Tudor ARGHEZI

(pseud. lui Ion Theodorescu), n. 23 mai 1880, Bucuresti - m. 14 iul. 19!, Bucuresti.
"oet si pro#ator.
$iul lui %icolae Theodorescu, militar, mic &unctionar, comerciant' identitatea mamei, pana
a#i contro(ersata) din actul de nastere copilul e declarat a &i al *ariei (n. %itescu), din
marturii colaterale, ade(arata mama ar &i +o#alia ,-resi.
.opilarie ne&ericita, dupa proprii marturisiri, repetate.
/coala primara 0"etrache "oenaru0 din capitala. 1imna#iul 02. .antemir0 (1891-183),
neterminat.
2e4utea#a in #iarul lui ,l. *acedons5i, 6i-a 7rtodo8a (189), cu poe#ia Tatalui meu,
semnata Ion Theo. .ola4orea#a, su4 numele Ion Th. ,r-he#i, la +e(ista moderna, 9iata
noua. Tehnician la $a4rica de #ahar din .hitila (189!-1899)' in 1899 se retra-e la
manastirea .ernica, no(ice, apoi ieromonah, su4 numele de Iosi&' diacon la *itropolia
Bucuresti (1900-190:, cand se retra-e din cin). In acelasi an, se naste &iul sau ;lia#ar
((iitorul artist &oto-ra& ;lie 6othar, 190:-198) din le-atura cu pro&. .onstanta <issu. Tot
in 190:, ,+1=;<I solicita mitropolitului Iosi& 1heor-hian spri>inul pentru o calatorie de
studii 0intr-o tara catolica0.
"leaca la $ri-4our-, ;l(etia (0canton catolic, repu4lica de manastiri0), -a#duit la o
manastire a .ordelierilor, &rec(entand asiduu 4i4lioteca si audiind cursuri la ?ni(. din
1ene(a, in timpul sederii in ;l(etia (190:-1910), urmea#a si o scoala de meserii, lucrand in
atelier 0dinti de aur, inele, capace de ceasornice0' dese calatorii in $ranta ("aris, 2i>on) si
in Italia (+oma, *essina). +eintrodus in circuitul literar, in a4senta, de catre %. 2. .ocea,
la 9iata sociala (1910), unde-i apare +u-a de seara, al doilea mani&est poetic, dupa articolul
9ers si poe#ie din re(. 6inia dreapta (1904), editata impreuna cu 9. 2emetrius si 1alaction.
intors in tara, incepe cola4orarea cu $acla, 9iata +omaneasca, +ampa etc, cu (ersuri,
pam&lete, polemici, cronici dramatice si plastice. Traduce ,mintiri din casa mortilor de
2ostoie(s5i. +edactor (1913-1914) la #iarul /eara. .onduce, alaturi de 1alaction, re(.
.ronica (191:-191), sustinand campania neutralitatii. in 191 se casatoreste cu "araschi(a
Burda (n. 1890), ori-inara din Buco(ina, cu care (a a(ea doi copii) 2omni-ca (*it#ura) si
Iosi& (Barutu). In timpul ocupatiei -ermane, cola4orea#a la 1a#eta Bucurestilor
(Bu5arester Ta-e4latt), /cena, acti(itate pentru care e condamnat, in procesul #iaristilor
cola4orationisti din 1918, alaturi de /la(ici. 2etinut la 9acaresti. 1ratiat (1919), prin
inter(entia lui %. Ior-a. .ola4orea#a la =iena, ,de(arul literar si artistic, 6umea,
1andirea, 6amura, .lipa, +amuri, Tara noastra, Inte-ral, .ontimporanul, .u(antul,
.lopotul etc. .onduce re(. .u-etul romanesc (1922-1924) si #iarul %atiunea (1923), 0&oaia
intelectualitatii0, unde pu4lica si ,mintirile ierodiaconului losi&. ,paritia .u(intelor
potri(ite (192!, "remiul /./.+.) marchea#a consacrarea poetului, pana atunci cunoscut mai
mult in medii literare restranse. ;ditea#a, intr-o conceptie -ra&ica ori-inala, re(. Bilete de
papa-al (192-1929' 1930' 193!-1938' 194:), unde lansea#a cati(a poeti tineri de (aloare.
9oi. $lori de muci-ai (1931) adanceste contro(ersa critica iscata in >urul poe#iei sale.
