Mod Data

Litera Coala Coli

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 7
UTM
FIMT gr.T.O.T-121
Sistemul de direcie.

I GAZ
document. Semnat Coala
Executat
Controlat
Aprobat
T contr.
Borzin N.

Pdure O.

Pdure O.
.





Ministerul Educaiei al Republicii Moldova
Universitatea Tehnic a Moldovei
Facultatea de Inginerie Mecanic i Transporturi

Catedra: Transport auto





Lucrare de laborator nr.7
TEMA: Sistemul de direcie.












Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




2
Sistemul de direcie
Scopul lucrrii: De studiat destinaia, construciile, principiul de funcionare i reglrile
principale a sistemului de direcie.
Utilaj i echipament: Manuale, ndrumri metodice, machete, placarde, standuri, rigla
pentru reglarea jocului liber a volanului, trusa cu instrumente a lctuului-auto.

7.1. Construcia general i principiul de funcionare a sistemelor de directie.

1. Construcia general i principiul de acionare a sistemelor de direcie. Prile
componente a sistemelor de direcie, destinaia lor i amplasarea la automobil. Sarcina
funcional a prilor componenet a sistemului de direcie.

Destinaia sistemului de direcie. Sistemul de direcie servete la modificarea direciei de
deplasare a automobilului. Schimbarea direciei de mers se obine prin schimbarea planului
(bracarea) roilor de direcie n raport cu planul longitudinal al autovehiculului.

Condiiile impuse sistemului de direcie sunt:
- s permit stabilizarea micrii rectilinii (roile de direcie, dup ce virajul s-a efectuat, s
aib tendina de a reveni n poziia mersului n linie dreapt);
- etortul necesar pentru manevrarea direciei s fie cat mai redus;
- randamentul s fie ct mai ridicat;
- ocurile provenite din neregularitile cii s nu fie transmise la volan;
- s permit reglarea i ntreinerea uoare;
- s nu prezinte uzuri excesive care pot duce la jocuri mari i prin aceasta la micorarea
siguranei conducerii;
- s aib o construcie simpl i s prezinte o durabilitate ct mai mare.
n fig.7.1 este prezentata schema virajului unui automobil cu dou puni.
Virajul automobilului este corect, adic roile ruleaz far alunecare, cnd toate descriu cercuri
concentrice n centrul de viraj O. Acest centru trebuie s se gseasc la intersecia dintre
prelungirea axei roilor din spate i a axelor fuzetelor celor dou roi de direcie. Aceasta nseamn
c n viraj, roile de direcie nu sunt paralele ci nclinate(bracate) cu unghiuri diferite. Astfel
unghiul de bracare al rotii interioare este mai mare decit unghiul bracare al rotii exterioare.






Fig.7.1. Schema virajului automobilului
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




3

Prile componente i clasificarea sistemelor de direcie:

Pentru a schimba direcia automobilului conductorul acioneaz asupra volanului 1 (fig.
7.2), care transmite micarea prin intermediul axului 2, la melcul 3, se angreneaz cu sectorul
dinat 4. Pe axul sectorului dinat se afl levierul de direcie (comand) 5, care este n legtur cu
bara longitudinal de direcie (comand) 6. Prin rotirea sectorului dinat, deci i a levierului de
direcie, bara longitudinal de direcie va avea o micare axial care depinde de sensul de rotaie a
sectorului dinat.
Prin deplasarea axial a barei longitudinale de direcie, braul tiizetei 11 va roti fuzeta 9 n
jurul pivotului 10 i o dat cu ea i roata din stnga. Legtura care exist ntre fuzeta 9 i fuzeta
13, prin intermediul levierelor 8 i 14 i bara transversal de direcie 7, va produce rotirea fuzetei
13.
Patrulaterul format din puntea propriu-zis 12, levierele fuzetelor 8 i 14 i bara transversal
de directie 7 se numeste trapezul directiei.
Volanul de directie este realizat, in general, din material plastic cu armtur metalic, avnd forma
circular cu 1-3 spie. Axul volanului este format dintr-o bucat sau din dou buci, legate ntre
ele printr-o articulaie cardanic elastic de cauciuc. Soluia din dou buci se folosete atunci
cnd caseta de direcie nu se afl pe direcia axului volanului.
Din motive de securitate, ncepe s se rspndeasc la autoturisme soluia cu coloana volanului
deformabil, sub aciunea unui oc puternic, n general s-a rspndit soluia coloanei telescopice,
compus din dou tuburi, care devin telescopice la o anumit for axial. La unele automobile
poziia volanului poate fi reglat (prin deplasarea n direcie axial i nclinare cu un anumit
unghi).



















