26.02.

2014
Cauzele Razboiului Rece
Particularitatile perioadei
-- Razboiul Rece = confruntarea pe toate planurile dintre cei doi poli (SUA si URSS)
pro!ocari reciproce e!itandu-se un conflict "ilitar direct.
- #auzele Razboiului Rece (1$46 % 1$$1) se re&asesc in perioadele precedente. 'n
perioada interbelica URSS a dorit sa instaureze re&i"uri co"uniste in statele lu"ii. 'n
perioada postbelica ur"eaza o e(pansiune teritoriala si ideolo&ica.
- 'n perioada celui de-al )oilea Razboi *ondial URSS a renuntat la obiecti!ul de
instaurare a aco"unis"ului in statele lu"ii din cauza a"enintarii +er"aniei naziste fiind
ne!oita sa se alieze cu *area ,ritanie si i"plicit cu occidentalii. -(pansionis"ul a
re!enit la finele celui de-al )oilea Razboi *ondial cand de.a situatia pri!ind in!in&atorii
era clara. Au aparut neintele&eri intre aliati in ceea ce pri!este ane(arile teritoriale fapt ce
a contribuit la declansarea Razboiului Rece. So!ieticii doreau sa ocupe cat "ai "ulte
teritorii din -uropa dar in special intrea&a +er"anie.
- 'n pri"a parte a anului 1$46 occidentalii au inceput sa constientizeze pericolul
co"unitizarii -uropei #entrale si de -st. URSS a reusit sa ocupe sis a instaureze
co"unis"ul in toate statele -uropei #entrale si de -st cu e(ceptia Albaniei si 'u&osla!iei
unde co"unistii au !enit la putere prin forte proprii.
- 'n ianuarie 1$46 /arr0 1ru"an cere lui 2a"es ,irs sa adopte o pozitie intransi&enta
fata de e(pansiunea so!ietica. 'n 22 februarie 1$46 un functionar A"erican de la
a"basada a"ericana din *osco!a +eor&e 3ennan a tri"is la 4as5in&ton o tele&ra"a
(61ele&ra"a cea lun&a7). Acesta pornind de la a(io"a dus"aniei de principiu a URSS
propunea in&radirea la&arului socialist e!itand e(tinderea acestuia.
- )upa cel de-al )oilea Razboi *ondial SUA au renuntat la isolationis". #ortina de 8ier
era !azuta ca o po!ara pentru a"ericani in !ederea "entinerii pacii.
- 8ata de statele asupra carora si-a e(tins influenta prin9 ocuparea acestora (e(tinderea
do"inatiei statele ocupate nu beneficiau de su!eranitate nationala) URSS a!ea o
pozitie care ur"a sa deter"ine loialitatea neconditionata a acestora. Statele socialiste au
contribuit la cresterea presti&iului Uniunii So!ietice dar au condus la o "oarte lenta a
URSS. Aceste state au constituit pana la ur"a o &rea po!ara pentru URSS "iscarile
antico"uniste au afectat si re&i"ul de la 3re"lin.
- :a ; "artie 1$46 4instons #5urc5ill a tinut un discurs la 8ul5a" in SUA in care
inde"na lu"ea occidentala sa sta!ileasca e(pansiunea URSS c5iar si pe calea ar"elor.
Acest discurs a rasunat ca o declaratie de razboi. :a 1< "artie Stalin a raspuns acestei
declaratii printr-un discurs radiofonic spunand ca discursul lui #5urc5ill este unul cinic
&rosolan si lipsit de tact #5urc5ill fiind cel care cu 2 ani in ur"a a inc5eiat acordul de
procenta. al sferelor de influenta.
- Un "o"ent de criza s-a produs incepand cu = au&ust 1$46 cand URSS a adresat o nota
&u!ernului turc in care cerea instituirea unui control "i(t pentru stra"tori si instalarea
unei baze "ilitare so!ietice. 1urcii nu au acceptat. 1oata lu"ea se astepta la declansarea
unui nou razboi in -uropa dar 1urcia nu a dat curs acestei asteptari. Aceasta situatie de
criza s-a inc5eiat in 1$;< dupa "oartea lui Stalin cand URSS si-a retras aceste
re!endicari.