"aralel, ,+1=;<I culti(a pro#a poematica si &oiletonista (0ta4leta0, 04iletul0) in re(. si
(oi. @Icoane de lemn, 1929' "oarta nea-ra, 1930' .artea cu >ucarii, 1931' Ta4lete din Tara
de AutB, 1933' .e-ai cu mine, (antuleC, 193!) sau romanele -(7chii *aicii 2omnului, 1934'
.imitirul Buna-9estire, 193 si 6ina, 1942), distiland unele elemente auto4io-ra&ice, in
1934, e8 aeDuo cu Baco(ia, i se acorda "remiul %ational pentru poe#ie. .articica de seara
(193:) si =ore (1939) orientea#a spre noi surse lirismul poetului, a carui personalitate
contradictorie se de&ineste si mai pre-nant in 0editiile de&initi(e0 de 9ersuri (193, 1940,
1943). in timpul celei de-a doua con&la-ratii, detine o ru4rica intitulata 0Bilete de papa-al0
la #iarul In&ormatia #ilei, unde pu4lica si pam&letul Baroane (30 sept. 1943), pentru care e
arestat si internat in la-arul de la Tar-u Eiu. 2upa 194:, &e4rila acti(itate pu4licistica la
,de(arul, Eurnalul de dimineata, Torta si di&erite re(.
"remiul %ational pentru literatura (194) ii aduce o con&irmare a imensului presti-iu.
?nele art., ca si poe#iile din (oi. ?na suta una poeme (194!) de(in prete8tul unor atacuri
reinnoite ce-i aduc rene-area si punerea su4 interdictie a operei. Tentati(a de impacare cu
o&icialitatea (19::) se produce prin ale-erea in ,cad. si *,% (19:!' tot atunci, "remiul de
/tat), paralel cu elo-iile pu4lice la (oi. 190!-pei#a>e (19::) si .antare omului (19:!). in 192
incepe editarea seriei de /crieri, proiectata in peste 0 de (oi. ?ltimele plachete) $run#e
(191), "oeme noi (193), .adente (194), /ila4e (19:), +itmuri (19), 6itanii (19!) si
%oaptea (19!) inmanunchea#a stihuri inedite, unele trimitand insa la etape de creatie
anterioare. "remiul international 0=erder0 (19:)' in acelasi an, ales mem4ru al ,cad.
/ar4e de /tiinte si ,rte. 2upa moartea sotiei (19), poetul suporta tot mai -reu po(ara
senectutii si se stin-e la 14 iul. 19!, &iind inmormantat alaturi de "araschi(a, in -radina
casei din *artisor. , tradus din 6a $ontaine ($a4ule), Arilo( ($a4ule), 1o-ol (/u&lete
moarte), Auprin (*oloh), $rance (in &loarea (ietii), *oliere (*i#antropul, ,(arul, 1eor-es
2andin), /alti5o(-/cedrin ("o(estiri) s. a. ,+1=;<I ramane, pro4a4il, cea mai &rapanta
personalitate a literaturii noastre inter4elice, unul din marii poeti ai (eacului al FF-lea, un
innoitor al (er4ului (in lirica si pro#a), reali#atorul celei mai ori-inale sinte#e intre traditie
si modernitate.
"atrunderea si recunoasterea (alorii poe#iei lui ,+1=;<I a &ost destul de inceata si
contro(ersata. ; drept ca s-a (a#ut in el, de timpuriu, un 0se& de scoala0, un deschi#ator
temerar de drumuri noi in lirica romaneasca) ,+1=;<I *acedons5i, %. 2. .ocea, 1ala
1alaction' dar aceste a&irmatii, (enind mai mult din cercuri de prieteni, s-au i#4it curand
de re#istenta unei estetici conser(atoare (%. Ior-a) sau de criteriile estetismului de
a(an-arda (Ion Bar4u, ;u-en Iones-cu), care-1 acu#a cand de li4ertatile nemasurate ale
e8presiei, cand de o 0poetica marunta si manu&acturiera0. "oetul re&u#a si el sa se 0&i8e#e0
in constiinta literara a epocii, acceptand sa-si adune in (olum doar o parte din poemele
risipite a4ia la 4! de ani (.u(inte potri(ite). ;l derutea#a prin &ronda timpurie - inclusi(
impotri(a protectorului de4utului, *acedons5i -, prin noncon&ormism continuu, prin
pro(ocare si trans-resarea 0traditiei0, ca si prin re&u#ul constant de a se a&ilia la una din
directiile poe#iei contemporane. ,+1=;<I (adeste, de-a lun-ul unei cariere de creatie
circulare, (oluptatea metamor&o#ei. , tre4uit sa (ina e&ortul de disciplinare si anali#a al
unor critici de presti-iu (;. 6o(inescu, ". .onstantinescu, 1. .alinescu, /. .ioculescu si T.
9ianu) pentru a se impune ideea ce parea atat de indra#neata in momentul &ormularii ei
timpurii (B. $undoianu, $. ,derca, *. +alea) si care ne apare cu totul &ireasca asta#i, ca
0poe#ia lui ,+1=;<I e sortita, ca putere de e8presie, ca adancime de sensi4ilitate, ca
or-anica (i#iune de lirism, sa ocupe (ersantul li4er in &ata lui ;minescu0 - randuri scrise in
1940 de "ompiliu .onstantinescu in &inalul primei mono-ra&ii critice consacrate poetului.
2upa doua decenii, Tudor 9ianu rea0&irma (191) ca 0rolul istoric al lui ,+1=;<I a &ost
sa depaseasca eminescianismul, pre#ent inca in opera atatora din poetii -eneratiei lui.