Fig.7.2. Prile componente a sistemului de direcie.


Elementele componente ale sistemului de direcie se mpart n dou grupe, n funcie de
destinaia lor, i anume:
- mecanismul de acionare sau comand a direciei, ce servete la transmiterea micrii de la
volan la levierul de direcie;
- transmisia direciei, cu ajutorul creia micarea este transmis de la levierul de direcie la
fuzetele roilor,
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




4
Sistemele de direcie se clasific dup mai multe criterii i anume: locul de dispunere a
mecanismului de acionare, tipul mecanismului de acionare, particularitile transmisiei, locul
unde sunt plasate roile de direcie.

Dup locul de dispunere a mecanismului de acionare a direciei, se deosebesc sisteme de direcie
pe dreapta i sisteme de direcie pe stnga.

Dupa tipul mecanismului de actionare, sistemele de directie se clasifica in functie de:
- raportul de transmitere, care poate ti constant sau variabil;
- tipul angrenajului, intlnindu-se mecanismele cu melc, cu urub, CU manivel i cu roi
dinatei
- tipul comenzii, care poate fi: mecanic, mecanic cu servomecanism (hidraulic, pneumatic
sau electric) i hidraulic.

Dup particularitile transmisiei direciei, clasificarea se face n funcie
- poziia trapezului de poziie n raport cu puntea din fa, care poate fi anterior sau
posterior;
- construcia trapezului de direcie, care poate fi cu bar transversal de direcie dintr-o
bucat sau compus din mai multe pri.

Dup locul unde sunt plasate roile de direcie, automobilele pot fi: cu roi de direcie la puntea
din fa, la puntea din spate sau la ambele puni.

4. Mecanismele de direcie cu cremalier, construcia, principiul de funcionare, metodele de
reglare
Acest tip demecanism (fig.10) se utilizeaz destul de des la autoturismele cu
suspensieindependent a roilor i bar transversal de direcie.n felul acesta,
numrularticulaiilor transmisiei direciei se reduce la patru fa de alte soluii carenecesit cel
puin ase articulaii. Pinionul cu dini nclinai 8 al axului volanului 5
este montat pe doirulmeni radiali axiali 7, al cror joc se regleaz cu garnituri montate
subcapacul inferior al casetei de direcie . Cremaliera 9 este realizat pe o barde seciune
circular, care este introdus n eava de oel 6. Angrenarea corectntre pinion i cremalier este
asigurat de dispozitivul 3. Jocul angrenajului sestabilete cu ajutorul
garniturilor 2. n orificiul din centrul suportului semonteaz plunjerul de bronz 4, care este apsat
de arcul 10, pe cremalier.






Fig 7.4.1: Mecanismul de
acionare a direciei cu
cremalier
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




5
7. Pompa hidraulica. Constructia, principiul de functionare.

La o pompa aflata in functiune distingem mai multe fenomene ca :
Prin crearea unui vid partial intern uleiul se deplaseaza din rezervor in pompa,
fenomen numit aspiratie;
Apoi are loc transferul uleiului in pompa spre orificiul de iesire din pompa, fenomen
numit refulare.

