Sunteți pe pagina 1din 18

Politica:

1. Neutralitate / Implicare Leo Strauss sustine ca abordarea politcii nu se poate


separa de judecatiile de valoare, intrucat politica ne oblige sa ne pozitionam intr-
un fel sau altul, sa fim de accord sau sa nu fim de accord, s aprobam sau sa
respingem. parere cu totul diferita are !a" #eber care sustine ca pentru a
intelege domeniul politic trebuie sa ai o atitudine neutra, indiferent de valori,
astfel abordarea politicii nesecita neutralitate in raport cu oricre judecata de
valoare.
$. Calitatea nobila / lipsa de moralitate Sartori numea %politcul pur& si
%politicul impur& in functie de prezenta sau absenta idealurilor. Politica, este un
lucru nobil pentru prin ceea ce realizeaza acesta, ca poate reunii o comunitate sub
un nume propriu sa aiba o unitate si sa dureze. Lipsa de moralitate, lucru demn de
dispret, este faptul ca politica este un spatiu al coruptiei al intrigilor.
'. Spatiu al transparentei TRANSPARENTA politica este un spatiu al
transparentei pentru ca toti intelegem politica si pentru ca toti vrem sa ne dam cu
parerea, (e asemenea este un spatiu de unde ne putem informa si unde participam
in mod direct sau indirect. OPACITATEA aparent intelegem politica. )cesta
nu poate functiona daca cetateanul nu cunoaste, sau nu intelege *oamenii trebuie
sa stie ceea ce voteaza, iar acest lucru nu se intampla intotdeauna+.
,aimond )ron sustine ca pentru a intelege notiunea de politica trebuie sa intelegem
ca e"ista anumite ec-ivocuri fundamentale.
1. POLICY si POLITICS - engleza face diferenta intre cei doi termeni
POLICY orice conceptie, orice program de actiune sau orice actiune a unui individ, a
unui grup sau a unui guvern referitoare la o problema sau la problemele unei comunitati.
POLITICS Politica apare ca o confruntare a politicilor intelese, este vorba despre
domeniul in ca rivalizeaza, in care se confrunt, in care intra in competitive politicile
intelese ca viziune, ca program de actiune sau actiune. .u e"ista o societate unica, ea se
confrunta, e"ceptie facand doar societatle totalitare.
/": confruntari pe anumilte proiecte politice
2. politica / realitate si perceptia asupra realitatii
Pentru ,a0mond )ron, orice regim politic presupune o cunoastere minimal a
realitatilor si a unor reguli care participa la configurarea acestei realitati.
)legerile nu se pot desfasura daca alegatorul nu are o cunoastere elementara
despre a regulilor dupa care voteaza, a candidatilor. Sigur ca aceasta cunoastere a
realitatilor si a regulilor difera de la cetatean la cetatean.
/": istoria votul
1
'. )l treilea ec-ivoc pe care il avea in vedere ,a0mond )ron era pentru el si cel mai
important. )cest ec-ivoc priveste faptul ca acelasi termen, %politica& descrie %un
sector particular al ansamblului social, dar si ansamblul social in intregul lui
observant dintr-un punct de vedere. Politica este o parte a societatii, una care se
alatura altor parti, precum familia sau munca.
Politica influenteaza totul : familia, munca 1
iscursul Stiinti!ic
1. stiinta este dif de realitate ea are ca referinta realitatea dar este total distincta
de aceasta
$. discursul stiintific difera in mod rational de limbajul natural - spre deosebire
de limba folosita de omul obijunuit in viata cotidiana, discusul stiintific are un
caracter sistematic si o ceorenta logica interna remarcabila.
'. 2ontrolul intersubiectiv al comunitatii academice sau universitare - asta
inseamna ca o afirmatie facuta in stiinta nu poate fi valabila pentru o singura
persoana ci trebuie validata de comunitatea stiintifica.
(istingea stiintei politice de alte discursuri
1. "urnalismul politic jurnalistii au un contact direct cu realitatea, in timp ce
stiinta politica are un contact media cu ea. 3urnalistii sunt cei care dau forma
actualitatii politice.
Presa ne informeaza ce proiecte de lege se discuta si ce decizii ia guvernul.
)ccesul la presa este foarte usor pentru toata lumea, astfel presa are un rol a a
comunica.
$. iscursul intelectual un discurs politic, care este critic si care este tinut de o
persoana cu notorietate intr-un demeniu, discurs tinut la adresa puterii.
