Subiecte urgente chirurgicale/nursing in urgente chirurgicale

1. Cauze posibile ale hemoragiilor digestive.

Desi cauzele lor sunt multiple,exista un grup de boli specifice hemoragiilor digestive superioare sau inferioare.

In cazul hemoragiilor digestive superioare, peste 95% dintre aceste hemoragii sunt cauzate de 4 boli mai
frecvente:boala ulceroasa, cancerul gastric, gastrita produsa prin actiunea iritanta a unor medicamente sau alte
substante chimice inghitite si ciroza hepatica avansata.
In cazul hemoragiilor digestive inferioare, cu sange proaspat, cauza cea mai frecventa, din fericire, este o
afectiune relativ banala: hemoroizii, dar intotdeauna trebuie exclus un cancer colo-rectal. Cancerul care incepe in
colon se numeste cancer de colon, iar cancerul care incepe in rect se numeste cancer de rect.

Prin urmare, hemoragia digestiva nu reprezinta o boala in sine, ci este o complicatie a unei boli care exista de mai
mult timp si care, prin evolutia ei, a erodat peretele tubului digestiv, cuprinzand in aceasta eroziune un vas de
sange, mai mare sau mai mic, fapt ce a produs hemoragia. Exista insa si hemoragii difuze, a caror sursa nu poate
fi clar evidentiata.

2. Clasificarea hemoragiilor.
Hemoragia asociat cu instabilitate hemodinamic are ca etiologie probabil
urmtoarele surse: hemoragia extern sau cea intern de la nivelul toracelui,
abdomenului, bazinului cu spaiul retroperitoneal sau membrelor.
Leziunile intracraniene, de obicei, nu determin hemoragie cu hipotensiune.
Hemoragia extern este vizibil clinic, fiind prezent nc de la locul accidentului.
Sngerarea la nivelul scalpului poate fi important i necesit sutura rapid. Alte
surse externe de sngerare trebuie controlate imediat prin compresie local.
Hemoragia interna
Sunt necesare:
radiografii toracice hemotorax
radiografia de bazin - fracturi ale oaselor bazinului i astfel s explice o
sngerare important
ecografia abdominal intit ;
puncia abdominal cu lavaj peritoneal, un rezultat pozitiv (aspirarea de snge
franc sau a unui lichid cu peste 100.000 eritrocite/ml) oblignd la efectuarea de
urgen a laparotomiei
CT abdominal - doar la pacienii stabili hemodinamici sau cnd se bnuiete o
hemoragie important la nivelul retroperitoneului asociat cu
hipotensiune persistent
Pentru a limita volumul sngerarii din bazin se poate practica, ca o msur temporar
de urgen, compresia extern cu ajutorul unei benzi late nfurate n jurul bazinului,
sau prin aplicarea costumului MAST (military antishock trousers).
n situaiile cnd sngerarea din bazin continu, se impune efectuarea angiografiei cu
embolizarea vaselor de snge implicate n hemoragie.

3. Modificrile clinice care apar in condiiile unei hemoragii digestive superioare.
Simptomele propriu-zise sunt direct legate de cantitatea de sange exteriorizat si de
rapiditatea cu care se instaleaza hemoragia. Daca hemoragia este importanta viata
pacientului poate sa fie pusa in pericol si de aceea de cele mai multe ori este tratata
ca urgenta medicala. Hematemeza este exteriorizarea pe gura de sange provenit din
tractul digestiv, pacientul descriind varsatura cu sange, in diferite cantitati, cel mai
des aspectul fiind de sange rosu, proaspat. Daca sangele a ajuns in stomac, aspectul
sau se schimba si devine asemanator cu zatul de cafea. Pe langa hematemeza, daca
cantitate de sange este mare, pacientul poate sa mai descrie un aspect particular al
scaunului, fecalele fiind inchise la culoare si de consistenta redusa, denumite melena.
Acestea sunt semnul unei hemoragii digestive provenite din tractul superior. Cantitatea
de sange exteriorizat in timpul hemoragiei este foarte importanta, cu cat sangele este
in cantitate mai mare apar complicatii la nivel sistemic cum ar fi: hipotensiunea,
vertij, paloare, diureza scazuta, ca urmare a scaderii cantitatii de sange din arborele
circulator.

4. Modificrile clinice care apar in condiiile unei hemoragii digestive inferioare.
5. Care sunt parametrii care trebuie urmrii n condiiile unei hemoragii digestive?
6. Principii de tratament n hemoragia digestiv
7. Tipuri de ocluzie intestinal n funcie de locul ocluziei i mecanismul de producere.
8. Semne clinice care apar n ocluzia intestinal nalt.
9. Semne clinice care apar n ocluzia intestinal joas.
10. Parametrii care trebuie urmrii n condiii de ocluzie intestinal.
11. Principii de tratament n ocluzia intestinal.