+eno(area liricii romanesti, smul-erea ei de pe caile pe care o &i8ase marea in&luenta a
poetului 6ucea&arului, este consecinta cea mai importanta produsa de a&irmarea lui
,+1=;<I inca din al doilea deceniu al (eacului nostru.0 2e-a lun-ul anilor, scriitorul a
starnit rand pe rand &ascinatie si contestare, &iind plasat cand pe primele locuri ale
ierarhiilor critice, cand co4orat in ne-atia cea mai (ehementa. insasi pre#enta sa in (iata
pu4lica - de-a lun-ul unei 4io-ra&ii cu destule pete al4e, neelucidate de istorio-ra&ia literara
-derutea#a. .on&esiunile sale sunt parcimonioase si contradictorii. 0;&orturile 4io-ra&ilor -
scrie ,+1=;<I - mi se par #adarnice si urate. ;le mediocri#ea#a autorul, care se pre#inta
pu4licului si Eudecatii de apoi numai prin mi>locirea lucrului terminat0. /inuo#itatile
e8istentei, linia in #i-#a- a carierei, capitolele o4scure, cu inaltari si caderi spectaculoase
constituie 0misterul ,+1=;<I 0. 6a saispre#ece ani de4utea#a cu o poe#ie de (iolenta
contestare a autoritatii paterne (Tatalui meu), ruptura mani&estata si prin adoptarea
pseudonimiei. .autand re&u-iu in cenaclul lui ,l. *acedons5i, spirit &antast si -eneros
spri>initor al tinerilor poeti, in care identi&ica o posi4ila ima-o paterna, ruptura nu intar#ie
sa se produca si intre ele( si maestru. ,ceasta dra-osteGa(ersiune se (a su4lima, in cele din
urma, in cautarea patetica a di(inului, drama e8primata la ni(el 4io-ra&ic prin monahism,
iar la ni(elul creatiei, consumata in ciclul"salmilor. Timp de trei decenii (189-192!)
4io-ra&ia interioara se traduce in distilarea unei e8presii lirice proprii, trecuta prin
e8perientele succesi(e ale romantismului maca4ru, parnasianismului si sim4olismului, toate
rene-ate apoi cu (ehementa. "ana la .u(inte potri(ite, numele sau circula mai mult in
mediile literare disidente, in acel under--round al 4oemei care se pre-atea, intre 1900 si
1918, de dinamitarea literaturii 0o&iciale0, cu cliseele si ponci&ele ei 0traditionale0. 2ar nici
identi&icarea poetului cu miscarea inter4elica nu se produce alt&el decat prin impactul cu
di(ersele -rupari in concurenta, &iecare incercand sa-1 tra-a si sa-1 ane8e#e. "oetul se
dero4ea#a de &iecare data, urmand o traiectorie sin-ulara si or-olioasa. "roclamat se& de
scoala de catre unii 0a(an-ardisti0, el pu4lica in re(ista ce-1 oma-ia#a o poe#ie cu caracter
4ucolic-tradi-tionalist' re(endicat de aripa 0traditionalista0, raspunde pu4licand in re(ista
+amuri (iolentul pam&let anti-traditionalist 2o4itoacele noastre literare. 2rumul sau nu se
intersectea#a cu al nimanui. /coate re(iste pe cont propriu, se a&irma ca un -a#etar si
pam&letar de prima clasa, dar pre&era sa stea retras la *artisor, mica sa proprietate de la
mar-inea capitalei, intre punctele sim4olice ale unei -eo-ra&ii sociale semni&icati(e pentru
intrea-a sa opera) inchisoarea 9acaresti, cimitirul si mahalaua sordida si (iolenta,
*itropolia si "arlamentul. 2e la aceasta raspantie, asadar, pri(este cu aprehensiune
de#(oltarea rapida a orasului la dimensiunile unei metropole, creandu-si, prin opo#itie, un
mic eden arti&icial. ?rmand parca indemnul (oltairian din .andide, ,+1=;<I isi culti(a
-radina, ocupandu-se de stupi, animale, poe#ie, tiparnita, copii intr-o atmos&era a carei
pace inunda curand o parte a liricii. in mai multe puncte cruciale ale e(olutiei acesteia,
po#itia lui ,+1=;<I se (a do(edi e8centrica. /pirit 0ra#let0, el nu-si desprinde cu totul
pri(irea de la spectacolul social-istoric al (eacului. In .u(inte potri(ite (192!), cule-ere
ima-inata initial ca o carte unica, se decantea#a e8periente intime (e8istentiale, &iloso&ice,
erotice), sociale si estetice, ca o reactie la stimulii istoriei, umanului si artisticului. 2esi o
cronolo-i#are a creatiei parcurse pana la aceasta etapa e c(asiimposi4ila &ara studiul