Distingem astfel:
Orificiul de aspiratie, este orificiul prin care patrunde uleiul in pompa;
Orificiul de refulare, este orificiul prin care uleiul iese din pompa.

O pompa este cea care vehiculeaza un debit de ulei, dar nu creeaza presiune, aceasta fiind
obtinuta prin rezistenta la curgere a uleiului.
Atunci cand intr-un circuit se manifesta o rezistenta la curgere, presiunea uleiului este mai
mare la orificiul de refulare fata de orificiul de aspiratie.

Distingem doua tipuri de pompe :
- Pompe hidrodinamice :
Etanseitatea la acestea este practic inexistenta, debitul variind cosiderabil cu presiunea.
- Pompe volumice :
Exista o etanseitate perfecta, iar debitul variaza foarte putin cu presiunea.
Scurgerile interne sunt practic foarte slabe.

Pompele volumice sunt aparatele care realizeza transformarea energiei mecanice in
energie hidraulica.
In timpul functionarii sale pompa are doua functii importante:
In primul rand, ea creeaza un vid partial pe aspiratie, ceea ce obliga lichidul din
rezervorul hidraulic sa urce prin canalizare pana la pompa ;
In al doilea rand aceasta asigura transportul lichidului pana la orificiul de refulare.

Principiul de constructie

Fig.7.7.1
1 rezervor; 2 - rotor excentric in raport cu statorul si antrenat in miscare de rotatie de un motor electric;
3 stator; 4 - resort care impinge paleta catre stator; 5 - paleta culisanta in rotor.
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




6
In timpul rotatiei, paleta creaza un vid partial intre punctele C si D, diminiand cantitatea de
aer continut in teava de aspiratie si volumul A.
In momentul trecerii paletei in punctul C, vidul partial este nul, dar in timpul trecerii prin
punctul D, vidul partial este maxim.
Presiunea atmosferica care se exercita pe suprafata libera a lichidului continut in rezervor,
face ca fluidul sa urce prin tubulatura de aspiratie , pentru compensarea cresterii volumului de aer
continut in teava.
Dupa mai multe rotatii ale paletei, se va suprima aerul continut initial in teava de aspiratie,
si in volumul A. Sub efectul presiunii atmosferice, lichidul umple teava de aspiratiesi volumul A.
In timplul rotatiei urmatoare, paleta impinge lichidul in volumul B, pana la teava de
refulare.
Astfel, remarcam in timplul unei rotatii a paletei :
Volumul A creste, ceea ce determina aspiratia;
Volumul B scade, ceea ce determina refularea.
Aceste principii de aspiratie si de refulare sunt valabile pentru toate pompele volumice.
Paramterii principali ai pompelor volumice sunt : presiunea maxima a acestora si debitul
(fix sau reglabil) pe care-l pot refula.
Presiunea maxima la care va fi solicitata pompa hotareste tipul acesteia, iar debitul hotareste
gabaritul si turatia de antrenare.

Pompe rotative
Pompele cu organele active in miscare de rotatie avanseaza mediul lichid in mod continuu si
se numesc pompe rotatative.
In acest tip de pompa lichidul este transferat printr-o miscare circulara de aspiratie si de
refulate.
Pompele rotative sunt clasate in general dupa elementele care deplaseaza efectiv lichidul.
Distingem urmatoarele tipuri de pompe:
Cu angrenaje
Cu lobi
Cu palete
Cu pistoane axiale
Cu pistoane radiale
Aceste pompe pot fi de trei tipuri :
1) Cu cilindree constanta
2) Cu cilindree variabila
3) Cu cilindree auto-anulabila
1) Pompa cu cilindree constanta

