Sunteți pe pagina 1din 4

CAPITOLUL 1-MODULUL 1

-Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public


-Cuvantul "administratie" provine din lb latina si este compus din prepozitia "ad"la!catre" si
"minister"servitor!supus"!la ori#ini avandu-se in vedere o activitate subordonata!la comanda pusa
in slu$ba cuiva
-%otiunea de administratie publica ocupa locul central in studiul dreptului administrativ!reprezinta
notiunea &undamentala pt dreptul administrativ
-In doctrina!le#islatia si $urisprudenta interbelica din tara noastra s-a utilizat in principal notiunea
de administratie publica!la care s-a revenit dupa 1''(!iar in toata perioada postbelica a &ost
&olosita e)clusiv notiunea de administratie de stat!consacrata prin Constitutiile socialiste si
le#islatia epocii
-datorita acestui &apt s-a nascut intrebarea daca notiunea de administratie publica se identi&ica cu
notiunea de administratie de stat sau di&era ca inteles
-Din analiza re#imurilor constitutionale romanesti caracteristice &iecarei epoci rezulta ca spre s&
sec 1' si prima parte a sec *( prin notiunea de administratie publica se avea in vedere
activitatea administratiei centrale si a administratiei locale!administratia locala &iind caracterizata
prin autonomie locala!rezultat al descentralizarii administrative!principii de baza ale or#anizarii
administratiei publice locale
-%otiunea de administratie publica acopera activitatea administratiei statale cat si a administratiei
locale!s&era administratiei publice &iind mai lar#a decat a administratiei de stat prin includerea si a
administratiei publice locale
-In timpul re#imului socialist administratie de stat s-a limitat la activitatea or#anelor centrale si
locale ale administratiei de stat!intre care e)ista o stricta subordonare
-Prin urmare intre administratia publica si administratia de stat e)ista un raport de la intre# la
parte!administratia de stat reprezentand o componenta a administratiei publice alaturi de
administratia locala
-As&el la nivelul colectivitatilor locale intalnim decizii administrative avand un interes e)clusiv
localconstruirea unei scoli intr-o comuna"!cat si atributii cu caracter statalatributiile de stare
civila!de autoritate tutelara"
-Administratia publica presupune * sensuri+ primul &unctional!material cand are intelesul de
activitate des&asurata de anumite structuri administrative!si al doilea or#anic pt a delimita
respectivele structuri administrative!cand ne re&erim la or#anele care realizeaza aceasta activitate
-,ub aspect &unctional administratia publica reprezinta activitatea de or#anizare a e)ecutarii si
e)ecutare in concret a le#ilor!urmarindu-se satis&acerea interesului public prin asi#urarea bunei
&unctionari a serviciilor publice
-,ub aspect or#anizatoric administratia publica consta intr-un ansamblu de autoritati publice prin
care in re#im de putere publica se aduc la indeplinire le#ile!sau in limitele le#ii se presteaza
servicii publice
-Constitutiile socialiste &oloseau notiunea de or#an al administratiei de stat iar actuala Constitutie
utilizeaza notiunea de autoritate a administratiei publice si in mai mica masura notiunea de or#an
al administratiei publice
-nu e)ista nicio distinctie intre cele * notiuni!notiunea de autoritate publica &iind ec-ivalenta cu
notiunea de or#an publiccolectiv or#anizat de oameni care e)ercita prero#ative de putere
publica!la nivel statal sau local.structura or#anizatorica ce actioneaza in re#im de putere publica
pt realizarea unui interes public"
-%otiunea de institutie publica are in vedere structurile subordonate unor autoritati ale
administratiei publice care &unctioneaza din venituri bu#etare dar si din surse e)trabu#etare
potrivit le#islatiei in vi#oare
-/) de institutii publice+ Academia 0omana!Institutiile de invatamant de stat
-%otiunea de institutie publica in doctrina si le#islatia interbelica a avut ca si corespondent
notiunea de stabiliment publicprocedeu te-nic menit sa dea o mai buna satis&actie interesului
#eneral!ca o persoana morala de drept public ce e)ercita anumite prero#ative de putere
publica!creat de initiativa ,tatului!$udetului sau comunei cu mi$loace publice"
-Institutia publica este ca natura o structura in&iintata de catre stat care des&asoara preponderent
o activitate de serviciu public
-Institutie de interes public.stabiliment de utilitate publicapersoana $uridica privata autorizata de