- 8abricarea bo"bei ato"ice de SUA in iulie 1$4; reprezinta un factor care a accentuat
contradictiile dintre cele 2 tabere. SUA nu a profitat de acest "onopol. 'n 1$46 SUA au
!enit in Adunarea +enerala a >?U cu propunerea instaurarii unui control international al
ener&iei ato"ice (planul ,aru5) URSS trebuia i"piedicata sa obtina bo"ba ato"ica.
URSS a refuzat planul dar au spus ca il !or respecta dupa dezar"area nucleara a SUA@
SUA a refuzat iar planul a esuat.
- :a 11 "artie 1$4= /enr0 1ru"an tine un discurs prin care propune un pro&ra" de
politica e(terna in care se propune co"baterea re&i"urilor co"uniste prin acordarea unor
a.utoare financiare in !aloare de 400 "ilioane dolari +reciei si 1urciei. 'n +recia era
razboi ci!il intre "onar5isti si co"unisti@ iar 1urcia era direct a"enintata de URSS prin
acele re!endicari. A.utorul se nu"ea doctrina 1ru"ann considerate inceputul
i"ple"entarii doctrinei de indi&uire. Se considera ca a pro!ocat Razboiul Rece.
:a ; iunie 1$4= la Uni!. /ar!ard +eor&e *ars5all prezinta pro&ra"ul de reconstructie a
-uropei in !aloare de 1< "iliarde dolari (12A din B',-ul SUA). :ansarea a fost
receptionata de 8ranta care a in!itat "ai "ulte state europene sa participe printre care si
URSS. Uniunea So!ietica a participat la conferinta dar nu a acceptat planul obli&and si
statele ocupate sa face acest lucru. 8inlanda respin&e planul datorita !ecinatatii cu URSS.
Blanul *ars5all a di!izat -uropa in 2 si a dus la instituirea #ortinei de 8ier.
- )upa lansarea planului *ars5all SUA au "ai facut un pas9 la 2$ ian 1$4$ in discursul
de inau&urare si-au prezentat pro&ra"ul de &u!ernare la pct. 4 % SUA !a spri.ini statele
in curs de dez!oltare statele nealiniate.
- )upa cel de-al )oilea Razboi *ondial se credea ca reor&anizarea lu"ii se !a face in
baza colaborarii dintre puterile in!in&atoare "ecanis"ul consensului ur"a sa fie >?U
insa confruntarea so!ieto-a"ericana a facut ca >?U sa fie preocupata de e!itarea unui
conflict ar"at intre SUA si URSS.
- >rdinea postbelica nu a a!ut acte .uridice (tratate). #onferintele de la sfarsitul celui de-
al )oilea Razboi *ondial nu au dus la se"narea unui tratat international. :a Baris s-au
se"nat tratate cu statele care au colaborat cu nazistii. >rdinea postelica s-a bazat pe forta
si pe a"enintarea cu forta.
- -tape de tensiune9
- 1$46 % 1$;<9 discursul lui #5urc5ill de la 8ul5a" "oartea lui StalinC A fost
o perioada plina de acuze de tensiune in care lucrurile abia se aran.au.
- 1$;< % 1$=$9 "oartea lui Stalin inter!entia "ilitara a URSS in Af&5anistanC
perioada de destindere e(istau tensiuni dar nu accentuate s-au efectuat !izite perioada
de dialo&.
- 1$=$ % 1$D;9 etapa de "a(i"a tensiune inc5eiata cu !enirea lui +orbacio!.
- 1$D; % 1$$19 perioada de destinere inc5eiata cu destra"area URSS *i5ail
+orbacio! abordeaza proble"ele tinand cont de principii &eneral u"ane (!orbea despre
razb. ?uclear).
- )upa cel de-al )oilea Razboi *ondial a"ericanii au incercat sa creeze cei 2 piloni pe
care sa se re&le"enteze relatiile internationale9 pilonul politic (au incercat si dupa Bri"ul
Razboi *ondial Societatea ?atiunilor)@ dupa cel de-al )oilea Razboi *ondial creeaza
si pilonul econo"ic #onferinta de la ,retton-4oods 1-2< iulie 1$44 conferinta care a
abordat relatiile internationale din pris"a co"ertului international si a relatiilor
econo"ice. Au participat 4; de state printre care si URSS. Rezultatul a fost infiintarea
8*' si ,anca 'nternationala pentru Reconstructie si )ez!oltare (,'R)). URSS s-a
distantat treptat de aceste institutii. :a sfarsitul anului 1$4; a co"unicat SUA ca nu
doreste sa artifice siste"ul de la ,retton-4oods.