12. Definiia peritonitei. Cauze de peritonit.
Peritonita este definit ca un proces inflamator al membranei seroase ce acopera cavitatea abdominal i
organele coninute n aceasta. Peritoneul, care este un mediu steril, reactioneaza la o varietate de stimuli
patologici cu un raspuns inflamator destul de uniform. n funcie de patologia care sta la baza acestui proces,
peritonita rezultat poate fi de cauza infecioasa sau sterila (chimica sau mecanica).
Peritonita este o inflamatie a peritoneului. Peritoneul este o membrana care captuseste peretii cavitatii
abdominale si este ca un sac, in care se afla toate organele abdominale.
Inflamatiile acute ale peritoneului au origini foarte diferite:
Apendicita acuta 60%;
Ulcerul duodenal sau gastric perforat 10%;
Colecistita acuta 14%;
Pancreatita acuta 2%;
Ocluzia intestinala, inclusiv herniile strangulate 4%;
Tromboza vaselor mezenteriale 0,3%.
Peritonita acuta poate fi generalizata sau localizata.

13. Modificrile clinice care pot fi ntlnite n peritonit.
Durerile abdominale incep brusc sau cresc treptat;
Localizarea durerii depinde de organul afectat;
Caracterul durerilor: sub forma de crampe sau continua, crescanda;
voma unica (apendicita) sau multipla (ocluzie intestinala, pancreatita acuta);
Balonari, retinerea emisiei de gaze si fecalelor se datoreaza intreruperii tranzitului digestiv;
Semnele generale: pulsul rapid, concordat cu febra inalta (39-40C) la peritonita dezvoltata (initial
37,1C), subfebrila in apendicita; tensiunea arteriala scade in pancreatite, in peritonita terminala.

14. Parametrii care trebuie urmrii la un pacient cu peritonit.
15. Parametrii care trebuie monitorizai n postoperator n condiii de pancreatectomie.
16. Parametrii care trebuie monitorizai n postoperator n condiii de colecistectomie

17. Care sunt obiectivele principale n condiii de politraum, la evaluarea primar?
Identificarea i tratamentul imediat al leziunilor amenintoare de via
Resuscitarea i stabilizarea funciilor vitale
Ierarhizarea leziunilor n funcie de impactul lor vital
Pregtirea i transportul pacientului pn la locul unde este efectuat tratamentul
definitiv al leziunilor (sala de operaii, terapie intensiv)

18. Care este formula mnemotehnic n evaluare primar si ce reprezint fiecare liter?
A (Airways) eliberarea i protezarea cilor aeriene i controlul coloanei cervicale
B (Breathing) evaluarea respiraiei
C (Circulation) evaluarea circulaiei i controlul hemoragiei
D (Disability) evaluarea statusului neurologic
E (Exposure) examinarea complet a suprafeei tegumentare a pacientului

19. Care este prima manevra care trebuie efectuat n condiii de politraum (n evaluarea
primar) i de ce?
Elementul central fiziopatologic consecutiv leziunilor multiple traumatice este
scderea semnificativ a perfuziei organelor vitale. De aceea, resuscitarea funciilor
vitale precum i evaluarea injuriilor induse de traum trebuie s se desfoare
concomitent

20. Atitudinea corect n condiii de apnee (n evaluarea primar).

21. Care sunt riscurile ventilaie pe masc facial la pacientul cu politraum?
Ventilaia pe masc poate duce la distensie gastric, risc de vrstur cu aspiraie pulmonar
secundar.

22. Enumerai parametrii care trebuie monitorizai pentru evaluarea respiraiei.
Evaluarea respiraiei urmrete prezena/absena micrilor respiratorii, frecvena
i eficiena respiraiei prin observarea culorii tegumentelor (cianoza), valoarea SpO
2

prin pulsoximetrie, prezenta undei pe capnograf.
De asemenea, trebuie apreciat efortul respirator, simetria cu care se destinde toracele
i se auscult bilateral murmurul vezicular pentru a identifica precoce leziunile
toracice.

23. Evaluarea statusului circulator (parametrii care trebuie monitorizai).
Evaluarea hemodinamic urmrete o serie de parametri ce trebuie interpretai n
ansamblu.
prezena i frecvena pulsului central (femural, carotidian, brahial),
pulsul periferic cu caracteristicile acestuia,
presiunea arterial,
culoarea i temperatura tegumentelor,
timp de reumplere capilar,
statusul mental
Monitorizare:
tensiunea arteriala,
frecvena cardiac,
undele pe ECG,
SpO
2
.

