Universitatea Dunarea de Jos, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Galati

Dunarea
Atuu geopolitic pentru Romania
Masterand: Bancila Anca
Profesor: Soare Ionica
AAI Anul II Master
I. SCURT DESCRIERE A FLUVIULUI DUNREA I A
BAINULUI SU !IDR"#RAFIC
1 DU!"#EA $ Arter$ navi%a&il$, a&ordare sistemic$
Dun$rea str$&ate 'ona central$ a Euro(ei reali'and (rin cele doua canale:
#in ) Main ) Dun$re *i Dun$re ) Marea !ea%r$ le%$tura intre (ortul #otterdam +Marea
!ordului, *i (ortul -onstan.a +Marea !ea%r$, De*i conce(ute *i reali'ate ca dou$
lucr$ri distincte, -analul Dun$re ) Marea !ea%r$, dat in func.iune in anul 1/01 *i
-analul #i2n3Main Dun$re, dat in func.iune in anul 1//4, formea'$ Artera navigabil a
Dunrii. Prin reali'area acestor dou$ canale Artera navi%a&il$ Dun$re ) #2in a devenit
un ansam&lu interde(endent al c$rui im(act de($*e*te limitele .$rilor riverane,
inscriindu3se ca un factor de strate%ie la nivel euro(ean *i c2iar mondial
Fluviul Dun$rea (oate fi considerat un suprasistem, iar Artera navigabil a Dunrii, un
sistem Anali'a dinamicii sistemului determin$ atat e5aminarea cone5iunilor interne, cat
*i a celor e5terne
Artera navi%a&il$ a Dun$rii este un sistem dinamic , deoarece evolu.ia *i via&ilitatea
acestuia sunt determinate atat de modific$rile care se (roduc in cadrul sistemului, cat *i
de rela.iile acestuia cu mediul6 este un sistem deschis in care (rocesele interne se afl$
in interrela.ie direct$ cu mediul
Astfel, c2iar *i (entru o anali'a (ar.ial$, Artera navi%a&il$ a Dun$rii tre&uie considerat$
ca un intre%, ca un ansam&lu interde(endent re'ultat din reali'area celor doua canale
Sectorul romane%c al Dun&rii' Ba(ia%)C*ilia
In cadrul acestui sector se deose&esc urm$toarele sectoare secundare:
Sectorul Bazia Drobeta -Turnu Severin +111 7m,, ince(e cu defileul Por.ile de Fier,
lun% de 111 7m, care str$&ate sud3vestul -ar(atilor Meridionali Acolo unde Dun$rea
trece (rin 'one de(resionare sau sa(a in roci moi, valea atin%e latini (an$ la 8 7m Pe
(or.iunea numita -a'ane, de / 7m lun%ime, taie culmi muntoase alc$tuite din roci dure,
iar valea transversala se in%ustea'$ mult, a9un%and la cateva sute de metri Stancile din
al&ie, vite'a mare a a(elor *i (anta accentuata au im(iedicat mult tim( navi%a.ia (rin
defileu Prin construirea sistemului 2idroener%etic *i de navi%a.ie de la Por.ile de Fier
+1/:;31/:4, s3a (us, (e de o (arte, in valoare imensul sau (oten.ial 2idroener%etic *i s3
a re'olvat, (e de alta (arte, (ro&lema navi%a.iei (rin defileu, cu a9utorul eclu'elor
laterale
Sectorul Drobeta -Turnu Severin Clrai Dun$rea i*i reduce vite'a, devine
asimetrica, avand malul dre(t mai inalt +18;34;; m,, i*i l$r%e*te valea *i las$ o (arte din
aluviuni, formand ostroave
Pe toata aceasta distanta, fluviul cur%e (e un sin%ur &ra., (e su& mar%inea Podi*ului
Pre&alcanic, avand de3a lun%ul malului stan% romanesc o lunca lar%a, cu %arle, canale,
lacuri asanate sau desecate *i circa 138 niveluri de terase, care alc$tuiesc o (arte din
cam(urile fertile ale sudului -am(iei #omane In al&ia Dun$rii e5ista mai multe ostroave
vec2i, neinunda&ile: <strovu -or&ului, <strovu Mare, insula Simian, insula Ada3=ale2 )
