Romniei imioara !acultatea" ehnologia #roduselor Agroalimentare $e%artamentul" &ontrol i '(%erti) Alimentar *%eciali)area" SIGURANA I BIOSECURITATEA PRODUSELOR AGROALIMENTARE $isci%lina" Anali)e moderne +n sigurana agroalimentar Coordonator: Student: *, dr- Bordean $es%ina Motorca .eanina Andreia Timioara !"# / PROIECT ANALI$E MODERNE %I$ICO&C'IMICE DE (ERI%ICARE A CALIT)II LAPTELUI 0 ANALI$A %I$ICO&C'IMICA A LAPTELUI "* Determinarea im+uritati,or Im%uritile macrosco%ice de origine e(tramamara ale la%telui sunt retinute %rin 1iltrare %e o rondela con1ec1ionata din 2um2ac com%rimat sau din alt material 1iltrant- #entru ca re)ultatele sa 1ie com%ara2ile sunt utili)ate rondele etalon si volume identice de la%te- A+aratura: 3 ,acto1iltru cu su%ort si rondele- 3 Metoda ,acto1iltrul este ase)at in %o)iie verticala si se 1i(ea)a discul 1iltrantla %artea in1erioara- $u%a 1i(are se introduc in reci%ient 045 ml de la%te- $u%a terminarea 1iltrarii discul 1iltrant este scos din a%arat si uscat la aer- '(amenul com%arativ este 1acut %e discul com%let uscat- #entru accelerarea 1iltrarii lacto1iltrul %oate 1i conectat la o %om%a de vid %rin intermediul unui vas colector- Inter+retarea re-u,tate,or A%recierea se va 1ace %rin com%arare cu rondele etalon- .rad 6 .rad I .rad ll .rad lll '(amenul calitativ al im%uritatilor retinute %e rondela %ermit identi1icarea naturii im%uritatilor si a originii lor" 3 im%uritati din gra7d 8%ar9 %aie9 diverse 1ura7e9 materii 1ecale:; 3 im%uritati de %e a%arate si reci%iente 8mucegaiuri9 %articule metalice9 %iatra de la%te etc:; 3 im%uritati diverse 8insecte intregi sau 2ucati de insecte9 1ragmente din di1erite o2iecte etc-:- < Acest e(amen va tre2ui 1acut cu o lu%a sau cu un microsco%- Im%uritatile vor 1i luate cu o %enseta sau cu o ansa si ase)ate %e lama si a%oi %resate cu o lamela- *tre%tococul mamitei contagioase 8*tre%tococcus agalactiae: %oate 1i %us uneori in evidenta %rin e(aminarea la microsco% a unui 1rotiu colorat %rin metoda .ram- #articulele metalice9 eventual e(istente %e rondela9 %ot 1i %use in evidenta %rin %icurarea unui reactiv s%eci1ic direct %e discul 1iltrant- Rea.ti/i: 3 acid a)otic9 =>6<9 solutie 45? 8d@l9</:; 3 amoniac9 >=s9 solutie a%oasa 8d@l9 /A:; 3 1ericianura de %otasiu9 B<!e8&>:C9 solute /5?; 3 sul1ocianura de %otasiu9 B*&>9 solutie /5?; 3 iodura de %otasiu9 BI9 solutie /5? 8%roas%at %re%arata:- Mod de ,u.ru Cu+ru: cu o %icatura de acid a)otic se va o2tine o coloratie ver)uie ce va vira in al2astru %rin adaugarea unei %icaturi de amoniac- $in." cu o %icatura de acid a)otic si a%oi cu o %icatura de 1ericianura de %otasiu se va o2tine o coloratie 2runa- %ier: cu o %icatura de acid a)otic se va o2tine o coloratie usor ver)uie sau gal2uie ce va vira in" 32run3roscat la adaosul unei %icaturi de amoniac; 3al2astru la adaosul unei %icaturi de 1ericianura de %otasiu; 3rosu la adaosul unei %icaturi de sul1ocianura de %otasiu- P,um0" cu o %icatura de acid a)otic9 a%oi cu o %icatura de amoniac si a%oi cu o %icatura de iodura de %otasiu se va o2tine o coloratie gal2ena- * Determinarea den1itatii A+aratura: 3 lactodensimetru gradat in densitati relative %entru tem%erature de 05D&; 3 termometru cu mercur gradat in grade &elsius 8D&:- *e %oate utili)a si un termolactodensimetru8lactodensimetru ce are %reva)ut si termometru:; E 3 cilindru de 045 ml in interiorul caruia densimetrul sa se %oata misca li2er iar ti7a acestuia sa %oata 1i imersata in intregime- Pre2atirea +ro0ei #entru ca grasimea la%telui sa 1ie intotdeauna in aceeasi stare 1i)ica9 la%tele este incal)it la E5D&- $u%a to%irea grasimii9 la%tele este omogeni)at mecanic 81ara inglo2area aerului: si racit la 05D&- Mod de ,u.ru Vasul cu %ro2a de