LABORATOR 3 ECOLOGIE GENERAL

IMPACTUL ANTROPIC

1. POLUAREA ATMOSFEREI
2. POLUAREA APELOR
3. POLUAREA SOLULUI
4. POLUAREA GENETIC
5. FRAGMENTAREA ECOSISTEMELOR NATURALE
6. INTRODUCEREA DE SPECII NOI
ECOSFERA
Ecosfera este formata din toposfer si biosfer.
Toposfera cuprinde substratu abiotic e!istent pe Terra" format din stratu inferior a atmosferei"
stratu superior a itosferei si #ntrea$a %idrosfera.
Biosfera este actuit din totaitatea bioceno&eor" respecti' a biomior e!isten(i pe Terra. )ntre
toposfer" ca substrat abiotic $oba" si biosfera" ca #n'ei* 'iu a +m,ntuui" e!ista o str,nsa
interdependen(. Inte$raitatea ecosferei este re&utatu interac(iunii subsistemeor sae
componente" respecti' a ecobiomior constitui(i din ecosisteme.
Figura 1 Structura ecosferei alctuit din patru sfere distincte.
POLUAREA I PROTECIA ATMOSFEREI
Atmosfer" cu',nt compus de ori$ine $reac -athmos . aer *i spherein . sfer" #n'ei*/"
desemn,nd #n'ei*u de aer a +m,ntuui.
0eci" atmosfera este #n'ei*u $a&os" fra$i *i aproape transparent care #ncon1oar paneta.
Are o importan( deosebit deoarece constituie eementu 'ita pentru 'ia(.
+ropriet(ie atmosferei
2 este ce mai u*or dintre #n'ei*urie materiae ae panetei c,ntrind 3 miioane de
miiarde de tone4
2 cea mai mare parte a masei sae este concentrat #n primii 56 7m 4
2 prote1ea& pm,ntu de ra&ee pericuoase
2 moderea& cima a suprafa(a souui4
2 refect aproape 389 din radia(iie soare " #n specia cee pericuoase *i re(ine a cdura
acumuat de so4
5
LABORATOR 3 ECOLOGIE GENERAL
Compoz!" "#mo$%&'&
Atmosfera panetei noastre este practic 566 9 $a&oas" con(in,nd #ns *i urme de
substan(e soide" pre&ente #n stare fin di'i&at.
Atmosfera de ast&i a +m,ntuui
azot (N2) -78,2 %,
oxigen molecular (O
2
) - 20,5 %,
argon, Ar - 0,92 %,
dioxid de carbon, (O
2
) - (0,0! %),
ozon, (O!) "i alte gaze, #ra$, $um, alte #articule %n &u&#en&ie, etc'
STRUCTURA ATMOSFEREI
:tratu $a&os care #n'uie pm,ntu este #mpr(it #n mai mute straturi sferice concentrice
separate de &one de tran&i(ie #n$uste. Limita de sus a care $a&ee se dispersea& #n spa(iu se afa
a o atitudine de apro!imati' 5666 de 7m deasupra ni'euui marii. ;ai mut de <69 din totau
masei atmosferice este concentrat #n primii =6 de 7m de a suprafa(a pm,ntuui. :traturie
atmosferice se caracteri&ea& prin diferen(e #n compo&i(ia c%imica care dau na*tere a 'aria(ii de
temperatura.
:traturie atmosferei sunt>
T'opo$%&'" #ntre 6 7m deasupra mun(ior #na(i *i 8 7m #n &ona poar *i 5825? 7m a
tropice" partea superioar a fiecrui strat se termin cu o &on de pau&.
S#'"#o$%&'" #ntre 8 2 58 p,n a 36 7m
M&zo$%&'" #ntre 36 *i ?6 7m
T&'mo$%&'" #ntre ?6 *i @=6 7m
E(o$%&'" #ntre 366 *i 5666 7m p,n a ca. 566.666 7m cu o trecere a spa(iu intrapanetar
T'opo$%&'" este stratu atmosferic ce mai apropiat de suprafa(a pm,ntuui *i repre&int
ce mai ridicat procent a masei atmosferice. Este caracteri&at de densitatea aeruui *i de o
'aria(ie 'erticaa a temperaturii de @ AC a 7m.
Temperatura *i 'aporii de ap con(inu(i #n troposfera descresc rapid cu atitudinea.
Baporii de apa 1oaca un ro ma1or #n re$area temperaturii aeruui pentru ca absorb ener$ia soar
*i radia(ia termica de a suprafa(a panetei.