administratia publica sa presteze un serviciu public prin e)ercitarea unei activitati de interes
#eneral"
-Putere publica-drepturile speciale!e)orbitanteprero#ativele"de care dispune orice autoritate a
administratiei publice!si implicit orice autoritate publica in vederea e)ercitarii atributiilor sale si pt
satis&acerea interesului public care in cazul unui con&lict cu cel particular trebuie sa se impuna
-in baza prero#ativelor de putere publica de care dispun masurile luate de aceste autoritati se
aplica direct iar in cazul in care nu st respectate bene&iciaza de &orta de constran#ere a statului
-Interes public-necesitatile materiale si spirituale ale cetatenilor la un moment dat!aceasta
sinta#ma ca si altele ordine publica!bun public" este un concept ce depinde de scopurile
politice!sensul sau putand sa se modi&ice o data cu sc-imbarea conceptiilor politice in cazul
alternantei la putere
-Dreptul privit ca ansamblu de norme $uridice reprezinta instrumentul prin care puterea politica
a&lata la conducerea unei tari stabileste decizii obli#atorii pt cetatenii sai
-,erviciu public-activitatea cu caracter continuu si re#ulat or#anizata sau autorizata de o
autoritate a administratiei publice in vederea satis&acerii unor necesitati de interes public
-serviciul public are * sensuri+material!&unctional sau or#anic!&ormal daca avem in vedere
or#anismul sau "intreprinderea"#irata de administratie prin care se satis&ace o necesitate de
interes public
-/#alitatea in &ata serviciului public presupune ca toti cetatenii!in mod nedi&erentiat au acces la
serviciul public si sunt indreptatiti la prestatiile pe care acesta le o&era
-Trasaturile serviciului publicin sens material"+continuitatea!e#alitatea tuturor in &ata lui si
necesitatea adaptarii lui la nevoile utilizatorilor
-Dreptul de apreciere sau puterea discretionara reprezinta acea mar$a de libertate lasata la
aprecierea celui c-emat sa aplice le#ea pt a a$un#e la scopul indicat de le#iuitor
-Activitatea de administrare este o activitate subordonata
-1aptul administrativ in sens lar# reprezinta o activitate de or#anizare!diri$are!combinare a unor
mi$loace!resurse in vederea in&aptuirii!pana la &aptele materiale concrete!a unor
obiective!valori!stabilite de structuri or#anizatorice superioare
12 3n doctrina actual4! no5iunile de administra5ie public4 6i administra5ie de stat sunt+
c2 no5iunea de administra5ie de stat este inclus4 7n no5iunea de administra5ie
public4
*2 3n sens &unc5ional! material! administra5ia public4 reprezint4+
a2 activitatea de or#anizare a e)ecut4rii 6i e)ecutare 7n concret a le#ii
82 3n sens or#anic! administra5ia public4 reprezint4+
b2 un ansamblu de autorit45i publice prin care! 7n re#im de putere public4! se
aduc la 7ndeplinire le#ile sau 7n limitele le#ii! se presteaz4 servicii publice
92%o5iunea de autoritate public4 poate &i de&init4 ca reprezent:nd+
a2 o structur4 or#anizatoric4 ce ac5ioneaz4 7n re#im de putere public4! pentru
realizarea unui interes public
;2 %o5iunea de putere public4 prezint4 urm4toarea semni&ica5ie pentru dreptul
administrativ+
b2 drepturile speciale! e)orbitante de care dispune orice autoritate public4! 7n
vederea e)ercit4rii atribu5iilor sale 6i pentru satis&acerea interesului public
<2 %o5iunea de interes public prezint4 urm4toarea semni&ica5ie pentru dreptul
administrativ+
a2 necesit45ile materiale 6i spirituale ale cet45enilor! la un moment dat2
=2 %o5iunea de serviciu public prezint4 urm4toarea semni&ica5ie pentru dreptul
administrativ+
a2 activitatea cu caracter continuu 6i re#ulat or#anizat4 sau autorizat4 de o
autoritate a administra5iei publice 7n vederea satis&acerii unor necesit45i de
interes public
>2 /#alitatea 7n &a5a serviciului public presupune+
d2 c4 to5i cet45enii! 7n mod nedi&eren5iat! au acces la serviciul public 6i sunt
7ndrept45i5i la presta5iile pe care acesta le o&er4
'2 O structur4 7n&iin5at4 de c4tre stat care des&46oar4 preponderent o activitate de
serviciu public este ca natur4+
b2 o institu5ie public4
1(2 O persoan4 $uridic4 privat4! autorizat4 s4 des&46oare o activitate de serviciu public
este! ca natur4+
b2 o institu5ie de utilitate public4
112 Dreptul reprezint4+
a2 instrumentul prin care puterea politic4 a&lat4 la conducerea unei 54ri stabile6te
decizii obli#atorii pentru cet45enii s4i
1*2 Ce se 7n5ele#e prin dreptul de apreciere sau puterea discreionar a administra5iei ?