la%te9 cilindrul in care se va 1ace determinarea si un cilindru %lin cu a%a ce contine termolactodensimetrul sunt introduse intr3un termostat reglat la tem%eratura de 05D&- $u%a reali)area echili2rului termic9 la%tele este agitat %rin rotirea inceata a vasului %entru a se evita 1ormarea s%umei- ,a%tele este introdus in cilindrul de masurare tinut inclinat %entru evitarea 1ormarii s%umei- &ilindrul este um%lut %ana a%roa%e de nivelul su%erior al acestuia- ermolactodensimetrul9 uscat cu atentie %e o hartie de 1iltru9 este introdus incet in la%te9 vertical si in a(a cilindrului9 a%oi i se im%rima o usoara miscare de rotate- $u%a cateva oscilatii9 termolactodensimetrul ramane imo2il- *e citeste divi)iunea cores%un)atoare meniscului- Valoarea citita este %utin eronata datorita 1a%tului ca la%tele adera %e ti7a deasu%ra divi)iunii notate si mareste greutatea instrumentului- O01er/atie Temperatura de determinare nu trebuie sa depaseasca limitele de 201 C. Ca-uri +arti.u,are In ca)ul conservarii la%telui cu 2icromat de %otasiu B0&r6E in %ro%ortie de / gF/ se va scade din densitatea determinata valoarea de 59555G %entru a se o2tine valoarea corecta a densitatii la%telui 1ara adaos de conservant- #entru determinarea densitatii la%telui coagulat9 acesta este in %reala2il solu2ili)at %rin adaos de amoniac in %ro%ortie de /5?- A%oi i se calculea)a densitatea9 d9 cu 1ormula" d 3 !4,&5,,&d"& d6 4 in care" d/ 3 densitatea amestecului de la%te si amoniac; d0 3 densitatea amoniacului; - O01er/atie In practica se utilizeaza in mod curent exprimarea densitatii laptelui in grade lactodensimetrice, gLD. Gradul lactodensimetric este legat de densitatea relativa (care este exprimata relativ la densitatea apei) prin relatia: c=1!(d!l) Core.tia 2rade,or den1imetri.e .itite ,a tem+eraturi di7erite de !8C 1e +oate 7a.e 7o,o1ind ta0e,e 1+e.ia, into.mite 1au 7o,o1ind 7ormu,a: C ! 3 . 9 !4 : 5t & !6 in care" & 05 3 grade densimetrice la 05D& c 3 densitatea in grade densimetrice la tem%eratura determinarii t 3 tem%eratura9 in D&9 la care a 1ost 1acuta determinarea- ;* Determinarea +'&u,ui #entru masurarea %=3ului se %ot utili)a 1ie %=3metre universale 1ie %=3metre %ortative- #rinci%iul de 1unctionare al acestor a%arate este acelasi9 indi1erent de ti%ul lor- Masurarea %=3ului se 1ace cu a7utorul unui sistem 1ormat din doi electro)i din care unul este de masura iar celalalt este de re1erinta- *istemul de electro)i utili)at %entru masurarea %=3ului la%telui consta dintr3un electrod de sticla 8%entru masurare: si un electrod de com%aratie 8de re1erinta:- C A+aratura 1i rea.ti/i 3 %=3metru de la2orator; 3 sistem de electro)i; 3 solutie tam%on constituita din solutie de 1os1at monoacid de %otasiu 59504M si solutie de 1os1at diacid de sodiu 595504M- ,a tem%eratura de 05D& solutia tam%on are %=3ul egal cu C9HH; 3 solutia tam%on constituita din o(alat acid de %otasiu 5954M- ,a 05D& solutia are %=3ul de E955- Modu, de ,u.ru Inainte de e1ectuarea masuratorilor cu %=3metrul9 instrumentul tre2uie reglat 1olosind solutiile tam%on standard9 %rin res%ectarea succesiunii o%eratiilor" 3 se incal)este a%aratul tim% de <5 de minute; 3 se s%ala electro)ii cu a%a distilata9 %icaturile scurse se vor a2soar2e cu hartie de 1iltru 3 se toama in %aharul %=3metrului E5 ml solutie tam%on si se aduce tem%eratura la 05I/D&; 3 se introduc electro)ii in %ahar; du%a /30 minute se va citi indicatia- &u a7utorul %otentiometrului de regla7 se va regla indicatia instrumentului- $u%a 1iecare determinare electro)ii tre2uiesc s%alati cu a%a distilata- #entru determinarea %=3ului %ro2ei de la%te9 %aharul va 1i um%lut 0F< cu la%te iar electro)ii vor 1i imersati com%let- #aharul %oate 1i rotit usor in 7urul a(ei