24. Semne sugestive de hemoragie.
hipotensiunii sau a tahicardiei n etapa prespital (chiar dac au fost corectate)
sunt semne clinice sugestive de hemoragie
senzaia de sete,
tegumentele palide i reci,
tahipneea
oligo-anurie. O diurez orar sub 0,5 ml/kgc/h semnific o proast perfuzie
renal, implicit o perfuzie tisular global sczut

25. Tipuri de hemoragii aprute n politraum i scurt prezentare.
Hemoragia asociat cu instabilitate hemodinamic are ca etiologie probabil
urmtoarele surse: hemoragia extern sau cea intern de la nivelul toracelui,
abdomenului, bazinului cu spaiul retroperitoneal sau membrelor.
Leziunile intracraniene, de obicei, nu determin hemoragie cu hipotensiune.
Hemoragia extern este vizibil clinic, fiind prezent nc de la locul accidentului.
Sngerarea la nivelul scalpului poate fi important i necesit sutura rapid. Alte
surse externe de sngerare trebuie controlate imediat prin compresie local.
Hemoragia interna
Sunt necesare:
radiografii toracice hemotorax
radiografia de bazin - fracturi ale oaselor bazinului i astfel s explice o
sngerare important
ecografia abdominal intit ;
puncia abdominal cu lavaj peritoneal, un rezultat pozitiv (aspirarea de snge
franc sau a unui lichid cu peste 100.000 eritrocite/ml) oblignd la efectuarea de
urgen a laparotomiei
CT abdominal - doar la pacienii stabili hemodinamici sau cnd se bnuiete o
hemoragie important la nivelul retroperitoneului asociat cu
hipotensiune persistent
Pentru a limita volumul sngerarii din bazin se poate practica, ca o msur temporar
de urgen, compresia extern cu ajutorul unei benzi late nfurate n jurul bazinului,
sau prin aplicarea costumului MAST (military antishock trousers).
n situaiile cnd sngerarea din bazin continu, se impune efectuarea angiografiei cu
embolizarea vaselor de snge implicate n hemoragie.

26. Evaluarea statusului neurologic (parametrii care trebuie monitorizai).
Const n aprecierea rapid:
a nivelului de contien prin estimarea scorului Glasgow,
aspectul pupilelor
prezena reflexelor pupilare,
precum i evaluarea integritii mduvei spinrii.

27. Obiectivele evalurii secundare.
examinarea amnunit a pacientului, din cap pn n picioare, pe regiuni anatomice
realizarea unui istoric medical complet
integrarea informaiilor clinice, biologice i radiologice pentru stabilirea unui bilan
lezional ct mai complet
elaborarea unui plan terapeutic pentru pacient

28. Semne sugestive de leziune medular.
hipotensiune cu bradicardie relativ (oc neurogen)
scderea forei musculare i a sensibilitii sub nivelul leziunii
scderea tonusului sfincterului anal

29. Elemente care trebuie urmrite, dpdv clinic i paraclinic, n evaluarea secundar a
toracelui.

30. Scopul montrii sondei urinare n politraum.
Montarea sondei urinare este obligatorie (dac nu a fost fcut n cadrul evalurii
primare), pentru a monitoriza debitul urinar. Dac exist suspciunea de leziune
uretral, se monteaz o cistostom suprapubian urmat de efectuarea unei
uretrografii retrograde. Indiferent de aspectul urinii, se practic obligatoriu un
sumar de urin care s evidenieze prezena de snge. Un rezultat pozitiv semnific o
injurie renal i necesit investigaii suplimentare (pielocistografie).

31. Scopul montrii sondei naso-gastrice n politraum. Exist contraindicaii? Care?
Dilataia important gastric apare frecvent la copii care plng ndelungat, aduli
cu traum cranian sau abdominal i la cei ce au fost ventilai pe masc. De aceea,
n aceast situaie este important montarea unei sonde nazogastrice de evacuare
pentru a diminua riscul de aspiraie pulmonar a coninutului gastric i a facilita
examinarea abdominal.

32. Examinarea clinic n cadrul evalurii clinice a traumatismelor membrelor.
a. culoarea tegumentelor i a temperaturii locale
b. prezena pulsului distal
c. prezena unor surse de sngerare
d. evaluarea funciei neurologice, micri active i pasive
e. crepitaii osoase sau mobilitate anormal, deformri
f. nivelul durerii