-Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public
-Cuvantul "administratie" provine din lb latina si este compus din prepozitia "ad"la!catre" si "minister"servitor!supus"!la ori#ini avandu-se in vedere o activitate subordonata!la comanda pusa in slu$ba cuiva -%otiunea de administratie publica ocupa locul central in studiul dreptului administrativ!reprezinta notiunea &undamentala pt dreptul administrativ -In doctrina!le#islatia si $urisprudenta interbelica din tara noastra s-a utilizat in principal notiunea de administratie publica!la care s-a revenit dupa 1''(!iar in toata perioada postbelica a &ost &olosita e)clusiv notiunea de administratie de stat!consacrata prin Constitutiile socialiste si le#islatia epocii -datorita acestui &apt s-a nascut intrebarea daca notiunea de administratie publica se identi&ica cu notiunea de administratie de stat sau di&era ca inteles -Din analiza re#imurilor constitutionale romanesti caracteristice &iecarei epoci rezulta ca spre s& sec 1' si prima parte a sec *( prin notiunea de administratie publica se avea in vedere activitatea administratiei centrale si a administratiei locale!administratia locala &iind caracterizata prin autonomie locala!rezultat al descentralizarii administrative!principii de baza ale or#anizarii administratiei publice locale -%otiunea de administratie publica acopera activitatea administratiei statale cat si a administratiei locale!s&era administratiei publice &iind mai lar#a decat a administratiei de stat prin includerea si a administratiei publice locale -In timpul re#imului socialist administratie de stat s-a limitat la activitatea or#anelor centrale si locale ale administratiei de stat!intre care e)ista o stricta subordonare -Prin urmare intre administratia publica si administratia de stat e)ista un raport de la intre# la parte!administratia de stat reprezentand o componenta a administratiei publice alaturi de administratia locala -As&el la nivelul colectivitatilor locale intalnim decizii administrative avand un interes e)clusiv localconstruirea unei scoli intr-o comuna"!cat si atributii cu caracter statalatributiile de stare civila!de autoritate tutelara" -Administratia publica presupune * sensuri+ primul &unctional!material cand are intelesul de activitate des&asurata de anumite structuri administrative!si al doilea or#anic pt a delimita respectivele structuri administrative!cand ne re&erim la or#anele care realizeaza aceasta activitate -,ub aspect &unctional administratia publica reprezinta activitatea de or#anizare a e)ecutarii si e)ecutare in concret a le#ilor!urmarindu-se satis&acerea interesului public prin asi#urarea bunei &unctionari a serviciilor publice -,ub aspect or#anizatoric administratia publica consta intr-un ansamblu de autoritati publice prin care in re#im de putere publica se aduc la indeplinire le#ile!sau in limitele le#ii se presteaza servicii publice -Constitutiile socialiste &oloseau notiunea de or#an al administratiei de stat iar actuala Constitutie utilizeaza notiunea de autoritate a administratiei publice si in mai mica masura notiunea de or#an al administratiei publice -nu e)ista nicio distinctie intre cele * notiuni!notiunea de autoritate publica &iind ec-ivalenta cu notiunea de or#an publiccolectiv or#anizat de oameni care e)ercita prero#ative de putere publica!la nivel statal sau local.structura or#anizatorica ce actioneaza in re#im de putere publica pt realizarea unui interes public" -%otiunea de institutie publica are in vedere structurile subordonate unor autoritati ale administratiei publice care &unctioneaza din venituri bu#etare dar si din surse e)trabu#etare potrivit le#islatiei in vi#oare -/) de institutii publice+ Academia 0omana!Institutiile de invatamant de stat -%otiunea de institutie publica in doctrina si le#islatia interbelica a avut ca si corespondent notiunea de stabiliment publicprocedeu te-nic menit sa dea o mai buna satis&actie interesului #eneral!ca o persoana morala de drept public ce e)ercita anumite prero#ative de putere publica!creat de initiativa ,tatului!