1

DREPT CONSTITUTIONAL
Curs I
Constitutio aezare solid; pe un temei just;
Cratos putere; auto singur;
Dreptul Constituional desemneaz ansamblul normelor juridice care reglementeaz
relaiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurrii, meninerii i exercitrii
puterii politice (adic in procesul realizrii puterii politice).
Izvoarele Dreptului Constituional romnesc:
Izvorul de Drept, in sens formal semnific forma de exprimare a normelor juridice,
modul de exteriorixare a Dreptului. Menionam c nu toate izvoarele de Drept sunt i
izvoare ale Dreptului Constituional. De asemenea nu toate izvoarele de Drept
Constituional din alte state sunt i izvoare ale Dreptului Constituional romnesc. (ex:
cutumele sau hotrrile de Guvern nu sunt izvoare ale Dreptului Constituional romnesc).


Curs II
Izvoarele formale ale Dreptului Constituional romnesc:
Constituia i legile de modificare a Constituiei (Constituia este principalul izvor al
Dreptului Constituional, dar nu este i singurul)
Legile adoptate de Parlament pot fi izvoare ale Dreptului Constituional romnesc.
Parlamentul adopt trei categorii de legi, difereniate intre ele att prin insemntatea lor,
ct i prin modul de adoptare:
Legi constituionale (se numesc astfel fiindc sunt legile care revizuiesc Constituia)
Legi organice (legile care reglementeaz cele mai importante domenii de activitate)
Legi ordinare (reglementeaz celelalte domenii de activitate)
In Dreptul Constituional sunt utilizate patru tipuri de majoriti:
Majoritatea calificat (este prevazut explicit de lege; ex: 2/3 din numrul total, din
numarul total etc; legile constituionale se adopt cu majoritate calificat de 2/3 din
numarul total de deputai i senatori)
Majoritatea absolut (jumtate + 1 din numrul total; legile organice se adopt cu
majoritate absolut)
Majoritatea simpl (jumtate + 1 din cei prezeni, dac cei prezeni sunt mcar jumtate +
1 din numrul total: CVORUM; legile ordinare se adopt cu majoritate simpl)
2
Majoritatea relativ (este o majoritate comparativ de tipul cel mai mult dintre fr
pretenia lui jumtate + 1; cu astfel de majoritate se aleg, in Romnia, in turul doi
preedintele rii i primarii).

Ordonanele de Guvern sunt izvoare ale Dreptului Constituional romnesc. Ordonanele
de Guvern sunt acte normative delegate (cnd Parlamentul nu este in activitate el deleg
Guvernul s adopte acte normative cu putere de lege ordinar, numite ordonane simple;
cnd apar situaii a cror soluionare nu suport amnare, Guvernele adopt Ordonane de
Urgen cu putere de lege organic, care trebuie ins votat i de ctre Parlament).
Jurisprudena Curii Constituionale (ansamblul deciziilor adoptate de Curtea
Constituional a Romniei).
Regulamentele Parlamentului (datorit insemntii lor, regulamentele de funcionare ale
Parlamentului sunt izvoare ale Dreptului Constituional romnesc: regulamentul Senatului,
regulamentul Camerei Deputailor, regulamentul edinelor comune ale celor dou
Camere).
Tratatele internaionale (ele pot fi izvoare ale Dreptului Constituional numai dac se
refer in mod direct la probleme de Drept Constituional, s fie licit, s fie ratificat de ctre
Romnia).
TEORIA CONSTITUIEI:
Din secolul XVIII Constituia devine aezmntul (actul) politic i juridic fundamental
al unui stat, cuprinznd iniial norme de limitare a puterii guvernanilor i de garantare a
drepturilor ceteneti fundamentale.
Constituiile burgheze din secolul XVIII au precedat revoluiile burgheze.