Troposfera con(ine <<9 din 'aporii de apa din atmosfer. Concentra(ia de 'apori de ap
din atmosfer poate 'aria cu atitudinea. Aceasta este mai ridicat a tropice unde poate atin$e
39 *i descre*te spre poi. Limita superioara a stratuui 'aria& #n #n(ime #ntre ? 7m a atitudini
mari *i 5? 7m a ecuator. O &ona #n$ust numita tropopau&a separa troposfera de urmtoru strat"
stratosfera. Temperatura aeruui #n tropopau&a rm,ne constanta cu cre*terea atitudinii.
S#'"#o$%&'" este a doiea strat atmosferic. :e $se*te #ntre 56 *i 36 de 7m deasupra
panetei. Temperatura aeruui #n stratosfera rm,ne reati' constant p,n a o atitudine de C3 de
7m apoi ea scade pro$resi' p,n a 283
6
D E 33
6
C p,n a imita superioar -F36 7m/.
O&onu 1oaca un ro ma1or #n re$area re$imuui termic din stratosfera" din moment ce
'oumu de 'apori de apa din strat este foarte redus. Temperatura cre*te odat cu concentra(ia
o&onuui.
:tratu de o&on -o&onosfera/ se afa #ntre 36 *i =6 de 7m atitudine. Apro!imati' <69 din
o&onu din atmosfera se $se*te #n stratosfer. Concentra(ia de o&on din acest strat este de
aproape C ori *i 1umtate mai mare dec,t cea din troposfera.
M&zo$%&'"" un strat ce se #ntinde de a 36 a ?6 de 7m este caracteri&ata prin temperaturi
sc&ute care atin$ 2?3 D<3
6
C a o atitudine de ?6 de 7m. )n me&osfera" concentra(iie de o&on *i
'apori de apa sunt ne$i1abie. 0e aceea temperatura este mai sc&ut dec,t cea din troposfer
sau stratosfer. La distan(a mare de suprafa(a pm,ntuui compo&i(ia c%imica a aeruui de'ine
dependenta de atitudine" iar atmosfera se #mbo$(e*te cu $a&e mai u*oare. La atitudini foarte
#nate" $a&ee re&iduae #ncep s se stratifice dup masa moecuar datorita separrii
$ra'ita(ionae.
C
LABORATOR 3 ECOLOGIE GENERAL
T&'mo$%&'" este situat deasupra me&osferei *i e separat de ea prin me&opau&a -strat de
tran&i(ie/. Temperatura #n termosfera cre*te cu atitudinea p,n a 8C@ 2 5CC8
6
C. Aceasta cre*tere
de temperatura se datorea& absorb(iei de radia(ie soara de ctre o cantitate imitata de o!i$en
moecuar. La o atitudine de 5662C66 de 7m ma1oritatea componenteor atmosferice sunt #nc
a&otu *i o!i$enu" moecuee fiind #nsa dispersate.
E(o$%&'"
E!osfera este stratu ce mai de sus a atmosferei. Limita superioara a e!osferei se #ntinde
p,n a #n(imi de <@625666 de 7m *i nu poate fi deimitat e!act. E!osfera este o &on de
tran&i(ie #ntre atmosfera panetei *i spa(iu interpanetar.
POLUAREA AERULUI
Termenu de pouare -at. pollo, polluere 2 a murdri" a profana/ desemnea& orice acti'itate
care" prin ea #ns*i sau prin consecin(ee sae" aduce modificri ec%iibreor bioo$ice" infuen(,nd
ne$ati' ecosistemee naturae *i G sau artificiae cu urmri nefaste pentru acti'itatea economic" starea
de sntate *i confortu speciei umane.
+rin pouarea aeruui se #n(ee$e pre&en(a #n atmosfer a unor substan(e strine de compo&i(ia
norma a acestuia" care #n func(ie de concentra(ie *i timpu de ac(iune pro'oac tuburri #n
ec%iibru natura" afect,nd sntatea *i confortu omuui sau mediu de 'ia(a a forei *i faunei.
+rincipaee substan(e ce contribuie a pouarea atmosferica sunt>
H CO,CO,
H SO, SO!,
H "O#, "$!