c2 mar$a de libertate l4sat4 la aprecierea celui c-emat s4 aplice le#ea! pentru a
a$un#e la scopul indicat de le#iuitor
182 Activitatea de administrare este o activitate+
a2 subordonat4
192 1aptul administrativ 7n sens lar# reprezint4+
a2 o activitate de or#anizare! diri$are! combinare a unor mi$loace! resurse! 7n
vederea 7n&4ptuirii! p:n4 la &aptele materiale concrete! a unor obiective! valori!
stabilite de structuri or#anizatorice superioare
MODULUL *
-In doctrina de drept public!administratia in sensul cel mai lar# a &ost de&inita ca o activitate ce
consta intr-o prestatie a unei persoane sau a unui #rup de persoane in &olosul altora!&ata de care
prestatorul activitatii se a&la in anumite raporturi $uridice si caruia bene&iciarul prestatiei ii pune la
dispozitie mi$loacele materiale si &inanciare necesare
-daca activitatea prestata are drept scop realizarea unor interese particulare vorbim de o
administrare particulara!iar daca are drept scop satis&acerea unor interese #enerale!nationale sau
locale!ne a&lam in prezenta unei administratii publice
-Interesul #eneral este de re#ula e)primat prin actele politice ale celor care detin puterea
-Prin scopul sau administratia publica este le#ata de puterea le#islativa!care prin activitatea sa
principala !constand in le#i&erare!circumscrie si stabileste &inalitatea si sensul in care administratia
va actiona
-administratia publica este le#ata si de puterea $udecatoreasca
-administratia publica este le#ata in cea mai mare masura de puterea e)ecutiva!dar nu se
identi&ica cu aceasta!avand o s&era mai lar#a de cuprindere!e)ista un raport de la intre# la parte
intre ele!administratia publica &iind in intre#ime sub in&luenta si sub controlul puterii e)ecutive
-In perioada interbelica s-a sustinut ca administratia cuprinde intrea#a activitate a statului!care nu
este nici le#islatie si nici $ustitie
-puterea e)ecutiva a statului se incadreaza in clasicul principiu al separatiei puterilor in stat
-In realizarea &unctiei e)ecutive a statului se des&asoara * cate#orii de activitati+de #uvernare si
de administrare!activitatea de administrare!&ata de activitatea de #uvernare reuneste totalitatea
serviciilor publice destinate sa asi#ure satis&acerea intereselor #enerale!re#ionale sau comunale
-In doctrina postbelica notiunea de administratie de stat a &ost utilizata pt a desemna una din
&ormele &undamentale de activitate statului !in&aptuita prin 9 cate#orii de or#ane ale
statului+or#anele puterii de stat!or#anele administratiei de stat!or#anele $udecatoresti si or#anele
procuraturii
-In Constitutia 0omaniei republicata!principiul separatiei puterilor in stat este consacrat e)pres
-se mai sustine in doctrina ca administratia publica este o activitate determinata de vointa politica
-