Trsturi generale ale unei Constituii:
Constituia este tot o lege, dar are caracter de lege fundamental;
Are un coninut complex, deoarece este baza juridic a legislaiei unei ri, dei
reglementeaz cu precdere puterea politic din ar;
Are for juridic suprem;
Are form scris (cu excepia Marii Britanii, Noii Zeelande i Israelului);
Are o form sistematizat i succint;
Se adopt in forme solemne;
Are stabilitate deosebit;
3
Curs III
Constituiile au precedat revoluiile burgheze, adoptarea lor marcnd apariia statului
de drept.
Prima Constituie din istorie este cea englez care incepe cu Magna Charta
Libertatum din 1215. Ea a fost ins o Constituie numai parial scris. Prima Constituie
integral scris este cea american de la 1787 de la Philadelphia , in vigoare i astzi. De la
inceputul sec. XIX in Europa, unde pn atunci existau doar reguli constituionale, au
inceput s se adopte dup model american i constituii scrise.
Adoptarea Constituiei:
Adoptarea unei Constituii este un proces complex care reunete trei elemente:
iniiativa legislativ (cine propune o Constituie)
organul competent s adopte o Constituie
modalitile de adoptare a unei Constituii
De obicei organul care are iniiativa adoptrii unei Constituii este acel
organ care ocup in ierarhia politic poziia de vrf i tot de regul organul care propune o
Constituie este i cel care o adopt.
Specialitii denumesc organul care adopt Constituia Puterea Constituant. Unele
Constituii prevd in mod explicit cine este Puterea Constituant, altele nu o prevd,
urmnd ca acest organ s fie dedus din modul de organizare legislativ a rii.
Puterea Constituant este de dou feluri:
Puterea Constituant originar ea este utilizat in rile in care nu mai exista Constituie
in vigoare sau nu a existat deloc (statele recent infiinate, statele recent eliberate de sub
ocupaie, statele in care au avut loc revoluii politice). De regul, conductorii puterii
provizorii din aceste state sunt i cei care adopt Constituii.
Puterea Constituant instituit reprezint acel organ abilitat s modifice sau s adopte o
Constituie i pe care Constituia in vigoare il precizeaz in mod explicit.
Adoptarea unei Constituii se face cu proceduri solemne. De-a lungul
istoriei am inregistrat urmtoarele modaliti de adoptare a unei Constituii:
1. Constituia acordat (Charta Concedat)
- este o Constituie rudimentar i nedemocratic adoptat de un monarh in calitatea lui de
suveran absolut al rii (vezi Frana 1814, Japonia 1889).
2. Constituia statut (sau plebiscitar)
- este o variant a Constituiei acordate, ins o variant modernizat, dei tot
nedemocratic. Constituia este adoptat tot de monarh dar formal este supus aprobrii
populare prin plebiscit (referendum); Ex: Constituia din 1938 a lui Carol I.
3. Constituia pact
- este Constituia ineleas ca un contract intre rege i popor.
Constituia pact a fost utilizat in dou scopuri:
4
pentru a soluiona micri populare revendicative (in Anglia partea scris a Constituiei
este format dintr-un ir de pacte incheiate intre rege i popor 1215, 1699, 1832 etc).
Constituia pact a fost utilizat ca modalitate de acces al unui principe strin pe tronul
unui stat (noul rege fcea contract cu poporul, reprezentat de Parlament).
4. Constituia convenie
- este Constituia de tip american: Constituia se adopt de ctre o Convenie, adic de
ctre un organ special ales in acest scop.
5. Constituia Parlamentar
- este varianta european a Constituiei convenie.
- Constituia se adopt de ctre Parlament in calitatea lui de Adunare Constituant. De
obicei Constituiile s-au adoptat in Parlament cu majoritate calificat de 2/3. Dup al doilea
razboi mondial in Europa adoptarea Constituiei de ctre Parlament a fost urmat de
confirmarea ei prin referendum. In Romnia actuala Constituie a fost adoptat in 1991 de
ctre un Parlament ales pentru un mandat de 2 ani, cu rol de Adunare Constitutional.