$udetului sau comunei cu mi$loace publice" -Institutia publica este ca natura o structura in&iintata de catre stat care des&asoara preponderent o activitate de serviciu public -Institutie de interes public.stabiliment de utilitate publicapersoana $uridica privata autorizata de administratia publica sa presteze un serviciu public prin e)ercitarea unei activitati de interes #eneral" -Putere publica-drepturile speciale!e)orbitanteprero#ativele"de care dispune orice autoritate a administratiei publice!si implicit orice autoritate publica in vederea e)ercitarii atributiilor sale si pt satis&acerea interesului public care in cazul unui con&lict cu cel particular trebuie sa se impuna -in baza prero#ativelor de putere publica de care dispun masurile luate de aceste autoritati se aplica direct iar in cazul in care nu st respectate bene&iciaza de &orta de constran#ere a statului -Interes public-necesitatile materiale si spirituale ale cetatenilor la un moment dat!aceasta sinta#ma ca si altele ordine publica!bun public" este un concept ce depinde de scopurile politice!sensul sau putand sa se modi&ice o data cu sc-imbarea conceptiilor politice in cazul alternantei la putere -Dreptul privit ca ansamblu de norme $uridice reprezinta instrumentul prin care puterea politica a&lata la conducerea unei tari stabileste decizii obli#atorii pt cetatenii sai -,erviciu public-activitatea cu caracter continuu si re#ulat or#anizata sau autorizata de o autoritate a administratiei publice in vederea satis&acerii unor necesitati de interes public -serviciul public are * sensuri+material!&unctional sau or#anic!&ormal daca avem in vedere or#anismul sau "intreprinderea"#irata de administratie prin care se satis&ace o necesitate de interes public -/#alitatea in &ata serviciului public presupune ca toti cetatenii!in mod nedi&erentiat au acces la serviciul public si sunt indreptatiti la prestatiile pe care acesta le o&era -Trasaturile serviciului publicin sens material"+continuitatea!e#alitatea tuturor in &ata lui si necesitatea adaptarii lui la nevoile utilizatorilor -Dreptul de apreciere sau puterea discretionara reprezinta acea mar$a de libertate lasata la aprecierea celui c-emat sa aplice le#ea pt a a$un#e la scopul indicat de le#iuitor -Activitatea de administrare este o activitate subordonata -1aptul administrativ in sens lar# reprezinta o activitate de or#anizare!diri$are!combinare a unor mi$loace!resurse in vederea in&aptuirii!pana la &aptele materiale concrete!a unor obiective!valori!stabilite de structuri or#anizatorice superioare 12 3n doctrina actual4! no5iunile de administra5ie public4 6i administra5ie de stat sunt+ c2 no5iunea de administra5ie de stat este inclus4 7n no5iunea de administra5ie public4 *2 3n sens &unc5ional! material! administra5ia public4 reprezint4+ a2 activitatea de or#anizare a e)ecut4rii 6i e)ecutare 7n concret a le#ii 82 3n sens or#anic! administra5ia public4 reprezint4+ b2 un ansamblu de autorit45i publice prin care! 7n re#im de putere public4! se aduc la 7ndeplinire le#ile sau 7n limitele le#ii! se presteaz4 servicii publice 92%o5iunea de autoritate public4 poate &i de&init4 ca reprezent:nd+ a2 o structur4 or#anizatoric4 ce ac5ioneaz4 7n re#im de putere public4! pentru realizarea unui interes public ;2 %o5iunea de putere public4 prezint4 urm4toarea semni&ica5ie pentru dreptul administrativ+ b2 drepturile speciale! e)orbitante de care dispune orice autoritate public4! 