manuscriselor, (olumul permite totusi o apro8imare a ni(elurilor temporale, de la accentele
neresor4ite de parnasianism-sim4olism din *itra lui 1ri-orie, "otirul mistic, .ali-ula etc.,
la re&le8ele eminesciene in ele-ia erotica sau 4audelairiene in ,-atele ne-re, ,+1=;<I le
aduce insa curand corecti(ul unei (i#iuni duale de neliniste si seninatate, re(olta si
impacare, cu o rasucire spre certitudinile 4ucolicului ("lu-ule, Belsu-), naturismului (in
numeroase 0creioane0, tot atatea pasteluri umede si limpe#i) de aparenta a&iliere la o linie
clasica. ,semenea puncte de contact cu miscarea di(ersa a liricii de la rascrucea (eacurilor
al FIF-lea si al FF-lea pot &i citite in &ili-ran' ele sunt rasturnate insa de sentimentul unei
e8ponentiali tati a noului, intai in planul emotiei, apoi in acela al e8presiei) +u-a de
seara, Testament, 6umina lina. .artea de(ine o 0treapta0 suita dureros (0pe 4ranci0) de
-eneratiile ro4ilor inaintasi, ale caror oseminte se contopesc cu &iinta urmasului. "oe#ia e
declarata 0hriso(0, atestare a no4letei, deci o no4lete de sor-inte rurala, iar poetul are
constiinta unei modi&icari re(olutionare a conditiei istorice) 0.a sa schim4am acum intaia
oara G /apa-n condei si 4ra#da-n calimara, G Batranii-au adunat printre pla(ani, G /udoarea
muncii sutelor de ani. G 2in -raiul lor cu-ndemnuri pentru (ite G ;u am iscat cu(inte
potri(ite G /i lea-ane urmasilor stapani.0 9er4ul sau e distilarea iu4irii si a urii acumulate
de (eacuri, alchimie a durerii de(enita mu#ica, a imundului pre&acut in sua(itate, dar
pastrand secreta putere a otra(ii pedepsitoare. Impetuosul si mestesu-itul (0/lo(a de &oc si
slo(a &aurita0) se-mpletesc in Testament, poetul &iind 0ramura o4scura0, (indicati(a si
>ustitiara, dar si un &aurar de &rumuseti ce su4limea#a impulsurile (iolente. 7 -eo-ra&ie
rascolita isi desenea#a apoi contururile, poe#ia de meditatie a(and in centru de#4aterea
&iloso&ica a conditiei omului in uni(ers. 2incolo de accentele ele-iace, de sor-inte
eminesciana, ale eroticii (Toamna, 7seminte pierdute, 2espartire), se preci#ea#a
ori-inalitatea unei lirici preocupate de drama cunoasterii, de nelinistea e8istentiala si de
cautarea in&ri-urata a unei solutii etice. .iclul "salmilor constituie nucleul dramatic al
acestei noi (i#iuni. ;l nu e adunat intr-o sectiune distincta a (olumului din 192!, desi poate
&i considerat drept centrul (irtual al unei constructii 4aroce. .oloanele rete#ate ale
0templului0 apar risipite de-a lun-ul cartii, intersectate cu alte poeme, dar re(in ca niste
repere ce ar marca 0popasurile0 unei (ia dolorosa. 7m si 2umne#eu apar aici an-a>ati
intr-o disputa &ara solutie, amara, impreca-ti(a si totodata plina de &er(oarea implorarii si
identi&icarii. "oet pro&und reli-ios, ,+1=;<I se a&la insa intr-o parado8ala conditie) aceea
de a nu accepta do-ma si, in acelasi timp, dandu-si seama de imposi4ilitatea trairii autentic
reli-ioase in a&ara do-mei. .osmicul si miniaturalul de(in apoi dimensiunile &amiliare ale
acestei lirici care pendulea#a intre -in-asia adamica a copilariei lumii si omului si duritatea
4las&ematorie, corosi(a a (i#iunilor sociale' de la puritatea misterului erotic, la
in(ol4urarea meta&i#ica in &ata mortii, (a#uta, rand pe rand, in maca4rul ,-atelor ne-re
(anterior, al 6itaniilor), in teri&iantul cetos, desprins parca din pan#ele nordicilor Boc5-lin
si *unch, in 2uho(niceasca, pana in interpretarea ale-orica, inselator 0senina0 din 2e-a (-
ati ascuns ;8istenta-moarte, eros-thanatos, naturism &rust si ra&inata ne(oie de a crea un alt
uni(ers, construit din cu(inte puri&icate (0potri(ite0), acestea sunt traseele seismelor lirice
ar-he#iene. ;le se e8prima intr-un discurs a4rupt, al con&esiunii directe sau in structurile
meta&orice cele mai neasteptate, incat poetica lui ,., care nu semana in sinta8a si stilistica ei
cu nici o 0traditie0, putea sa derute#e si sa &ascine#e totodata.