H C$%,
H &esticide,
H 'etale grele
H &oluri cu pul(eri )n suspensie
SURSELE PRINCIPALE emitente de pouan(i sunt>
S)'$&*& +"#)'"*& ,'ucanii" furtuni de praf" cantit(i mici de praf meteoritic" particue
'e$etae de poen" bacterii" muce$aiuri" ciuperci" etc/
S)'$& "+#'op-&
H *ndustria
H Transportul +terestru, marin, aerian,-
H .gricultura, /ootehnia-
H 0antiere de construc1ie 2i (etoniere-
H Centralele electrotermice-
H Surse difu/e de com(ustie
EFECTELE pourii atmosferei>
H 3fectul de ser-
H 4istrugerea stratului de o/on-
H &loile acide +acidifierea,-
S)'$&*& +"#)'"*& produc o pouare accidenta care se inte$rea& repede #n cicu
ecoo$ic *i adesea sunt situate a distan(e mari de centree popuate.
.)*-"+ pot poua atmosfera cu puberi soide" $a&e *i 'apori" substan(e to!ice datorita
con(inutu or mare de compu*i ai sufuui" ce re&ut #n urma erup(iei *i a pu'eri&rii a'ei
'ucanice #n aer. Bucanii acti'i pouea& continuu prin produse $a&oase emise prin crater *i
crpturi" numite fumaroe. 0intre marie erup(ii 'ucanice o amintim pe cea a 'ucanuui
Ira7atoa -Indone&ia" 5??3/" c,nd a fost proiectata o cantitate de 36!56@ tone de materia
'ucanic. Aceasta erup(ie a pro'ocat o scdere cu 569 a transparen(ei atmosferei timp de mai
mute uni *i a produs peste 566 666 de 'ictime umane. O at erup(ie important o constituie cea
a 'ucanuui ;ont :aint2 Jeens" din mai 5<?6 #n :KA" care a fost #nso(it de o emisie de 3!56@
3
LABORATOR 3 ECOLOGIE GENERAL
tone" dintre care 5"=!56@ au a1uns #n stratosfera. Kn e!empu mai recent de erup(ie 'ucanica este
ce din 5<<5 c,nd 'ucanu +inatubo din Liipine" a produs un de&astru asupra mediu
#ncon1urtor *i a fcut 866 de 'ictime.
F)'#)+*& /& p'"% pro'ocate de ura$ane" cicoane etc. asociate cu ero&iunea souui
produc pouare atmosferic pe mari #ntinderi" ce pot cuprinde mai mute (ari sau pot c%iar trece
de pe un continent pe atu. +uberea poate fi ridicata p,n a mare #n(ime *i odat a1unsa #ntr2o
&ona anticiconic" #ncepe s se depun. :e estimea& c #n fiecare an atmosfera poarta peste 36
de miioane de tone de praf" ceea ce a produs #n$roparea #n timp a mutor 'esti$ii ae antic%it(ii.
Circua(ia prafuui #n atmosfera poate dura &eci de &ie" cum a fost ca&u unei furtuni din
Iansas din 5<63" a crei praf a circuat @? de &ie. )n Rom,nia cea mai puternic furtun de
acest fe a fost cea din @28 apriie 5<@6" cu sursa #n sudu Rusiei4 aceasta a redus radia(ia soar
'i&ibia *i KB cu 369.
Cantit(i mici de p)*0&' m&#&o'-& ptrund #n mod constant #n atmosfer" acestea
estim,ndu2se cam a 56 666 toneG&i. +uberie se depun cu o 'ite&a e!trem de mic deoarece au
dimensiuni cooidae *i se considera c de a 56 7m #n sus" aerosou de ori$ine e!traterestra este
preponderent.
Trsnetu *i temperaturie ridicate din timpu se&oaneor cade sunt cau&ee decan*rii
+-&+/*o' /+ p1/)'" care se #ntind uneori pe suprafe(e de sute de %ectare" form,nd nori de
fum. Cee mai pericuoase sunt incendiie pdurior de conifere din re$iunie temperate" care"
datorita r*inii *i terebentinei" acceerea& propa$area focuui.
P"'#-)*&*& 2&3&#"*& precum poenurie" sporii" muce$aiurie" a$ee" ciupercie *i
fermen(ii pot poua atmosfera" de*i sunt produse de arbori *i ierburi care a1ut a combaterea
pourii aeruui.
+oenurie au diametre de 56236 Mm -micrometri/ *i au fost identificate c%iar *i a
atitudini de 5C 666 m" iar sporii *i ciupercie p,n a 5@66 m. :pre deosebire de praf" acestea
sunt mai pericuoase deoarece o sin$ur particu poate pro'oca #mbon'irea unui or$anism 'iu.
Aceste particue 'e$etae aturi de bacterii" microbi *i 'iru*i repre&int principaii pouan(i
pato$eni ai aeruui.
C&"!" este frec'ent #n &onee situate #n 'ecintatea oceaneor *i a mrior" care aduc #n
atmosfera continenta cristae de sare ce constituie nucee de condensare a 'aporior de ap.