4n sec al 55-lea intelectual este creat sub influenta mar"ista. Pentru mar"isti sunt
' categori sociale :
- muncitorii fiintele care nu au capital, care isi vand forta de munca
- taranii - e"ploateaza pamantul
- intelectuali nu servesc unui capitalism, dar detin un capital de inteligenta
4ntelectualii au fost intotdeauna asociati cu detinatorii de diplome
(iscursul politic ne arata limitarea puterii si nu permit derapaje. Puterea trebuie sa aiba o
influenta mica asupra individului. (iscursul politic nu trebuie sa fie un discurs prin care
sa provoci puterea.
$
'. Ideolo#ie discursul ideologic are o e"plicatie sistematica a lumii sociale bazata
in general pe o singura idee politica. 4deologia e inrudita cu stiinta, datorita
caracterului ei sistematic. (iferenta fundamentala dintre discursul stiintei politice
si ideologie consta in faptul ca prima nu isi propune nu isi propune niciodata
mobilizarea sau pregatirea vreunei actiuni politice.
6. iscursul cetateanului este o forma de participare. Pana la sf sec 57444
discursuri despre politica aveau doar filozofii, iar din sec 545 si 55 s-a produs o
evolutie *democratizare+ astfel largirea accesului la spatiul politic dintre membrii
societatii.
/": evolutia dreptului la vot, la libera e"primare
Stiinta politica apare in sec 545 intr-un moment f imp din istoria
filozofiei: este vorba despre scindarea acesteia in numeroase . /"ista cateva
elemente care creaza in mod concret autonomizarea sau articularea stiintei politice
ca o disciplina distincta:
- aparitia unor institutii de reproducere a discursului stiintific: prima a
fost: /cole Libre de Sciences Politi8ues creata la Paris, apoi au mai
urmat si altele
- /"ista cateva opre si autori considerati ca fiind fondatorii
domeniului: !oisei ostrogors9i, ,oberto !ic-els s.a.
Re#imul este un termen invetat de filozofii antici, si care a rezistat pana in
timpurile noastre. )tunci cand a fost creata, notiunea de regim politic a permis
structurarea intelectuala a relatiei dintre e"ercitarea autoritatii si supunere, dintre cei care
poruncesc si cei cei care se supun.
:n singur regim nu este definitoriu pentru politica.
Platon elaborea$a in %Republica& si %omul politic& ; forme de regimuri
politice. Principiu de functionare este relatia dintre porunca si supunere
1. Aristocratie - este regimul cel mai bun, in care e"ista o armonie perfecta,
folozofii guvernanad potrivit ratiunii.
$. Timocratie este un regim al razboinicilor, o cetate in care guverneaza cei
care fac razboi in numele celorlalti. )rmele si nu ratiunea sunt dominante aici.
'. Oli#ar'ie este o cetate dominate de cei bogati care sunt putini, iar numarul
celor saracii fiind superior.
6. emocratie este o cetate a libertatitii si a egalitatii.
;. Tiranie - este regimul cel mai rau, in care un tiran va domina pe toti cetatanii
- cand un regim cade se transforma in alt regim
<iecarui tip de regim ii apartine o parte a sufletului.
- o parte ,)=4.)L) care sta la baza unor regimuri *aristocratia+
- apoi =>!S:L, o parte pasionala
- (,4.=/L/ :!)./ filozofii conduc tinand cont de ratiune
'
Aristotel( !oloseste 2 principii
- numarul celor care guverneaza
- scopul pe care acestia il urmaresc
4 1 regimuri unde guverneaza o singura persoana
$ regimuri unde guverneaza mai multe pers majoritate
!inoritate
44 1 in interes propriu
$ in interes general
1. )onar'ia sau re#alitatea un lider conduce in interes general
$. Tirania un singur lider care conduce in interes propriu
'. Aristocratia guverneaza o minoritate in interes general
6. Oli#ar'ia guverneaza o minoritate in interes propriu
;. Politea sau republica guvernearea celor multi in interesul cetatii
?. emocratia - guvernarea celor multi in interes propriu
T'omas *obbes sustine ca )ristotel este un naiv pentru ca nu sta in
firea omului sa stea langa ceilalti.
=-omas @oppes are o alta filozofie a regimurilor, el face distintia dintre:
regalitate si monar-ie, aristocratie si democratie. Patreaza distinctia dintre minoritate si
majoritate, dintre cei care conduc in interes propriu si cei care conduc in interes general.
-regalitate sau monar-ie unul sigur guverneaza
-aristocratia minoritate guverneaza
-democratia o majoritate guverneaza
)ontes+ue - ' tipuri de regim, in functie de prezenta sau absenta legilor
-,epublican este pus in miscare de virtute
-!onar-ie guvernata de onoare
-(espotic guvernata de teama
4n sec 55 teoriile lui ,aimond )ron fac diferenta dintre dintre reg cu partidul
unic si reg cu mai multe partide.
