I DE PREVENIRE SI COMBATERE A STRESULUI LA ELEVII

COLII DE AGENTI DE POLI

Alexandrina-Augusta Bora

Lucrarea si propune determinarea nivelului de stres la elevii scolii de agenti de politie si conturarea unor
modalitati de prevenire sau diminuare a acestuia. Chestionarul aplicat a relevat faptul ca elevii utilizeaza
destul de putin strategii active de combatere a stresului provocat n primul r nd de solicitarile de
nvatare. Aceste rezultate au condus la propunerea unor activitati practice desfasurate n colaborare cu
dirigintii, prin care elevii sa dezvolte strategii de adaptare la stres prin confruntarea cu problema si
conturarea unor modalitati de rezolvare a acesteia, activitati prin care elevii sa si dezvolte abilitatile de
management al stresului prin asimilarea unor tehnici de organizare a timpului, metode de nvatare si
optimizare a memorarii.
Studiul stresului n scoala de agenti de politie este un demers care necesita o abordare complexa,
ntruc t n acest tip de institutie se regasesc elemente care au legatura at t cu unitatile operative ale
politiei c t si cu scolile din nvatam ntul de masa. Astfel, la intrarea n scoala de agenti de politie,
elevul se confrunta cu aspecte noi, specifice mediului politienesc, dar si cu cerinte scolare care respecta
standardele stabilite de beneficiar. De aceea, pot aparea situatii n care vorbim de ceea ce specialistii
numesc "incapacitatea individului de a raspunde adaptativ la agentii de mediu, in situatii de
suprasolicitare".
Pentru a contura modalitati de preventie si control al stresului este recomandabil sa identificam
principalele surse de stres, nivelul stresului la nivelul unitatilor de elevi, precum si principalele moduri de
adaptare la situatiile stresante. Aceasta activitate de diagnoza s-a realizat printr-un chestionar care a
constituit baza de la care am pornit n analiza fenomenului si propunerea unor activitati concrete ce pot
fi desfasurate n scoala n vederea ameliorarii nivelului stresului.
Este evidenta necesitatea unei evaluari initiale a nivelului de stres printr-o abordare la nivel de grup care
are ca finalitate construirea unor modalitati de preventie aplicabile prin activitati cu ntreaga clasa. De
aceea este ustificata aplicarea unui chestionar cu ntrebari deschise pentru stabilirea frecventei si
ponderii elementelor studiate la nivelul ntregului efectiv de elevi. Evaluarea individuala cu instrumente
psihologice standardizate se va realiza n cadrul consilierii psihologice individuale. Deocamdata, s-a
urmarit surprinderea celor mai semnificativi stresori si strategii de adaptare, pentru a se contura
modalitati de prevenire si combatere a stresului prin activitati desfasurate n grup !clasa" chiar de catre
diriginte, cu spriinul psihologului.
Astfel, primul item releva nivelul stresului la elevii scolii de agenti de politie ! fig. #". Acesta decurge din
mbinarea a trei componente$ factorii de stres, resursele personale de confruntare cu stresorii si reactia
la stres. Autoevaluarea nivelului de stres evidentiaza un stres moderat la peste umatate din elevi, iar la
%&' dintre ei nivelul stresului este resimtit ca fiind ridicat.
(ig.# )ivelul stresului la elevii scolii de agenti de politie

)ivelul stresului evidentiat n fig.# este rezultatul evaluarii mediului extern. Astfel, o situatie poate fi
evaluata de indivizi diferiti ca av nd semnificatii diferite. Pentru a putea utiliza aceste rezultate este
nevoie sa stim care sunt cei mai semnificativi factori generatori de stres n scoala de agenti de politie.
(ig.% Principalii factori de stres
Schimbarile intervenite n ultima perioada n structura nvatam ntului n scolile de agenti de politie
au dus la aglomerarea programului de nvatare al elevilor. Supra ncarcarea determina stres si duce la
instalarea oboselii. *egulamentul scolii presupune de asemenea ritmuri impuse de munca, ceea ce
reprezinta alta sursa de stres.
+nvestigatiile releva, n principal, cinci categorii de efecte ale stresului !*oudseep, E., #,-."
/ efecte subiective 0 anxietate, agresivitate, apatie, plictiseala, depresie, oboseala, indispozitie, scaderea
ncrederii si stimei de sine1
/ efecte comportamentale 0 predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea, iesiri emotionale,
tendinta de a m nca si fuma excesiv, comportament impulsiv1
/ efecte cognitive 0 scaderea abilitatilor de a adopta decizii rationale, concentrare slaba, scaderea
atentiei, hipersensibilitate la critica, blocae mentale1
/ efecte fiziologice 0 cresterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, senzatia de uscaciunea gurii,
transpiratii reci, valuri de caldura si de frig1
/ efecte organizationale 0 absenteism, demisii, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie n munca,
reducerea responsabilitatii si a loialitatii fata de organizatie.
*esursele de adaptare la factorii de stres se mobilizeaza pentru reduce sau tolera solicitarile care
depasesc resursele personale. S-au conturat n literatura de specialitate c teva strategii generale de
adaptare la stres !2aban, %33#"$ reevaluarea evenimentului considerat stresant prin prisma g ndirii
pozitive, organizarea eficienta a timpului, nvatarea unor metode eficiente de rezolvare a problemelor si
de luare a deciziilor, dezvoltarea asertivitatii si a abilitatii de rezolvare a conflictelor, stabilirea si
mentinerea unui suport social adecvat, dezvoltarea unui stil de viata sanatos. Strategiile de adaptare la
stres sunt de doua tipuri$ centrate pe emotii !au ca obiectiv reducerea tensiunii emotionale fara a schimba
situatia, sunt orientate spre persoana n scopul reducerii sau controlarii raspunsului emotional la
stresori1 n aceasta categorie sunt incluse si asa numitele strategii paleative, cum sunt uzul alcoolului,
sedativelor si tranchilizantelor, drogurilor, tehnicilor de relaxare."1 centrate pe problema !au ca obiectiv
modificarea situatiei, action nd indirect asupra emotiilor, dezvoltarea de planuri si implicarea n actiuni
pentru a raspunde direct, confruntativ stresorilor".
Se sustine ca strategiile centrate pe emotie sunt neadaptative, n timp ce cele centrate pe problema sunt
adaptative. Se constata ca adaptarea la stres centrata de problema, conduce la experiente de munca4
nvatare pozitive, n timp ce strategia centrata pe emotie contribuie la experiente negative n munca4
nvatare.
Dupa cum arata (ig. 5 elevii scolii de agenti de politie utilizeaza destul de putin strategii active de
combatere a stresului provocat n primul r nd de solicitarile de nvatare. 6 mare parte dintre elevi
!53'" considera odihna ca fiind principala metoda de control si adaptare la stres. Alte strategii evitative,
centrate pe emotie sunt sportul !#5'", muzica !#3'", ignorarea problemei !-'", suportul prietenilor
!7'".
Elevii nu constientizeaza eficienta unor metode centrate pe problema. Acest lucru reiese si din (ig. &-"
8um te poate spriini psihologul n situatii de stres9". Ei afirma ca au nevoie din partea specialistului de
spriin, ncuraare, consiliere, sustinere morala, si mai putin solicita spriin pentru asimilarea unor
metode de nvatare si de combatere a stresului.