acum aco(erita de a(ele lacului de acumulare ) sa
Intre malul de vest al insulei <strovu Mare *i malul sar&esc al Dun$rii, in dre(tul satului
<strovu Mare +com Go%osu, 9ud Me2edin.i, *i al localit$.ii Mi2ailovac +(e malul
sar&esc, s3a construit 2idrocentrala Por.ile de Fier II +41> M?, *i se afla in construc.ie o
2idrocentrala adi.ionala +81 M?, In 'ona @urnu M$%urele ) !ico(ole este (rev$'ut sa
se construiasc$ o alta 2idrocentrala, in cola&orare cu Bul%aria
A Sectorul Clrai-Brila (re'int$ desfacerea succesiva a a(elor in doua &ra.e
(rinci(ale, care cu(rind intre ele a(roa(e toata lunca lar%a, in unele locuri de (este 4;
7m De la sud de -$l$ra*i *i (an$ la Bar*ova, (rinsa intre Dun$rea Cec2e, la vest *i
Bra.ul Borcea, la est, se afla Balta Ialomi.ei, 'ona in care se %$se*te un com(le5 de
(oduri feroviare *i rutiere, intre Fete*ti *i -ernavoda In a(ro(iere de Bar*ova, a(ele se
aduna intr3o sin%ura al&ie Aici s3a construit im(resionantul (od de la Giur%eni3Cadu <ii
Da nord de Cadu <ii, in aval de comuna Giur%eni +9ud Ialomi.a,, fluviul se des(arte din
nou in doua &ra.e: Dun$rea Cec2eE &ra.ul Macin, la est *i -remenea, la vest, care
inc2id Balta Br$ilei +intens modificata de om (rin indi%uiri *i desec$ri,
A Sectorul Brila-area !eagr sau Dunrea aritima este sectorul fluvio3maritim al
Dun$rii, (e care (ot ($trunde *i vase maritime de mare tona9, utili'and &ra.ul Sulina )
canali'at *i rectificat
Dunarea este im(ortanta (entru #omania deoarece (e teritoriul tarii
noastre ea se varsa in Marea !ea%ra Gurile Dunarii re(re'entand un im(ortant
(unct strate%ic (entru controlul Marii !e%re, al doilea du(a Bosfor si Dardanele
@oate lu(tele dintre (uterile care s3au intalnit (e acest teritoriu, s3au dat (entru
sta(anirea %urilor Dunarii -u sco(ul de a se media conflictele s3a creat si
-omisia Euro(eana (entru Gurile Dunarii, din aceasta facand (arte si Marea
Britanie, acest lucru de'valuie im(ortanta Dunarii (entru intrea%a Euro(a nu
numai (entru tarile stra&atute de aceasta
Unul dintre rolurile Dunarii il re(re'inta fa(tul ca este artera de navi%atie
cunoscuta c2iar din Antic2itate Acesta este si 2otar, Dunarea des(artind Euro(a
Balcanica de Euro(a -entro3<rinentala careia ii a(artine si #omania Si mai este
element de (olari'are (olitica al statului romanesc
Di&era navi%atie la %urile Dunarii (oate fi asi%urata de o #omanie (uternica De fiecare
data cand #usia si @urcia au avut (reeminenta la %urile Dunarii, navi%atia comerciala a
fost cu mult diminuata #olul #omaniei fiind unul de santinela care sa se asi%ure ca
li&era circulatie nu va fi im(iedicata Astfel marile (uteri euro(ene s3au asi%urat (rin
diferite masuri de ordin (olitic ca Dunarea va fi (rote9ata, (rintre care:
3 in 104/, (rin @ratatul de la Adriano(ole, raialele sta(anite de @urcia (e malul stan% al
Dunarii au fost reali(ite Munteniei, Marea Britanie cat si marile (uteri dorind ca navi%atia
(e Dunare sa nu fie diri9ata de @urcia
3 in 10>8, Basara&ia este restituita, deoarece An%lia si Franta deveneau din ce in ce
mai (reocu(ate de Fc2estia <rientuluiG si de inaintarea rusilor catre Bosfor Unirea