-reg cu pardit unic !onopolist
- reg cu mai multe partide Pluralist
6
Stat o intitutie politica a carei a carei birocratie reuseste sa e"ecute in limita
legii monopolul constrangerii fizice legimite.
/"plicarea def
!a" #eber statul este o constructie, el nu se naste in lipsa unui eform uman
,irocratia in epoca lui Aeber are o conotatie pozitiva un corp
de functionari care isi fac meseria dupa niste reguli pe care le respecta. 4n trecut
%birocratii& sunt selectati prin concurs pentru a e"ercita functiile statului, au o grila de
salari trasnparenta.
/"ercitarea monopolului monopol legislativ adoptarea legilor
<iscal doar statul percepe impozite
!onezii circula o singura moneda
2onstranegerii fizice doar statul poate
folosi violentar.
=ermenul S=)= este departe de regim. %stat& este un termen modern folosit prima
data de !ac-iavelli. =ermenul S=)= separa viziunea clasica de cea moderna.
2riterile dupa care unii guverneaza
-bogatie
-proveninta din fam bune
-capacitatea de a comduce o armata
!ac-iavelli rastoarna aceste politici, cetatile ne fiind intemeiate de la resurse ci
prin violenta.
(upa mac-iavelli apar teoriile contractualiste *contract social+.
Politica se naste din violenta, dar nu asa cum crede !ac-iavelli, ci faptul ca la
inceputuri, umanitatea in lipsa unei autoritati, infiviziirecurgeau la violenta. 4n aceea
perioada, starea de natura ii facea pe acei indivizi sa fie violenti. (epasirea acestei stari
este trecuta prin asa zisele contracte sociale, se infinteaza aceasta intitutie numita
republica, sau stat, care are anumite legi, iar cine incalca legiile este pedepsit de catre
stat.
Liberalismul viziunea liberal o gasim intr-un mod e"emplar in opera lui 3o-n Loc9e,
unde pentru autor: statul protejaza viata, libertatea si bunurile individuale. Loc9e porneste
de la viziunea unei stari de natura, in care viata individului pentru ca fiecare se foloseste
de libertatea sa naturala in detrimental celorlalti.
Socialismul apare in viziunea lui Barl !ar", unde statul este un instrument de
e"ploatare a individului, instrument de care se folosesc grupurile care detin mijloace de
productie pentru a le e"ploata pe cele care nu au acces la ele.
Abordariile clasice ale statului
LI,ERALIS)-L este o doctrina vec-e, iar individul este considerat a fi sediul valorii
morale.
;
- intr-un stat liberal, puterea are propiile ei ispite, si pentru a nu abuza
de ea, trebuie sa fie controlata permanent.
- Canditorii liberali erau constienti ca statul a obtinut o mare parte din
o mare parte a bogatiei sale, datorita activitatilor e"terne, si din acest
motiv, statele liberale erau desc-ise strainilor
- Statul liberal protejaza bunurile si viata individului
)AR.IS)-L in doctrina mar"ista statul este un instrument de dominatie a
individului.
- dif fundamentala intre liberalism si mar"ism este faptul ca ultima
pune accentul pe clasa
- mar"isti considera ca ordinea politica este bazata pe clase sociale nu
pe indivizi,
- sunt grupuri care au acces la proprietate si grupuri care nu au acces
*conduc cei care au acces+ astfel apare e"ploarea umana, unde statul
este intrumentul e"ploatarii
- mar"isti doresc disparitia statului prin revolutia proletariatului
REALIS)-L considera ca asigurarea ordinii, adi9 prevenirea abuzurilor, si a terorii, a
fi pace sunt necesare pentru a putea urma productia, sc-imbul si prosperitatea.
- prezenta statului permite e"istenta relatiilor pasnice in societate.
=ermeni important
STAT/ NATI-NE
/"ista doua viziuni: una germana si una franceza.
7iziunea germana a fost definite de @erder ca o comunitate natural ape baza de limba si
moravuri. /lementul esential in care constituie o comunitate nationala este etnicitatea.
7iziunea franceza a fost descrisa de /rnest ,enan, aici natiunea este legata de
consintamant si dorinta.
STAT 0 PRI1IENTA
In 2i$iunea socialista, statul-providenta este rezultatul unei transformari profunde a
statului dintr-un instrument al e"ploatarii intr-un instrument al actiunii solidare, sau mai
prDcis, unul de producere a solidaritatii.