Fig.7.7.2
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




7
Examinand figura de mai suss se observa ca atunci cand rotorul efectueaza o, jumatatae de
tura, pompa aspira volumul A si refuleaza volumul B. deci, la fiecare tur, pompa refuleaza un
volum A +B.
Acest volum refulat la fiecare tura se numeste cilindreea pompei.
In cazul nostru, pompa este antrenata de un motor electric astfel incat viteza de rotatie este
fixa prin constructie. Deci ea este constanta.
Pentru ca noi nu avem posibilitatea de a regla cilindreea pompei noastre, debitul acesteia va
fi constant. Deci :
O pompa cu debit constant este o pompa la care nu putem modifica debitul atunci cand se
modifica viteza de rotatie.
2) Pompa cu cilindree variabila

Fig.7.7.3: 1 - surubul de reglare; 2 stator; 3 rotor; 4 resort; 5 paleta; 6 corpul. pompei
Debitul dorit este obtinut printr-un reglaj efectuat asupra unei pompe.
In cazul unei pompe cu palete si cilindree variabila, vom modifica pozitia relativa a axelor
rotorului si statorului.
In figura de mai jos vom avea :

Fig.7.7.4
Surubul 1 este insurubat complet : Debit maxim
Surubul 1 este desurubat cu cateva ture : Debit intermediar
Surubul 1 este complet desurubat : Debit nul

Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




8
Observam ca prin deplasarea statorului in raport cu rotorul putem face varierea debitului de
la valoarea maxima pana la anularea completa, prin trecerea printr-un debit intermediar.
Astfel avem realizata o pompa cu debit variabil. Deci :
O pompa cu debit variabil este o pompa la care putem varia debitul fara a schimba viteza
de rotatie a rotorului.
Nota : Pompele cu cilindree constanta si variabila trebuie sa fie obligatoriu protejate la
refulare printr-o supapa de siguranta, numita si limitator de presiune.
3) Pompa cu cilindree auto-anulabila

Fig.7.7.5: 1 - surubul de rezglare; 2 - compensator de presiune ; 3 stator ; 4 rotor ; 5 paleta ; 6
resort ; 7 - corpul pompei.
La acest tip de pompa regasim aceleasi organe ca la pompa cu debit variabil dar, controlul
statorului se efectueaza printr-un compensator de presiune.
Conducta de refulare (din interiorul corpului) este unita cu fata inferioara a pistonului.
Un resort reglabil printr-un surub apasa pe suprafata sa superioara, noi putand deci regla
efortul de deplasare al pistonului.
Functionarea dispozitivului :
Pompa se roteste si umple cilindrul de la masina. Atunci cand pistonul ajunge la capat,
lichidul nu se poate scurge si presiunea in circuit creste, deci in partea de dedesubt a pistonului de
comanda a statorului.
Daca aceasata presiune creste suficient pentru a invinge rezistenta resortului, pistonul se
deplaseaza si statorul impinge resortul inferior, devenind concentric cu rotorul.
Ne vom gasi atunci in situatia studiata in cazul anterior.
Pentru ca nu mai avem debit (debitul este nul), presiunea va inceta sa mai creasca.
Daca presiunea tinde sa se diminueze, resortul obliga statorul sa coboare, deci pompa va
avea din nou debit.
O pompa cu debit auto-anulabil este o pompa la care debitul se anuleaza atunci cand
presiunea maxima dorita in circuit este obtinuta.

Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




9
Pompe cu palete
In figura de mai jos este reprezentata o pompa cu palete simpla de tip neechilibrat. Aceasta
pompa este constituita dintr-un rotor prevazut cu canale si antrenat printr-un arbore canelat.
Fiecare canal contine o paleta plata, rectangulara, care se poat misca radial in lungul ei.
Rotorul si paletele sunt plasate intr-un carter al carui profil interior este excentric in raport cu axa
arborelui de comanda.
Atunci cand rotorul se roteste, forta centrifuga impinge paletele catre suprafata interioara a
carterului , astfel incat ele sa urmeze intocmai profilul. Astfel, paletele vor diviza spatiul cuprins
intre rotor si carter intr-o serie de alveole.