- :a sfarsitul anului 1$4; URSS a co"unicat &u!ernului A"erican ca se retra&e de la
acele intele&eri9 URSS era "inoritara (occidentalii puteau influenta) spri.inirea inse"na
disparitia sferelor de influenta.
- URSS dupa al )oilea Razboi *ondial au adoptat o pozitie defensi!a. A"ericanii au
adoptat o pozitie "ult "ai a&resi!a decat cea a URSS accentul era pus pe forte aeriene
au "izat pe crearea bazelor "ilitare in lu"e (8ilipine 'slanda) sip e crearea blocurilor
politico-"ilitare.
Barticularitatile perioadei9
-,ipolaritatea9 daca pana atunci a e(istat o lu"e "ultipolara in perioada interbelica
aceasta a de!enit bipolara. 8ostii actori internationali 8ranta *area ,ritanie au ra"as in
ur"a la fel si #5ina "acinata de Bri"ul Razboi *ondial si de razboiul ci!il 2aponia era
ocupata (se afla sub control "ilitar A"erican fapt ce a contribuit la "odernizarea
statului). #ei 2 poli de putere doreau sa detina supre"atie pe toate planurile. ). p. d. !.
econo"ic SUA depasea cu "ult URSS. Bropa&anda era la fel de a"bele parti.
- #ei 2 poli abordau diferit conceptual de securitate9 >ccidentalii il abordau prin pris"a
institutionala (&u!erne alese pe cale diplo"atica) so!ieticii considerau securitatea prin
pris"a teritoriala (instaurarea unor &u!erne loiale URSS la &ranitele sale). Atat *osco!a
cat si 4as5in&tonul considerau ca pt URSS SUA este cel "ai "are dus"an iar pentru
SUA URSS.
- ,ipolaritatea postbelica a si"plificat actul de &estionare a proceselor internationale.
#ele 2 puteri in cadrul ne&ocierilor nu se reprezentau doar pe ele ci si statele din blocul
lor. Respectarea deciziilor celor 2 poli era neconditionata in cadrul celorlalte state dintr-
un bloc.
- #onfruntarea politico-ideolo&ica (confruntare &eopolitica). 8iecare dintre cele 2 parti a
tins spre de"onizarea ad!ersarului. 'n anii E40 % E;0 ideolo&izarea relatiilor internationale
a a!ut un caracter e(tre" de pronuntat. Bolarizarea ideolo&ica a fost !alabila pe intrea&a
perioada a Razboiului Rece.
- #ursa inar"arilor nucleare = tendinta spre inar"are cu o cantitate cat "ai "are de ar"e
si cat "ai perfor"ante in !ederea realizarii paritatii strate&ice. #ursa inar"arilor
nucleare a reusit sa "entina pacea (principiul stabilitatii prin inar"are) descura.area
ad!ersarului. Razboiul ato"ic era considerat o for"a e(tre"a de razboi.
- SUA a intrat in posesia ar"ei ato"ice in 1$4; iar URSS in 1$4$. ,o"ba ato"ica a
a!ut un i"pact "a.or in relatiile internationale liderii politice de!enind "ai atenti in
declaratii. #and au obtinut bo"ba ato"ica URSS nu dispunea si de "etode de a
transporta ar"a.
05.03.2014
Particularitatile Razboiului Rece
'n 1$4$ in posesia ar"ei nucleare a intrat URSS &ratie unei scur&eri de
infor"atii.
'n 1$;2 *area ,ritanie intra in posesia ar"ei ato"ice cu speranta a.utorului
SUA dar acestia i-au deza"a&it. 'n 1$60 8ranta in 1$64 #5ina in 1$=4 'ndia ' 1$$D
BaFistan 200; #oreea de ?ord. Se presupune ca 'sraelul detine aceasta ar"a.
Africa de Sud a reusit sa testeze ar"a nucleara in 1$=2 dar a fost pri"a tara care
a renuntat bene!ol.
#ursa inar"arilor a a!ut un i"pact "a.or a dus la o re!izuire a acti!itatilor
politice a pre!enit conflictele si a contribuit la "entinerea pacii.