Moldovei si a Munteniei a fost considerate necesara dooarece, (entru sta(anirea
Dunarii, era nevoie de o tara mai mare su& un domn le%at (rin recunostinta de Franta
-unoscutul di(lomat roman - DiamandH considera ca Fdaca %eo%raficeste Dunarea
sfarseste la %urile ei, economiceste ea se varsa in Marea Mediterana6 in delta isi varsa
a(ele, in Mediterana isi duce navele, fara iesire li&era la ras(untia Mediteranei, Dunarea
nu3si (oate inde(linii rolul in comertul mondialG (rin acest lucru se arata ca im(ortanta
strate%ica a %urilor sale nu (oate fi se(arate de cea a stramtorilor Bosfor si Dardanele
In 'ilele noastre Dunarea face (arte din a5a comerciala ma9ora a Euro(ei (rin crearea
canalului #in3Main3Dunare care lea%a Marea !ea%ra de Marea !ordului si anume
Portul #otterdam de Portul -onstanta Astfel tarile din Euro(a -entrala (ot avea acces
la Marea !ea%ra si de aici la -analul Sue'
Asa a(are o noua ruta comerciala: -analul Sue' ) Euro(a -entrala via -onstanta,
care fata de cea vec2e scurtea'a drumul cu 0 'ile, inclusiv costurile aferente Un alt
avanta9 ar fi acela ca (orturile Marii !e%re si cele ale Marii Mediterane au cea mai
favora&ila (o'itie fata de -analul Sue' (entru rutele <ceanului Indian si ale E5tremului
<rient Un alt canal cu o im(ortanta valoare %eo(olitica il re(re'inta canalul Col%a3Don,
(rin acesta se conectea'a s(atial central Asiatic la <ceanul Planetar via Marea
!ea%ra, un avanta9 il re(re'inta ca aceasta ruta evita de(endenta de retelele de
conducte care traversea'a -auca'ul, s(atiu insta&il (olitic
II. Na+igatia pe Dunare
Una dintre cele mai mari (osi&ilitati oferite de Dunare o constituie trans(orturile
navale Aceasta (osi&ilitate va fi am(lificata (rin (unerea in functiune a sistemului
trenseuro(ean #in3Dunare, a5a de navi%atie de im(ortanta euro(eana, care va conecta
(rin intermediul fluviului tari din vestul, centrul continentului si de la Marea !ea%ra
Aceasta (osi&ilitate va fi am(lificata (rin (unerea in functiune a sistemului
trenseuro(ean #in3Dunare, a5a de navi%atie de im(ortanta euro(eana, care va conecta
(rin intermediul fluviului tari din vestul, centrul continentului si de la Marea !ea%ra
-onditiile naturale de navi%atie re'ulta din anali'a caracteristicilor Dunarii
#e'umand, (utem s(une ca e5ista conditii (entru o navi%atie maritima +(e
FDunarea fluvialaG, in amonte de Braila, cu un (esca9 de 4 m, E5istenta unor
im(edimente +F&araG de la Sulina, 'a(oare sau &locari accidentale, influentea'a uneori
navi%atia Porturile Dunarene sunt fluvio3maritime +Sulina, @ulcea, Braila, si fluviale
+celelalte (orturi, Sulina este un (ort li&er +F(orto3francoG, cu traditii comerciale si de
tran'it in secolul trecut6 este in (re'ent un (ort de trans&ordare, dar se afla in curs de
amena9are ca (ort maritim
Da @ulcea se aduc concentrate feroase, &au5ita, (este6 este, de asemenea, un
(ort de unde se coordonea'a trans(ortul fluvial si activitatea economica a Deltei
Da Galati a fost construit un (ort mineralier nou +(entru a(rovi'ionarea industriei
siderur%ice,, in continuarea celui comercial6 este cel mai activ (ort romanesc la
Dunare