Constituia a fost confirmat prin referendum la 8 dec. 1991.
Curs IV
Modificarea (revizuirea) Constituiei:
In principiu dreptul de revizuire al unei Constituii il are acelai organ care a adoptat-
o, fiindc procedura de revizuire este asemntoare procedurii de adoptare.
In funcie de rezistena la modificare, Constituiile sunt:
suple (flexibile) se modific cu uurin;
rigide se modific cu dificultate;
Tendina natural a oricrei Constituii este s se rigidizeze, s se stabilizeze pentru a
rezista ct mai mult timp.
In practica constituional s-au folosit urmtoarele metode de rigidizare a unei
Constituii:
1. Prevederea nemodificrii venice a Constituiei (Frana 1958), este o prevedere fr
nicio valoare juridic, deoarece Puterea Constituant de astzi nu poate porunci Puterii
Constituante de mine.
2. Prevederea nemodificrii numai a unor domenii din Constituie (vezi Constituia
Romniei, art.152).
3. Interzicerea modificrii Constituiei pe o perioad prestabilit. Americanii au interzis
modificarea Constituiei lor in ultimii 21 de ani de la adoptare.
4. Introducerea unor proceduri de modificare extreme de greoaie care s descurajeze
intenia revizuirii (Constituia Romniei, 1866).
5
5. Interzicerea revizuirii Constituiei in condiiile ocupaiei militare strine, pariale sau
totale (Constituia Franei, 1958), sau interzicerea revizurii Constituiei pe durata strilor
de asediu, de urgen sau de rzboi (Constituia Romniei, 2003).
Iniiativa modificrii Constituiei este uneori prevzut explicit in Constituie, iar
dac nu este iniiatorul este acelai cu organul care a adoptat Constituia.
In Romnia revizuirea Constituiei poate fi iniiat:
de ctre preedintele Romniei, la propunerea Guvernului;
de cel puin din numrul total de deputai i senatori;
de cel puin 500 de mii de ceteni cu drept de vot, provenind din cel puin jumtate a rii,
minim ct 20 de mii de ceteni din fiecare jude;
Suspendarea Constituiei:
In principiu orice suspendare a Constituiei este ilegal, dar pentru c in practic au
avut loc suspendri pariale sau totale de Constituii, specialitii justific aceast practic
prin teoria necesitii. Constituia Romniei de la 1866 interzicea orice suspendare a
Constituiei. Constituia din 2003 admite posibilitatea suspendrii pariale a Constituiei in
art. 53.
In practic, Constituiile au fost suspendate in urmtoarele situaii:
a) in situaii de criz politic grav, cnd guvernanii renun la democraie;
b) cnd s-au instituit strile de urgen, de asediu, de necessitate;
c) in cazul guvernrilor prin decrete-legi;
d) in cazul loviturilor de stat;
Abrogarea unei Constituii inseamn scoaterea ei din vigoare i are loc atunci cnd se
adopt o nou Constituie.
Abrogri se petrec mai rar deoarece este mai simplu de revizuit Constituia existent
dect a o inlocui in totalitate.
Curs V
Supremaia Constituiei indic poziia ei privilegiat in ierarhia actelor normative dar
i in cadrul vieii politice a statului. Supremaia Constituiei decurge din poziia de frunte a
organului care o adopt dar i din raporturile ei cu celelalte acte normative.
Importante sunt ins consecinele supremaiei:
orice act normative trebuie astfel s fie in conformitate cu Constituia, de aceea in fiecare
ar se organizeaz un control al constituionalitii legii.
atunci cnd Constituia se modific, toate actele normative dependente de domeniul
modificat trebuie la rndul lor s se modifice pentru a se pune in acord cu modificarea
intervenit.
6
Controlul Constituionalitii legii
Este un ansamblu de procedee i organe menite s verifice conformitatea legilor cu
Constituia. Pentru c, constituionalitatea legii inseamn de fapt, legalitatea legii.