sale %entru uni1ormi)area %ro2ei- Valoarea va 1i citita du%a /4 J 05 secunde de la imersare # * Determinarea a.iditatii Prin.i+iu, metodei Aciditatea la%telui se va detennina %rin neutrali)area unui anumit volum de la%te cu o solutie de hidro(id de sodiu9 >a6=9 de concentrate cunoscuta9 in %re)enta 1enol1taleinei ca indicator- In %rinci%al9 aciditatea la%telui este data de acidul lactic 1ormat %rin 1ermentarea lacto)ei- *urse secundare de aciditate mai sunt ca)einatul de calciu si 1os1atii- G Admitand ca acidul care se neutrali)ea)a este acidul lactic9 reactia de neutrali)are este urmatoarea" C';&C'O'&COO' 9 NaO' < C';&C'O'&COONa 9 '! !enol1taleina serveste ca indicator al s1arsitului reactiei datorita %ro%rietatii sale de a 1i incolora in mediu acid si rosie in mediu 2a)ic- Rea.ti/i: 3 =idro(id de sodiu9 >a6=9 solutie 59ln; 3 !enol1taleina9 solutie alcoolica /?- Mod de ,u.ru Intr3un vas conic de sticla 8'rlenmeKer: de <55 ml se introduc /5 ml la%te- *e adauga 05 ml a%a distilata si < %icaturi de 1enol1taleina- *e amesteca 2ine %entru omogeni)are- *e titrea)a amestecul cu hidro(id de sodiu nF/5 agitand 2ine amestecul %ana cande culoarea lui devine ro)3%al- Aceasta culoare indica s1arsitul titrarii- E=+rimarea re-u,tate,or Aciditatea la%telui este e(%rimata in grade de aciditate- .radele de aciditate sunt re%re)entate de numarul de ml de solute de >a6= de o anumita concentrate 8de%endenta de ti%ul gradului de aciditate: necesari %entru neutrali)area aciditatii din /55 ml la%te in %re)enta 1enol1taleinei ca indicator- In 1unctie de normalitatea solutiilor de >a6= intre2uintate e(ista" 3 .rade hdrner >a6= nF /5 3 .rade $omic >a6= nFA 3 .rade *o(hlet3=enLel >a6= nFE H Im+ortant > 1 " corespunde aciditatii date de ,# g de acid lactic in cei 1 ml lapte. 1 D corespunde aciditatii date de 1 $ acid lactic (1g la 1 ml lapte). Ca,.u, Aciditatea la%telui este data de volumul de >a6= 59/ n9 e(%rimat in ml9 inmultit cu /5- ?* Determinarea 2ra1imii din ,a+te Metoda a.id0utirometri.a Prin.i+iu, metodei .rasimea la%telui tre2uie se%arata intr3un strat com%act care se masoara %e scala ti7ei 2utirometrului- *e%ararea grasimii este reali)ata cu a7utorul acidului sul1uric care trece ca)eina din 1orma sarurilor de calciu in 1orma unei com2inatii solu2ile de sul1at de ca)eina cu 1ormare de sul1at de calciu insolu2il con1orm reactiilor" 'N&R 5COO6@ Ca; 9 ; 'SO# A B9 'N&R 5COO'6@ 9 ; CaSO# .a-einat de .a,.iu .a-eina 'N&R 5COO'6@ 9 'SO# <: 'SO#& 'N&R 5COO'6@ #entru 1avori)area unirii glo2ulelor de grasime este adaugat si / ml de alcool i)oamilic care reduce 1oarte mult tensiunea su%er1iciala a glo2ulelor- #rocesul unirii si se%ararii glo2ulelor este accelerat de incal)irea si centri1ugarea 2utirometrului- Rea.ti/i 3 acid sul1uric9 =0*6E9 d05Dc @ /9H03/9H04; 3 alcool i)oamilic9 d05Dc @ 59H//359H/0- A+aratura 3 2utirometru .er2er %entru la%te; 3 %i%eta de // ml %entru la%te; A 3 %i%eta de /5 ml cu 2ule sau automat %entru acid sul1uric; 3 %i%eta de / ml sau automat %entru alcool i)oamilic; 3 2aie de a%a; 3 termometru; 3 centri1uga- Mod de ,u.ru Intr3un 2utirometru %entru la%te se introduc 8cu %i%eta sau cu automatul: /5 ml acid sul1uric d@l9H03/9H049 cu gri7a %entru a nu se uda gatul 2utirometrului- #este stratul de acid se %reling // ml de la%te 8cu tem%eratura de 05D&: %entru evitarea amestecarii 2ruste- #este la%te se %icura / ml alcool i)oamilic- Ordinea de introdu.ere e1te 7oarte im+ortanta> Butirometrul este astu%at cu un do% de cauciuc ast1el incat sa intre a%ro(imativ 7umatate din lungimea do%ului- *e in1asoara 2utirometrul intr3un servet si9 asigurand do%ul cu unul din degete9 se va agita %rin rasturnare %ana la com%leta di)olvare a su2stanelor %roteice- $u%a