Braila este un (ort de traditie, cu un (rofil com(le5 +(roduse a%roalimentare,
(roduse din lemn, materiale de constructie, utila9e etc,
Da -alarasi se aduc materii (rime (entru industria siderur%ica, la Giur%iu (roduse
(etroliere si materii (rime, iar la @urnu Ma%urele materii (rime6 la Dro&eta3@urnu
Severin se aduc (roduse siderur%ice si se e5(edia'a (roduse din lemn, iar (ortul
<rsova este utili'at (entru tran'itul minereului de fier si cocs, necesar siderur%ie
resitene
III. INDICAT"RI STATISTICI
,ENTRU TRANS,"RTUL FLUVIAL


IV. Flu+iul Dunarea pentru #alateni
-
Na+ele turi%tice. ca /i cele 0e pa%ageri. %unt pe cale 0e 0i%pari1ie la #ala1i. %emn
c& tran%portul pe ap& e%te. ca /i cel pe calea 2erat&. 3n cri(& 4 A2l& c5t co%t& %& te
plim6i pe Dun&re cu pu1inele na+e care 3nc& mai circul& 3n %cop 0e agrement pe
2lu+iu
In ciuda fa(tului c$ Dun$rea are un (oten.ial turistic uria*, autorit$.ile de la malul
fluviului nu au *tiut vreodat$ s$ Jl valorifice *i s$ Jl e5(loate'e, astfel c$, ast$'i, orice
%$l$.ean sau turist dornic de o (lim&are (e Dun$re %$se*te cu %reu un vas de a%rement
cu care s$ Kstr$&at$G &$trLnul fluviu Di(sa turi*tilor, dar *i costurile mari (entru
Jntre.inerea am&arca.iunilor turistice sunt doar cLteva dintre motivele (entru care
(lim&$rile (e Dun$re sunt (e cale de dis(ari.ie, la Gala.i
788 0e euro pe or&. o plim6are cu Vega Ri+er
Indiferent c$ v$ dori.i o croa'ier$ (Ln$ la &ra.ul M$cin sau c2iar (Ln$ Jn Delta
Dun$rii, Jnainte de toate tre&uie s$ v$ face.i re'ervare *i s$ v$ asi%ura.i c$ v$ vor Jnso.i
mai mul.i (rieteni sau rude, astfel JncLt s$ forma.i un %ru( destul de mare (entru ca
o(eratorii s$ se aventure'e cu voi Jntr3o (lim&are (e fluviu Pentru o croa'ier$ cu Ce%a
#iver, cel mai cunoscut o(erator de servicii de turism (e fluviu, tre&uie s$ scoate.i din
&u'unar minim 1;; de euro < or$ (etrecut$ la &ordul navei (asa%er v$ cost$ 4;; de
euro, iar condi.ia de &a'$ (entru a v$ aventura Jn a(ele Dun$rii este s$ v$ re'erva.i o
(lim&are de minim dou$ ore, conform (a%inii Me& a firmei -onstruit Jn anul 4;;:, la
Nantierul !aval din Gala.i, catamaranul Ce%a #iver are o lun%ime de O; de metri, o
l$.ime de 10 metri, vite'a de croa'ier$ este de 10 7ilometri (e or$, iar la &ordul vasului
ve.i desco(eri un salon cu >; de locuri la mese, aer condi.ionat, (unte su(erioar$ cu O>
de locuri la &ar, *e'lon%uri *i &uc$t$rie (ro(rie @ot aici (ute.i Jm&ina utilul cu (l$cutul,
astfel c$ (ute.i Jnc2iria nava, Jn s(ecial, (entru evenimente deose&ite, (recum lo%odne,
1
http://www.viata-libera.ro/societate/45144-galati-viata-libera-cotidian-dunare-agrement-vega-kaptan-navrom-bac-
croaziere-statie-carburant
nun.i, &ote'uri, JntLlniri de afaceri, dineuri, lans$ri mu'icale sau de carte, (entru %ru(uri
de ma5imum >; de (ersoane Pentru traseul Fale'$3rev$rsare Siret3Nantierul !aval *i
retur, care durea'$ dou$ ore, tre&uie s$ scoate.i din &u'unar 1;; de euro Pentru
traseul Gala.i3rev$rsare Prut *i retur +(atru ore, tre&uie s$ ave.i (re%$ti.i 0;; de euro,
(entru Gala.i3intrare -anal M$cin *i retur +cinci ore, ) 1;;; de euro, iar (entru traseul
Gala.i3@ulcea *i retur +11 ore, ) 44;; de euro