Sunt supuse controlului de constituionalitate:
legile
regulamentele Parlamentului
Ordonanele de Guvern (fiindc au fora juridic a unei legi)
decretele-legi
decretele fostului Consiliu de stat
Controlul de constituionalitate al legii:
- se poate face anterior adoptrii legii (este un control preventive i care de obicei este
facultativ);
- se poate face posterior legii (considerat control veritabil i care este obligatoriu);
In diferitele state ale lumii controlul de constituionalitate al legii este efectuat de
organe diferite, dup cum urmeaz:
1. In unele state controlul de constituionalitate este realizat chiar de ctre organul
legislative (Parlamentul), ceea ce de fapt reprezint un autocontrol (vezi Romnia inainte
de 1989).
2. In alte state controlul este efectuat de un organ politic special abilitat in acest scop.
3. In unele state (Frana, Romnia), au fost create organe politico-juridice de efectuare a
constrolului de constituionalitate.
4. In unele state controlul de constituionalitate este organizat de ctre cea mai inalt
instana a rii (Curtea Suprem de Justiie in SUA).
5. In alte state controlul de constituionalitate se realizeaz de ctre instanele comune, fie
direct pe cale ofensiv (Elveia), fie indirect pe cale defensiv prin excepia de
neconstituionalitate (Romnia).
Controlul Constituionalitii legii in Romnia
Sediul materiei:
- art. 142 147 din Constituia Romniei;
- Legea 47/1992 republicat in 2004;
- regulamentul de funionare al Curii Constituionale;
- alte legi (ex: Legea referendumului, Legea alegerii preedintelui Romniei etc);

7
Organizarea Curii Constituionale in Romnia:
Curtea este format din nou judectori alei pentru un singur mandate de nou ani, dup
cum urmeaz:
trei judectori sunt alei de ctre Camera Deputailor;
trei judectori sunt alei de ctre Senat;
trei judectori sunt alei de ctre preedintele Romniei;
La fiecare trei ani Curtea se reinoieste cu o treime.
Judectorii aleg din rndul lor un preedinte pentru un mandate de trei ani. Se pot
executa maxim dou mandate de preedinte. Judectorii alei trebuie s aib minim 18 ani
vechime intr-o funcie juridic i rezultate de prestigiu in activitatea lor. Sunt organizai
dup modelul instanelor judectoreti (dei in majoritatea lor sunt profesori universitari).
Beneficiaz de imunitate i inamabilitate (stabilitate). Pe durata mandatului nu au voie s
faca parte din partide politice (deci nu au voie s candideze) i nu au voie s indeplineasc
nicio alt funcie public sau privat, cu excepia celei de cadru didactic universitar.
Curs VI
Atribuiile Curii Constituionale:
1. Se pronun asupra constituionalitii legilor inainte de promulgarea acestora, la
sesizare.
2. Se pronun din oficiu asupra iniiativelor de revizuire a Constituiei.
3. Se pronun asupra constituionalitii asupra unor tratate sau acorduri internaionale, la
sesizare.
4. Se pronun asupra constituionalitii regulamentelor Parlamentului, la sesizare.
5. Hotrte asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile i ordonanele
ridicate in faa instanelor judectoreti, sau direct de ctre avocatul poporului.
6. Soluioneaz conflictele juridice de natur constituional dintre autoritile publice la
cererea preedintelui Romniei, la sesizare.
7. Vegheaz la respectarea procedurii pentru alegerea preedinteli Romniei i confirm
rezultatele alegerilor.
8. Constat existena imprejurrilor care justific interimatul in exercitarea funciei de
preedinte al Romniei i comunic cele constatate Parlamentuli i Guvernului.
9. D aviz constitutiv pentru propunerea de suspendare din funcie a preedintelui
Romniei.
10. Vegheaz la respectarea procedurii pentru organizarea i desfurarea referendumului
i confirm rezultatul acestuia.
