1

2



3

INGINERIA GENETIC
1. Introducere
Termenul de Inginerie genetic prea, acum ceva timp, ca fiind desprins din
domeniul tiinifico-fantastic. Astzi, a devenit o realitate bine conturat i cu rezultate
promitoare n toate domeniile vieii cotidiene.
Ingineria genetic reprezint un ansamblu de metode de lucru prin care se
manipuleaz materialul genetic la nivel molecular i celular. Astfel se obin
microorganisme, plante i animale reprogramate genetic, n al cror genom sunt incluse
gene strine, utile, exprimabile i transmisibile stabil la descendeni.
Ingineria genetic este acea ramur a geneticii, care modific genomul organismelor
vii, astfel nct s le confere acestora caracteristicile dorite de om. Majoritatea aplicaiilor
sale sunt n domeniul agricol. Cu toate acestea, cercetri se fac i pentru animale.
Modificnd genomul plantelor i animalelor
domestice, omul poate s le confere acestora anumite
caracteristici benefice lui ca rezistena la boli,
rezistena la diferii factori de mediu (temperatur,
umiditate, sol etc.), o anumit dimensiune, un anumit
aspect fizic etc.

1.1. Vechimea ingineriei genetice
Dei termenul de inginerie genetic este relativ nou, omul a nceput s modifice
genomul organismelor vii acum multe mii de ani, o dat cu domesticire animalelor. Primele
animale domesticite au fost oile i caprele, acum aproximativ 7000 de ani.
Animalele domesticite de ctre om au nceput s se diferenieze de rudele lor din
natur, ducnd o via diferit de a acestora. Omul a ncruciat diferite rase de
animale ntre ele pentru a obine altele noi, dotate cu calitile ambelor rase din care
provin. Astfel omul a obinut diverse rase de cai, vite, oi sau capre, dotate fiecare cu
anumite caliti i avnd o anumit utilitate economic. S-au obinut astfel vite de lapte sau
de carne, psri pentru carne sau pentru ou, cini ciobneti sau de vntoare.
4

Nici plantele nu au scpat. Plantele actuale sunt majoritatea hibrizi obinui prin
ncruciarea diverselor soiuri slbatice, acestea au fost hibridizate pentru a se obine soiuri
noi, mai rezistente i cu producie mai mare. De exemplu, grul a fost obinut prin
ncruciarea a trei specii diferite.
Putem vorbi de o anumit, s-o numim aa, "antropo-selecie". Aceast selecie
seamn oarecum cu selecia natural, omul selectnd organismele (plante sau animale) cu
anumite caracteristici considerate superioare i nlturndu-le pe cele cu caracteristici,
considerate inferioare. Astfel odat cu trecerea timpului organismele domestice au devenit
din ce n ce mai adaptate cerinelor omului.
1.2. Trecerea la ingineria genetic modern
Astzi datorit cunotinelor de genetic dobndite, omul ncepe s nlocuiasc
treptat hibridizarea cu ingineria genetic, pentru a conferi anumite caracteristici
organismelor domestice. Spre deosebire de hibridizare, ingineria genetic modific
genomul acionnd direct asupra acestuia.
Fragmente mici de ADN, care determin caracteristici benefice omului sunt extrase
din genomul anumitor organisme i introdu-se n genomul alor organisme, care astfel vor
cpta caracteristicile dorite.
Bisturiele care realizeaz ndeprtarea unui anumit fragment de ADN sunt enzimele
de restricie, care poart i numele de ligaze. Enzimele care acioneaz asupra ADN-ului
poart numele de ADN-ligaze, iar cele care acioneaz asupra ARN-ului poart numele
de ARN-ligaze.