4n ziviunea liberal, statul-providenta este o e"tindere a a statului protector, intrucat el nu
se mai multumeste sa protejeze viata, libertatea si bunurile individului ci asigura o
protective mult mai ampla a cetatenilor.
?
STAT E REPT
Pentru .orberto Eobbio e"ista ' sensuri ale statului de drept:
1. @ans 2-elsan - oricare stat care are o constitutie este un stat de drept
$. Statul de drept este un stat ale carui puteri sunt reglementate de norme cu caracter
general si in cradul caruia statul functioneaza in functie de aceste norme.
'. 4ntervine un element esential constitutionalizarea unor drepturi individuale, ca
drepturi inviolabile si constituirea unor mecanisme care asigura aceasta
inviolabilitate.dreptul la viata, la educatie.
!ecanisme
- controlul legislativ asupra e"ecutivului
- legislavitul este controlat de curtea constitutionala
- instituirea autonomiei locale
- o magistratura independent
-
STAT )INI)AL
- stat limitat in privinta functiilor
1. Statul modern lipsit de opinie religioasa tolereaza toate relegiile
- nu are functii economice
$. Statul bunastarii sociale * stat providenta+ * dupa al-$-lea razboi mondial+
- statul nu trebuie sa se limiteze la protejarea individului ci sa se
implice in economie, educatie, sanatate.
Re#imuri
Re#imurile Parlamentare parlamentul este ales de popor
- guvernul si seful statului sunt alesi de parlament *daca e monar- .:+
- colaboreaza si se controleaza reciproc
- 2ontrol C contra P primul ministru dizolva camerele
- 2oltrol P contra C interpelarea ministrilor si motiuni de cenzura
Re#imuri pre$identiale e"ecutivul si legislativul se nasc separat
- presedintele este ales de popor
- parlamentul este ales de popor
- presedintele numeste guvernul
- e"ecutivul si legislativul fuctioneaza distinct in concurenta
F
Re#imuri semipre$identiale - presedintele este ales de popor
Partidele Politice
(efiitia lui !a" #eber: partidul este o asociatie bazata pe un angajament liber al
persoanelor si care le provoaca liderilor puterea, iar militantilor le da sansa de a urmarii
anumite teluri collective, de a obtine avantaje personale.
(ef data de LaPalombara si #einer: /"ista mai multe cristerii care trebuie indeplinite,
sunt 6 caracteristici care definesc o formatiunea ca fiind partizane
1. e"istenta unei organizatii stabile, durabile
$. e"istena unei duble organizatii la nivel central si judetean. /liminarea partidelor
regionale.
'. (orinta de a asuma puterea grupuri de interese care nu doresc puterea *dindicate
.C+ si partidele politice care promoveaza proiecte de lege si i-au decizii
6. 2autarea unui sprijin popular
- aderenti - adera la doctrina partidului
- militanti se implica in proiecte politice, alegeri
- simpatizanti sprijina fara sa se implice
!ai e"ista un criteriu care tine de entitatea juridica inscrierea la tribunal
Ori#inile partidelor politice
PARLA)ENTARE
- apar in sec 545 si sunt legate de procesul de dezvoltare a structurilor
parlamentare, astfel spus acestea au pornit de la activitatile
parlamentare
ELECTORALE
- procesul de contituire a comitetelor electorale, 2and dispare votul
cenzitar, comitetele electorale sustin anumiti candidate
-
E.TRAPARLA)ENTARE
- transformarea unor grupuri in partide politice, Partidul laburist s-a
transf din sindicat in partid
G
)ANAT-L
1. !andatul imperativ
$. !andatul reprezentativ
(iferenta - tine de raportul care se stabileste intre ales si alegator
!andatul reprezentativ
- alesul il reprezinta pe alegator si pozitia pe care el o va lua, tine de
pozitia celui care l-a votat
!andatul imperativ
- este .:L pentru ca alesul are propria indentitate
)mbele mandate se bazeaza pe reprezentativitate
3unctiile e4plicite
2ea mai importanta functie e"plicita, asumata in mod public si desc-is este formarea
opiniei si formularea pozitilor politice. Partidele sunt pricipalul producator de discursuri
si programe politice, ele creaza dezbaterea politica.
) doua functie e"plicita, esentiala a unui partid politic, este selectarea candidatilor si in
general al personalului politic. Partidele construiesc si triaza candidaturile in alegeri si
baza de date din care selecteaza personalul politic nonales, in primul rand funtiile
ministerial.