11. Verific indeplinirea condiiilor pentru exercitarea iniiativei legislative de ctre
ceteni (iniiativ legislativ egal; dreptul de a propune legi in Parlament corelat cu
obligaia Parlamentului de a dezbate i a vota acele proiecte).
8
12. Hotrte asupra contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic
(Curtea poate dispune radierea unui partid politic din registrul partidelor politice).
Curtea indeplinete i alte atribuii.
Actele Curii Constituionale sunt deciziile i avizele constitutive.
Deciziile constitutive se public in Monitorul Oficial, sunt general obligatorii i produc
efecte numai pentru viitor.
Prin Decizie, Curtea suspenda efectele unei legi sau ordinane neconstituionale iar dac
in 45 de zile acestea nu sunt corectate, ele ii inceteaz definitiv activitatea.
Tratatele sau Acordurile Internaionale constatate ca fiind neconstituionale de Curtea
Constituional nu mai pot fi ratificate de ctre Romnia.
Curs VII
Conceptul de stat
Statul desemneaz o populaie guvernat ce locuiete in limitele unui teritoriu care ii
aparine.
Prin urmare, un stat este consecina reunirii a trei elemente:
un teritoriu
o populaie
o suveranitate (o putere politic guvernant)
Rolul statului const in promovarea i protejarea BINELUI COMUN, numit i interes
general. Desigur, fiecare stat ii are propriul interes general. Exist ins i invariani ai
interesului general pe care ii regsim la toate statele (protejarea vieii cetenilor,
consolidarea independenei de stat).
Funciile statului:
Desemneaz ansamblul de atribuii ce revine fiecrui organ de stat.
Funciile statului se clasific dup mai multe criterii:
In funcie de planul in care statul ii exercit puterea, funciile sunt:
interne (au in vedere realizarea puterii statului inuntrul teritoriului)
externe (sunt de consolidare a independenei i de cooperare cu alte state)
Din punct de vedere al specificului activitilor desfurate de stat, distingem:
funcii economice(programarea economiei naionale, controlul preurilor, expansiunea
economic)
funcii culturale (educaia naional, asisten sanitar, protejarea patrimoniului naional,
monitorizarea presei)
funcii sociale (programe de asisten i protecie social, detensionarea conflictelor
sociale, stimularea clasei teriare)
funcii juridice (asigurarea aprrii sociale, neutralizarea justiiei etc)
Din punctul de vedere al modului de realizare a puterii politice, funciile statului sunt:
9
funcia legislativ (facerea legii)
funcia executiv (administrativ): organizarea executrii i executarea legii
funcia jurisdicional soluionarea conflictelor juridice
Teritoriul element constitutiv al statului
Teritoriul desemneaz spaiul geografic asupra cruia statul ii exercit puterea politic
instituit.
Elementele componente ale teritoriului sunt:
- solul (uscatul): cea mai important parte component a teritoriului i a crei insemntate a
fost reluat de numeroase teorii (teoria determinismului geografic, teoria spaiului vital).
- subsolul: limita in adncime a teritoriului unui stat este limita tehnicii.
- spaiul aerian: este coloana de aer de deasupra uscatului i a spaiului acvatic. Limita in
inlime a vzduhului unei ri este limita inferioar a spaiului extraatmosferic (90-120
km inalime)
- spaiul acvatic: este format, in afara apelor curgtoare i stttoare interne, de apele
maritime interne, de marea teritorial precum i de rurile, fluviile i lacurile de frontier.
- platoul continental: inseamn prelungirea sub mare a uscatului, i care aparine statului
pn la distana de 350 de mile marine in larg.
Pentru cinci dintre statele aflate la proximitatea Polului Nord (Arcticii), in componena
teritoriului lor intr i sectoarele polare ale Arcticii.
O existen problematic o au in contemporaneitate enclavele (sunt pri ale teritoriului
unui stat aflate in interiorul frontierelor altui stat).