)i!ersificarea ar"elor de distru&ere in "asa9 cercetatorii au lucrat la ar"e de
distru&ere in "asa pentru ca un razboi nu putea fi re&ional (ar"a ter"onucleara - bo"ba
ato"ica de o &reutate "ai "ica bo"ba c5i"ica - proprietatile to(ice ale substantelor
otra!itoare ar"a bacteriolo&ica - actiunea !irusurilor).
)escura.area elaborarii si a perfectionarii ar"elor de distru&ere in "asa aplicarea
acestora. 'ntre 1$4; - 1$4$ SUA nu au elaborat nicio doctrina noua in proble"a
descura.arii doctrina traditionala era aceea a bo"bardierelor "asina. 'nti"idarea a fost
folosita cu referire la relatiile internationale. )in 1$4$ principalul obiecti! al SUA a fost
e!itarea unui razboi. 'n 1$;1 a fost elaborata pri"a doctrina a"ericana de descura.are9
doctrina represaliilor "asi!e (SUA !a raspunde prin bo"barda"ente la orice a&resiune).
A fost !alabila pana in 1$61.
)e la finele anilor G;0 in cercurile politice a"ericane au aparut discutii pri!ind
aplicarea acestei doctrine la orice proble"a "ini"a. )in 1$61 283 a lansat doctrina
represaliilor fle(ibile9 se !a recur&e la o actiune "asi!a dar cu ar"e (con!entionale)
corespunzatoare. 1ot in perioada lui 3enned0 a fost lansata strate&ia care presupunea
atacul nu i"potri!a oraselor ci a obiecti!elor "ilitare. Aceasta doctrina a ra"as !alabila
pana in prezent desi a suferit "ici "odificari. 'n 1$=0 doctrina ?i(on pentru descura.are
care pre!edea ca SUA !a contribui la apararea si dez!oltarea statelor slabe dar !or
acorda a.utor doar atunci cand este necesar si doar daca acel a.utor !a corespunde
intereselor a"ericane.
)octrina de descura.are a URSS a fost doctrina paritatii nucleare. URSS a dorit
realizarea paritatii cu SUA de"onstrand caracterul defensi! a fost realizata doar in anii
G=0. A"ericanii "izau pe supre"atie nucleara aceasta tendinta fiind una din cauzele
infran&erii URSS in Rasboiul Rece.
>?U prin #o"itetul pentru dezar"are si securitate nationala care a adoptat la 24
ianuarie 1$46 un docu"ent cu pri!ire la instituirea #o"isiei pentru e(a"inarea
proble"elor aparute in le&atura cu descoperirea ener&iei ato"ice a incercat sa reduca
arsenalul nuclear al statelor.
:a 14 iunie 1$46 a fost lansat planul ,aru5 care !enea cu initiati!a crearii
A&entiei pentru cercetari ar"oice care ur"a sa centralizeze toate infor"atiile din
do"eniul cercetarii ato"ice. A esuat din cauza SUA.
'n anul 1$;= a fost infiintata A&entia 'nternationala pentru -ner&ie Ato"ica
(Hiena) care dorea dez!oltarea si folosirea ener&iei ato"ice in scopuri pasnice. -a a
capatat noi atributii in ur"a se"narii (neproliferarii ar"elor nucleare) la ; "artie 1$=0 a
1ratatului cu pri!ire la neproliferarea ar"elor nucleare.
'nceputurile dezar"arilor ce au testarea ar"ei ato"ice au fost puse de se"narea
1ratatului Antarcticii se"nat la 1 dece"brie 1$;$ de 12 state. Acesta interzicea folosirea
continentului in scopuri "ilitare testarea ar"elor nucleare si depozitarea deseurilor
radioacti!e. A constituit inceputul infiintarii zonelor fara ar"e nucleare.
#riza Rac5etelor din #uba (1$62).
Bri"ul acord a fost se"nat la ; au&ust 1$6< de catre URSS SUA si *area
,ritanie cu pri!ire la interzicerea testarii ar"elor nucleare in spatiul at"osferic cos"ic
si subac!atic (in "ediul subac!atic a a!ut cele "ai &ra!e consecinte). )upa se"narea
acestuia doar in spatiul subteran se putea testa in prezent 1<1 de state au se"nat. :a 24
septe"brie 1$$6 ca o continuare a fost se"nat Acordul cu pri!ire la interzicerea totala a
ar"elor nucleare in prezent se"nat de 1$6 de state < state nu au se"nat ('ndia BaFistan
#oreea de Sud) nu a fost ratificat de SUA.