Cea(a din &ona ondone& este principaa cau&a a formarii smo$uui reductor acid" deosebit de
$ra' asupra snt(ii omuui.
Io+z"'&" "#mo$%&'& este cau&ata #n straturie #nate de intensificarea acti'it(ii soare" #n
anumite perioade de timp" iar #n straturie inferioare de mic*orarea sau perforarea stratuui de
o&on" s,nd astfe cae ibera radia(iior utra'ioete" cu ac(iune ioni&anta.
D&$-omp)+&'&" '&z/))'*o' o'3"+-&. +ouarea atmosferei cu NJ
3
" J
C
:" CO
C
poate fi
produs *i de o serie de $a&e re&utate din descompunerea anaerob sau aerob" en&imatic sau
bacterian a re&iduurior precum> de*euri or$anice industriae sau aimentare" cada're" de1ec(ii
umane *i animae" frun&e. +utrefac(ia sau descompunerea anaerob" eiberea& #n aer substan(e
to!ice" ru mirositoare *i infamabie. Lermenta(ia nmouui #n ba&ine" #n sta(ii de epurare"
rampe de $unoi" canae" ape stttoare" $ropi septice poate dura c%iar *i &eci de ani" reac(ia fiind
urmat de cre*terea presiunii $a&eor" ce poate produce e!po&ii *i incendii" uneori a o distan(
mare de surs.
S)'$& "+#'op-&
Po*)"'&" +/)$#'"*1
S)'$&*& "'#%-"*& sunt mai numeroase *i cu emisii mut mai duntoare.
Industria este" a momentu actua" principau pouant a scara mondiaa. +rocesee de productie
industriaa. Emisiie sunt substante eiberate in atmosfera de catre u&ine" sau ate centre.
+rocedeee de productie industriaa eiberea&a emisiie" care se redepun in ca&u in care nu e!ista
fitre pentru epurarea $a&eor re&iduae. :ubstantee specifice sunt atunci eiberate si pot pro'oca
oca catastrofe.
=
Loop+3
LABORATOR 3 ECOLOGIE GENERAL
DISPERSIA POLUANILOR 4N ATMOSFERA
0in nefericire eementee pouante nu rm,n a ocurie unde sunt produse" ci" datorit unor
factori infuen(i" ee se deprtea& mut de acestea. Afate #n concentra(ie mare a sursa emitent"
pe msur ce se deprtea& se #mpr*tie *i datorit *i unor fenomene fi&ice sau c%imice" #n
anumite &one sau re$iuni ee cad pe pm,nt" sau se descompun reai&,nd o autopurificare a
atmosferei.
0istribu(ia *i rsp,ndirea pouan(ior industriai #n atmosfer se af #n str,ns e$tur cu
condi(iie meteoroo$ice E a #nceput cee ocae -#n &ona pouatoruui/" apoi cee $enerae" de
deasupra continentuui. Cei mai importan(i factori care infuen(ea& aceasta rsp,ndire sunt
/$#'0)!" 2&'#-"*1 " #&mp&'"#)' "&')*) *i p'o%*)* 25+#)*) -'ite&a *i direc(ia/.
Kn factor deosebit de important este *i reiefu" care impune anumite re$imuri de temperatur #n
subunit(ie pouate. Astfe" cee mai defa'ori&ate unit(i de reief sunt depresiunie intramontane
#n care func(ionea& un a$ent pouator. )n ca&u in'ersiunii termice E fenomen caracteristic
depresiunior" aeru inferior -dinspre so/ este mai rece dec,t ce superior. 0atorit NpafonuuiO
cad" distribuirea pouan(ior #n atmosfera #nat este #mpiedicat" ace*tia a1un$,nd p,n a so"
sub form $a&oas sau de re&iduuri" dep*ind de mute ori concentra(ia ma!im admis. ;ai
mut" cuoaree de 'ae repre&int *i ee un N1$%eab de $%idareO pentru curentu de aer" ceea ce
determin o modificare #n traseu $eo$rafic a pouan(ior
:2au stabiit 8 forme $eometrice ma1ore ae peneor de pouan(i atmosferici" denumite #n imba
en$e&a>
(oo#ing este tipu ce mai frec'ent de
transport a impurit(ior. Acesta se produce
#n situa(ii cu distribu(ie ine$a a
temperaturii #n troposfer" ceea ce determin
mi*cri de con'ec(ie termic -'erticae/ ae
aeruui" Nre(etaO a care se adu$a un ',nt
puternic sau moderat -mi*care ori&onta/.