De aceea, sunt necesare activitati prin care elevii sa si dezvolte abilitatile de management al stresului
prin asimilarea unor tehnici de organizare a timpului, metode de nvatare si optimizare a memorarii.

(ig. 5 - Strategii de adaptare la stres utilizate de elevii scolii de agenti de politie

(ig.& 8um te poate spriini psihologul n situatii de stres9

Aceste rezultate au condus la propunerea unor activitati practice desfasurate n colaborare cu dirigintii,
precum si la intensificarea activitatilor de consultanta acordata cadrelor didactice. Pentru a reduce nivelul
stresului la elevi este recomandabil ca profesorii sa tina cont de c teva elemente concrete n
organizarea interventiei educative !+. )eacsu, #,,#"$
- fixarea unui scop prioritar clar, determinarea si delimitarea acestuia precis n structura actiunilor
ntreprinse1
- fixarea progresiva a scopurilor imediate si apoi, pe termen mai lung1
- individualizarea stabilirii scopurilor n functie de personalitatea fiecarui grup sau chiar individual1
- aprecierile evolutiei ! n instruire" n termeni predilect pozitivi - utilizarea competitiei, cu prudenta !pe
fondul cooperarii stimulative"1
- evaluari sistematice, formative1
- evitarea presiunilor4barierelor prea puternice, exterioare !pentru atingerea scopurilor la standarde
nalte"1 apar, altfel, resentimentele, agresivitatea, stresul, insatisfactia, inhibitia1
- dozarea optima a cantitatii de informatie n unitatea de timp1
- accesibilizarea transmiterii informatiilor1
- diagnosticarea si utilizarea intereselor cognitive si motivelor favorabile nvatarii !individuale4grupale"1
- utilizarea metodologiei adecvate n instruire.
8a modalitati concrete de actiune, psihologul poate concepe activitati la nivelul clasei, prin care sa
dezvolte strategii de adaptare la stres prin confruntarea cu problema si conturarea unor modalitati de
rezolvare a acesteia. ntruc t n chestionarul aplicat elevilor scolii de politie factorul stresant principal
l constituie activitatea de nvatare !informatii prea multe - timp insuficient pentru pregatire", iar ca
strategii de adaptare la stres, cele mai utilizate sunt cele centrate pe emotie sau cele evitative, am propus
organizarea unor module n cadrul lectiilor de dirigentie cu scopul dezvoltarii abilitatilor de management
al stresului prin asimilarea de metode de nvatare si de organizare a timpului de studiu. Astfel,
prezentam mai os doua exemple de astfel de activitati care se doresc a fi un suport practic pentru cadrele
didactice, at t pentru prevenirea c t si pentru combaterea stresului la elevii scolii de politie .
: P*6+E8; PE);*< 6*A DE D+*+=E);+E
>etode si tehnici de nvatare - organizarea studiului individual
62+E8;+?E$
- nsusirea unor metode de planificare si organizare adecvata a studiului individual
- formarea 4 dezvoltarea deprinderilor de nvatare sistematica
>E;6DE D+DA8;+8E$ conversatia, expunerea, problematizarea , exercitiul
DES(AS<*A*EA A8;+?+;A;++$
8aptarea atentiei $
- se solicita %-5 elevi sa descrie modul in care si organizeaza nvatarea
- nu se fac observatii critice n acest moment, ci doar constatari
Anuntarea temei si a obiectivelor$
Dirigintele prezinta tema si explica avantaele studiului sistematic
- se obtin rezultate sigure, informatiile fiind asimilate n mod organizat, cu respectarea curbei uitarii
!elaborata de Ebbinghaus" !anexa +"
- presupune economicitate, ecluz nd risipa de timp si de efort
Aceasta ora are ca scop nsusirea unor metode de planificare a studiului individual si a unor metode de
nvatare.
Rezolvarea sarcinilor de lucru
Dirigintele ia exemplu o lectie si i solicita pe % sau 5 elevi sa explice pasii pe care i parcurg n
nvatarea materialului respectiv. Se prezinta metodele de nvatare descrise n anexa ++.
Dirigintele prezinta anexa + - curba uitarii, explic nd modul n care se repeta materialul nvatat
Profesorul prezinta etapele de planificare a nvatarii
- inventarierea materiilor si a lectiilor care trebuie nvatate !stabilirea prioritatilor"1
- evaluarea timpului disponibil, care cuprinde si un "timp de rezerva"1
- elaborarea unui calendar de studiu saptam nal, apoi zilnic.
Se prezinta modelul de tabel pentru planificarea saptam nala !anexa +++, pct #". Elevii sunt mpartiti pe
grupe si li se cere sa stabileasca o planificare saptam nala a studiului pentru saptam na urmatoare.
(iecare grupa prezinta rezultatul muncii. Planificarea se individualizeaza n functie de nevoile fiecarui
elev. Ei exerseaza doar tehnica de planificare.
Se prezinta modelul de planificare zilnica !anexa +++, pct.%". Elevii vor lucra individual la planificare a
studiului pentru ziua urmatoare. 8 tiva elevi vor prezenta tabelul de planificare zilnica. Se discuta
eficienta planificarii.
Evaluarea$ Se discuta diferentele ntre metodele de nvatare si planificarea saptam nala 4 zilnica a doi
elevi si se motiveaza timpul alocat de catre ei studiului fiecarei materii.
Anexa 1 - Curba uitarii (dupa H. Ebbinghaus)
: Aproape @3 ' din informatiile nvatate se uita n prima ora de la memorarea lor.
: <itarea este masiva si la o zi dupa memorare.
: Pentru a preveni uitarea este bine sa se repete materialul la intervalele n care uitarea este masiva.
*eguli pentru o repetare eficienta$
: )umarul de repetitii trebuie sa fie optim !fiecare elev si apreciaza numarul. de repetitii de care are
nevoie pentru a asimila un material"1
: Esalonarea repetitiei este mai eficienta dec t repetitia comasata !de ex$ este mai bine sa repeti la o
materie o ora pe zi timp de trei zile, dec t trei ore ntr-o singura zi nainte de seminar sau lucrare"1
: *epetitia este mai eficienta atunci c nd se combina cu ncercari de reproducere a materialului studiat
!asa ti poti da seama ce ai retinut si ce nu"1
: *epetitia poate fi organizata prin reluarea materialului n ntregime !material cu un volum redus" sau
prin fragmentarea materialului !volum mare".
Anexa 2
Metoda nvatarii globale
- presupune citirea 4 repetarea integrala a materialului1
- este recomandata n cazul unor materiale, bine organizate si nu foarte dificile.
Etape$
- lectura de ansamblu a textului - nu e necesar sa faceti notite, nici sa va propuneti sa retineti informatiile
! are rol de familiarizare cu materialul"1
- citirea analitica - ntelegerea n profunzime a informatiilor, fara a face notite !nu lasati sa persiste nici
o ambiguitate"1
- citirea analitico-sintetica si consemnarea 0 extragerea ideilor principale si notarea lor1
- repetitia pe baza de recunoastere !cu textul n fata"1
- repetitia pe baza de reproducere !fara a avea materialul n fata" - doar astfel se poate verifica
acuratetea retinerii informatiilor1
- recapitularea generala1
- repetarea materialului !conform sugestiilor din anexa +".