"oetul Blestemelor si al sondarilor socialului re(ine in $lori de muci-ai (1931), temerar
interme##o -rotesc-tra-ic. ;8primand (la ni(elul 4io-ra&ic) e8perienta detentiunii, noul
ciclu poate &i citit si in re-istru sim4olic, ca anticamera a mortii, e(ocare a unui uni(ers
concentrationar a(ant la date, in care impulsurile umane primare a4andonea#a mastile
con(entiilor si de#(aluie -oliciunea disperarii. .laustra-lul este, de alt&el, o4sesia lui ,.)
spatiul inchis (chilia monahala, celula inchisorii) transmite spaima opresiunii si tentatia
e(adarii. $ostul monah si &ostul detinut de la 9acaresti traduce aceasta claustro&o4ie in
materia $lorilor de muci-ai) umanul e (iolentat, ratiunea o4nu4ilata, starea e similara unui
somn (pre&i-urare a mortii), na(alit de &i-uratii monstruoase.
$antasticul eli4erea#a (i#iuni -rotesti, omenescul e inlocuit cu 4estialul. 1aleria tipolo-ica e
ma-istrala) halucinati, andro-ini, dere-lati, insi torturati de ideea 0pacatului0 inchipuie o
lume chinuita de (ise, crime si instincte de#lantuite. ;rosul insusi nu mai e melancolie
eminesciana, dulce-amara ele-ie, cat &e4ra &i#iolo-ica, ispita 4i4lica si cosmar al simturilor
(/treche, +ada,Tinca). $emeia e intruchiparea unei demonii, ca-n (i#iunile pustnicilor. in
scenele de ansam4lu (.ina, 2imineata, *ortii, 1alere, .on(oiul) ideea damnarii se ridica
de la procesul intentat societatii contemporane la rechi#itoriul conditiei umane insesi, dictat
de o di(initate &eroce, care nu iarta nimic. 2incolo de anecdotica, &auna mutilatilor si
estropiatilor &i#ici ori morali se or-ani#ea#a, asadar, in ima-inea sim4olica a e8istentei.
Tentatia 4urlesc-&antastica nu e totusi ocolita, (iata inchisorii o&era &i-uri si situatii de un
(erism sa(uros, e(ocate narati(, cu o miscare a epicului intre pitorescul pur si su-estia
himericului) "ui de -ai, ?ci-a-l toaca. .o4orare intr-un in&ern modern, cu certe
semni&icatii sociale, (i#and impreuna cu pro#ele din Icoane de lemn (1929) si "oarta nea-ra
(1930), realitati concrete, $lori de muci-ai inseamna insa si eli4erarea unui ima-inar
demoniac. .itite in perspecti(a dramei insolu4ile din "salmi, ele sunt e8presia unei
aposta#ii. 2ar, cu o miscare contrastanta, proprie metamor&o#elor liricii sale, ,+1=;<I
ra#(ratitul se intoarce spre ori#ontul palpa4il al uni(ersului &amilial in .articica de seara
(193:). Titlul insusi e(oca o 0carte a orelor0 (/tunden4uch), 4re(iar de ru-a su4 lumina
impacata a amur-ului, in tonalitatea smerita si reculeasa de (ecernie amintind l ,n-elus du
soir de $rancis Eammes. ,ccentele se puri&ica intr-un 4ucolism de e-lo-a (er-iliana)
peisa>ul teratolo-ic din $lori de muci-ai se pre&ace in e8ta# an-elic, poetul re-aseste emotia
adamica a unui spatiu paradisiac, identi&icat in con>u-al, &amilial, in umilitatea cuplului, a
lumii domestice, a trairii in mi>locul plantelor si animalelor. Traire nepro4lematica, strict
sen#oriala, de(enita i#(or de 4ucurii neasteptate, pe care poetul le cele4rea#a eu&oric.