Va%ul 9aptan. la 0i%po(i1ia turi/tilor 0e pe litoral
!ava de croa'ier$ =a(tan M, una dintre am&arca.iunile de a%rement de la Gala.i,
se afl$ Jn aceast$ (erioad$ (e litoralul M$rii !e%re, astfel c$ a&ia du($ finali'area
se'onului estival v$ ve.i (utea &ucura de (lim&$ri (e Dun$re cu =a(tan M -u o
ca(acitate de 110 (ersoane, (ro(ulsat de dou$ motoare de :11 -P, format din dou$
(un.i +(untea inferioar$ 3 restaurant 3 &ar, %ru( sanitar, &uc$t$rie, cu o ca(acitate de /;
(ersoane, iar (untea su(erioar$ cu o ca(acitate de 8; (ersoane,, vasul or%ani'ea'$
croa'iere Jn toate (unctele de interes din Euro(a, croa'iere Jn Delta Dun$rii, dar *i Jn
Marea !ea%r$ De asemenea, se or%ani'ea'$ e5cursii de o 'i Gala.i ) @ulcea -ondi.ia
este s$ ca la &ord s$ urce minimum O; de (ersoane
Cu 6acul ,oienari 7 te co%t& :88 0e lei
Dac$ nu &eneficie'i de resurse financiare, (o.i face o (lim&are (e Dun$re cu
&acul Poienari 4, care a(ar.ine !avrom Bac *i (oate fi Jnc2iriat doar cu re'ervare, cu
minim 10 de ore Jnaintea (lim&$rii (ro(riu3'ise Asta (entru c$, Jn mod normal, &acul
Poienari 4 e5ecut$ curse 'ilnic (entru trans(ortul (asa%erilor (este Dun$re Pentru o
(lim&are de minimum dou$ ore tre&uie s$ sco.i din &u'unar O;; de lei Dac$ nici astfel
nu J.i (ermi.i s$ te (lim&i (e Dun$re, nu J.i r$mLne decLt s$ (l$te*ti 1,8 lei (entru o
curs$ normal$ cu &acul @ot !avrom Bac are *i o sta.ie de car&urant dedicat$
am&arca.iunilor de a%rement, care func.ionea'$ de miercuri *i (Ln$ vineri, Jntre orele
11,;;31/,;;, unde &en'ina (oate fi ac2i'i.ionat$ cu >,1 *i >,4 lei Pentru colectarea
de*eurilor (rovenite de la am&arca.iunile de a%rement tre&uie s$ a(ela.i la -om(ania
!a.ional$ Administra.ia Porturilor Dun$rii Maritime +-!APDM,, tarifele (racticate de
com(ania (e stat (utLnd fi consultate (e site3ul institu.iei Din ($cate, cursele navale de
(asa%eri (e Dun$re, Jntre Gala.i *i Br$ila, sunt istorie
V. Tran%portul 0e mar2uri pe Dunare
7
< cantitate de 1,:O0 milioane de tone de marfuri a fost trans(ortata (e Dunare in
(rimul trimestru din 4;14, conform statisticilor Ministerului @rans(orturilor Din aceasta,
4,;:0 milioane de tone de marfuri au fost trans(ortate (e (lan national si 1,>;1 milioane
de tone international, restul re(re'entand tran'itPe canalele navi%a&ile au fost
trans(ortate 4,4:0 milioane tone de marfuri !umarul total de nave care au tran'itat (rin
canalele navi%a&ile romanesti s3a ridicat la O0;4, din care 1>:O straineIn ceea ce
2
http://www.ziare.com/economie/infrastructura/4-!"-milioane-tone-marfuri-transportate-pe-dunare-
11"#5
(riveste (asa%erii, in (rimele trei luni din 4;14 au fost trans(ortate (e Dunare 1O;;; de
(ersoane, (arcursul acestora fiind de >8O;;; de (asa%eri (e 7ilometruDunarea are (e
teritoriul romanesc o lun%ime de 1;:8 de 7ilometri, lun%imea &ratelor fiind de 841 de
7ilometri
VI. Canalul Dunare $ ;area Neagra intra pe pro2it 0upa 78 0e ani
Canalul Dunare);area Neagra a 0e+enit. in %2ar%it. o a2acere pro2ita6ila. ,ro2itul
nu e%te mare ) un milioan 0e euro anual ) in%a e%te totu%i o per2ormanta care
merita notata 0upa mai 6ine 0e 78 0e ani 0e la inaugurarea o2iciala.