Metoda nvatarii secventiale
- presupune asimilarea textului dupa ce acesta a fost mpartit n secvente de studiu sau fragmente1
- se recomanda n cazul unor materiale voluminoase sau dificile.
Etape$
- fragmentarea materialului n secvente de studiu tin nd cont de logica si structura materialului1
- fiecare fragment va fi nvatat tin nd cont de etapele metodei nvatarii globale.
Metoda nvatarii progresive
- presupune combinarea metodei nvatarii globale cu cea a nvatarii secventiale1
- se utilizeaza pentru nvatarea materialelor voluminoase, pe o perioada mare de timp !semestre, ani de
studiu".
Etape
- lectura de ansamblu 0 familiarizarea cu continutul materialului1
- fragmentarea materialului n unitati de studiu ample !lectii , capitole- notate cu A, 2, 8, D etc."1
- nvatarea4repetarea lor dupa urmatoarea schema$ A/2/A2/8/A28/D /28D/E/8D/E/A28DA..
Metoda RCAR
- consta n cinci etape1
- se recomanda n studierea cartilor, articolelor.
Etape
*- rasfoirea generala a capitolelor, a alineatelor subliniate, a concluziilor partiale sau generale1
+- ntrebari . Se formuleaza n scris ntrebari legate de continutul textului1
8- citirea textului cu scopul de a gasi raspunsuri la ntrebarile formulate anterior1
A- amintirea, rememorarea esentialului, reproducerea ideilor principale, fara a avea materialul n fata *-
recapitularea1
- examinarea structurii de ansamblu a materialului1
- recitirea ntrebarilor formulate1
- elaborarea raspunsurilor la ntrebari1
- recitirea textului unde este nevoie1
- completarea notitelor unde este cazul.
Anexa !
"abel pentru plani#icarea sapta$ nala a studiului

B<)+
Disciplina ;imp



Se realizeaza planificarea pe aceasta structura pentru fiecare zi a saptam nii
;abel pentru planificarea zilnica a studiului

>A;E*+A 62+E8;+?E
!ce ai de
nv at,
ce trebuie s tii"
>+CB6A8E
!din ce surse
nve i"
;+>P
: P*6+E8; PE);*< 6*A DE D+*+=E);+E
>odalitati de luare a notitelor
62+E8;+?E$
- nsusirea unor tehnici de luare a notitelor care faciliteaza1
- organizarea logica a materialului1
- aplicarea metodei 8ornell de luare a notitelor.
>E;6DE D+DA8;+8E$ conversatia, expunerea, problematizarea, exercitiul.
DES(AS<*A*EA A8;+?+;A;++
8aptarea atentiei $
- elevii observa un caiet de notite al unui coleg si stabilesc diferentele intre stilul colegului de luare a
notitelor si stilul propriu1
- nu se fac observatii critice n acest moment ci doar constatari.
Anuntarea temei si a obiectivelor$
Dirigintele prezinta tema si insista asupra importantei acesteia, prezent nd functiile luarii de notite.
" (unctiile luarii de notite"
Buarea de notite $
- 8onstituie o modalitate externa de stocare a informatiei1
- (aciliteaza prelucrarea si reactualizarea informatiei1
- Permite structurarea materialului chiar in timpul predarii acestuia.
*ezolvarea sarcinilor de lucru
Se aleg doua sau trei perechi de elevi1 se aseaza spate in spate, doi c te doi. <n elev descrie o figura
geometrica iar celalalt deseneaza in functie de indicatiile primului
Se discuta rezultatele, concluzia poate fi$ exista modalitati diferite de ntelegere a mesaului si de notare
a acestuia
Elevii sunt mpartiti pe grupe si li se cere sa stabileasca o modalitate de luare a notitelor pe baza unui
text citit1 fiecare grupa prezinta rezultatul muncii.
Dirigintele descrie >etoda 8ornell de luarea a notitelor.
Acest sistem cuprinde trei sectiuni$
Sectiunea I, portiunea cea mai mare, aflata in partea dreapta a paginii, n care se noteaza ideile ntr-o
modalitate informala !asa cum sunt prezentate sau receptate n ora".
Sectiunea II, aflata n partea st nga a paginii, este potiunea destinata cuvintelor cheie. Ea se
completeaza de obicei n faza de revizuire si cuprinde comentarii care accentueaza ideile importante,
clarifica sensuri sau leaga idei
Sectiunea III, n partea de os a paginii este cunoscuta ca zona rezumatului. Aici se include un rezumat
format din doua sau trei propozitii care sumarizeaza ideile din pagina si le integreaza ntr-o structura
clarificatoare.
Se realizeaza un exercitiu de aplicare a metodei prezentate.
Evaluarea
Se discuta diferentele ntre metode si se analizeaza eficienta metodei 8ornell.
Asadar, dupa cum am aratat n analiza chestionarului initial, principalul factor de stres pentru elevii scolii
de politie l constituie cantitatea de informatii raportata la timpul alocat pentru pregatire ! n esenta
activitatea de nvatare", iar ca strategii de adaptare la stres, cele mai utilizate sunt cele evitative, n
mod evident ineficiente, ntruc t 53' dintre elevi evalueaza nivelul stresului ca ridicat sau foarte
ridicat. n afara sedintelor de consiliere psihologica individuala este nevoie de o interventie la nivelul
grupului. Aceasta modalitate de prevenire si combatere a stresului, prin intermediul unor activitati
desfasurate de cadrele didactice cu spriinul psihologului are ca scop formarea sau dezvoltarea unor
strategii active de confruntare cu problema stresanta.
Desigur, aceasta propunere constituie doar o prima parte dintr-un program de preventie4interventie care
se poate construi pe modelul preventiei primare, secundare, tertiare. Astfel, lectiile propuse au scopul de
a educa elevul pentru o abordare adecvata a nvatarii, prevenind astfel aparitia simptomelor
caracteristice stresului !preventie primara". n a doua faza de preventie se identifica elevii care nca nu
prezinta simptomele de stres, dar sunt mai vulnerabili n aceasta privinta si se lucreaza cu ei pentru
dezvoltarea unor strategii active de adaptare la stres n functie de factorii individuali . n faza a treia se
lucreaza cu cei care prezinta un nivel ridicat al stresului, aceasta activitate realiz ndu-se de catre
specialist n cadrul consilierii psihologice individuale.
>odalitatea n care se pune n practica acest program depinde de caracteristicile grupului si problemele
identificate de elevi. De aceea, este indicata o activitate initiala de diagnoza dupa care se contureaza
strategiile de interventie.
%ibliogra#ie
#. 2aban, A., Petrovai.D, Bemeni.=. !%33%". 8onsiliere si orientare. =hidul profesorului. Editura Dumanitas
Educational, 2ucuresti1
%. 6n, A., Petelean, A. !%33#". Evaluari ale nivelului stresuluiprofesional,
http$44EEE.cs.uu.nl4people4ion4po%F%33#.pd 1
5. *oth, S. G 8ohen, B. C.,!#,-."."Approach, avoidance and coping Eith stress" n American
PsHchologist, nr. &#1
&. *oudseep, E., !#,-.""Are Iou Bosing the 2attle Against Stress9", >achine Design, nr. %-, mai.