di)olvare9 2utirometrul este introdus cu do%ul in 7os intr3o 2aie de a%a reglata la C43G5D&- $u%a termostatare E34 minute se a7ustea)a cu a7utorul do%ului Butirometrul este sters de a%a si introdus la centn1uga cu do%ul s%re e(terior si cu ti7a s%re interior- Ase)area 2utirometrelor tre2uie sa 1ie simetrica %entru a evita descentrarea centri1ugei- &entri1ugarea se 1ace la H553/555 rotFmin tim% de 4 minute- $u%a centri1ugare9 2utirometrul este scos si mentinut intotdeauna cu do%ul in 7os- *e introduce E34 minute in 2aia de a%a la C43G5D& ast1el incat nivelul a%ei din 2aie sa de%aseasca nivelul su%erior al grasimii din ti7a- %e citeste volumul ocupat de grasime pe ti&a. E=+rimarea re-u,tate,or !iecare divi)iune minora de %e scala ti7ei cores%unde 8in ca)ul 2utirometrului %entru la%te: la 59/? grasime iar 1iecare divi)iune ma7ora cores%unde la /? grasime- $ivi)iunile ma7ore sunt notate- /5 @* Determinarea e=tra.tu,ui u1.at #rin e(tract uscat al la%telui se intelege %rodusul ramas du%a uscarea lui 8%rin eva%orarea a%ei: si adus la greutate constanta in etuva9 la tem%eratura de /54D&- '(tractul uscat este com%us din su2stante %roteice9 grasimi9 lacto)a si saruri minerale- $in e(tract li%sesc a%a si sarurile volatile e(istente in la%te- '(tractul uscat al la%telui varia)a datorita variatiei continutului de grasime in tim% ce e(tractul uscat degresat are o valoare a%ro(imativ constanta- Metoda 2ra/imetri.a +rin u1.area ,a etu/a Prin.i+iu, metodei Metoda consta in eva%orarea la%telui in 1iole de sticla9 tarate in %reala2il9 in etuva %ana la greutate constanta si cantarirea re)iduului ramas- Mod de ,u.ru Intr3o 1iola de sticla se introduc a%ro(- 05 g nisi% curat si calcinat si o mica 2agheta de sticla- !iola este tinuta la etuva <5 minute la /503/5<D&9 este racita si cantarita- *e introduc /5 ml de la%te si se recantareste- *e amesteca 2ine la%tele cu a7utorul 2aghetei si se eva%ora %e 2aia de a%a9 amestecand des- *e introduce 1iola in etuva la /54D& si se usuca %ana la greutate constanta 8tim% de <5 min-:- Mod de .a,.u, '(tract uscat 35 G" A G C G" A G!6 = "!! D unde" go 3 greutatea 1iolei cu nisi%9 2agheta si ca%ac; ./ 3greutatea 1iolei cu nisi%9 2agheta9 ca%ac si la%te; .0 3 greutatea 1iolei cu nisi%9 2agheta9 ca%ac si la%te9 du%a uscare la etuva- // In1tru.tiuni de uti,i-are Etu/eia Mernmert UNB #!! *e conectea)a etuva la sursa de curent si se a%asa 2utonul 6n F 611 %entru %ornire9 &u 2utonul set se alege %arametrul tem%erature9 &u 2utonul set a%asat9 cli%esc ledurile de valori si cu tam2urul rotativ se 1i(ea)a tem%eratura9 iar cand set va 1i eli2erat valoare este stocata in memorie si %e ecran rea%are tem%eratura curenta- *e %oate o%era in modul normal 8sim2olulM: sau cu tim%ul %resta2ilit 8sim2olul ceas:9in care ca)9 se roteste tam2urui %ana cli%este indicatorul de tim% 8h: si cu set a%asat se setea)a tim%ul cat sa se mentina tem%eratura setata- Mai e(ista o%tiunea de aerisire si un indicator de averti)are- oate valorile actuale %ot 1i accesate %rin rotirea 2utonului9 iar setarile 1iecarui %arametru %ot 1i veri1icate %rin a%asarea scurta a 2utonuM set $u%a s1arsitul derularii %rogramului tem%eratura actuala este a1isata altemrnativ cu N'ndO %e ecran- *e inchide unitatea- E* Determinarea .enu1ii &enusa re%re)inta su2stantele minerale nevolatile din la%te- in mod normal la%tele contine 59G4? cenusa- Prin.i+iu, metodei Metoda se 2a)ea)a %e calcinarea re)iduului o2tinut %rin eva%orarea %e 2aia de a%a9 la sec9 a unei cantita1i de la%te- Mod de ,u.ru *e cantaresc /3 /94 g de la%te intr3o ca%sula de %latina sau de %ortelan- #este la%te se adauga cateva %icaturi de acid acetic %entru %reci%itarea %roteinelor si se eva%ora %e 2aia de a%a9 la sec- Re)iduul este calcinat intr3un cu%tor electric- *e recomanda ca9 du%a car2oni)are9 sa se e(traga cu a%a cenusa si sa se 1iltre)e- !iltrul9 im%reuna cu car2unele9 se va calcina9 se adauga 1iltrul9 se eva%ora la sec si se calcinea)a din nou-