Structura unui ADN-ligaze
5


2. Tehnici utilizate n ingineria genetic
Ingineria genetic utilizeaz metode de cultur in vitro a celulelor i esuturilor
animale i vegetale i tehnologia ADN-ului recombinat. Pe aceste metode se bazeaz
hibridarea somatic la plante i animale, haploidia prin androgenez i ginogenez
experimental, precum i clonare.
2.1. Hibridarea somatic la plante
Hibridarea somatic la plante se realizeaz cu ajutorul protoplatilor, celule n care
s-a distrus peretele celular prin tratamente enzimatice (exemple: celulaza, pectinaza).
Drept urmare, fiecare celul va fi perfect izolat de celelalte, permind efectuarea
experimentelor.
Protoplatii pot fi izolai din orice organ al plantei. Ei manifest totipoten, avnd
capacitatea s regenereze plante ntregi, prin cultivarea pe mediul artificial in
vitro (exemplu mediu solid de agar-agar).
Fiind lipsii de perete celular, protoplatii pot fuziona spontan sub influena
anumitor substane (nitrat de sodiu, polietilenglicol, ioni de calciu). Dup fuzionarea
celulelor, fuzioneaz nucleii, se reface peretele celular i ncepe diviziunea celular. Dup
circa trei sptmni se formeaz calusuri de culoare verde, care ncep s creasc. Pentru a
regenera plantele, calusurile se transfer n medii speciale de difereniere.
n urma hibridrii somatice rezult hibrizi interspecifici asemntori cu cei obinui
prin hibridarea sexuat.
Avantajul hibridrii este acela c se pot obine hibrizi celulari ntre specii diferite
care n mod normal nu se pot ncrucia sexuat. Un exemplu este cazul amfiploizilor de tutun
(2n = 42 cromozomi) obinui din dou specii de tutun: Nicotiana glauca (2n = 24
cromozomi) i Nicotiana langsdorfii (2n = 18 cromozomi).
Hibrizii obinui nglobeaz numrul de cromozomi ai
celor doi prini.
Alte avantaje ale utilizrii protoplatilor sunt:
nmulirea vegetativ foarte rapid n urma creia
rezult clone; obinerea unor forme poliploide ce vor fi
utilizate n ameliorare; inducerea de mutante; transferul
de gene sau cromozomi n protoplati; transferul de
6

cloroplaste n protoplati; obinerea unor plante rezistente la viroze, etc.
2.2. Haploidia prin androgenez i ginogenez
Haploidia prin androgenez i ginogenez experimental este o alt metod de
cultur in vitro.
Androgeneza const n reprogramarea inormaiei genetice a microsporilor
(grunciorilor de polen), n culturi in vitro. Ulterior, prin diviziuni repetate, rezult plante
haploide (conin doar jumtate din numrul de cromozomi ai speciei).
Exist dou tipuri de androgenez:
i. direct, care se realizeaz prin embriogenez (din microspori se obin
embrioizi, care prin diviziuni repetate formeaz plante haploide);
ii. indirect, care se realizeaz prin organogenez (din calus, prin difereniere,
se formeaz esuturi i organe, i ulterior, plante haploide).
Factorii cu o importan deosebit n reuita androgenezei experimentale sunt:
vrsta anterelor, mediul de cultur, hormonii, temperatura i lumina.
Plantele haploide obinute prin androgenez prezint urmtoarele avantaje: sunt
pure genetic, sunt folosite pentru obinerea liniilor izogene (sunt homozigote pentru toate
genele), sunt utilizate pentru producerea de soiuri noi i de hibrizi ce manifest
fenomenul heterozis; ajut la identificarea rapid a mutaiilor recesive i la inducerea unor
mutaii artificiale.
Ginogeneza const n reprogramarea informaiei genetice a macrosporilor (sacilor
embrionari) n culturi in vitro. Astfel, dintr-un nucleu haploid, prin diviziuni repetate, se
vor forma plante haploide.
Deoarece plantele haploide astfel obinute sunt sterile, ele sunt diploidizate (prin
tratamente cu colchicin) i apoi utilizate n diverse experimente.
2.3. Hibridarea somatic la animale
Primele ncercri au fost fcute n anul 1960 de ctre Georges Berski i colaboratorii
si, care au folosit celule de oarece, aparinnd la dou linii diferite, cultivate n amestec; ei
au descoperit c acestea pot fuziona i forma celule hibride. Aceste celule prezint
caracteristici morfologice, fiziologice i biochimice diferite de cele ale celulelor fuzionate,
dar nglobeaz numrul total de cromozomi ai genitorilor. Hibridarea celular, la animale,
reuete dac sunt rezolvate dou impedimente:
7

i. gsirea unui agent inductor care s grbeasc fuzionarea celulelor; este
utilizat virusul Sendai inactivant;
ii. selectarea celulelor hibride din cultur.
S-au gsit medii de cultur selective n care celulele hibride se multiplic, iar celulele
genitorilor sunt eliminate.
O dat ndeplinite aceste condiii, are lor fuzionarea celulelor somatice diferite i
formarea heterocarionului.
Ulterior, are loc fuzionarea nucleilor, urmat de diviziuni mitotice succesive. n final,
se formeaz celulele hibride somatice. Aceste celule nu pot regenera organisme animale
hibride. Ele formeaz clone celulare hibride, la care sunt eliminai preferenial cromozomii
uneia dintre speciile genitoare. Astfel, n culturile celulare hibride om-oarece, se elimin o
parte din cromozomii umani. Drept urmare, n descendena hibrid exist o variaie
semnificativ a numrului de cromozomi.
Importana practic a acestui fenomen const n faptul c pot fi realizate hri
cromozomale umane, care permit o identificare precis a genelor normale i mutante pe
cromozomi.
Celulele hibride care conin restructurri cromozomale sunt testate ulterior, pentru
prezena sau absena enzimelor specifice. Astfel, sunt identificate cu precizie genele ce
determin apariia maladiilor ereditare umane.
n prezent, se produc cibrizi, hibrizi celulare rezultai din formarea enucleate cu o
celul nucleat.
2.4. Clonarea organismelor
Clonarea organismelor reprezint un ansamblu de procedee prin care se cultiv o
singur celul i se obine o colonie de celule identice. n urma clonrii rezult clone (celule
i organisme pure, identice, ce provin dintr-un singur printe).
La plante (care prezint fenomenul de totipoten), clonarea se realizeaz prin
androgenez i ginogenez. La animale, se realizeaz transplantul de nuclei strini n ovule
la care s-au ndeprtat nuclei.
Metoda clonrii prezint avantajul c, de la un singur organism adult, se pot obine
copii perfect identice, din punct de vedere genetic, ale organismului donator.