Rezumat:
Stresul profesional reprezint o categorie de stres foarte important din punct de
vedere al adaptrii optime la locul de munc. Randamentul, eficiena personal sunt
factori care influeneaz direct stima de sine i funcionarea persoanei. O important
aciune de prevenire a instalrii oboselii cronice i a stresului o reprezint aplicarea
unor strategii de management a stresului.
Cuvinte cheie:
stres, vulnerabilitate, adaptare, burnout, managementul stresului.
Adaptare i stres
Debutul n orice profesie este deopotriv dificil, stresant, dar i stimulativ, orict de
pregtit profesional este noul intrat n cmpul muncii. ondiia de baz pentru
anga!area n nvmnt este dat de absolvirea modulului pedagogic n perioada de
formare iniial, ns nu reprezint suficien, deoarece dificultile, comple"itatea
situaiilor cu care se vor confrunta tinerii anga!ai nu sunt cunoscute complet, nici
mcar din punct de vedere teoretic.
#icio pregtire prealabil, de altfel, orict de bine ar fi fcut, nu poate elimina total
problemele cu care se vor confrunta debutanii, deoarece se tie c cel mai puin
previzibil n aceast ecuaie descris de procesul de nvmnt este elevul.
$nc%escu, analiznd suprasolicitarea sub aciunea unor factori stresani din mediul
e"tern &biologic, psi%o'social, profesional, colar, familial, etc.( ierar%izeaz, ca etape
ale adaptrii profesionale)
* Surmena!ul cu scderea ateniei, a interesului pentru munc, urmat de fenomene
de decompensare + randament sczut, dezinteres, etc.,
* Oboseala, ca urmare a suprasolicitrii, cu manifestarea unei stri de indispoziie,
epuizare fizic i nervoas, deficit de atenie i frecvente erori,
* $puizarea nervoas cu manifestri de nelinite, iritabilitate, astenie fizic i
intelectual, cefalee, ameeli, cu forma cronicizat denumit -nevroza de
supasolicitare..
/tunci cnd vorbim de probleme de adaptare i situaii care genereaz stres la locul
de munc, sc%imbri recente n modul de via al indivizilor genereaz stresul
situaional, denumit i stres cultural.
0roblemele cel mai des evideniate de cadrele didactice debutante, subliniate de 1
raovan &2334( sunt legate de)
* comunicarea cu elevii,
* rezolvarea situaiilor conflictuale,
* relaiile cadru didactic + elevi + prini,
* situaii tensionate cu colegii sau superiorii,
* proiectare didactic,
* modaliti de evaluare.
0ot fi adugate sau suprapuse, de asemenea)
* lipsa e"perienei n domeniul profesional,
* nencredere n forele proprii,
* cunotine practice insuficiente, iar teoretice ineficiente n practic,
* nempliniri legate de nevoile, aspiraiile, ateptrile personale,
* restricii impuse de autoritate,
* insatisfacii legate de evaluarea performanei.
Dificulti caracteristice nceputului carierei cadrului didactic surprinse de 5.Radu,
1.5onescu &6789()
* dificulti de a gsi un limba! accesibil elevilor, conforme cu posibilitile lor de
nelegere,
* necunoaterea psi%ologiei colarului i dificultatea relaionrii profesor'elev,
* erori n apreciere i notarea performanelor elevilor,
* organizarea i realizarea cu dificultate a leciilor practice,
* lipsa e"perienei n munca de diriginte,
* nestpnirea elevilor cu dificuti de nvare ori tulburri de comportament.
Dintre atributele care pot defini un climat tensionat pe care l poate tri un profesor,
c%iar de la debutul activitii sale, sunt) frustrare, nepsare, distanare afectiv,
neanga!are, autoritate, restrictivitate, evideniate n cadrul relaiilor sociale la clas, al
gradului de ncredere'nencredere ntre profesori, n tipul de autoritate e"ercitat,
manifest la nivelul instituiei de nvmnt. /stfel, asupra individului, care prezint n
mod particular nivel de an"ietate, manifestri nevrotice, toleran la situaii incerte, se
rsfrng surse de stres legate de)
* rolul e"ercitat n organizaie,
* aspecte ale dezvoltrii carierei profesionale,
* relaiile profesionale la locul de munc,
* structura i climatul organizaional.
Starea subiectiv de stres, inerent n orice situaie pentru care o persoan nu deine
controlul, rezult din interaciunea i confruntarea a trei componente)
* factorii generatori de stres + probleme:dificulti legate de instituia sau relaiile din
cadrul instituiei n care i desfoar activitatea individul,
* resursele persoanei de a face fa factorilor stresori + capaciti i abiliti ale
persoanei de natur cognitiv, emoional, comportamental de a reduce, diminua
ori tolera aciunea factorilor stresori, de maniera n care persoana percepe situaia,
i evalueaz corespunztor resursele poate fi prote!at de aciunea distructiv a
factorilor de stres &factori psi%ologici individuali ce pot folosi) stima de sine pozitiv,
optimism, perseveren(,
* reacii specifice ale persoanei + rspunsurile la aciunea factorilor stresori, care pot
fi de natur fiziologic, cognitiv emoional, comportamental., iar la nivel
organizaional se pot manifesta n forma absenteismului, productivitii:randamentului
sczut, izolrii, insatisfaciei n munc, reducererii responsabilitii, reducerii loialitii
fa de organizaie, demisiei.
Stresul organizaional poate fi definit ca fiind rspunsuri fizice i emoionale,
vtmtoare, ce apar atunci cnd solicitrile locului de munc nu corespund
capacitilor, resurselor, trebuinelor persoanei, putnd conduce la deteriorarea sau
c%iar vtmarea strii de sntate.
Se pare c, conform statisticilor europene, stresul este astzi a doua problem de
sntate n munc, ca rspndire, afectnd 28; dintre lucrtorii din <niunea
$uropean, respectiv peste =3 de milioane de persoane, inclusiv lucrtori tineri.
onfruntat cu situaii stresante, omul i'a dezvoltat mecanisme prin care s fac fa
stresului, mecanisme specifice de aprare psi%ic fa de aciunea factorilor stresori
numite mecanisme de coping. >n acest sens, . ?a@es ofer t%e oping Ariangle, o
ecuaie simpl de calcul, o structur logic ce st de altfel la baza terapiei cognitiv'
comportamentale, pentru identificarea presiunii situaiei stresante, inclusiv n cazul
cadrelor didactice. /ceast formul, aplicat n diferite conte"te i situaii se prezint
sub forma) BStres C factor stresor :percepie D suportE.
5mportana acestui model de e"plicare a situaiei stresante din perspectiva individului,
rezid n identificarea nevoilor, gndurilor, aciunilor curente care reclam nevoia de
suport, crearea unei balane loc de munc'viaa personal, reactualizarea raiunii
pentru care se dorete a fi cadru didactic.