Bri"ul acord bilateral pri!ind dezar"area a fost se"nat la 26 "ai 1$=2 IStart 1I -
Acordul cu pri!ire la li"itarea.... Ulti"ul tratat bilateral Rusia - SUA a fost se"nat la D
aprilie 2010 (S1AR1 <) - Acordul cu pri!ire la "asurile de reducere si continuare a
li"itarii ar"a"entului strate&ic.
#5eltuielile "ilitare e(a&erate9 in aceasta perioada s-au c5eltuit 1000 "iliarde pe
an D<A constituind c5eltuielile ?A1> si ale 1ratatului de la Harso!ia. SUA 110
"iliardeJan peste 100 "iliarde c5eltuia URSS (in anii G;0 - G60) - apoi c5eltuielile au
crescut in anii G=0 - GD0. )e e(e"plu9 SUA - razboiul stelelor.
#5eltuielile foarte "ari au deter"inat opinia publica sa ceara oprirea cursei
inar"arilor infiintarea dezar"arii a cunoscut o "are ascensiune "iscarea anticrizelor.
Aceste c5eltuieli au afectat de"ersul social si econo"ic *, a a!ut foarte "ult de
suferit fiind pri"a aliata a SUA9 in 1$6= *area ,ritanie c5eltuia ;=A din B',. )e aceea
*, la sfarsitul anilor G60 continua sa se afle pe ulti"ul loc pentru dez!oltarea industriala
ca o consecinta a fost si neaderarea la co"unitatile europene.
#5eltuielile si cursa inar"arilor au contribuit la prabusirea re&i"ului co"unist si
destra"area URSS.
#o"petitia so!ieto-a"ericana pentru cucerirea spatiului cos"ic9 daca in cursa
inar"arilor URSS se afla pe locul 2 in aceasta co"petitie URSS a fost cu un pas inainte.
'n 1$42 a fost testata cu succes pri"a rac5eta balistica de 4arner Hn ,raun ce sta
la baza cos"onauticii. Rac5eta balistica a fost folosita ca un transportator al ar"ei
nucleare dar si la cucerirea spatiului cos"ic.
:a 4 octo"brie 1$;= URSS a reusit sa lanseze cu succes pri"ul satelit artificial
nu"it Sputnic 1. A fost o surpriza neplacuta pentru SUA fiindca lansarea cu succes a
spulberat "itul inapoierii te5nico-stiintifice a so!ieticilor constituind startul co"petitiei.
:ansarea in 1$;D cu succes de catre SUA a satelitului -(plorer 1 a prile.uit crearea
?ASA pe baza ?A#A - #o"itetul ?ational #onsultati! pentru aeronautica constituit in
< "rtie 1$1;.
)in cauza dezinteresului presedintelui a"erican so!ieticii au reusit sa lanseze cu
succes pri"a na!a cu un o" la bord HostoF 1 --K 15 2D "in pe orbita pa"antului.
)upa lansarea acesteia a"ericanii au reusit in acelasi an (1$61) pri"ul a"erican
a fost lansat la bordul na!ei 8rudern =.
'n 1$61 283 a lansat un pro&ra" pentru de!ansarea URSS9 4erner Hon ,raun ii
incredinteaza o na!a care sa a.un&a pe luna. 'n 1$6$ a fost lansata rac5eta cu < astronauti
(Saturn ;) care in cadrul "isiunii Apollo 11 au aterizat pe suprafata :unii.
Au e(istat si in URSS si SUA proiecte pri!ind constructia unor na!e cos"ice
interplanetare. URSS a lucrat insistent in 1$60 - 1$=4 datorita c5eltuielilor foarte "ari.
'nfiintarea blocurilor politico-"ilitare deter"inate de SUA si lu"ea occidentala9
infiintarea unui nr. "are de or&anizatii nu putea "entine securitatea nationala si a
aliatilor.
#el "ai i"portant a fost si ra"ane ?A1> SUA !enind cu initiati!a in ur"a
deciziei iesirii din izolationis"ul international in baza rezolutiei Handerber&9 in 14 iunie
1$4D senatorul Art5ur Handerber& a !enit cu o propunere care pre!edea participarea SUA
in confor"itate cu procedurile constitutionale la acorduri re&ionale si altele colecti!e care
sunt bazate pe acordarea a.utorului colecti! si per"anent reciproc in c5estiuni le&ate de
securitatea nationala.