La diferite distan(e fa( de surs" pouarea
atin$e suprafa(a terestr *i afectea& sourie"
acoperi*urie caseor" automobiee etc.
Connin$
onning este un tip de transport #nt,nit at,t &iua" c,t *i noaptea" pe tot parcursu anuui. Este cea
mai nesemnificati' modaitate de rsp,ndire din punct de 'edere a pourii" particuee fiind
dispersate treptat a distan(" pe msura ce 'ite&a ',ntuui cre*te sau acestea se di&o'a. +e
3
LABORATOR 3 ECOLOGIE GENERAL
aceasta cae ia na*tere difu&ia $aussiana a radia(iei soare -$aussian bur/. Tipu de transport
denot o stabiitate sau o instabiitate ne$i1abia a atmosferei.
Lannin$
)anning este un tip #nt,nit mai aes noaptea *i diminea(a de'reme" #n toate anotimpurie
E dar cu precdere #n depresiuniP. +ouan(ii emi*i sunt transporta(i pe ori&onta sub forma unor
pan$ici #n$uste. Este caracteristic anticiconior" adic &oneor cu presiune atmosferic ridicat"
deci cu 'reme stabi *i frumoas. Noaptea" #n aceste condi(ii atmosferice" se creea& in'ersiunie
termice nocturne" pe care e resim(im *i noi #n nop(ie senine cu anticicon E a so este mut mai
fri$ dec,t a o oarecare #n(ime. Aceste in'ersiuni termice imitea& rsp,ndirea pe 'ertica a
pouantuui a NpafonuO cad" situat de obicei mai sus dec,t sursa pouantuui. +ractic" dac
a'e(i panorama ctre un a$ent industria" fanning este un pre'estitor de timp frumos pentru &iua
care urmea&P Aceasta modaitate de transport este pericuoas numai pentru unit(ie po&iti'e de
reief afate #n caea ',ntuui" deci a pan$icii de impurit(i.
Loftin$
(o$ting pre'este*te de asemenea un timp frumos" pentru c se #nt,ne*te seara" noaptea *i
diminea(a #n re$im anticiconic cu cer senin *i cam atmosferic. 0e data aceasta" este esen(ia ca
#n(imea in'ersiunii termice s fie mai mic dec,t cea a sursei de pouare" e'it,ndu2se fanning2
u. +ouan(ii sunt transporta(i spre #n(ime *i dispersa(i" iar instabiitatea atmosferei de deasupra
in'ersiunii determina #mpr*tierea #n atmosfera iber.
@
LABORATOR 3 ECOLOGIE GENERAL
Trappin$
*ra##ing este un tip mai rar de transport" care determina situa(ii cu pouare $ra' a atmosferei
inferioare. +oate sur'eni #n orice moment a &iei *i #n orice anotimp. Trappin$u se produce
atunci c,nd o mas de aer coboar #n atmosfer" procesu fiind #nso(it de #nc&irea aeruui.
Astfe" ia na*tere in'ersiunea termica de subsiden(a" ce fa'ori&ea& rsp,ndirea %aotic a
impurit(ior sub pra$u de in'ersiune" pana spre so.
Lumi$atin$ de in'ersiune
Lumi$atin$ de 'ant puternic
)umigatia + $umigating se manifesta sub doua forme de rsp,ndire. Fumigating de in'ersiune
se obser' de obicei dup rsrit" c,nd #nc&irea atmosferei determina cre*terea instabiit(ii *i
impicit amestecu cu ceeate impurit(i acumuate sub ni'eu in'ersiunii termice nocturne.
Este caracteristic anticiconuui siGsau 'remii in sc%imbare" iar fenomenu nu persista mai mut
8
LABORATOR 3 ECOLOGIE GENERAL
de 5 ora" #n cursu dimine(ii. La pou opus se afa fumigating de ',nt puternic" care se #nt,ne*te
#n re$im baric depresionar E cicon E cu 'ite&e semnificati' de mari ae ',ntuui *i 'aori mari ae
turbuen(ei dinamice -determinata de interac(iunea curentuui de aer #n mi*care cu asperit(ie
reiefuui/. +rin urmare" fumi$a(iie sunt NmartoriO ai 'remii instabie sau ai #nrut(irii acesteia.
Teme seminar efectee pourii atmosferice
:mo$u *i poie acide
)nc&irea $oba
0istru$erea stratuui de o&on
+ouarea aeruui *i sntatea uman
:urse aternati'e de ener$ie
Q
Lormarea ecosferei
Biomii tere*tri
?