$valuarea situaiilor considerate amenintoare este determinat de dou categorii
de factori) situaionali i personali. Factorii situaionali se refer la noutatea,
severitatea, ambiguitatea, iminena, durata, predictibilitatea stimulilor. $valuarea
situaiei ca amenintoare sau ca situaie ' problem este determinat n principiu de
ase tipuri de condiii)
* ameninarea integritii fizice,
* anticiparea eecului a crui consecine duce la o trire negativ,
* autodezaprobarea eecului,
* dezaprobarea din partea celorlali pentru neconfirmarea e"pectanei,
* destabilizarea lumii personale, sociale i culturale a persoanei,
* interferarea aciunii altora cu valorile i convingerile personale.
Vulnerabilitate i rezisten la stres
Gulnerabilitatea la stres, noiune analizat amnunit cu ani n urm de HourilsI@ la
astmatici, se constituie pe parcursul biografiei subiectului, n funcie de traumele
psi%o'afective, e"periene ale unor stresuri psi%ice cu rezonan ma!or, incluznd
modul cum a reuit s le domine. O importan deosebiJt o au i interaciunile
subiectului cu o serie de factori de mediu social ' familial, proJfesional, instituional
etc.
0rincipalele trsturi de personalitate ce confer vulnerabilitate la stres sunt
urmatoarele)
* tendinele interpretative pe un fond de susceptibilitate crescut,
* rigiditate, ncpnare,
* tendine pronunate egocentriste, de autoconformare,
* tendine obsesive i fobice, pe un fond psi%ic an"ios,
* impulsivitate, emotivitate crescut,
* agresivitate, nclinaie spre violen.
$"ist persoane pentru care stresul reprezint un factor puternic energizant. /ceste
persoane dispun nativ sau i'au dezvoltat prin antrenament rezistena la stres,
manifestnd)
* sigurana de sine n diferite situaii, credina c pentru orice situaie are rezolvare,
* sc%imbarea este considerat nu ca o ameninare, ci mai degrab o provocare la
competiie,
* capacitatea de a'i asuma riscuri, de a privi riscul ca un mod de a mai nva ceva
nou,
* implicarea profund n viaa profesioanl i personal,
* fle"ibilitatea n opinii i n aciuni, libertate de e"primare,
* contientizarea faptului c nu pot sc%imba situaiile stresante, dar le pot accepta i
depi etc.
Spre deosebire de alte profesiuni n care e"periena i comple"itatea e"ecutrii
sarcinilor se dobndesc pe parcurs, cadrul didactic se confrunt din prima zi de
munc cu situaii la care este supus i un dascl cu e"perien, i n egal msur
trebuie s dea un randament crescut &n predare, ndrumare, consiliere, evaluare,
organizarea diverselor activiti etc(, deoarece un copil nu ateapt s creti
profesional sau s creti o dat cu el, ci are nevoie de un profesor stpn pe propria
meserie. /stfel, simtomele stresului ocupaional sunt identificate la nivelul anga!atului
prin dificultatea de adaptare ce poate duce c%iar la trirea strii de epuizare,
nemaiputnd gestiona corespunztor situaiile dificile, dar i la nivelul instituiei
asupra creia se rsfrnge e"istena unui mediu stresant, iar consecinele unui astfel
de mediu implic mult prea multe persoane.
Dac oferirea unui suport teoretic n perioada de formare iniial n ceea ce privete
avertizarea asupra confruntrii debutantului n activitatea didactic cu situaii dificile,
tensionate, generatoare de stres nu e"ist sau prea puin aprofundat, lipsa de
comunicare, de colaborare ntre cadrele didactice accentueaz trirea dificil a
perioadei de debut pentru tnrul cadru didactic. Suportul de care are nevoie cadrul
didactic, n aceste condiii, n debutul su de carier i l'ar oferi mentorul de
stagiatur.
Stres vs. sindromul de extenuare (burnout
ercetrile recente asupra consecinelor stresului cronic au impus n literatur un
nou concept, i anume sindromul de e"tenuare &burnout( caracterizat prin)
* epuizarea emoional,
* epuizare fizic,
* epuizare mental.
$puizarea se e"prim n) aplatizare afectiv, depersonalizare, scderea realizrilor
personale.
Sindromul de e"tenuare rezult dintr'o implicare de lung durat n activiti
profesionale cu oamenii i este, n general, specific cadrelor didactice, medicale i a
celor din domeniul legislativ'!uridic. 1aslac% si KacIson &6786( propun urmatoarea
definiie ale burnout'ului) un sindrom de epuizare emoionalL, de depersonalizare i
de reducere a realizrii profesionale aprut la indivizii implicai profesional alturi de
alii &1. Mlate, 2339, p. N3=(.
/nalizate comparativ, noiunile stres + burnout au arii de cuprindere i coninuturi
asemntoare, dar i diferite. Stresul are o e"tensie mai mare, el find ntlnit att n
sfera vieii profesionale, ct i n cea a vieii private, e"traprofesionale, pe cnd
burnout'ul este specific sferei vieii profesionale. Stresul este rezultatul unei tensiuni
pasagere, burnout'ul al unei tensiuni continue, permanente. Stresul este un termen
generic care se refera la procesele de adaptare temporare acompaniate de
simptome mentale fizice, n contrast, burnout'ul poate fi considerat stadiul final al
unei rupturi de adaptare care rezult dintr'un dezec%ilibru pe termen lung ntre
e"igene, resurse, deci al unui stres profesional prelungit &1.Mlate, 2339, p N3=(.
/adar, dac stresul are un caracter episodic, burnout'ul se caracterizeaza prin
permanen.
Stresul este mai psi%ologizat, burnout'ul conine mai multe aspecte obiective,
sociale. >n stres nu att stimulul stresant ca atare conteaz, ci i perceperea lui de
ctre individ ca fiind stresant. >n burnout caracteristicile i constrngerile reale ale
vieii profesionale trec n prim'plan. Ournout'ul apare atunci cnd individul nu mai
face fa constrngerilor profesionale, resimind -investiiileP lui relaionale iniiale.
Stresul e"ist independent de burnout, pe cnd acesta din urm este indispensabil
legat de stres. Stresul bine gestionat poate fi depit. >n sc%imb, stresul incorect sau
prost gestionat se poate converti >n bornout.
Aermenul de burnout &a arde complet( denumete sindromul stresului cronic la locul
de munc. $ste descris ca un proces ce se dezvolt lent, fr simptome i care duce
la epuizare emoional i retragere social. $ste o stare de epuizare fizic,
emoional i mental cauzat de implicarea pe termen lung n situaii solicitante
emoional.
O prezentare a sindromului burnout a fost facut de 1aslac% i KacIson &678N(,
identificnd Q dimensiuni) a( depersonalizarea ' persoana se distaneaz de celealte
persoane b( reducerea realizrilor personale c( epuizare emoional ' persoana se
simte golit de resurse emoionale personale i devine foarte vulnerabil la factori
generatori de stres. Starea de burnout este cauzata de e"punerea la stresul
profesional i adesea este nsoit de depresie
Ournout reprezint o stare de tensiune e"trem i specific, declanat de stresul
ocupaional de durat, avnd manifestri negative n plan comportamental,
psi%ologic, psi%ofiziologic. 0ot declana)
* tulburri ale somnului,
* tulburri digestive,
* scdere a eficienei n munc,
* senzaie progresiv de epuizare cu rsfrngere asupra mediului familial,
* iritabilitate fa de cei apropiai,
* lipsa dialogului,
* senzaia de a fi n alta parte, departe de prezent,
* impresia c munca invadeaz totul, inclusiv viaa privat.