.eremonialul iu4irii (uitand ele-iacul sau tortura 4i4lica) impreuna tonul de oda 0ad
u8orem0 cu accente din .antarea cantarilor. 6o-odna, *irele, *ireasa, .asnicie. 2upa
&urtuna dramelor anterioare, dupa ce e8plorase si su4 aspect (er4al straturile unui le8ic de
asprime, duritate si tri(ialitate, 0(ersurile de seara0 im4ie e8presia -in-asa a unui desen
nai( tincturat cu umor, a carui picturalitate aminteste de +ousseau - 9amesul. /tihuri de
a4ecedar, *artisoare, Buruieni - cicluri poetice sec(ente -, parte adunate in =ore (1939),
ampli&ica aceasta optica eu&orica, de >oc -ratios si &ra-il. "erspecti(a ludica se lar-este, de
alt&el, in =ore cu o dimensiune -rotesc-pam&letara, semn al pre#entei moralistului lucid si a
o4ser(atorului raului social. Bonomia n-a disparut) 0horele0 sunt si >ocuri ale 0tatutului0
i#(odite pentru copiii sai (inrudite, pe aceasta latura, cu &ermecatoarea .arte cu >ucarii,
pu4licata anterior), dar su4 aparentul puerilism al (ersului stra4at accente 4urlesti-
sarcastice, mascand pam&letul sau &a4ula esopica. ,ceasta am4i(alenta a -eniului
ar-he#ian, intre sua(itate si -rotesc, epi&anie si apocalipsa este si caracteristica pro#ei sale)
0romanele0 (mai tar#iu numite 0poeme0) 7chii *aicii 2omnului (1934) si .imitirul Buna-
9estire (193) conser(a aceeasi miscare interioara. "rimul a &ost inteles -resit ca un
document auto4io-ra&ic, &iind, in &ond, o proiectie a &antasmei erotice culpa4ile, cu o relatie
mult mai comple8a in e8perienta directa a lui ,+1=;<I ;ste pro4a4il, e8presia unei ne(oi
de rascumparare a unei copilarii (itre-ite, impreuna cu imnul inchinat dra-ostei materne,
al carei mister e prelun-it in &iinta torturata a eroului. .imitirul Buna-9estire e o 0sar>a
-randioasa, &renetica a con&ormismului0, 0&acand din sarcasm o (i#iune de inalt plan
contemplati( al e8istentei umane0 (". .onstantinescu)' e8perienta lui ?nanian,
intelectualul de#armat, a>uns pa#nic de cimitir, sinteti#ea#a, in primul ni(el al epicului,
optica social-politica a pam&letarului corosi(, (i#and, in &inalul &antastic, pra4usirea unui
or-anism social putrescent. "remonitia ar-he#iana - diseminata in prodi-ioasa acti(itate
>urnalistica-isi asuma lim4a>ul ale-oric, sarcastic-4las&emator si in ciclul 6etopiseti (1941),
cand poe#ia inter(ine in cumpana istorica a celui mai -ra( moment din destinul natiunii
(cotropirea na#ista, declansarea ra#4oiului).
.reatia din anii sum4ri ai dictaturii militaro-&ase iste e adunata in (olumul ?na suta una
poeme (194!), prin care ,+1=;<I se intoarce la pro4lemele ma>ore ale omului si ale
(eacului. .ri#a reli-ioasa ra4u&neste neasteptat intr-un nou ciclu de "salmi, reluand
dialo-ul incertitudinii mistuitoare. 2ar constantele liricii sunt de pe acum contracarate de o
de#4atere acut polemica, de ordin moral-politic) li4ertate sau tiranie, independenta sau
alienare a &iintei etnice. *oti(ele din 6etopiseti sunt reluate in poemele scrise in timpul
detentiunii la Tar-u Eiu sau in apelul pentru stran-erea ener-iilor tonice, pentru sal(area
omeniei din om (7mule). /eptua-enar, poetul consimte acum sa dea e8presie si ele-iei
senectutii, iar artele sale poetice im4raca &orme ale-orice, mitul &iind e(ocat pentru
marturisirea unui odiu &ata de pro&anum (ul-um al o&icialitatii, de care se des&ace cu un
or-oliu indi(idualist in /oim si &ata, $lautul descantat. %umeroase 0inscriptii0, 0epita&uri0,
0pisanii0 (adesc disponi4ilitatea unui poet tot mai atent la &ormele derutante ale
contemporaneitatii. ,ccentul polemic, ra&uiala cu a-resiunea si ostilitatea concentrea#a
(eninul in 2e #iua carturarului, .e-i &i si tuC, +a#4unare etc. ,+1=;<I se identi&ica in
&i-ura le-endara a lui 9illon (0cole-ul meu de acum cinci sute de ani, cetatean, 4andit si
poet0), in intreita iposta#a de protest, ra#letire, &ronda personala, dar si prin melancolia
pierderilor irepara4ile in torentul timpului. impreuna cu unele ta4lete (i#and prime>dia
unor distorsiuni, accentele prea directe ale poetului-(ates a(eau sa &ie prete8tul incercarilor
repetate de a-1 elimina din (iata literara (*. +. "araschi(escu, /orin Toma, I. 9itner s. a.).