In ciuda (ro%resului (e care l3a facut (roiectul me%alomanic desavarsit de
-eausescu, succesul economic al -analului Dunare3Marea !ea%ra nu va (utea ster%e
amintirea vietilor sacrificate (entru reali'area sa Potrivit directorului %eneral al
-om(aniei !ationale Administratia -analelor !avi%a&ile +-!A-!,, <vidiu -u(sa,
canalul a ince(ut sa fie folosit din ce in ce mai mult (entru ca trans(ortul (e a(a este cel
mai ieftin
PPutem s(une ca (e canal s3a circulat &ara la &araP, a %lumit -u(sa In 4;;1, cifra de
afaceri a fost de 4>,0 milioane lei, iar (ierderea de 108 mii lei, (ierdere asemanatoare
ca valoare cu cea din 4;;O
In 4;;8, cifra de afaceri a crescut la 4/,:1 milioane lei, iar com(ania trece (e
(rofit de circa un milion de euro, mai (recis O,4: milioane lei Profitul se mentine la cote
asemanatoare si in 4;;> +4,8O milioane lei,, la o cifra de afaceri de 4: milioane lei, si
scade la 108/:O lei, in 4;;:, la o cifra de afaceri de 4>,O milioane leiIn anul 1//;,
cand au fost o(rite lucrarile, erau finali'ate in (ro(ortie de /;Q infrastructura
(latformelor (orturilor <ltenita si Bucuresti, (odurile de sosea (este rau, traversarile
liniilor electrice si conductele (este cursul amena9at si lacul Mi2ailesti3-ornetu -analul
ar fi urmat sa ai&a o adancime de circa cinci metri, iar ca(acitatea de trans(ort s3ar fi
cifrat la circa 1> milioane tone de marfa (e an
VII. -<8.888 0e %tr&ini au +enit 3n 78-: 3n croa(iere pe Dun&re
:
Circa 159.000 de turiti strini au ajuns n acest an n croaziere pe Dunre i
au cheltuit aproape 16 milioane de euro n Romnia potri!it autorit"ilor i
operatorilor prezen"i la Con#erin"a $nterna"ional de %urism a Dunrii or&anizat la
'ucureti n perioada ()5 decem*rie. +erhard ,-o## preedintele Comisiei
%urismului Dunrean a spus c ((. din pasa&erii de croaziere #lu!iale din /uropa
cltoresc pe Dunre. 0n ci#re numrul acestora depete un milion de persoane
con#orm 1edia#a2. Dintre acetia 159.000 de turiti au ajuns i pe teritoriul
Romniei #a" de 155.000 anul trecut potri!it datelor $nstitutului 3a"ional de
,tatistic. ,-o## a artat c un turist a#lat n croazier cheltuiete apro2imati! 160 de
euro pe zi.
!
http://www.curierulnational.ro/$conomie/2%1!-12-
%5/1&%.%%%'de'straini'au'venit'in'2%1!'in'croaziere'pe'(unare
Cei mai mul"i turiti care ajun& n croaziere !in din +ermania 4ustria ,54 i
6ran"a.
-u(rins:
I. Scurta descriere a Fluviului Dunarea si a &a'inului sau
2idro%rafic
II. !avi%atia (e Dunare
III. Indicatori statistici (entru trans(ortul fluvial
IV. Fluviul Dunarea (entru Galateni
V. @rans(ortul de marfuri (e Dunare
CI Canalul Dunare Marea Neagra intra pe profit dupa 20
de ani
CI 160.000 de strini au venit n 2013 n roa!iere pe
Dunre