Mod de .a,.u, Cenu1a 3 5G A G C G" A G6 = "!!4 D unde" /0 .3 greutatea creu)etului; . / greutatea creu)etului cu la%te; . 0 greutatea creu)etului cu la%te9 du%a calcinare- F* Determinarea titru,ui +rotei. Prin.i+iu, metodei #roteinele sunt su2stante am1otere datorita e(istentei in structura lor a gru%arilor 3>=0 si 3&66=9 de tarii a%ro(imativ identice9 in numar a%ro(imativ egal- &a)eina9 %rinci%alul com%onent al %roteinelor la%telui9 are o reactie sla2 acida datorata %re)entei in numar mai mare a gru%arilor P&66=- .ru%ele 3>=0 %ot 1i condensate cu 1ormaldehida9 ast1el ca %roteina9 in ansam2lul sau9 devine acida datorita gru%elor 3&66=- #unerea ei in evidenta se va 1ace %rin titrare cu solutie de >a6= 59/E< n- &oncentratia este ast1el sta2ilita incat re)ultatul va 1i citit direct in %rocente de %roteina- Reactia care are loc este" R&C'&N' 9 O3C' < R&C'&N3C' 9 'O I I COO' COO' Rea.ti/i 3 hidro(id de sodiu9 >a6=9 solutie 59/E<n9 li%sita de &60; 3 1enol1taleina9 solutie alcoolica 0?; 3 sul1at de co2alt9 &o*6E9 solutie 4?; 3 o(alat de %otasiu9 B08&66:09 solutie neutrali)ata 0H?; 3 1ormaldehida9 &=069 solutie neutrali)ata <G?- Mod de ,u.ru In doua 2aloane 'rlenmeKer se introduc cu %i%eta cate 45 ml la%te9 a%oi 0 ml solutie o(alat de %otasiu si se agita amestecul- Intr3unul din 2aloane 8%ro2a martor: se introduce / ml solutie de sul1at de co2alt si se agita- A%are o coloratie ro)9 1olosita %entru com%aratie- In al doilea %ahar se introduce / ml solutie de 1enol1taleina si se adauga9 %icurand din micro2iureta9 solutie de hidro(id de sodiu 859ln sau 59/E<n: %entru neutrali)area aciditatii li2ere- /< itrarea va 1i o%rita cand se va atinge o coloratie ro)3%al a %ro2ei ca a %ro2ei martor- *e adauga /5 ml 1ormaldehida si se agita %entru a 1avori)a condensarea- &oloratia ro) va dis%are- *e lasa <5 de secunde in re%aus- *e agita si se va titra cu solutie >a6= 59/E<n %ana la coloratia %ro2ei martor- Ca,.u, titru +rotei. 3 5 (C6 = 7 in care" (& /o,umu, NaO' !4"#;n 7o,o1it +entru u,tima titrareG 7& 7a.toru, 1o,utiei de NaO' !4"#;n 7o,o1ita ,a u,tima titrare* H* Determinarea a-otu,ui tota, In1tru.tiuni de uti,i-are Si1tem IJe,daK, (e,+ S.ienti7i.a UDI " Di2e1ter .u +ro2ramare de tem+eratura *e conectea)a instrumentul la sursa de curent- asta 'sc o%reste ciclul de lucru- astele cu sageti in sus sau n 7os maresc sau micsorea)a valoarea setata- asta de 'nter 8sageata la stanga: %orneste %rogramul- &and se %orneste a%aratul9 %e ecran a%ar setarile anterioare- &u sageta in 7os co2orati la nivelul in1erior si cu 'sc urcati la randul su%erior- *e 1i(ea)a tem%eratura si tim%ul si se con1irma cu 'nter- *e recomanda sa se %rograme)e valorile tem%eraturii n ordine crescatoare- $u%a ce %rogramui a 1ost %ornit ecranul va a1isa tem%eratura actuala si cea setata- &and tem%eratura %litei a7unge la cea setata se va au)i un semnal sonor si va %omi ciclul de lucru- 'cranul va a1isa tim%ul scurs si tim%ul setat- *1arsitul ciclului este semnali)at de un semnal acustic si %e ecran va a%area 'nd o%erating cKcle- *e inchide Intreru%atorul alimentarii- /E Unitatea de di1ti,are *e veri1ica legaturile" ca2lul electric9 tu2urile de intrare a%a de ro2inet9 a%a distilata ce alimentea)a 2oilerul9 hidro(id de sodiu9 tu2ul de iesire a%a din re1rigerator9 tu2ul de recu%erare a%a distilata9 tu2ul de descarcare a re)iduurilor de la distilare- *e veri1ica daca 2idonul de a%a distilata sau de ioni)ata 81ara amoniac: %entru %roducerea a2urului si diluarea %ro2ei9 contine un volum su1icient %entru lucrare- ,a 1el se veri1ica volumul m vasul cu solutie de hidro(id de sodiu <<3<4?