in conte8tul do-matismului politic al anilor :0, ,+1=;<I e o4li-at sa taca. +e(ine, dupa
19:4, cu doua poeme de amploare, supralicitate, printr-o e8plica4ila reactie in(ersa, peste
(aloarea lor reala) 190!- pei#a>e (19::) si .antare 7mului (19:). In amandoua se
concentrea#a &iloanele disparate ale liricii, in directie narati(a) momentul unei rascoale
taranesti, cele4rat in (indicta, 4ocet, pam&let, cu admira4ile portrete -rotesti, ta4louri
panoramice si monolo-uri-meditatie, asupra lectiei istorice (190!) si (i#iunea socio-onica
pre(alent moralista a unei umanitati in ascensiune rationala (.antare 7mului), pe linia
marilor modele uni(ersale (1oethe, =u-o, 6econte de 6isle, *adach, ;minescu), dar intr-o
tratare mai constructi(a si, pe alocuri, cam didactica. .ea din urma &a#a a creatiei lui
,+1=;<I reia principalele teme ale re(oltei, nelinistii meta&i#ice, aspiratiilor umane,
dra-ostei, senectutii, naturii eterne. 2oua sunt iposta#ele imprumutate acum de poet) cea a
0psalmistului0, cu un accent dureros a4ia disimulat, si a 0pustnicului0, cand contemplarea
e mai detasata) o mahnire calma inlocuieste ra#(ratirea, luci&ericul se estompea#a in
asumarea destinului, sentimentul mortii solitare se (rea compensat prin certitudinea
solidaritatii umane, in datoria implinita &ata de semeni si de patrie. 9olumele, care se
succed ritmic, $run#e (191), "oeme noi (193), .adente (194), /ila4e (19:), +itmuri
(19), 6itanii (19!), %oaptea (19!) nu e8prima toate rodul unei creatii imediate' poetul
selectea#a adesea din materia unor mai (echi caiete, ciorne si manuscrise. Tensiunea e mai
sca#uta, conturele estompate ca in cele4ra 0perioada al4a0 a lui %. 1ri-orescu. 2ar
re(enirea la moti(e, schite, 4ruioane ale inceputurilor &ace ca circularitatea operei sa se
incheie intr-o tonalitate nu &oarte di&erita de punctul de4utului. ;8ista un 0mit ,.0 la
&aurirea caruia poetul a contri4uit su4stantial, mit ce continua sa a-ite constiinta
romaneasca. "ersonalitatea n-a incetat sa &ie pusa in discutie, intrunind ade#iuni si re#er(e,
e8ercitan-du-si presiunea asupra cator(a -eneratii de poeti, dar si circumspectia celei mai
tinere promotii lirice &ata de puterea de seductie a &ormulei ma-icianului. 6asand in urma o
opera prodi-ioasa (poe#ie, 0romane0, eseuri, pu4licistica, talmaciri s. a.), ,+1=;<I a
re(olutionat lim4a>ul poetic, a creat structuri lirice inedite, specii noi in pro#a (romanul-
poem, 0ta4leta0, 04ilete de papa-al0 etc), in -enere, &orme de o e8trema conci#ie (er4ala,
cu o &orta de soc a ideii menita sa 4rusche#e -andirea lenesa sau con&ormista prin parado8
si apel la meta&ora.
+ea4ilitand o estetica a 0uratului0, el a cre#ut totodata in puterea de comunicare a
cu(antului, intr-o (reme caracteri#ata indeo4ste tocmai prin incomunica4ilitate. *itul
ar-he#ian re&ace si un topos al 4asmului national (0tinerete &ara 4atranete0) prin
capacitatea metamor&o#ei si a innoirii continue) ,+1=;<I a(ea 4! de ani cand ii aparea
primul (olum, ! cand pu4lica ?na suta una poeme, in urma caruia se produce eclipsa
temporara a &aimei sale poetice' septua-enar cand reintra cu o ener-ie incredi4ila in 4atalia
literara a anilor 0' se stin-e aproape nona-enar, in plina acti(itate. .reandu-si cu 4una
stiinta o traiectorie 4io-ra&ica plina de surpri#e si ascun#isuri, poetul s-a (rut un demiur-
retras in micul sau eden &erit de orice pri(ire indiscreta. /entinta sa 0ade(aratul interpret
al artistului este opera0 nu e o simpla 4utada' do(ada ca te8tul ar-he#ian ramane inca
deschis oricaror ipote#e, interpretari si e8e-e#e, ceea ce nu e decat semnul unei &ertile
clasicitati.
-a#elor, &lorilor de camp si de -radina.
In (olumele de poe#ii cum sunt 0.articica de seara0, 0/tihuri pentru copii0, 0=ore0
sau in (olumele in pro#a 0cartea cu >ucarii0, 0"risaca0 intalnim o lume de pasari,
insecte, caini, oi, pisici, -ainile din curte, in altele randunicele, -reierele, &urnicile de(in
persona>ele unor poeme de o mare -in-asie
lirica. 6a &el ca si un copil ,r-he#i se lasa incantat de spectacolul si nectarul. In poe#ia
07 lacusta0 -asim o mica 4i>uterie insu&letita)
0*i-a um4lat in papadie
7 -oan-a cu palarie
/i camase staco>ae.
,(ea &uste si manta
... ?ni(ersul operei
2e4utul il are la 1 ani in re(ista 06i-a ortodo8a0. Incepand din 1910 ,r-he#i are o
acti(itate &orate sustinuta, in cadrul careia conduce re(iste si #iare cum sunt .ronica,
.u-et romanesc, %atiunea, Bilete de papa-al. In 192! editea#a primul (olum 0.u(inte
potri(ite0. In 194! primeste premiul national de poe#ie. ;ste autor al unei piese de
teatru) 0/erin-a0. In 19:: de(ine mem4ru al ,cademiei +omane. ,re ta4lete in 1929
0Icoane de lemn0, in 193 0"oarta nea-ra0, in 194 0Bilete de papa-al0 si in 190
0Ta4lete de cronicari0. , scris romane ca 07chii maicii domnului0 (1934), 0.imitirul
4una (estire0 (193) si 6ina (1942).