Sindromul burnout este o noiune nou, utilizat tocmai pentru a insista asupra
acelor situaii n care individual apare consumat, slabit de munca sa, fiind vorba de o
stare de epuizare, att fizic ct i psi%ic, caracterizat prin prezena urmtoarelor
simptome)
* oboseala intens cu dureri difuze i tulburri de somn,
* un sentiment de Rdezumanizare. care se traduce printr'o detaare emoional din
ce n ce mai evident, mergnd c%iar pn la absena emoiilor fa de alii, dac nu
c%iar o total indiferen la suferina lor,
* decepie fa de profesie i sentimentul de inutilitate legat de activitatea respectiv,
impresia de incapacitate de a'i a!uta pe alii.
/cest sindrom de epuizare profesional i afecteaz mai ales pe aceia care au ales
s'i a!ute semenul &profesori, personal medical, educatori(, care se druiesc pe sine
mai mult dect s atepte recompensa muncii lor. Situaii declanatoare posibile)
* efort crescut, fr rezultat,
* ateptri prea mari,
* pierderea speranei ntr'un viitor mai bun,
* furie ndreptat ctre ceilali,
* epuizare mentala i fizic,
* sentimente de disperare i lipsa speranei.
0ai importani care diminueaz sindromul de epuizare profesional &de burnout()
* refacerea resurselor fizice i psi%ice,
* renunarea la iluzii i stabilirea unor ateptri realiste,
* recunoterea faptului c nu munca din greu este soluia,
* raionalizarea eforturilor conform cu rezultatele pe care le aduc,
* fi"area unor obiective fi"e, stabile pe termen lung,
* gndire pozitiv,
* evitarea de a cuta vinovat n cellalt,
* reluarea legturile cu prietenii i familia,
* asigurarea activitilor care genereaz plcere, confort,
* respectarea timpului de odi%n, mas, pauze.
!ana"ementul stresului
<n management adecvat al stresului, respectiv gestionarea i controlul emoiilor,
reaciilor n situaii percepute ca dificile, generatoare de stres, ar presupune cteva
aspecte eseniale)
* informarea cu privire la situaii, surse care pot deveni factori stresori, facilitnd
anticiparea unor posibile strategii de nfruntare a situaiilor dificile,
* dezvoltarea, consolidarea stimei de sine, prin stabilirea unor scopuri realiste, posibil
de atins, credina autosuficienei, motivaia pentru implicarea n rezolvarea sarcinilor,
* dobndirea &nvarea( unor abiliti, metode i te%nici de luare a deciziiilor optime
i de rezolvare a problemelor, dobndirea unor te%nici de rezolvare a conflictelor, de
colaborare pozitiv cu ceilali menite s asigure succesul n activitate,
* suport social adecvat, prin gestionarea unor relaii de parteneriat profesional cu
persoane competente ce pot oferi spri!in, a!utor, consultan.
>n condiii de normalitate, oamenii trebuie s gseasc modaliti de adaptare n faa
unor situaii noi. Stresul nu este neaprat un fenomen negativ, perceput la nivel
moderat, el poate fi c%iar un important factor motivaional sau poate fi un instrument
n dobndirea unei adaptri dinamice la noi situaii. >n cazul n care stresul este
intens, continuu sau repetat, atunci acesta poate deveni un fenomen negativ ce
poate conduce la mbolnvire fizic ori tulburri de natur psi%ologic.
>n conte"tul organizaional, stresul poate genera adesea adaptri inadecvate la
situaii, de aceea aflat sub presiune, ameninri, omul reacioneaz dup legea lupt
sau fugi. 0e termen scurt stresul poate avea efecte negative asupra
comportamentului unei persoane, pe termen lung, stresul poate afecta n mod serios
sntatea fizic i psi%ic a omului.
teva soluii ale depirii, prevenirii, nlturrii surselor, efectelor stresului
ocupaional pot fi) nvarea unor metode de rela"are, nvarea unor metode de
rezolvare a problemelor i luare de decizii, dezvoltarea unor strategii de identificare i
rezolvare a situaiilor conflictuale, meninerea ec%ilibrului emoional) dezvoltarea unei
relaii satisfctoare cu cei din !ur, stabilirea i meninerea unui suport social adecvat,
mentinerea unei imaginii de sine pozitive + dezvoltarea stimei de sine, valorizarea
performanelor, gndire pozitiv, dezvoltarea unui stil de via sntos &meninerea
unei greuti normale, practicarea regulat a e"erciiilor fizice, renunarea la
consumul de alcool i a tutunului(, nvarea unor strategii de adaptare la stres, de
gestionare eficient a acesteia prin)
* reducerea condiiilor stresante din mediu,
* informarea privind posibile surse de stres,
* contientizarea reaciilor la stres,
* te%nici de dezvoltare a toleranei la stres.
De asemenea, dezvoltarea asertivitatii, comunicarii pozitive cu ceilalti elimin
semnificativ factorii de stres la locul de munc, i nu numai. omunicarea asertivL,
ca sursa a adecvrii sociale, s'a dezvoltat ca o modalitate de adaptare eficient la
situaii conflictuale interpersonale. /sertivitatea prin sc%imbarea atitudinii
comportamentale are ca i consecine pe termen lung mbuntirea relaiilor sociale,
dezvoltarea ncrederii n sine, respectarea drepturilor personale, formarea unui stil de
via sntos, mbuntirea abilitilor de luare de decizii responsabile. $"primarea
emoiilor, utiliznd o comunicare direct, desc%is i onest, determin creterea
ncrederii n sine, n ceilali, a ctigarea respectului semenilor, de e"primare a
emoiilor i gndurilor ntr'un mod plcut, nederan!ant, mprtirea opiniilor i
e"perienelor cu ceilali, a tririlor pozitive, negative fr cenzur i fr a deran!a
sau a fi deran!at sunt tot attea condiii ale unei comunicri asertive i deci a unui
management eficient al stresului.
#iblio"ra$ie
* R/SOG/#, 1/R5/#/, B233=E, 1entorul'modalitate de integrare profesional a
cadrului didactic debutant, n Revista de Stiine ale $ducaiei, anul 5G, nr.6&63(
Aimioara) <niversitatea de Gest.
* R/SOG/# 1/R5/#/, B2334E, 1entoratul on'line la distanta + avanta!e si limite n
Revista de 5nformatica Sociala, an 55, nr. =, TTT.ris.uvt.ro.
* D<15AR<, 5O# /., B2336E, 1eseria de profesor i e"igenele e"ercitrii ei, n
Revista de Stiine ale educaiei, anul 555, ne.2&4(, Aimioara) <niversitatea de Gest.
* ?/U$S, ., B233NE, Stress Relief for A%eac%ers, Routledge, Vondon and #eT UorI)
Aa@lor W Francis Xroup.
* 5<<, RO15YZ, B2333E, 1anagemetul i gestiunea clasei de elevi, 5ai) 0olirom.