- $u%a e1ectuarea conectarilor electrice si hidraulice9 instalati un tu2 cu %ro2a %retratata si un 1lacon 'rlenmeKer cu a2sor2ant9 se asigura etanseitatea 8se asigura ca tu2ul de condensat sa ai2a ca%atul com%let in solutia de colectare AF=<:si se inchide ecranul de %rotectie trans%arent- *e deschide ro2inetul de alimentare cu a%a %entru re1rigerator- *e tine tasta >a6= a%asata %ana cand solutia de >a6= curge in tu2ul de testare a%oi se eli2erea)a- $u%a %reincal)ire 8circa < min- de la ince%erea alimentarii:9 se a%asa tasta *tartF*to%- ,a s1arsitul ciclului de distilare 8cand s3a colectat cantitatea de distilat dorita: se a%asa din nou tasta *tart F*to%- *e inde%artea)a vasul cu9 colectat- &and incetea)a 1unctionarea a%aratului9 se inchide ro2inetul de a%a si intreru%atorul alimentarilor- "!* Determinarea .a-einei Prin.i+iu, metodei &a)eina din la%tele diluat este %reci%itata cu acid acetic- #reci%itatul re)ultat este 1iltrat9 s%alat %entru inde%artarea grasimii9 uscat si cantarit- Rea.ti/i 3 acid acetic9 &=<3&66=9 solutie /5?- A+aratura 3 cilindru gradat de /55 ml; 3 %ahar Ber)elius de /55 ml; /4 3 %alnie; 3 %ahar 'rlenmeKer de 04 ml; 3 %i%eta gradata de / ml; 3 termometru gradat %ana la /55D&; 3 inel de 1iltrare9 stativ %entru 1iltrare; 3 hartie de 1iltru; 3 2alanta analitica; 3 etuva; Mod de ,u.ru *e iau /5 grame de la%te9 diluate cu A5 ml a%a distilata9 sunt incal)ite la E5QE0D&- #rin amestecare energica se adauga R 594 ml solutie de acid acetic /5? %ana la %reci%itarea com%leta a ca)einei- $aca aceasta cantitate de acid acetic nu %reci%ita integral ca)eina se mai adauga acid acetic in %icaturi %ana cand ca)eina nu mai %reci%ita in 1locoane- *olutia va 1i 1iltrata %rintr3un 1iltru o2isnuit9 uscat la /553/50D& si tarat- !iltratul va 1i %rins intr3un vas conic- #reci%itatul va tre2ui s%alat cu atentie de < ori a%oi va 1i tratat de < ori cu alcool AC? si de cel %utin 4 ori cu eter sul1uric- Atentie> 'lcoolul si eterul vor (i prinse intr!un vas separat. #reci%itatul9 im%reuna cu hartia de 1iltru9 se va usca in etuva la /553 /54D& tim% de <5 de minute- =artia cu %reci%itat va 1i cantarita- Mod de .a,.u, $i1erenta dintre cantariri este ca)eina din cele /5 grame de la%te- &ontinutul de ca)eina din /55 grame este o2tinut %rin inmultirea cu /5- ""* Determinarea a,0uminei Prin.i+iu, metodei Al2umina e(istenta in 1iltratul neutrali)at ramas de la do)area ca)einei este %reci%itata %rin incal)ire %ana la 1ier2ere- Rea.ti/i /C /- hidro(id de sodiu9 >a6=9 solutie 0?; 0- 1enol1taleina9 solute alcoolica / ?; Mod de ,u.ru !iltratul ramas de la determinarea ca)einei este neutrali)at cu solutie de >a6= 0? in %re)en1a 1enol1taleinei- !iltratul neutrali)at va 1i incal)it %ana la 1ier2ere %entru %reci%itarea al2uminei- Al2umina va 1i 1iltrata %rintr3un 1iltru uscat la /55J/50D& in etuva si tarat- #reci%itatul re)ultat tre2uie s%alat de < ori cu a%a 1ier2inte9 de < ori cu alcool AC? si de 4 ori cu eter sul1uric si uscat la etuva la /55J/50D& tim% de <5 minute- Alcoolul si eterul sul1uric re)ultate de la s%alare vor tre2ui %rinse se%arat- =artia de 1iltru cu %reci%itat se va recantari- Mod de .a,.u, $i1erenta de greutate intre cele doua cantariri o re%re)inta al2umina din /5 ml de la%te- #entru /55 ml la%te se va inmulti cu /5- Determinarea +ro1+etimii ,a+te,ui "* Pro0a 7ier0erii )rincipiu .radul de aciditate al la%telui %oate 1i determinat %rin %ro2a 1ier2erii- ,a%tele cu o aciditate de 0G3<5D nu re)ista la 1ier2ere datorita %reci%itarii %roteinelor- Mod de ,u.ru ,a%tele este introdus in e%ru2ete cu %ereti su2tiri- '%ru2etele se