8

3. Tehnologia ADN-ului recombinat
Aceast tehnologie grupeaz tehnicile care permit sinteza chimic sau izolarea
genelor unor organisme, urmat de ineria acestora n genomul unor celule aparinnd altei
specii. Gazda va copia ADN-ul strin inserat artificial i-l va transmite descendenei. Rezult
astfel organisme reprogramate genetic.
Avantajul acestei tehnici const n faptul c toate depi barierele de specie (poate
transfera ADN-ul de la o specie la alta).
Etapele acestei tehnologii sunt: izolarea ADN-ului corespunztor unei anumite gene;
multiplicarea sa; construirea unor molecule de ADN hibride; transferul de la o specie la
alta.
Pentru a obine ADN recombinat se folosesc microorganisme (colibacili, drojdie de
bere, Argobacterium sp.), enzime specifice i vectori.
4. Realizri i perspective ale ingineriei genetice
4.1. Sinteza artificial a genelor
Prima realizare n domeniu, dateaz din anul 1970, cnd Har Gobind Khorana i
colaboratorii si au sintetizat artificial la drojdia de bere gena care determin sinteza de
ARN-t ce transfer aminoacidul alanina la locul sintezei proteice.
Ulterior, s-au realizat sinteze artificiale de gene att la procariote ct i la eucariote.
Astfel, s-au sintetizat artificial genele care intervin n producerea hemoglobinei la iepure,
ovalbuminei la gin, insulinei, hormonului de cretere, somatostatinei i interferonului la
om.
n prezent, pentru a sintetiza artificial gene, se pornete de la ARN-m folosit ca
matri pentru sinteza ADN-ului. De exemplu, pentru artificial a genei ce determin
producerea hormonului de cretere uman s-a extras ARN-m din hipofiz i s-a introdus
n Escherichia coli care s-a cultivat industrial. Aceasta a produs cantiti crescute de
hormon.
Prin programare genetic se obin substane antitumorale eficiente n terapia cancerului.


9

5. Beneficiile ingineriei genetice

Folosindu-se de ingineria genetic omenirea ar putea nltura multe din problemele sale
actuale. Plante cu o rezisten i o productivitate mai mare ar putea eradica foamea i ar
putea salva multe din zonele naturale, att de afectate de extinderea terenurilor agricole.
Inserndu-se anumitor plante gene umane, rspunztoare de producerea anumitor
substane precum hormonii sau anticorpii, aceste plante ar putea produce astfel de
substane, att de necesare celor care sufer de anumite afeciuni
De asemenea, ingineria genetic ar putea:
i. corecta diverse deficiene ale unor persoane, care le pun pe acestea n poziie
de inferioritate fa de alte persoane;
ii. ar putea mbunti anumite caliti omeneti, dnd astfel un ascendent
unora asupra altor persoane;
iii. s-ar putea "crea" caliti unor persoane care sunt foarte rare la om sau care
au o intensitate mult inferioar celei posibile prin intervenia ingineriei
genetice.
6. Controversele privind ingineria genetic
Dei ingineria genetic poate aduce beneficii att de importante omenirii, aceasta
este respins de muli oameni, care consider c organismele modificate genetic sunt
duntoare pentru organismul uman i pentru mediul nconjurtor. Probabil c aceast
team manifestat fa de ingineria genetic este teama general resimit fa de noile
tehnologii. De asemenea, ca ntotdeauna i politica are un rol important n respingerea
acestei tehnologii.
7. Cazuri uimitoare
Mai jos sunt prezentate cateva cazuri uimitoare de mutatii genetice in care
imaginatia si ambitia cercetatorilor au socat publicul larg.
Caprele paianjen

Panza de paianjen are numeroase utilizari benefice, preconizandu-se ca ar putea fi folosita
chiar si pentru vestele antiglont, cipurile de calculator sau cablurile de fibra optica folosite
in chirurgie. Pentru a avea destula panza pentru toate acestea, este nevoie de mii de
paianjeni si de foarte mult timp. Tocmai de aceea, oamenii de stiinta s-au gandit ca o
varianta de a obtine panza ar reprezenta-o caprele cu mutatii genetice.