* KO5Y/, $V$#/, B2333E, 1anagement educaional, 5ai) 0olirom.
* 0Z<#, $15V, B6777E, Scoala abordare sociopedagogic, 5ai) 0olirom.
* 0OAOV$/, D/#, 1ZRX5#$/#<, 5. GV/S$/#<, V., #$<V/<, /., 15RO5<, /.,
B2332E, Scoala la rscruce. Sc%imbare i continuitate n curriculumul nvmntului
obligatoriu. Studiu de impact, 5ai) 0olirom.
* GV/S$/#<, 15?/$V/, B2332E, 1anagementul carierei, Oucureti) comunicare.ro.
* MV/A$, 15$V<, B233=E, Aratat de psi%ologie organizaional'managerial, 5ai)
0olirom.
Giolenta in scoli, ca rezultat al stresului
Specialistii europeni au a!uns la concluzia ca stresul elevilor este factorul care declanseaza violenta in scoli,
informeaza PXardianulP de luni.
omitetul Sindical $uropean pentru $ducatie a organizat, la 1adrid, un seminar pentru prevenirea si combaterea
violentei in scoli la care au participat reprezentanti ai invatamantului din 2= de tari europene, printre care si
Romania.
Scopul evenimentului a fost acela de a preveni si a combate fenomenul violentei si %artuirii in scoli.
PAoate statele europene se confrunta cu aceasta forma de violenta, care a atins apogeul prin crimele produse in
scoli. <na dintre principalele cauze in $uropa de Gest este saracia, manifestata indeosebi in randul imigrantilor.
/gresiunea fizica este ultima forma de manifestare a violentei, care are in spatele ei o agresiune psi%ica
indelungata, fiind, practic, un raspuns la aceste traume repetate. O alta cauza, as putea spune determinanta,
pentru Gest, este accesul facil la droguri si la armament. 5n aceste tari ma!oritatea tinerilor consuma droguri. Dar,
dincolo de acestea, se afla o cauza general valabila in toate tarile europene) sistemul de invatamant. 0rograma
analitica provoaca un stres permanent atat pentru profesori, cat si pentru elevi. S'a discutat foarte mult despre
nerespectarea normelor de igiena a procesului de invatare si despre ritmul aberant de introducere a materiei. /r
trebui sa se tina cont de faptul ca la ora 8 ritmul copilului este redus, la ora 7 acesta creste,... mai mult
Vuni, 6= /prilie 2338, ora 38)64
2 comentarii
Alte articole despre: violenta, elevi, suprasolicitare, stres
%%. !&'()(*(+%A C&RC&',R%%
%%. -. %.('&/&*& C&RC&',R%%
A-. %poteza experimentala nr. -
$"ista diferente semnificative n ceea ce priveste nivelul stresului si an"ietatii ntre elevii cu $S integrati n scolile
de masa si elevii din scolile de masa. $"ista, de asemenea, o legatura semnificativa ntre nivelul de stres si starea de
an"ietate a elevilor cu privire la asimilarea limba!ului.
A0. %poteza nula (1o
Vegatura ntre stres, an"ietate si asimilarea limba!ului, precum si diferentele e"istente ntre elevii cu $S integrati n
scolile de masa si elevii din scolile de masa se datoreaza %azardului.
#-. %poteza experimentala nr.0
$"ista o legatura puternic semnificativa ntre nivelul stresului si an"ietatii si asimilarea limba!ului a elevilor cu $S
integrati n scoala de masa comparativ cu elevii din scolile de masa.
#0. %poteza nula
%%.0. (#%&C'%V&*& C&RC&',R%%
ercetarea prezenta si propune realizarea urmatoarelor obiective)
6. sa identifice nivelul stresului si an"ietatii la elevii integrati n scolile de masa comparativ cu elevii cu
$S integrati n scolile de masa,
0. sa identifice legaturile e"istente ntre nivelul stresului, nivelul de an"ietate si asimilarea limba!ului la
elevii integrati n scoli de masa si elevii cu $S,
2. sa identifice gradul n care presiunile scolare influenteaza nivelul stresului, an"ietatii si asimilarea
limba!ului la elevii cu $S integrati n scolile de masa si elevii din scolile de masa.
%%.2. )&S%+34* C&RC&',R%%
'abel nr.-: )esi"n corelational de baza
Statut scolar
&tapa de v5rsta
&levi cu C&S inte"rati 6n
scolile de masa
&levi din cadrul scolilor de
masa
7 8 -- ani 29 subiecti 29 subiecti
Variabilele cercetarii
%. Variabila independenta (eticheta: clasi$icatorie:
' statut scolar)
elevi cu $S integrati n scolile de masa
elevi din cadrul scolilor de masa
' grupa de vrsta)
elevi cu vrsta cuprinsa ntre 8 + 66 ani &scolaritatea mica(
55. Variabilele dependente
/similarea limba!ului
/n"ietatea
Stresul
%%%. .R&/&3'AR&A &sA3'%(34*4%
$santionul luat n studiu n cadrul acestei lucrari cuprinde un numar de N3 de subiecti, subiectii participanti la
studiu au fost selectati n functie de doua variabile etic%eta &independente( + statut scolar si grupa de vrsta +
realizndu'se astfel doua esantioane independente)
$santionul 6 cuprinde Q3 de elevi cu $S integrati n scolile de masa cu vrsta cuprinsa ntre 8 + 66 ani,
$santionul 2 cuprinde Q3 de elevi din scolile de masa cu vrsta cuprinsa ntre 8 + 66 ani.
%%.;. .R&/&3'AR&A !&'()&*(R s% %3S'R4!&3'&*(R )& C&RC&'AR&
0entru realizarea studiului prezent au fost utilizate c%estionare si teste pentru identificarea nivelului de stres,
an"ietate precum si un set de probe pentru stabilirea vrstei psi%ologice a limba!ului la subiectii luati n studiu.
%nstrumente $olosite pentru identi$icarea nivelului de stres:
-. %nventarul stresului
/cest -5nventar. pentru evaluarea stresului individual a fost asezat n conte"tul vietii normale si obisnuite,
e"cluznd situatiile e"ceptionale, cum ar fi razboi, catastrofa nucleara sau o epidemie.
5nventarul stresului contine un numar de 7N de itemi si este mpartit n N subscale, fiecare scala continnd un
numar de 6N itemi. Fiecare item este cotat cu un numar de puncte de la 3 la Q, unde 3 semnifica limita inferioara
&niciodata( si Q limita superioara &aproape totdeauna(. ele N subscale ale inventarului surprind urmatoarele aspecte)
6. stilul de viata
2. mediul
Q. simptomele stresului
=. ocupatia
4. relatiile
N. personalitatea
Scorarea se realizeaza prin nsumarea punctelor realizate pentru fiecare subscala, obtinndu'se astfel o cota
partiala pentru fiecare subscala. >nsumarea cotelor partiale determina obtinerea unui indice general de stres, care se
comporta cu un grafic general n care sunt nscrise 4 zone diferite ale nivelului stresului astfel)
zona 6 + 3'=9 de puncte + nivelul de stres este prime!dios de scazut
zona 2 + =8'96 de puncte + nivel scazut de stres
zona Q + 92'667 + zona normala &medie( a nivelului de stres
zona = + 623'6== + nivel ridicat de stres
zona 4 + 6=4'288 + nivelul de stres este prime!dios de crescut
0. .resiuni
/cesta este un c%estionar n care sunt prevazute situatiile stresante pentru elevi. Situatiile stresante sunt
mpartite pe trei nivele si poarta numele de presiuni.