7n vederea e)ercit4rii atribu5iilor sale 6i pentru satis&acerea interesului public <2 %o5iunea de interes public prezint4 urm4toarea semni&ica5ie pentru dreptul administrativ+ a2 necesit45ile materiale 6i spirituale ale cet45enilor! la un moment dat2 =2 %o5iunea de serviciu public prezint4 urm4toarea semni&ica5ie pentru dreptul administrativ+ a2 activitatea cu caracter continuu 6i re#ulat or#anizat4 sau autorizat4 de o autoritate a administra5iei publice 7n vederea satis&acerii unor necesit45i de interes public >2 /#alitatea 7n &a5a serviciului public presupune+ d2 c4 to5i cet45enii! 7n mod nedi&eren5iat! au acces la serviciul public 6i sunt 7ndrept45i5i la presta5iile pe care acesta le o&er4 '2 O structur4 7n&iin5at4 de c4tre stat care des&46oar4 preponderent o activitate de serviciu public este ca natur4+ b2 o institu5ie public4 1(2 O persoan4 $uridic4 privat4! autorizat4 s4 des&46oare o activitate de serviciu public este! ca natur4+ b2 o institu5ie de utilitate public4 112 Dreptul reprezint4+ a2 instrumentul prin care puterea politic4 a&lat4 la conducerea unei 54ri stabile6te decizii obli#atorii pentru cet45enii s4i 1*2 Ce se 7n5ele#e prin dreptul de apreciere sau puterea discreionar a administra5iei ? c2 mar$a de libertate l4sat4 la aprecierea celui c-emat s4 aplice le#ea! pentru a a$un#e la scopul indicat de le#iuitor 182 Activitatea de administrare este o activitate+ a2 subordonat4 192 1aptul administrativ 7n sens lar# reprezint4+ a2 o activitate de or#anizare! diri$are! combinare a unor mi$loace! resurse! 7n vederea 7n&4ptuirii! p:n4 la &aptele materiale concrete! a unor obiective! valori! stabilite de structuri or#anizatorice superioare MODULUL * -In doctrina de drept public!administratia in sensul cel mai lar# a &ost de&inita ca o activitate ce consta intr-o prestatie a unei persoane sau a unui #rup de persoane in &olosul altora!&ata de care prestatorul activitatii se a&la in anumite raporturi $uridice si caruia bene&iciarul prestatiei ii pune la dispozitie mi$loacele materiale si &inanciare necesare -daca activitatea prestata are drept scop realizarea unor interese particulare vorbim de o administrare particulara!iar daca are drept scop satis&acerea unor interese #enerale!nationale sau locale!ne a&lam in prezenta unei administratii publice -Interesul #eneral este de re#ula e)primat prin actele politice ale celor care detin puterea -Prin scopul sau administratia publica este le#ata de puterea le#islativa!care prin activitatea sa principala !constand in le#i&erare!circumscrie si stabileste &inalitatea si sensul in care administratia va actiona -administratia publica este le#ata si de puterea $udecatoreasca -administratia publica este le#ata in cea mai mare masura de puterea e)ecutiva!dar nu se identi&ica cu aceasta!avand o s&era mai lar#a de cuprindere!e)ista un raport de la intre# la parte intre ele!administratia publica &iind in intre#ime sub in&luenta si sub controlul puterii e)ecutive -In perioada interbelica s-a sustinut ca administratia cuprinde intrea#a activitate a statului!care nu este nici le#islatie si nici $ustitie -puterea e)ecutiva a statului se incadreaza in clasicul principiu al separatiei puterilor in stat -In realizarea &unctiei e)ecutive a statului se des&asoara * cate#orii de activitati+de #uvernare si de administrare!activitatea de administrare!&ata de activitatea de #uvernare reuneste totalitatea serviciilor publice destinate sa asi#ure satis&acerea intereselor #enerale!re#ionale sau comunale -In doctrina postbelica notiunea de administratie de stat a &ost utilizata pt a desemna una din &ormele &undamentale de activitate statului !in&aptuita prin 9 cate#orii de or#ane ale statului+or#anele puterii de stat!or#anele administratiei de stat!or#anele $udecatoresti si or#anele procuraturii -In Constitutia 0omaniei republicata!principiul separatiei puterilor in stat este consacrat e)pres -se mai sustine in doctrina ca administratia publica este o activitate determinata de vointa politica -