) treia functie e"plicita consta in supraveg-erea alesilor. Partidele politice ii
supraveg-eaza pe cei alesi prin grupurile parlamentare: ele controleaza modul in care
alesi voteaza, impunand de multe ori o disciplina de vot foarte rigida.
3untii latente
1. esprimarea vointei unei anumite categorii de populatie
$. asistenta economica partidele asigura anumite cadouri 1 bani *in timpul
campaniei+ pentru a obtine mai multe voturi. (e asemenea partidele politice
sprijina financiar sip e pe membri sai, si le acorda acestora protectie si c-iar
functii.
'. mobilitate sociala - partidele politice dau sansa unor personae de contitie
modesta sa urce in mod semnificativ in ierar-ia sociala
Tipolo#ii ale partidelor politice
H
1. Partide de (,/)P=) si de S=).C)
4n toamna anului 1FGH, in timpul revolutiei franceze, in momentul in care in
)dunarea .ationala se dicuta despre posibilitatea de acorda drept de veto regelui,
partizanii acestuia s-au asezat in dreapta presedintelui )dunarii, iar adversarii in stanga
lui.
7alorii associate stan#ii politice sunt egalitatea economica, justitia sau dreptatea sociala,
progresul si laicitatea. reapta e legata de valori diferite: autoritate, egalitatea politica si
inegalitatea economica si sociala, valorile nationaliste si cele morale, de multe ori intr-o
perspective religioasa asupra morale.
$. Partidele !),4 si !424.
)ari - sunt acele formatiuni politice care obtin in mod constant peste $IJ din voturi,
deorece un partid care obtine o cincime din voturi are sanse reale sa formeze o majoritate
sau sis a ajunga la guvernare.
)ici sunt considerate partide mici acele formatiuni politice care reusesc sa depaseasca
progul electoral, fara a face mai mult de atat, ele sunt total neglijabile.
'. Partidele de !)S) si de 2)(,/
- sunt ' criterii care desting tipurile
1. modul de recutare
$. tipul de relatie intre varf si baza
'. tipul de structura, supla sau rigida
La inceput toate au fost de cadre, dar apoi au aparut partidele de masa.
CARE nr mic de aderenti, reunesc elite
- structura elatica, fiecare voteaza cum doreste
- conducerea era asigurata de cei care au in teritoriu sprijinul
aderentilor
- cei aflati in varf controleaza baza
- este alcatuit din pers cu prestigiu, a caror notorietate aduc voturi
- adeziunea este doar un act, iar donatiile inlocuiesc cotizatile
)ASE nr mare de aderenti, sunt partide de stanga care ii aduna pe nefavorizati
- structura rigida, toti deputatii trebuie sa voteze la fel
- transfera structura puterii statului modern in structura partidului
- inventeaza separare celor ' puteri in interiorul partidului
- alcatuiesc un 2.C,/S care este un fel de putere legislativa
- au loc reuniri periodice, pt a se lua cele mai imp decizii
- %comisile etice& sunt comisi care judeca incalcarea legilor in 2ongres
de catre membri de partid
1I
- 2onducerea partidului trebuie sa fie sub controlul bazei
4n ultimul timp au aparut noi tipologii
1. Partide Catc' all part5 *partidul atrage tot+ == B4,2@@/4!/,
- in anii dupa al doilea ,azboi !ondial apare acest partid %post
ideologic& care isi propune nu atat sa reprezinte interesele articulate
la nivelul societatii, interese ala grupurilor sociale, cat sa seduca
electoratul. )ceste partied cauta sprijinul oricarui alegator.
- )cest timp de partit a folosit introducere televiziunii in spatiu politic,
astfel se pot transmite mesaje la un numar foarte mare de persoane.
$. Partidul de ale#atori cauta sa obtina un sprijin cat mai larg de la indivizi situati
in diversele parti ale corpului social, care numai sunt legati de o anumita conditie
sociala. )cest tip de partid tinde sa reproduca structura generala a societatii atat in
corpul de militant cat si in cel de votanti.
'. Electoral 0 pro!esional - in acest tip de partid organizarea, managementul politic
sunt asigurate de profesionisti si consultant decat de militant. Partidul devine
astfel gestionat ca o organizatie, ca o firma.
6. 4n 1HH; ,ic-ard Batz si Piterre !air partidul cartel sau #u2ernamental
- este un produs al evolutiei sociale
- este ultima etapa din stadiul partidelor
- produc fuziunea intre societate civica si state
- sunt instrumente prin care resursele statului sunt disputate de liderii
- au scopul sa acceada la resursele statului
Tipolo#ia !amiliilor politice din Europa 0 la partidul cartel
1. 2livajul E4S/,42) K S=)= clericanii sunt detinatorii influentei politice si
sociale a bisericii. )nticlericanii sunt adepatii separatiei bisericii de stat dar si a
secularizarii vietii sociale. Partide: ).=42L/,42).44, (/!2,)=4)
2,/S=4.)