mentin 0 minute in a%a care 1ier2e si vor 1i agitate- $aca aciditatea de%aseste <5D la%tele va %reci%ita com%let- $aca %reci%itarea nu are loc integral 8a%aritia de 1ulgi: aciditatea la%telui este situata intre 0G si <5 D- * Pro0a .u a,.oo, )rincipiu /G In conditii de aciditate ridicata si in %re)enta alcoolului etilic su2stantele %roteice din la%te %reci%ita- '(ista o de%endenta intre aciditatea la%telui si 1elul %reci%itatului 1ormat- Mod de ,u.ru Intr3o e%ru2eta se introduc <34 ml la%te si o cantitate egala de alcool CHD a%oi intreg continutul este 2ine omogeni)at- $aca su2stantele %roteice nu %reci%ita su2 1orma de 1ulgi atunci aciditatea la%telui nu de%aseste <5D- $imensiunea 1ulgilor 1ormati indica valoarea a%ro(imativa a aciditatii la%telui- Aciditatea la%telui9 D !elul %reci%itatului %roteic 0/300 1ulgi 1oarte 1ini 0030E 1ulgi 1ini 0E30C 1ulgi de marime mi7locie 0C30H 1ulgi de marime grosiera ;* Determinarea a.iditatii ,imita )rincipiu ,a rece%tia la%telui in intre%rinderi e(istenta unei metode ra%ide de determinare a aciditatii la%telui este 1oarte im%ortanta- Mod de ,u.ru #entru 1iecare trans%ort 8autocisterna9 2idon etc-: se vor %regati cate %atru e%ru2ete de 05304 ml cu /5 ml a%a distilata si < %icaturi de 1enol1taleina si solu1ie >a6= 59ln con1orm ta2elului" Aciditate9 D &antitate9 ml /C 59H /H 59A 05 /95 /H 00 /9/ In 1iecare e%ru2eta se introduc cate 4 ml la%te de anali)at- $aca aciditatea este mai mare decat limita 1i(ata 8/C9 /H9 059 00 D: continutul e%ru2etei se va decolora9 daca este mai mica continutul va ramane rosu iar daca este la limita continutul va deveni ro)- *+servatie Daca laptele tre+uie sa ai+a maximum 1," (de exemplu) pentru a (i receptionat procedura poate (i simpli(icata: se va pregati cate o singura epru+eta cu ,# ml -a*. (vezi procedura de pregatire) pentru (iecare transport (cisterna, +idon etc.) #* Pro0a .u a,i-arina Prin.i+iu *olutia saturata de ali)arina in alcool CH? are o culoare gal2en3crem- ,a%tele %roas%at va 1i colorat de solutia de ali)arina in rosu3violet 8ca)eina nu va %reci%ita: iar la%tele cu aciditatea %este 05D va 1i colorat in rosu3%alid 8ca)eina va %reci%ita 1oarte 1in:- Mod de ,u.ru 0 ml la%te amestecat cu 0 ml solutie de ali)arina vor da culorile din ta2elul urmator" .rad aciditate9 &oloratie *tarea la%telui /G94 rosie3violeta normala si %roas%ata 05 ros7e deschisa ince%ut de aciditate 0094 2runa3rosie aciditate %rogresiva 04 roSiatica32runa aciditate inaintata 0G94 2runa )ona critica <5 gal2uie32runa limita a7unsa <4 2runa3gal2ena de%asire aciditate E5 gal2ena aciditate mult de%asita /A ?* Pro0a de 7ermentare Prin.i+iu &alitatea coagulului o2tinut serveste dre%t criteriu %entru calitatea la%telui- In %lus9 este o1erita si o imagine asu%ra calitatii micro2iologice a la%telui Mod de ,u.ru In e%ru2etele mari sterili)ante9 se introduce cate 05 ml la%te 0HJE5D&- #ro2ele vor 1i tinute su2 o2servatie si se va nota" 3 durata coagularii; 3 as%ectul coagulului; 3 mirosul; 3 si se termostatea)a reactia 1inala &alitatea la%telui $urata de coagulare As%ectul coagulului Miros Reactia 1inala Buna 0EJ<C ore usor9 de acid acida9 %redomina 2acterii lactice Mi7locie 05J0E ore usor9 de acid acida #roasta CJA ore coagul 2uretos intreru%t de ga)e9 2uretos9 1loconos alcalina9 datorita 2acteriilor %e%ti)ante @* Pro0a redu.ta-ei Prin.i+iu .radul de contaminare a la%telui cu microorganisme %oate 1i masurat indirect %rin masurarea activitatii reducatoare a la%telui9 activitate care este data de %re)enta 2acteriilor- 05 Mod de ,u.ru In cate doua e%ru2ete se vor introduce cate / ml solutie al2astru de metilen si /5 ml la%te incal)it la <53E5D&- $u%a agitare se vor termostata la <GD&- *e va urmari decolorarea