,locuri9 Uniunea >ccidentala (1= "artie 1$4D) care s-a transfor"at in Uniunea
-uropei >ccidentale (pana in 2011)@ ?A1> (4 aprilie 1$4$)@ A?LUS (1 septe"brie
1$;1)@ A?LU3 (1 "artie 1$=1). >r&anizatia 1ratatului de la Harso!ia (14 "artie 1$;<).
> serie de state au fost i"potri!a acestor blocuri sustinand ca !or duce la un
razboi for"and *iscarea de ?ealiniere. #ei care au pus bazele au fost9 'osip 1ito
presedintele 'u&osla!iei@ pri"ul "inistru al 'ndiei 2aMa5arlal ?e5ru@ +a"al Abdel ?asser
presedintele -&iptului. Aceasta "iscare e(ista si in prezent din -uropa "ai face parte
,elarus.
'ntre 1$4; si 1$D$ au a!ut loc 1<D de razboaie soldate cu 22< "ilioane de "orti
=; "ilioane de raniti.
#rizele pot fi i"partite in9
- care puteau duce la razboi nucelar (razboiul din #ri"eea criza ,erlinului criza
rac5etelor din #uba)
- crizele din interiorul la&arului socialist cauzate de ne"ultu"irea fata de "asurile
re&i"urilor co"uniste (criza din Un&aria 1$;6 criza din #e5oslo!acia 1$6D)
- crizele re&ionale declansate din "oti!e independente de conte(tul RR (criza din #as"ir
razboaiele arabo-israeliene).
)estra"area i"periilor coloniale9 au fost zdruncinate de al ''-lea R* au fost
declansate "iscari de eliberare nationala. #ele "ai "ulte state si-au obitnut independenta
in Africa anul 1$60 = 1= state africane au de!enit independente.
'ntensificarea proceselor inte&rationiste9 apar cele < #o"unitati -uropene piete
co"une in A"erica :atina au fost &enerate de al ''-lea R*.
-(ecutarea incursiunilor "ilitare pentru sc5i"barea sau pastrarea re&i"urilor politice
fa!orabile9 atat de SUA cat si de URSS in !ederea "entinerea re&i"urilor fa!orabile9
1$;6 - Un&aria 1$6D - #e5oslo!acia 1$64 - #on&o 1$D$ - Bana"a.
Sub!entionarea partidelor co"uniste de URSS finantarea partidelor italian
francez etc.
Accentuarea periodica a ca"paniilor de propa&anda a cenzurii si a persecutiilor
opozitiei.
Aparitia or&anizatiilor internationale re&ionale de pace si securitate9 crearea
#onsiliului -uropei (1$4$) #S#- - a propus un dialo& intre cele 2 parti etc.
12. 03. 2014
Crizele politico militare din timpul Razboiului Rece
1. #riza stra"torilor ,osfor si )ardanele
Bri"a criza din perioada postbelica ce putea duce la declansarea unui nou R* a
fost cea a relatiilor so!ieto-turce intre = au&ust 1$46 - <0 "ai 1$;<.
:a = au&ust 1$46 URSS a tri"is 1urciei o nota prin care solicita acceptul
"odificarii statutului stra"torilor ,osfor si )ardanele9 cerea instituirea unui control "i(t
so!ieto-turc precu" si per"isiunea pentru URSS pentru instalarea unei baze "ilitare in
stra"tori. Actiunea a facut parte din politica de securitate so!ietica politica de creare a
unei centuri state ta"pon. +u!ernul de la AnFara i-a anuntat pe occidentali pro!ocand o
"are neliniste in -uropa >ccidentala si 1urcia a identificat ca nu e(ista indicii de
izbucnire a unui nou razboi.
#u ocazia acestei crize SUA a eliberat un docu"ent de atac nuclear care ar fi
oprit URSS sa actioneze. )upa declansare criza s-a inc5eiat dupa "oartea lui Stalin prin
retra&erea re!endicarilor dar ea a fost din 1$46 uitata de lu"e.
2. #riza relatiilor so!ieto-iu&osla!e
#riza din relatiilor so!ieto-iu&osla!e se refera la criza din la&arul socialist (1$4= -
1$;6) s-a realizat nu"ai dupa "oartea lui Stalin. #auzele9 politica e(terna independenta a
'u&osla!iei nu a dorit sa se subordoneze 3re"linului a "anifestat independenta si in
politica interna@ intentia liderului iu&osla! 'osip 1ito de a crea in -uropa centrala si de est
o federatie a statelor socialiste (Stalin afir"a ca toate statele socialiste trebuie sa fie
unite).