Curs VIII
Caracterele teritoriului:
a) Inalienabilitatea teritoriului:
- desemneaz imposibilitatea instrinrii teritoriului naional (imposibilitatea modificrilor
frontierelor in afara voinei populare).
- Constituia Romniei consacr inalienabilitatea teritoriului de stat, iar aceast norm
produce urmtoarele efecte juridice:
teritoriul de stat al Romniei nu poate fi modificat impotriva voinei poporului.
rectificrile de frontiere de mic anvergur pot fi decisive prin lege organic; pentru
retrasri de amploare ale frontierei este necesar ins o revizuire a Constituiei.
conform Constituiei in vigoare nu este posibil recunoaterea atribuiilor de putere ale
unui stat asupra unor regiuni din Romnia, prin strmutarea sau colonizarea unor populaii
strine.
pe cale de reciprocitate, statul romn recunoate imunitile i privilegiile reprezentanilor
diplomatice aflate pe teritoriul su.
10
b) Indivizibilitatea teritoriului:
- are in vedere neadmiterea impririi teritoriului naional intre autoritatea mai multor state,
inclusiv a acelor state constituite prin separare unilateral neconfirmat prin voina naiunii
din statul naional.
Structura statului:
- structura de stat desemneaz modul de organizare a puterii in raport cu teritoriul statului.
- in raport de structura de stat, avem:
A) State unitare (simple)
B) State federale (compuse sau unionale)
A) Statul unitar
- acel tip de stat pe teritoriul cruia i asupra populaiei cruia se exercit o singur
organizare politic i o singur ordine politic.
- este cel mai rspndit tip de stat.
- nu trebuie confundat cu statul naional.
Trsturi:
constituie o unic formaiune statal.
au o singur Constituie.
exist un singur rand de organe ale puterii i o singur cetenie a locuitorilor si.
delimitarea intern a teritoriului de stat in uniti administrativ teritoriale impune o
subordonare egal a acestora fa de administraia central.
Curs IX
Evolutia statului unitar
Statul unitar a ubceput prin a fi centralizat (centralizarea insemnnd unitatea de
decizie i administrativ), ulterior statele centralizate au suferit un proces de
descentralizare treptat care a inceput cu procesul de deconcentrare (inseamn prelungirea
activitii centrale la nivel local prin intermediul unor servicii exterioare supuse controlului
activitii centrale).
Descentralizarea inseamn de fapt transferul unei pri a competenelor statului fie
ctre uniti teritoriale (descentralizare teritorial), fie ctre instituii publice locale
(descentralizare funcional) astfel statul ii mai pstreaz prerogativa controlului.
11
B) Statul federal
- desemneaz acea asociaie de state in care coexist dou ordini juridici: una aparinnd
statelor membre (care au constituii i instituii proprii), iar cealalt este deinut de statul
federal ca entitate juridic distinct.
- federaia este o uniune juridic de Drept Constituional in care statele asociate ii pierd
suveranitatea extern, dar i-o pstreaz, dei doar parial, pe cea intern.

Cauze ale federalizrii:
- federalizare forat ex: crearea Imperiului German la 1871 (Prusia infrnge Frana).
- federalizare benevol ex: SUA 1787, Iugoslavia 1918, 1781 13 state
confederaie, 1787 semneaz o Constituie.
- federalizare prin dislocarea statului unitar (Cehoslovacia 1968, Belgia 1993).
- federalizare prin dictat al marilor puteri ( Kosovo dup 1990, Irak dup 2003).
Formarea unei federaii este guvernat de dou principii:
1. PRINCIPIUL AUTONOMIEI:
- garanteaz libera organizare a statelor federale, dreptul lor de a-i stabili propria ordine
juridic (statele asociate au constituie proprie, guvern propriu, legislaie proprie). De
aceea, in statele federale exist dou tipuri de cetenii, iar parlamentul este in mod
obligatoriu bicameral (una dintre camere fiind format din reprezentani ai fiecrui stat
component).