Fig.7.7.6
Aspiratia pompei este situata in partea in care alveolele cresc in dimensiuni, astfel creindu-
se un vid partial.acest vid este umplut de lichidul hidraulic care este impins in alveolele de la
aspiratie de catre presiunea atmosferica care actioneaza in rezervor.
Lichidul retinut intre palete este transportat pana la cota de refulare a pompei.
Alveolele din zona de refulare isi diminueaza progresiv volumul astfel ca uleiul transportat
este transmis in orificiul de refulare.
Pompa prezentata mai sus nu este echilibrata pentru ca toate actiunile de pompare se produc
in alveolele de pe aceiasi parte a rotorului si a arborelui. Aceasata dispunere incarca radial cele
doua piese.
Pompele cu palete cele mai utilizate sunt cele in constructie echilibrata. Pompele contin un
inel in care profilul interior este oval si el formeaza doua spatii separate de pompaj plasate la 180
in raport cu axa pompei. Incarcarile radiale aplicate la arbore sunt astfel egale si opuse, deci ele se
anuleaza.

Pompe cu angrenaje
Pompele cu angrenaje cu dantura exterioara sunt constituite dintr-un carter (1) si doua
pinioane cu dantura dreapta.
Unul dintre pinioane este numit pinion conducator (2) care este motor, fiind solidar cu
arborele de antrenare.
Celalalt pinion, numit pinion condus (3) este antrenat in miscarea de rotatie de catre
angrenajul danturii.
Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




10

Fig.7.7.7
Functionare :
Uleiul din rezervor ajunge la pompa in punctul A, la aspiratie, el umpland golurile dintre
pinioane in partea superioara, partea C.
Odata ajuns si inchis in acea zona, uleiul este transportat de catre pinioane spre stanga si
spre dreapta in partea interioara a carterului, fiind impins catre R, adica spre refulare.
Acest ulei nu se poate reintoarce in A, deoarece dintii care angreneaza in E formeaza o
perfecta etanseitate intre aspiratie si refulare.
Aspiratia la aceste pompe este provocata de vidul creat la nivelul D unde se realizeaza
decuplarea danturii.
Aceste pompe se pot roti in cele doua sensuri ; dar se va avea grija ca atunci cand se face
inversarea sensului de rotatie, trebuie sa se faca si inversarea conductelor de aspiratie si de
refulare.

Pompe cu surub
Principiul de constructie :
Pompele cu surub sunt constituite in general dintr-un corp in care sunt prelucrate trei alezaje
suprapuse, in care sunt montate trei suruburi axiale paralele.
Filetul la aceste suruburi are forma trapezoidala.
Surubul central este conducator sau motor , iar celelate doua suruburi, aflate de o parte si de
alta sunt conduse sau antrenate.

Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




11

Fig.7.7.8
Principiul de functionare :
Fluidul debitat nu se roteste, ci se misca rectiliniu. Surubul motor se comporta asemeni unui
piston fara sfarsit care se misca in mod continuu antrenand lichidul de la orificiul de aspiratie spre
orificiul de refulare.
Caracteristici :
Aceste pompe pot fi asimilate cu pompele cu angrenaje. Performantele lor sunt mult mai
ridicate, si anume : nu apar pulsatii de debit chiar la turatii ridicate si nu au numeroase piese in
contact reciproc, dar se folosesc la presiuni mici.
Aceste pompe au un randament scazut, dar au avantajul unei functionari silentioase, dand un
debit foarte regulat (constant).
Aceste pompe au debitul constant, acesta neputand fi modificat in functie de viteza de
rotatie.
Pompele cu surub sunt utilizate in industria petroliera si chimica pentru efectuarea refularii
lichidelor cu vascozitate ridicata.













Sch Coala document.
Coala
Semnat Data
Sistemul de direcie.




12
Bibliografie, surse :
1. Gh. Fratila Automobile. Cunoastere, intretinere si reparatie.
2. Rusu Sergiu Automobilul. Cunoastere, intretinere si reparatie.
3. www.scritube.com/tehnica-mecanica