10

Profesorul Randy Lewis de la Universitatea din Wyoming a izolat genele care produceau
matasea de paianjen si le-a combinat cu genele care permit caprelor sa produca lapte. Se
pare ca trei din sapte iezi au pastrat gena producatoare de matase. Ramane de vazut daca
cercetatorii vor stabili si celelalte etape ale proiectului "capra-paianjen".

Soarecii cantareti

Cele mai multe astfel de proiecte au de la bun inceput un scop precis. Exista, insa, si
experimente unde rezultatul nu poate fi intuit de oamenii de stiinta. Cercetatorii iau mai
multe gene, le combina si asteapta sa vada rezultatul. La fel s-a intamplat si in cadrul
unui experiment japonez pe soareci.

In cadrul acestuia s-a constatat ca unele dintre rozatoare scoteau sunete asemanatoare
pasarilor. 100 astfel de exemplare modificate genetic au avut aceasta caracteristica. Ba mai
mult, si soarecii normali care au crescut langa cei cantareti au inceput sa foloseasca diverse
sunete si tonuri, asemanatoare unui dialect.

Super somonul

Somonul de Atlantic modificat genetic este proiectat astfel incat sa fie de doua ori mai mare
si mai rapid decat cel normal. Transformarea s-a produs cu ajutorul a doua gene: una a
somonului Chinook, nu atat de consumat precum cel de Atlantic, dar care creste mult mai
repede, si a doua de la un peste care continua sa creasca pe tot parcursul unui an, spre
deosebire de somon, care trece prin acest proces doar vara. Rezultatul ar putea fi primul
animal modificat genetic aprobat pentru consum.

Banane "vaccinate"

Vaccinul contra hepatitei B ar putea avea un recipient ceva mai neobisnuit: bananele,
morcovii, salata verde, cartofii sau chiar tutunul. Dintre toate, se pare ca bananele sunt cele
preferate de specialisti.

Porci ecologici

"Enviropig" reprezinta un tip de porc modificat genetic pentru a putea absorbi acidul fitic,
reducand astfel cantitatea de fosfor din deseurile produse de porc. Aceste deseuri sunt
raspandite in sol, acumulandu-se si revarsandu-se in sursele de apa din apropierea
fermelor. Cu un exces de fosfor in apa, algele cresc foarte repede, folosind tot oxigenul din
apa si sufocand astfel pestii.

11

Lapte de vaca asemanator celui matern uman

Oamenii de stiinta din China au modificat genetic 200 de vaci, incercand sa produca lapte
matern uman. Experimentul a functionat, sapte dintre aceste vaci producand lapte identic
celui produs de femei atunci cand alapteaza. Cercetatorii spera sa gaseasca o alternativa la
laptele praf pentru copii, insa oamenii sunt inca circumspecti cu privire la o asemenea
solutie.

Varza Scorpion

Androctonus australis este o specie foarte periculoasa de scorpion, veninul sau fiind de
multe ori letal. In 2002, cercetatorii de la College of Life Sciences din Beijing au combinat
genele scorpionului cu cele ale verzei. Ei au izolat toxina specifica scorpionului si au
modificat genomul verzei astfel incat sa produca toxina respectiva, eficienta doar impotriva
insectelor, nu si a oamenilor. Astfel, varza rezultata avea in componenta o substanta care
actiona precum un pesticid.

Porcul modificat genetic pentru organe

Multe dintre organele porcilor pot fi folosite pentru transplant la om, insa organismul
uman le respinge din cauza unei enzime pe care o au aceste animale. Tocmai de aceea, mai
multe echipe de cercetare s-au gandit sa cloneze mai multi porci astfel incat sa nu mai
prezinte enzima respectiva.

Un cercetator din cadrul Universitatii din Missouri a reusit sa cloneze patru astfel de porci,
iar o companie scotiana a clonat alti cinci. In viitor, acesti porci modificati genetic ar putea
fi folositi pentru transplanturi.

BIBLIOGRAFIE
BIOLOGIE, Manual pentru clasa a XII-a, Ioana Arni, Claudia Negu, Aurora Mihail; Editura ALL
EDUCATIONAL, Bucureti 2003.
http://www.scientia.ro/
http://www.ziare.com/