$. 2livajul 2/.=,: K P/,4</,4/ - pe latura centrala, gasim partide care sustin
statul, iar pe latura periferica gasim partide pe care le vom numi regionaliste.
Partide: /2LC4S=4, 2/.=,)L4S=4
'. 2livajul :,E).K ,:,)L pune in opozitie interesele orasenilor, comerciantilor
si industriasilor cu cele ale taranilor. Partide: ):=!E4L4S=4L,,
)C,).4/,4L,
6. 2livajul 2)P4=)L4S=4K!:.24=,4 pune in opozie interesele
proprietarilor mij de productie cu ale muncitorilor si a altor proletari. Partide:
P),=4(/L/ !:.24=,/S=4, P)=,4!.4)L/
11
- - determina clivajul reformisti comunisti
1OT-L
7otul este emblema democratiei. 4nainte %tragerea la sorti& era considerata legala
si egala, deoarece egaliatea era cel mai bine asigurata de tragerea la sorti. 4n sc-imb
votul era caracteristic aristocratiei si se considera ca acesta introduce inegalitatea.
7otul a inceput sa fie asociat cu democratie numai in ultimele secole, iar in aceata
perioada el a evoluat de la forma sa cenzitara la vot universal.
La inceput au votat doar barbatii, apoi au avut drept de vot si femeile.
4n <r 1G6G pt prima data vot universal
4n , 1H1G vor doar pt barbatii
1H6? vot si pt femei insa doar la alegerile locale
7otul are un caracter secret, insa nu a fost dintodeauna asa. Secretul votului este
dat de %buletinul de vot& si %cabina de vot&
Saptamana F
/"ista F elemente ale sistemului de vot
1. 3ormula electorala modalitatea transformarii voturilor in mandate
a.+ )a6oritare 0 intr-un scrtim majoritar castigatorul ia totul. :n asemenea
scrutim asigura stabilitate.
Sunt de $ feluri: intr-un tur si in $ tururi
Intr/un tur7 alegerile se desfasoara intr-un singur tur, iar primul clasa castiga. )cesta
metoda este contestata pentru ca poti sa castigi si cu 1F J, adi9 nu esti alesi de
minoritate.
In 2 tururi7 in general in turul $ se califica primii doi clasati.
4n <r intra in turul $ cine are peste 1$,; J. 4n , intra in turul $ primii $ candidati.
)vantaj: castiga cel ales de majoritate
/"ista si o e"ceptie in )ustralia unde alegatorilor li se cere sa faca o ierar-ie
b.8 Proportionale
- 4si propune sa traduca in modul cel mai fidel cu putinta varitatea obtiunilor
e"primate la nivelul unei societati, astfel incat unui procent de obtiuni din
societate sa-4 corespunda acelasi procent de mandate in corpul
reprezentativ si astfel nimeni sa nu ramana nereprezentat.
1$
a.+ ,P pe liste formatiunile politice depun in competitia electoral, liste cu
candidate, numarul acestora fiind mai mic sau egal cu numarul de mandate
distribuite intr-o circuscriptie.
b.+ <ormula proportional-mista Cermania, :ngaria, 4talia unde o parte dintre
mandate sunt allocate pe baza unei metode ,P si o alta parte pe baza unui vor
defasurat in circuscriptii cu un loc.
c.+ 7otul este tranferabil, 7:=: !alta si 4rlanda buletinul de vot cuprinde numarul
tuturor candidatilor, iar alegatorilor li se cere sa ii ierar-izeze.
2. )a#nitudinea circumscriptiei 9nr d alesi8
- circumscriptia uninominala - un singur ales
- circumscriptia plurinominala cu $ sau mai multi alesi
- circumscriptia in , este pe judete
(in punct de vedere competitional este bine ca circumscriptia sa fie mare
'. Pra#ul electoral este procentual, de e" ;J
- este un obstacol in calea partidelor mici
- impiedica fragmentarea corpului reprezentativ
6. Nr total de alesi se ia in calcul camera inferioasa * .: senatul+
- e"ista o variatie destul de mare, depinde de la stat la stat
- 2-ina are cei mai multi alesi in camera
- :n calcul ar fi radacina patrata din populatia tari
:. In!luenta ale#erilor pre$identiale asupra celor
electorale
- acolo unde avem de a face cu presedinti, adi9 in republici
?. ;radul de ec'itate intre procentul de voturi si procentul de mandate,
dif trebuie sa fie I, adi9 daca ai obtinut 1?J din voturi trebuie sa primesti 1?