2in poe#ia lui ,r-he#i se desprinde un uni(ers tematic ce poate &i -rupat)
1.) 6irica de dra-oste, in cadrul careia poetul e8prima atasamentul de &iinta iu4ita, de
lume si de (iata in -eneral. ,re (ersuri in care ranta iu4irea si se opreste asupra iu4itei
careia ii &ace portretul)
074ra>ii tai mi-s dra-i
.u ochii lor ca lacul
In care se o-lindesc
,#urul si copacul0.
,r-he#i culti(a o ele-ie erotica
3.) "oe#ia &ilo#o&ico-reli-ioasa) "salmi
?na din laturile dominate ale poe#iei ar-he#iene sta su4 semnul cautarilor &ilo#o&ico-
reli-ioase. .a toti mari poeti ai lumii si ,r-he#i a &ost rascolit de o serie de pro4leme
&undamentale le-ate de rostul omului pe pamant, a inceputurilor e8istentei omului in
uni(ers, a perspecti(elor care i se deschid, a mortii care pune capat #4aterilor omului
pentru in&rumusetarea (ietii.
"oetul s-a ra#4oit cu &antomele di(initatii mortii. Ispita cunoasterii o -asim in 0"salmi0
di cadrul (olumului 0.u(inte potri(ite0. *oti(ul cautarii di(initatii pre#ent in poe#ia
ar-e#iana inca de la primele poe#ii de dupa de4ut de(in in 0"salmi0 o o4sesie tiranica si
ea se prelun-este in 0/tihuri de seara0 si 0=ore0. "oetul este la inceput chinuit de
indoieli, daca e8ista sau nu 2umne#eu, de aceea in "salmul al 9I.-lea spune) 0"ari cand
a &i, pari cand ca nu mai esti0. ,r-he#i nu poate intele-e tacerea lui 2umne#eu si in
acelasi "salm arata dorinta de a &i in stare sa intre in contact direct cu 2umne#eu)
0/i-uri, acum in marea ta po(este
+aman cu tine sa ma mai masor
$ara sa (reau sa ies 4iruitor
9reau sa te pipai si sa urlu) ;steC0
7sciland intre dorinta de a a&irma e8istenta lui 2umne#eu si -andul ca acesta s-ar putea
reduce doar la o ilu#ie #adarnic intretinuta poetul e8clama)
0"entru credinta sau pentru ta-ada,
Te caut dar# si &ara de &olos0.
"oetul a>un-e sa il pandeasca pe 2umne#eu ca pe un (anat si sa il ameninte cu nimicirea
&i#ica)
0Te dramuiesc in #-omot si-n tacere
/i te pandesc in timp ca pe (anat
/a (ad) esti soimul meu cel cautat
/a te ucid sau sa-n-enunchi a cere0
In "salmul al II.-lea poetul este mai neinduplecat)
0.ercasem eu cu aerul meu
/a te rastorn pe tine 2umne#eu
Talhar de ceneri imi &acui solia
/a-ti >e&uiesc cu (ulturii taria0.
;l a>un-e sa puna su4 semnul intre4arii e8istenta lui 2umne#eu pentru ca de la &amilia
s&anta a tot puternicul n-a mai trimis nici un semn pentru scriitorii de rand, de aceea in
unul din "salmii pu4licati in 19:9 arata ca)
0In(ersunat de piedici sa le s&aram imi (ine
2ar tre4uie-mi da seama sa-ncep de-a4ia cu tine0.
Tema mortii opune poetul in poe#ia 02e-a (-ati ascuns0 din (olumul 0.u(inte
potri(ite0. "oe#ia duce cu -andul la 0*ai am un sin-ur dor0 si 0*iorita0. "oetul simte
apropierea mortii si asteapta cu liniste interioara. "oe#ia este un testament oral lasat
copiilor de care se (a despartii de moarte. ,celasi presentiment al mortii il (om -asi in
poe#ia 0"oate ca este ceasul0 sau 07ra #ece0. 2e la teama si &rica in &ata mortii poetul
a>un-e la -roa#a in poe#ia 02uho(niceasca0.
In alte poe#ii ,r-he#i e8prima spaima in &ata mortii, asa cum este in poe#ia
02uho(niceasca0. ,tat in poe#ia 02e-a (-ati ascuns0 cat si in 02uho(niceasca0 poetul
se opreste asupra &elului de mani&estare a mortii. /paima se trans&orma apoi in -roa#a,
moartea este (a#uta ca un cioplu de care nimeni nu poate scapa si care il (a ia pe om
cand nici nu se asteapta.
4.) 7 alta tema a liricii lui ,r-he#i este cel al uni(ersului miniatural al lumii marunte si
umila) a &lorilor, al -a#elor, lumea copilului. "oetul simte ne(oia sa cunoasca culmile
limpe#i ale inocentei sa-si consacre iu4irea &iintelor mici, copiilor, animalelor domestice,