Menionm c:
- in vederea soluionrii unor probleme etnice locale statul federal poate organiza republici
autonome (Rusia 89 de republici autonome), regiuni autonome (Serbia + Voivodina),
districte naionale (Puerto Rico) sau provincii autonome (Catalunya).
- teoretic statele participante la o federaie nu au drept de desprindere (secesiune). Practic
ins, prevederile Chartei ONU se aplic i in aceast privin.
2. PRINCIPIUL PARTICIPARII:
- au in vedere colaborarea colectivitilor asociate la formarea deciziei federale prin
reprezentare (statele membre au dreptul de a desemna eful de stat federal, guvernul
federal, alte instituii comune).
Tendinele evolutive ale federaiilor contemporane sunt contradictorii:
- unele federaii s-au dezagregat (URSS, Iugoslavia) altele s-au centralizat exclusiv,
tinznd ctre o posibil unificare (SUA) msuri de Drept Constituional dup 911.9.2001.
Alte forme de asociere intre state:
12
Aceste forme de asociere au caracter istoric, ele nu se mai regsesc in contemporaneitate
i au fost asocieri pe baza tratatelor internaionale, in care statele participante si-au pstrat
neatins suveranitatea.
1. Uniunea personal:
- a insemnat asocierea unor state prin intermediul unui ef de stat comun, fr ca prin
aceasta s se aduc atingere suveranitii acelor state. Ex:
- Uniunea personal a statelor Peru Columbia Venezuela ; 1913 1916 Semon
Bolivar.
- Uniunea Belgiei cu Congo -> Brazzaville (prin succesiune monarhic).
- Uniunea Olandei cu Luxemburg (1890 1915).
- Uniunea personal a principatelor romne in ianuarie 1859.
2. Uniunea real:
- desemneaz asocierea unor state sub egida (protecia) aceleiai dinastii. Suveranitatea
extern a statelor se contopete, fiind exercitat de un organ comun (uneori statele dintr-o
uniune real i-au unificat nu numai Ministerul de Externe, ci i Ministerul de Finane,
Armata, moneda).
Ex: - Austro Ungaria (1867 1918)
- Suedia i Norvegia (1815 1905)
- Danemarca i Islanda (1918 1944)
- Principatele Unite Romne (1859 1862)
3. Confederaia:
- este tot o uniune de state asociate printr-un tratat internaional prin care rile ii pun in
comun scopurile pstrndu-i suveranitatea. Au organe comune de politic extern, de
aprare, de finane i uneori au i organisme economice comune.
- specific confederaiei este organizarea unui organism comun consultativ: Adunare, Diet,
Congres. Acesta formuleaz decizii recomandri care devin obligatorii doar dac sunt
adoptate de ctre Parlamentele statelor participante.
Ex: - Confederaia celor 13 state americane (1781 1789)
Confederaia Helvet (1815 1848)
Confederaia German (1815 1866)
Republica Arab Unit (Egipt Siria, 1958 1961)
Confederaiile nu mai exist. Totui o serie de asocieri ale statelor din perioada
contemporan ar putea reprezenta un corespondent al istoricelor confederaii:
COMMONWEALTH OF NATIONS infiinat in 1917, format din peste 50 de
state si 50 de teritorii autonome; reuniuni cu caracter de reflecie. In replic in 1858
francezii au creat Comunitatea Francez (Francofonia).
13
De asemenea, dup dezagregarea URSS din 1991 in spaiul fost sovietic s-a creat tot
in 1991 Comunitatea Statelor Independente (CSI) cu un pronunat caracter economic
cuprinznd aproape toate toate fostele republici sovietice.
UNIUNEA EUROPEANA deocamdat UE reprezint o form de asociere
interstatal paradoxal.
Din punct de vedere internaional, pare a fi o federaie: are un tratat constituional
(Lisabona), are un Parlament European ales, are o Curte de Justiie care promoveaz
superioritatea Dreptului Comunitar, are o Banc Central european (BCE) care emite i
gestioneaz moneda unic Euro.