J din mandate

<. Le#aturile electorale intre partide
SISTE)E E PARTIE
,IPARTIIS) rigid cele doua partied care domina scena politica au o disciplina de
vot remarcabila in legislative. !area Eritanie
1'
- suplu S:) nu e"ista disciplina de vot, presedintele poate cauta voturi
celalalt partid,
- perfect atunci cand cele doua partied dominante aduna impreuna HIJ
din voturi si pot guverna fiecare in parte fara a avea vreodata un aliat.
- imperfect e"ista $ partide care au impreuna F;-GIJ din voturi, si lasa
loc unui alt partid
)-LTIPARTIIS) mai mult de $ partide care conteaza, astfel apare potentialul de
santaj si coalitie
- integral nici o formatiune politica nu dispune de o pozitie dominant in
cadrul coalitiei de guvernare, nici unul dintre partied nu se poate impune
in fata celorlalte.
- cu partid cu vocatie majoritara una dintre formatiunile politice dispune
de o pozitie dominant in coalitia guvernamentala pe care o reuneste in
jurul sau.
;-1ERNAREA
- cei care sunt alesi in corpul legislativ
- cei care sunt in guvernare
- functionari membri in inst publice
-sunt corpuri distincte, dar care interactioneaza
-administratia aplica legile votate de corpul legiutorilor sub indrumare politica

$ mari modele ale functionarilor
1. Eritanic isi pastreaza pozitia indiferent de sc-imbarile politice
$. 2ontinental etajul cel mai sus al fuctionarilor se sc-imba in fuctie de
sc-imbarile politice
Parlamentul 0 puterea le#islati2a
- o intitutie intr-un stat
Structura monocamerala
- bicamerala
2onsiliul de stat elibereaza legile
=ribunalul discuta
2orp legislativ voteaza fara a discuta
Senatul controlul
2amera Superioara (eputatilor
2amera 4nferioara - Senatul
16
Parlamentul are activitate in comisii si in plen
E4ecuti2ul 9;u2ernul8
1. !inimal castigatoare sunt alcatuite din atatea partide cate sunt nevoie pentru a
controla puterea
$. Supradimensionate este vorba despre acel tip de cabinet in care avem mai multe
partied decat este necesar pt a dobandii o majoritate. )vem un surplus, adica am
putea elimina unul sau mai multe partied si majoritatea nu s-ar pierde.
'. !inoritare nr de partide care nu am maj in parlament
3unctionarea e4ecuti2elor7
Prima dintre ele este convertirea cererilor, a asteptarilor sociale in politici este vorva
despre o operatiune de traducere si de convertire a unor teme sociale in intrumente de
decizie si de actiune.
2ea dea doua functie este implemantarea unor politici - un govern nu se multumeste sa
conceapa niste politici adaptate asteparilor, ci vrea sis a le implementeze
2ea dea treia functie este cordonarea diverselor politici - o asemenea coordonare distinge
un e"ecutive de parlament.
<orme de e"ecutic:
Tip cabinet este cel in care premierul lucreaza intr-o logica de tip collegial,
ministrii participand cu totii la luarea decizilor si find resposanbili fiecare in parte pentru
implementarea decizilor din propriul portofoliu.
Pre$identia/constitutional 0 aici minstri sunt intr-o pozitie de inferioritate in
raport cu seful e"ecutivului. /i sunt numiti si destituiti de acesta, care e un fel de manager
politic al guvernului. !inistri nu participa la elaborarea politicilor in domeniile in care nu
ii privesc in mod direct. )ceasta forma de e"ecutive a avut success doar in S:)
Coalitii
1. !inimal castigatoare un govern din care nu poate fi eliminate nici un partid fara
a pierde majoritatea
$. .r minim de castigatori -
'. 2oalitii de interval minimal reunesc partide situate pe un continuu ideologic *de
dreapta sau de stanga+

PARTICIPAREA
1;
#einer definea participarea punanad accent pe doua elemente. Primul dintre ele
este caracterul voluntar0 al actiunii iar al doilea element este scopul unei asemenea
actiuni.
