea mi s-a convertit la un alt ritm, n care eram lsat s strui, s neleg, s m confund cu ce vd, s
vd... S ajung pn la fibra culorilor, a cutelor, a brazdelor, a tcerilor.
Razvan Voiculescu Destine ncrustate. ara Lpuului