Totui, din puct de vedere al Dreptului Internaional, UE este o organizaie
internaional deoarece menine un Consiliu European al efilor de stat i de Guvern,
precum i un Consiliu Ministerial.
Din punct de vedere al rezultatelor (simpla cooperare) economic i cultural UE ar fi
o confederaie. Probabil c intr-un viitor mai indeprtat UE se va transforma intr-o
federaie.
Curs X
I. Organizarea administrativ teritorial:
- are un trecut indelungat i se datoreaz neputinei realizrii puterii politice doare de ctre
organelle centrale in condiiile in care statele sunt vaste.
In Romnia bazele organizrii administrativ teritoriale saunt puse in 1864 printr-o lege
special care a rezistat peste trei sferturi de veac. O modernizare a organizrii
administrative are loc in anul 1929. In 1950 sunb presiunea ocupantului sovietic, Romnia
adopt o lege administrativ nefireasc tradiiei sale.
Revenim la organizarea administrativ teritorial prin legea nr. 2/1968 , in vigoare i
astzi.
Potrivit Constituiei 2/1968 i conform legii 215/2001 republicate, Romnia este
imprit in judee, orae i comune.
Judeele: sunt 41, clasificate in judee de categoria 1, cu peste 500.000 de locuitori i
judee de categoria a doua, cu populaie sub 500.000.
Orae: sunt peste 180 de orae dintre care aproximativ 90 sunt declarate municii.
Comune: sunt 2700 de comune constituite din unul sau mai multe state.
Legislaia actual prevede organizarea unor staiuni balneo-climaterice precum i a
zonelor libere.
II. Populaia element constitutiv al statului:
Niciun stat nu dispune de o populaie omogen fiindc alturi de populaia majoritar
stabil (cetenii acelui stat) convieuiesc rezidenii (ceteni strini sau apatrizi) care
14
vremelnic sau permanent s-au stabilit pe teritoriul acelui stat in care ii desfoar
activitatea.
In timp, mai ales la sfritul secolului XVIII populaia, ca grup social al unui stat a
devenit naiune. Naiunea reprezint astzi modul de existen al populaiei statalizate. Din
acest punct de vedere, statele se impart in:
state naionale (in care populaia majoritar constituie o singur naiune)
state multinaionale (in care coexist comuniti entice diferite)
Deocamdat, legtura durabil dintre un stat i populaia sa se exprim prin raportul
politico-juridic de cetenie.
Conceptul de cetenie:
Cetenia desemneaz condiia juridic a persoanelor fizice ce se afl in relaii
permanente economico-sociale i politico-juridice cu un state care ofer totalitatea unor
drepturi i obligaii reciproce consecrate de lege.
Altfel spus, cetenia este o legtur politico-juridic dintre o persoan i statul cruia
ii aparine.
Consecine:
- noiunea de cetenie este aplicat numai persoanelor fizice, nu i bunurilor materiale
(vorbim totui de naionalitatea unor nave, aeronave, chiar firme).
- este dominant tendina de unificare a conceptelor de cetenie i naionalitate.
- persoana pstreaz cetenia oriunde s-ar afla (pe Pamnt sau in spaiul extraterestru).
- locuitorii planetei se impart in ceteni i apatrizi (oameni fr nicio cetenie). Spre
deosebire de apatrizi se afl pretutindeni sub protecia statului care le-a conferit cetenia.
Reglementarea juridic a ceteniei romne:
Cetenia romn este reglementat prin legea nr. 21/1991 republicat i modificat de
cteva ori prin cteva Ordonane de Urgen. Cetenia romn se intemeiaz pe
urmtoarele principii de reglementare:
Cetenia romn constituie in exclusivitate o problem de stat (numai statul decide
drepturile i indatoririle fundamentale i numai statul decide modurile de dobndire i de
pierdere ale ceteniei romne.