Bri"ul pas a fost facut in !ara anului 1$4= cand 'u&osla!ia si ,ul&aria au se"nat
1ratatul de prietenie colaborare si asistenta "utual. :a 11 februarie 1$4D Stalin a in!itat
reprezentantii celor 2 state unde i-a pus sa se"neze acorduri care pre!edeau consultatiile
obli&atorii cu URSS in pri!inta politicii e(terne. )esi a fost se"nat acordul 'u&osla!ia a
continuat sa pro"o!eze o politica independenta. )in cauza renuntarii ,ul&ariei nu a "ai
putut fi realizat proiectul federatiei. URSS lanseaza o ca"panie propa&andistica
i"potri!a 'u&osla!iei spunand ca aceasta de!ia de la !alorile socialiste. URSS a apelat la
blocada econo"ica a 'u&osla!iei din cauza acestei blocade e(porturile scazand. Au
e(istat "ai "ulte a"enintari cu forta.
Spre sfarsitul anilor G40 relatiile diplo"atice au fost intrerupte. Bana in 1$;;
'u&osla!ia a pri"it asistenta u"anitara din partea occidentalilor.
#riza a fost &estionata dupa "oartea lui Stalin (1$;<). :a 2 iulie 1$;; in ur"a
unei runde de ne&ocieri cu ,el&radul s-a decis se"narea unei declaratii pri!ind
nor"alitatea relatiilor so!ieto-iu&osla!e. 'u&osla!ia spunea ca reconcilierea cu URSS nu
insea"na ca re!ine in la&arul socialist.
:a 14 "artie 1$;6 a"basadorul iu&osla! la *osco!a a re!enit la post ceea ce a
reprezentat ca relatiile dintre cele 2 state au fost restabilite.
> consecinta a izbucnirii acestei crize a fost isbucnirea razboiului din +recia
(1$46 - 1$4$) razboi ci!il dintre fortele co"uniste si fortele occidentale.
:a 4 "ai 1$4$ reprezentantii URSS si ai SUA au con!enit la inc5eierea
razboiului din +recia si or&anizarea ale&erilor parla"entare.
<. #riza din 3as"ir (1$4= - prezent)
-ste o criza independenta de e!eni"entele RR. #onflictul este inca in desfasurare.
'n 1$4= ..... s-a separat de 'ndia si BaFistan. 'n pro!incia 3as"ir populatia era in
"a.oritate de "usul"ani a fost parte a 'ndiei lucru inad"isibil pentru "usul"anii din
BaFistan.
'ntre 1$4=- 1$4$ se a.un&e la pri"ul razboi pentru 3as"ir care se inc5eie in ur"a
inter!entiei >?U prin dez"e"brarea 3as"irului9 2J< re!in 'ndiei teritoriu care
for"eaza ..... si 3as"ir iar partea nordica a intrat in co"ponenta BaFistanului.
)upa '' R* confruntarile au loc pentru acapararea intre&ii re&iuni. 'n conflict s-
au i"plicat si #5ina de partea BaFistanului. Al doilea razboi a a!ut loc in perioada au&ust
- septe"brie 1$6; care nu se inc5eie fara "odificari teritoriale.
Al treilea razboi < dece"brie - 1= dece"brie 1$=1 s-a declansat pe fondul
razboiului ci!il din BaFistan. S-a inc5eiat cu procla"area independentei statului
,an&lades5.
-(ista inca conflicte la frontiera (=;0 F") unde se afla trupe >?U.
4. #riza ,erlinului >ccidental9
)upa inc5eierea '' R* +er"ania este i"partita in 4 zone9 britanica franceza
a"ericana si so!ietica. )upa acest "odel a fost i"partita si capitala. #ele 4 zone au dus
la for"area ,iz"iei (1$40) din zona britanica si a"ericana si care s-a alipit la partea
franceza for"and 1ris"ia (1$4$). Se !a infiinta la 2< "ai 1$4$ Republica 8ederati!a
+er"ania. )i!er&entele au facut ca occidentul sa creeze o +er"anie de Hest desi
acordurile pre!edeau un sin&ur stat &er"an. - 0046