0rima categorie se refera la presiunile scolii si contine 7 enunturi care pot fi ncercuite daca li se potrivesc. /cestea
se refera la cerintele scolii si la felul cum se comporta subiectul, cum face fata acestor cerinte.
/ doua categorie se refera la presiunile interpersonale, cum comunica cu ceilalti, n ce relatii se afla cu ceilalti, cu
colegii, parintii, prietenii.
/ treia categorie de enunturi se refera la presiunile personale. e probleme personale are, cum priveste lucrurile
optimist sau pesimist, cum se simte n momentul respectiv.
Scorarea se face prin nsumarea numarului de situatii alese si resimtite ca stresante pentru cele trei categorii de
enunturi, obtinndu'se astfel trei cote partiale pentru fiecare categorie de situatii stresante precizate.
%nstrumente $olosite pentru identi$icarea nivelului de anxietate:
-. %nventarul de anxietate 8 stare trasatura (S.'.A.%
$valuarea testului S'A% a nceput n 67N= cu scopul de a dezvolta o scara unica care sa asigure modul de auto
raport obiective att pentru an"ietate ca stare ct si pentru cea de caracter.
SA/5 este scala de autoevaluare pentru a masura 2 concepte diferite)
' an"ietatea ca stare
' an"ietatea ca trasatura
SA/5 [2 consta n 23 itemi referitori la felul n care persoana se simte n general, iar SA/5 [6 + an"ietatea ca stare,
care cuprinde 23 itemi referitori la un anumit episod din viata.
onceptele de stare si trasaturi)
Anxietatea 8 ca stare: reprezinta o stare emotionala tranzitorie, constnd din sentimentul de tensiune si
apretensiune si %iperactivitate autonoma.
Anxietatea 8 ca trasatura: reprezinta tendinta de a dezvolta an"ietatea ca modalitate de reactie la situatii
percepute ca amenintatoare sau stresante.
ele doua concepte pot fi percepute ca analoage n acelasi sens, cum n fizica sunt ec%ivalente energia Iinetica si
cea potentiala.
/n"ietatea + stare, la fel ca energia Iinetica, se refera la o reactie ce se produce la un moment dat, avnd o anumita
intensitate.
/n"ietatea + trasatura, ca energie potentiala indica diferente n ceea ce priveste dispozitia de'a manifesta un anumit
tip de reactii.
>n general se presupune ca cei cu scor nalt pe /'A vor avea scoruri nalte pe /'S mai frecvent dect cei cu scor
redus pe /'A, pentru ca ei tind sa reactioneze la multe situatii pe care le percep ca prime!dioase.
ei ce scoreaza nalt pe /'A scoreaza nalt si pe /'S atunci cnd sunt implicati n situatii ce presupun scaderea
stimei de sine.
Administrarea testului
SA/5'ul a fost conceput pentru a fi administrat n mod personal si poate fi aplicat fie individual, fie n colectiv.
Galiditatea SA/5'ului se bazeaza pe presupunerea ca cel e"aminat are o clara ntelegere a instructiunilor de -stare.
care i cer sa raporteze cum se simte n acel moment si instructiunile care i cer lui sa'i indice cum se simte el n
general.
5nstructa!ul pentru sentimentul an"ietatii + Arait al SA/5'ului, trebuie sa fie ntotdeauna acelea tiparite pe formularul
test. 0entru an"ietatea + Stare a SA/5'ului, totusi instructa!ul poate fi modificat pentru a evalua intensitatea nivelului
an"ietatii.
Subiectul este instruit sa raspunda potrivit cu felul n care a simtit atunci cnd a realizat sarcina.
ercetarile efectuate cu scala SA/5 arata ca subiectii ce obtin scoruri mari la an"ietate'trasatura raspund de
asemenea cu scoruri ridicate si la scala de an"ietate'stare n mod deosebit daca este amenintata stima de sine.
Scorurile posibile pentru fiecare subscala sunt de 23 de puncte minim si 83 ma"im. 5temii cotati invers sunt
6,2,4,8,63,66,64,68,67,23 &/'stare( si 6,N,9,63,6Q,6N,67 &/'trasatura(.
%nstrumente $olosite pentru identi$icarea v5rstei psiholo"ice a limba<ului
PROBA 1. Se prezinta copilului 63 obiecte cu proprietati potential contrare, numindu'se doar una din nsusiri, cea de'a
doua fiind asteptata de la copil.
a. o ciuperca mare si una\..
b. o penita noua si una\..
c. o bucata de fier tare si una\.
d. O bucata de %rtie neteda si una\.
e. 5maginea unui tnar si a unui\.
f. 5maginea unui c%ip vesel si a altuia\..
g. O bucata de stofa &pnza( calcata si una\..
%. O linie dreapta si una\.
i. <n bloc nalt si o casa\.
!. O cutie goala si una\.
Se consemneaza numarul de raspunsuri e"acte ca medie a numarului de raspunsuri la aplicarea directa si
inversa a probei, performanta acceptata fiind ntre = si 63 reusite.
PROBA 2. Repetare de numere. 5 se cere copilului sa repete pe rnd urmatoarele serii de numere, spuse n prealabil
de mine n fata lui. Doar pentru repetarea integrala a fiecarei serii se acorda un numar de puncte ce intra ntr'un total al
probei.
Seria) /) 2'= &2 puncte(
O) 4'N'Q &Q puncte(
) ='9'Q'2 &= puncte(
D) 8'='N'4'7 &4 puncte(
$) N'7'2'Q'='8 &N puncte(
ercetarile efectuate pe cele doua esantioane, au reiesit ca scorurile cele mai nalte obtinute au fost obtinute de
elevii fara $S.
Xrafic nr.6) Rezultatele obtinute n urma aplicarii testelor de limba!
C(3C*4/%%
0rima ipoteza de studiu formulata a fost confirmata n totalitate, astfel se poate spune ca elevii cu $S
integrati n scolile de masa, prezinta un nivel mult mai crescut al nivelului de stres si an"ietate ca stare n
comparatie cu elevii din cadrul scolilor de masa. $"ista de asemenea, o legatura puternic semnificativa ntre
nivelul de stres si starea de an"ietate, acestea fiind determinate si de presiunile scolare ngreunnd astfel
asimilarea limba!ului la elevii cu $S integrati n scolile de masa dect la elevii din cadrul scolilor normale,
cele de masa. Rezultatele pot fi destul de vizibile.
Dar de asemenea si sc%imbarile care apar la aceasta vrsta si anume pubertatea care sunt ntr'un ritm destul
de accelerat si anume) problemele de adaptare, tensiunile familiale, relatiile interpersonale deficitare,
suprasolicitarea pot genera stres si an"ietate la aceasta vrsta. Determinarea psi%ologica reala a limba!ului
facndu'se mai dificil la elevii cu $S integrati n scolile de masa.