<ormele participarii:
STANAR reuneste votul, aderarea la un partid, participarea la o campanie
electoral sau pur si simplu interesul pentru informatii politice
PROTESTATARA este vorba despre toate acele actiuni care vizeaza nu
organizatia spatiului politic ci grevele, organizate sau spontane, ptrotestele etc
C-LT-RI POLITICE===
Sunt ' dimensiuni ale culturii politice:
(imensiunea A3ECTICA priveste perceperea curenta dintre indivizi, este tot
ceea ce tine de simpatia sau antipatia pe care le legam de figura politica sau publica
(imensiunea CO;NITI1A sunt toate acele informatii si cunoastinte pe care le
detin indivizii in relatia lor cu spatial politic.
(imensiunea E1AL-ATI1A capacitatea indivizilor de a aprecia performanta
actorilor politici si a sistemului care ii integraza.
Sunt e categorii de culture politice
PARO*IALA este caracteristica pentru societati traditionale, cele care nu o
structura clara a rolurilor si funtiilor politice. 4ndividul nu paraseste nivelul propriei
pao-ii, sau cum se spune azi a propriului cartier
PASI1A este proprie societatilor politice in care e"ista centralizare. /ste vorba
de spatii autoritare de regimuri care controleaza viata comunitara.
PARTICIPATI1A este proprie societatilor care sunt struturate foarte bine din
punct de vedere al rolurilor si al funtiilor, dar si unde e"ercitarea puterii se face in
conditii democratice.
Indeolo#ia este partea cea mai vizibila a unei culture politice. /a structureaza
ideile si il ajuta astfel pe individ sa inteleaga politica.
(iscursul idelogic este o forma de traducere a sensurilor pe care le are politica
pentru individ, aceste un discurs orientat.
(estutt de =rac0 considera ca ideologia este o stiinta care trebuie sa studienze, la
fel de riguros ca si stiintele normale, modalitatea in care se nasc si sunt transmise
ideiile.

;R-P-RILE E INTERES
1?
3ean Eondel vede in grupurile de interese dtructuri diverse ce pot fi atat formale
cat si informale, iar (ominico <isic-ella considera ca este grup orice asociere, fie ea
voluntara sau naturala
2lasificarea grupurilor de intereste
Elondel distinge doua mari categorii:
CO)-NITARE - sunt caracterizate de %tipare relationare&, de un numar de
caracteristici sau trasaturi comune: familia, grupurile etinice&.
- =ribale cele reunite de legaturile de sange sau de clan
- /tnice cele care au in comun caracteristici fizice: imigranti care pot fi
sau nu recunoscuti 9 minoritati
- ,eligios care e structurat in jurul unei credinte commune
- 2lasial care reuneste cetateni in jurul conditiei lor: sindicate
ASOCIATI1E - reuneste personae in jurul unei cause sau al unui scop
- (e protectie isi propun sa apere o cauza comuna sau o catgorie de
persone: protejarea mediului
- (e promovare acele miscari sociale si asociatii care isi propun sa sustina
un scop: promoveaza tolerantd
P-ilippe Erau distinge doua categor0 de grupuri:
IENTITAR constituit in jurul unei categorii deja e"istente
P-RTATOR ai unei cauze, al unei valori sau alcatuit in jurul unei idei care nu sunt
inca, in momentul constituirii, concretizate social.
2lasificarea grupurilor in functie de interes
ECONO)ICE sunt asociatile de industriasi sau asociatile producatorilor dintr-o
anumita ramura
INTERES sunt constituite in jurul unui interes privat si respectiv cele care apara un
interes public
;rupurile de lobb5 sunt alcatuite din persoane care actioneaza pe culoarele institutilor
unde se iau sau se pregatesc decizii. Crupurile de lobb0 isi consolideaza actiunea discreta
cu ajutorul unor campanii de informare publica.
TRAN>ITIA
=ranzitia reprezinta trecerea de la un regim la altul, transformarea profunda a regimului.
,elatia economieKpolitica
1F
OPTI)ISTA orice progress economic da nastere unuia politic, reciproca fiind si ea
adevarata.
PESI)ISTA dez economica presupune sacrificare progresului politic sau invers
) treia modalitate progresul in ordine economica presupune, acceptarea intr-un prim
moment a unei stagnari politice, acest sacrifiu fiind insa doar temporar pentru ca el e
rasplatit mai tarziu de o dez a institutilor publice.
INP-T flu"ul de cereri dinpre societate inspre corpul politic si la conversiunea acestor
cereri in politici administrative: .C, grupuri de interese
O-TP-T- ne referim la acel process prin care politicile autoritare sunt aplicate sau
impuse. Structurile predominant implicate in acest process vor include birocratiile si
curtiile. ,aspunsul la revendicari prin legi, platform politice
1G