com%leta a %ro2elor de la%te- *e va nota tim%ul necesar decolorarii- Interval tim% &alitate la%te &lasa micro2iologica #este 4 ore si <5 minute 2una / 494 ore J 0 ore satis1acatoare 0 05 minute J0 ore nesatis1acatoare < *u2 05 minute total nesatis1acatoare E Determinarea 7a,1i7i.ari,or ,a+te,ui 3 Identi1icarea su2stantelor neutrali)atoare- 3 $eterminarea aciditatii cenusii Prin.i+iu Alcalinitatea normala a cenusii la%telui este de / ml solutie acida /n %entru /55 ml la%te- $aca aceasta valoare este de%asita e(cesul va indica %re)enta car2onatului adaugat in la%te %entru reducerea aciditatii- &antitatea de cenusa va 1i9 de asemenea marita- Mod de ,u.ru *e va 1olosi cenusa re)ultata de la determinarea cenusii la%telui 8%ro2a G9 %agina /5:- #este cenusa se adauga 0 ml =&I 59ln si se va 1ier2e %entru eliminarea &60- *e vor adauga 59< ml &a&l0 E5? 8neutrali)ata in %reala2il in %re)enta 1enol1taleinei: %entru trans1ormarea 1os1atilor 2imetalici in 1os1ati trimetalici- '(cesul de acid va 1i titrat cu >a6= 59ln in %re)enta 1enol1taleinei ca indicator %ana la culoare ro)- Mod de .a,.u, Alcalinitatea va 1i e(%rimata in ml de acid /n necesari neutrali)arii cenusii re)ultate din /55 ml la%te- 0/ A,.a,initate 3 5(" A(6 = "!! C "! = m unde" V/3 cantitatea de =&l 59ln adaugati9 ml V03 cantitatea de >a6= 59ln 1olosita la neutrali)are9 ml m3 cantitatea de la%te luata in anali)a9 ml 0* Pro0a .u a.id ro-o,i. Mod de ,u.ru <334 ml de la%te sunt tratati cu o cantitate egala de alcool etilic AC? si cu cateva %icaturi de solutie alcoolica de acid ro)olic /?- ,a%tele curat se va colora in 2run3gal2ui iar cel caruia i3a 1ost adaugat car2onat de sodiu se va colora in ro)3rosiatic 8carmin:- ,a%tele acid va deveni %ortocaliu- *ensi2ilitatea metodei este de 5954 g car2onat l55 ml la%te- .* Pro0a .u a,0a1tru de 0romtimo, Mod de ,u.ru *e iau 4 ml de la%te intr3o e%ru2eta- *e %reling %e %eretele inclinat al e%ru2etei 4 %icaturi de solutie de al2astru de 2romtimol 595E?- $u%a doua minute se notea)a culoarea stratului de indicator- 3 la%tele 1ara car2onat va avea culoarea stratului gal2ena; 3 la%tele cu 595<? car2onat va avea culoarea stratului verde3%al; 3 5954? car2onat da culoarea verde3deschis; 3 595G3B:95H? car2onat da culoarea verde; 3 59/? car2onat da culoarea verde; 3 590? car2onat da culoarea verde3inchis; 3 59<? car2onat da culoarea al2astru3verde- "* Identi7i.area .on1er/anti,or 1i a anti1e+ti.e,or a* Identi7i.area a+ei o=i2enate Prin.i+iu 00 A%a o(igenata este un %rodus insta2il de aceea tre2uie evidentiata atat tim% cat ea nu este com%let descom%usa- Identi1icarea se %oate 1ace ast1el" Rea.tia .u +ara7eni,endiamind #este /5 ml la%te se adauga < %icaturi de solutie %roas%ata de %ara1enilendiamina 0?- In ca)ul %re)entei a%ei o(igenate9 =060se va o2tine o coloratie al2astra- *ensi2ilitatea metodei este de E mg =060 la /55 ml la%te- Rea.tia .u 0en-idina #este /5 ml la%te se adauga /5 %icaturi solutie alcoolica de 2en)idina 0? si cateva %icaturi de acid acetic- &oloratia al2astra a%aruta indica %re)enta a%ei o(igenate- 0* Identi7i.area a,deKidei 7ormi.e #este 4 ml la%te se adauga / ml =0*6E concentrat- #este amestec se toarna %rin agitare 4 ml reactiv *chi11 81u(ina decolorata cu *60:- Aldehida 1ormica da o coloratie violeta %ersistenta- Aldehida acetic da aceeasi culoare dar care dis%are re%ede- .* Identi7i.area 0i.romatu,ui de +ota1iu Prin.i+iu Metoda se 2a)ea)a %e %ro%rietatea dicromatului de argint9 de culoare %ortocalie9 de a 1i insolu2il- Mod de ,u.ru #este 0J< ml de la%te se adauga acelasi volum de Ag>6< 0?- '(istenta B0&r6E este dovedita de coloratia %ortocalie a continutului- 0< Bi2liogra1ie /- htt%"FFro-scri2d-comFdocFEG4C50G4Fla%te3si3%roduse3lactate 0E